Şedinţa publică din data de 21 februarie 2023
Deliberând asupra cererii de strămutare de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, la data de 05.12.2022, petenta A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, apreciind că există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor este afectată de împrejurările cauzei.
S-a invocat, în esenţă, că procurorul de caz nu a respectat cele dispuse de judecătorul de cameră preliminară prin încheierea prin care a fost desfiinţată o soluţie de clasare anterioară dată în acelaşi dosar penal cu privire la care se solicită strămutarea cauzei.
Deopotrivă, s-a susţinut că acelaşi procuror de caz a dat o soluţie similară într-un alt dosar ce priveşte aceleaşi părţi, învederându-se că acesta este o persoană cu influenţă la instanţele de judecată, după cum reiese din informaţiile publice.
De asemenea, s-a invocat faptul că procurorul general din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti menţine toate soluţiile procurorului de caz, fără a lua în considerare motivele de incompatibilitate şi neregularităţile în administrarea probelor.
Ulterior, printr-un memoriu depus la data de 01 februarie 2023, petenta a invocat noi motive care, în opinia sa, fundamentează suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorului de cameră preliminară este afectată de împrejurările cauzei. În acest sens, a susţinut că procurorul de caz B. este şef de secţie la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, fost procuror D.N.A., acuzat de corupţie, fiind ulterior selectat printre procurorii care vor ancheta magistraţi după desfiinţarea S.I.I.J. Deopotrivă, s-a arătat că soţia acestuia, C., este judecător la Curtea de Apel Piteşti, fiind detaşată în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii până la data de 01.03.2019, unde a anchetat şi cercetat magistraţi, fiind acuzată, la rândul ei, de fapte de corupţie.
În susţinerea cererii de strămutare au fost ataşate extrase din presa locală.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 71-75 C. proc. pen.
În cuprinsul informaţiilor transmise de Curtea de Apel Piteşti, sub nr. x din data de 08.12.2022, s-au prezentat etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare s-a solicitat şi motivele formulate de petentă în susţinerea cererii de strămutare.
Referitor la susţinerea petentei, în sensul că există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Piteşti este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, întrucât procurorul de caz care a pronunţat soluţia de clasare este o persoană cu influenţă la instanţele de judecată, s-a arătat că simpla afirmaţie făcută de petenta în sensul că imparţialitatea şi independenţa judecătorilor instanţei sunt afectate prin influenţa asupra acestora a procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti nu poate fi primită, nefiind susţinută de aspecte factuale concrete sau probe.
În realitate, petenta are unele suspiciuni atrase de nemulţumirile ei cu privire la modul de derulare a anchetei şi faţă de soluţia pronunţată, care nu sunt de natură a conduce la ideea că dosarul a cărui strămutare se solicită nu va fi soluţionat în mod obiectiv, putând fi catalogate ca afirmaţii subiective, nejustificate.
S-a arătat că magistraţii sunt independenţi şi se supun numai legii, având obligaţia să fie imparţiali, iar la nivelul Curţii de Apel Piteşti există condiţii optime pentru înfăptuirea dezideratului asigurării bunei desfăşurări a procesului penal şi respectarea dreptului la un proces echitabil. Împrejurările cauzei şi calitatea părţilor speţei nu justifică concluzia existenţei unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea magistraţilor învestiţi cu soluţionarea cauzei ar fi afectată.
Aşadar, s-a considerat că la Curtea de Apel Piteşti judecata poate avea loc în condiţii optime, fără a se aduce atingere în vreun mod obiectivităţii şi imparţialităţii judecătorului învestit cu soluţionarea dosarului nr. x/2022
Ulterior, prin adresa nr. x din data de 13.02.2023 transmisă de Curtea de Apel Piteşti, cu titlu de completare la informarea comunicată anterior, referitor la susţinerea petentei în sensul că există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Piteşti este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, întrucât procurorul de caz care a pronunţat soluţia de clasare este o persoană cu influenţă la instanţele de judecată, s-a arătat că, din actele dosarului de urmărire penală reiese că procurorul de caz care a instrumentat dosarul de urmărire penală deschis la plângerea petentei şi în care au fost emise cele două ordonanţe de clasare este B., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti.
În prezent, conform informaţiilor publice afişate pe site-ul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, procuror general este dl. D..
Soţia procurorului B., doamna C. este judecător în cadrul Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă. Aceasta a activat pentru aproximativ jumătate de an, în 2013, în cadrul secţiei penale a instanţei, din cauza lipsei de personal, din anul 2014 fiind detaşată până în anul 2019 în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pe un post de consilier juridic.
Faptul că soţia procurorului de caz, care a emis soluţia de clasare contestată, activează ca judecător în cadrul instanţei nu afectează în sine imparţialitatea judecătorului de cameră preliminară învestit cu soluţionarea plângerii formulate de petentă în lipsa altor elemente, cu atât mai mult cu cât d-na judecător E. a promovat în cadrul Curţii de Apel Piteşti în anul 2019, mult după ce doamna judecător C. a activat în cadrul secţiei penale. Deopotrivă, faptul că domnul procuror B. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti este unul dintre procurorii desemnaţi să instrumenteze cauze în care sunt implicaţi magistraţii nu poate fi un argument în sensul lipsei de independenţă funcţională sau imparţialitate întrucât, cu privire la judecătorii din cadrul curţilor de apel, competenţa de instrumentare a cauzelor în care sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni aparţine Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Dovezile ataşate de petentă constau în extrase din articole de presă locale în care sunt exprimate în general opinii defăimătoare cu privire la magistraţii din cadrul instanţelor sau parchetelor din judeţul Argeş, fără elemente de probă capabile să susţină afirmaţiile făcute sau să le ofere o bază faptică suficientă.
S-a apreciat că la nivelul Curţii de Apel Piteşti există condiţii optime pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal şi respectarea dreptului la un proces echitabil. Împrejurările cauzei şi calitatea părţilor speţei nu justifică concluzia existenţei unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea magistraţilor învestiţi cu soluţionarea cauzei ar fi afectată.
Examinând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate de petentă şi informarea comunicată de Curtea de Apel Piteşti, precum şi completarea la această informare, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.
Strămutarea este acel remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra obiectivităţii şi imparţialităţii tuturor judecătorilor unei instanţe.
În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar şi din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului şi justifică temerea celui interesat.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, referindu-se la conceptul de imparţialitate, a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).
Demersul obiectiv a fost explicat de Curte în felul următor: ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).
În strânsă legătură cu incompatibilitatea, strămutarea reprezintă un remediu procesual prin care sunt rezolvate situaţiile în care asupra tuturor judecătorilor unei instanţe planează suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea lor este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice. Strămutarea poate fi dispusă şi când există doar o aparenţă a lipsei de imparţialitate a tuturor judecătorilor instanţei de la care se solicită strămutarea cauzei.
Referitor la motivele formulate de petentă, în sensul că procurorul de caz nu a respectat cele dispuse de judecătorul de cameră preliminară prin încheierea prin care a fost desfiinţată o soluţie de clasare anterioară dată în dosarul penal cu privire la care se solicită stărmutarea cauzei, precum şi că acelaşi procuror de caz a dat o soluţie similară într-un alt dosar ce priveşte aceleaşi părţi, învederându-se că acesta este o persoană cu influenţă la instanţele de judecată, Înalta Curte constată că împrejurările invocate nu sunt de natură să afecteze obiectivitatea şi imparţialitatea judecătorilor de la instanţa învestită cu soluţionarea cauzei a cărei strămutare se solicită. Aspectul invocat de petentă (în sensul că procurorul de caz nu a respectat cele dispuse de judecătorul de cameră preliminară prin încheierea prin care a fost desfiinţată o soluţie de clasare anterioară dată în acelaşi dosar penal) constituie, în fapt, apărări pe fondul plângerii formulate, acesta necircumscriindu-se temeiurilor pentru care se poate solicita strămutarea cauzei la o instanţă egală în grad.
Nici susţinerea petentei, în sensul că procurorul general din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti menţine toate soluţiile procurorului de caz, B., fără a lua în considerare motivele de incompatibilitate şi neregularităţile în administrarea probelor, nu constituie un element de natură să conducă la existenţa vreunei urme de îndoială asupra imparţialităţii şi obiectivităţii judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei sau la concluzia că pe rolul Curţii de Apel Piteşti nu ar exista condiţii pentru desfăşurarea unui proces echitabil. La momentul soluţionării cererii de strămutare, instanţa poate evalua doar temeinicia suspiciunilor exprimate de petentă cu privire la imparţialitatea judecătorilor din cadrul instanţei pe rolul căreia se află dosarul a cărui strămutare se solicită. Deopotrivă, nici critica formulată în sensul că procurorul de caz B. este şef de secţie la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, fost procuror D.N.A., acuzat de corupţie, fiind ulterior selectat printre procurorii care vor ancheta magistraţi după desfiinţarea S.I.I.J., nu constituie un motiv de strămutare a judecării cauzei.
În privinţa susţinerii petentei, în sensul că soţia procurorului de caz B., C., este judecător la Curtea de Apel Piteşti, fiind detaşată în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii până la data de 01.03.2019, unde a anchetat şi cercetat magistraţi, fiind acuzată, la rândul ei, de fapte de corupţie, Înalta Curte are în vedere informaţiile comunicate de Curtea de Apel Piteşti, conform cărora doamna C., este, într-adevăr, judecător în cadrul Curţii de Apel Piteşti, dar la secţia I civilă. Aceasta a activat pentru aproximativ jumătate de an, în 2013, în cadrul secţiei penale a instanţei, din cauza lipsei de personal, din anul 2014 fiind detaşată până în anul 2019 în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pe un post de consilier juridic. Deopotrivă, s-a menţionat că doamna judecător E. (judecătorul învestit cu soluţionarea cauzei a cărei strămutare se solicită) a promovat în cadrul Curţii de Apel Piteşti în anul 2019, la o perioadă îndelungată după ce doamna judecător C. a activat în cadrul secţiei penale.
Nemulţumirea petentei referitor la faptul că doamna C. este judecător la Curtea de Apel Piteşti nu generează o suspiciune colectivă cu privire la lipsa de imparţialitate a judecătorilor din cadrul acestei instanţe, fiind necesar să fie coroborată cu alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile asupra imparţialităţii tuturor judecătorilor din cadrul instanţei pe rolul căreia se află cauza a cărei strămutare se solicită.
Aşadar, în urma analizei argumentelor invocate de petentă, dar şi a informaţiile furnizate de către Curtea de Apel Piteşti, Înalta Curte apreciază că la nivelul acestei instanţe nu există un climat neprielnic sau o ambianţă defavorabilă desfăşurării normale a procesului penal cu privire la petenta A..
Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Potrivit dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligată petenta la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă petenta la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 februarie 2023.