Asupra cererii de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 30 octombrie 2023, petentul A., prin apărător ales, în temeiul art. 40 alin. (4) din C. proc. pen. a solicitat să se constate întrerupt cursul justiţiei în dosarul penal în care este cercetat.
În motivarea cererii a arătat că, la data de 01 august 2023, pe rolul Tribunalului Braşov a fost înregistrat Dosarul nr. x/2023, dosar căruia îi sunt ataşate toate dosarele referitoare la procedura camerei preliminare şi cele vizând măsurile preventive şi asiguratorii instituite în cauză.
Dosarul a fost repartizat judecătorului PD1, deşi anterior, la data de 25 iulie 2023 au fost înregistrate trei dosare având ca obiect acorduri de recunoaştere a vinovăţiei privind pe inculpaţii B., C. şi D.. S-a mai arătat că, la data de 27 iulie 2023 la Tribunalul Braşov s-au înregistrat dosarele privind acordurile de recunoaştere a vinovăţiei referitoare la inculpaţii E., F., G., H..
Aşadar, în perioada 25 iulie 2023 - 04 septembrie 2023, la secţia Penală a Tribunalului Braşov, unde funcţionează cinci judecători, cele nouă dosare- sesizarea instanţei, respectiv cele opt acorduri de recunoaştere a vinovăţiei au fost trimise la doi judecători, perioadă în care, acelaşi complet PD1, la data de 27 iulie 2023 a revocat măsura arestului preventiv pentru I., la data de 29 august 2023 a dezbătut, atât cauza pendinte, cât şi cea a celui căruia îi revocase măsura, amânând cauza ce face obiectul cererii de faţă la data de 30 august 2023, pentru ca la data de 04 septembrie 2023 să formuleze declaraţie de abţinere.
Urmare abţinerii PD1, cauza a fost repartizată PD5, care s-a abţinut, dosarul fiind înaintat către PD3, care la data de 22 septembrie 2023 s-a pronunţat asupra măsurilor preventive referitoare la inculpatul A..
În continuare, petentul a arătat că la data de 11 octombrie 2023, completului PD3 i-a fost trimis acordul de recunoaştere al vinovăţiei referitor la inculpata persoană juridică C., deşi avea termen stabilit pentru soluţionare la data de 18 octombrie 2023, iar la 12 octombrie 2023 a soluţionat acordul şi a formulat declaraţie de abţinere de la soluţionarea cauzei pendinte, care a fost admisă de completul PD4, care a menţinut şi actele îndeplinite dar şi măsurile dispuse de PD3.
În aceeaşi zi, Tribunalul Braşov a sesizat Curtea de Apel Braşov pentru transferul cauzei, cu motivarea că PD4 nu este un judecător specializat în cauze de corupţie.
Petentul a mai arătat că, instanţa ierarhic superioară a evitat să analizeze situaţia juridică creată prin faptul că, PD4 - judecător nespecializat în cauze de corupţie a menţinut actele îndeplinite şi măsurile dispuse de PD3 - judecător specializat în cauze de corupţie, însă, în temeiul art. 68 alin. (9) din C. proc. pen., Curtea de Apel Braşov a trimis dosarul la Tribunalul Covasna, unde a fost înregistrată la data de 13 octombrie 2023 sub nr. x/2023.
La Tribunalul Covasna, judecătorul iniţial învestit cu soluţionarea cauzei, la data de 13 octombrie 2023 a formulat declaraţie de abţinere, în considerarea faptului că este rudă cu judecătorul PD3 de la Tribunalul Braşov.
Înalta Curte, analizând cererea constată că nu este caz de întrerupere a cursului justiţiei pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 40 alin. (4) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă în cazurile în care este instanţa superioară comună instanţelor aflate în conflict, cazurile în care cursul justiţiei este întrerupt, cererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege, precum şi contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel în cazurile prevăzute de lege.
Făcând un examen doctrinar şi jurisprudenţial, s-a constatat că întreruperea cursului justiţiei:
- presupune împrejurarea în care se poate afla o cauză penală aflată pe rolul unei instanţe judecătoreşti, de imposibilitate a realizării scopului final al procesului penal, ca urmare a inaplicabilităţii niciuneia din prevederile procesuale referitoare la competenţă, astfel încât nu se poate determina instanţa competentă a dispune o soluţie legală. (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, încheierea nr. 51/2013);
- reprezintă o situaţie excepţională care constituie o împiedicare a desfăşurării normale a procesului penal; (...) se produce în cazul desesizării organului judiciar, fără pronunţarea unei soluţii legale şi fără ca dosarul să fie preluat de un alt organ, sesizat în acest scop (când o instanţă pronunţă o hotărâre de declinare de competenţă, fără să indice în mod corect instanţa căreia îi revine competenţa, cursul justiţiei va fi întrerupt, deoarece în locul organului desesizat niciun alt organ nu va fi învestit cu judecarea în continuare a cauzei. (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, Decizia nr. 434/2018);
- impune îndeplinirea următoarelor condiţii: a) să existe o încălcare a normelor referitoare la competenţa funcţională a instanţei judecătoreşti, fie ca urmare a unei erori judiciare, fie ca urmare a unei erori de interpretare; b) încălcarea a fost realizată de către o instanţă de judecată sesizată cu soluţionarea unei cauze; c) încălcarea normelor procedural- penale conduce la o sesizare nelegală a unei alte instanţe sau chiar a instanţei care a încălcat norma procedural penală respectivă; d) rezultatul nerespectării normelor de procedură penală este imposibilitatea soluţionării cauzei prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, prin inaplicabilitatea vreunei alte dispoziţii legale referitoare la declinarea competenţei şi conflictul de competenţă. (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de cinci judecători, Hotărârea nr. 259/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, Hotărârea nr. 476/2020);
- nu există atunci când se invocă aspecte care ţin de administrarea probatoriului, nefiind pusă în discuţie niciun moment competenţa soluţionării apelurilor declarate de inculpaţi (...) şi nici atunci când s-a invocat o instituţie şi, prin aceasta, un temei de drept complet străine problematicii dosarului, subsumate aspectelor legate de administrarea probatoriului în faza cercetării judecătoreşti. În realitate, (...) a înţeles să invoce instituţia întreruperii cursului justiţiei pentru a solicita instanţei supreme o dezlegare asupra modalităţii administrării unui anumit tip de probatoriu, ceea ce excede cenzurii într-o astfel de procedură. (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, Hotărârea nr. 50/2019).
De asemenea, în doctrina juridică s-a menţionat că întreruperea cursului justiţiei este o situaţie excepţională care constituie o împiedicare a desfăşurării normale a procesului penal; de exemplu, o astfel de situaţie excepţională se produce în cazul desesizării organului judiciar, fără pronunţarea unei soluţii legale şi fără ca dosarul să fie preluat de un alt organ, sesizat în acest scop.
Din cele ce preced, se poate observa că întreruperea cursului justiţiei presupune împrejurarea în care se poate afla o cauză penală, aflată pe rolul unei instanţe judecătoreşti, de imposibilitate a realizării scopului final al procesului penal, ca urmare a inaplicabilităţii niciuneia din prevederile procedurale referitoare la competenţă, astfel încât nu se poate determina instanţa competentă a dispune o soluţie legală.
Prin urmare, Înalta Curte reţine că, în prezenta cauză, niciuna dintre cerinţele art. 40 alin. (4) din C. proc. pen. nu este îndeplinită, nefiind reţinute elemente de natură să conducă la existenţa vreunui caz de întrerupere a cursului justiţiei unei cauze care să fie examinată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Ca atare, faţă de cele ce preced, va respinge ca inadmisibilă cererea de constatare a întreruperii cursului justiţiei formulată de petentul A. privind întreruperea cursului justiţiei în Dosarul nr. x/2023 al Tribunalului Covasna.
În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obligat petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 85 RON se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de petentul A. privind întreruperea cursului justiţiei în Dosarul nr. x/2023 al Tribunalului Covasna.
Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 85 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 noiembrie 2023.
GGC - NN