Deliberând asupra apelului de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 1030/A din data de 05 decembrie 2022, Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 700/A din data de 16 august 2022, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/2021, şi a obligat pe acesta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru a decide astfel, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că prin încheierea din 17 februarie 2022, pronunţată de Judecătoria Piteşti, în Dosarul nr. x/2021, în baza art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen., s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa din data de 09.02.2021 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti, în Dosarul nr. x/2018.
Prin Decizia penală nr. 700/A din 16.08.2022, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, în Dosarul nr. x/2021, în baza art. 421 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 17 februarie 2022, pronunţată de Judecătoria Piteşti, cu argumentarea, în esenţă, că s-a exercitat o cale de atac neprevăzută de lege.
Împotriva Deciziei penale nr. 700/A din 16.08.2022, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, în Dosarul nr. x/2021, a formulat contestaţie în anulare petentul A..
Analizând actele şi lucrările dosarului, curtea de apel a constatat că prezenta contestaţie în anulare este inadmisibilă, cu argumentarea, în esenţă, că aceasta nu se îndreptată împotriva niciuneia din categoriile de hotărâri enumerate în dispoziţiile art. 426 din C. proc. pen.
Împotriva Deciziei penale nr. 1030/A din data de 05 decembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a declarat apel contestatorul A..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 06.02.2023, sub nr. x/2022.
La termenul de judecată din data de 04 mai 2023, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia inadmisibilităţii apelului declarat de contestator.
Concluziile apărării şi ale reprezentantului Ministerului Public sunt detaliat prezentate în practicaua prezentei decizii.
Examinând cauza, cu prioritate, admisibilitatea căii de atac formulate de contestatorul A., Înalta Curte constată următoarele:
Înalta Curte este învestită cu soluţionarea apelului exercitat de contestatorul A. împotriva unei decizii pronunţate în cadrul procedurii de examinare a admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare, reglementată de art. 431 din C. proc. pen.
Înalta Curte notează că potrivit art. 408 alin. (1) din C. proc. pen., calea ordinară de atac a apelului poate fi exercitată exclusiv împotriva sentinţelor şi încheierilor pronunţate în primă instanţă.
În ceea ce priveşte interpretarea dispoziţiilor art. 432 alin. (4) din C. proc. pen., potrivit cărora "Sentinţa dată în contestaţie în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă.", jurisprudenţa a statuat în mod constant că această dispoziţie vizează hotărârile pronunţate în procedura de judecare a contestaţiei în anulare după admiterea în principiu, reglementată de art. 431 din C. proc. pen.
În acest sens sunt relevante argumentele expuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în Decizia nr. 5/2015, având ca obiect incidenţa dispoziţiilor art. 432 alin. (4) din C. proc. pen., în etapa admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare. Astfel, deşi dezlegarea vizează ipoteza pronunţării unei hotărâri prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de contestaţie în anulare formulată împotriva unei sentinţe definitive, nesusceptibilă de a fi atacată cu apel, considerentele sunt valabile, mutatis mutandis, în toate situaţiile în care instanţa respinge contestaţia în anulare ca inadmisibilă. De altfel, instanţa supremă reţine în decizia amintită că hotărârile judecătoreşti pronunţate în etapa admiterii în principiu a contestaţiei în anulare, etapă reglementată distinct în dispoziţiile art. 431 din C. proc. pen., sunt definitive, aşa cum rezultă din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 431 şi ale art. 432 din C. proc. pen.
Aşadar, etapa distinctă a admiterii în principiu a contestaţiei în anulare este reglementată de art. 431 din C. proc. pen., dispoziţii în cuprinsul cărora nu se prevede posibilitatea atacării hotărârii pronunţate cu apel, iar dispoziţiile art. 432 alin. (4) din C. proc. pen., privesc exclusiv hotărârile judecătoreşti pronunţate în procedura de judecare a contestaţiilor în anulare ulterior admiterii în principiu.
Ca atare, decizia atacată de contestator este definitivă în considerarea etapei procesuale în care a fost pronunţată. Or, hotărârea judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie fiind explicite în sensul că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
În aceste condiţii, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Ca atare, atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual, intervine sancţiunea procedurală a inadmisibilităţii.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 421 alin. (1) lit. a) teza a II-a din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 1030/A din data de 05 decembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Văzând dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga pe apelant la plata sumei de 50 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În conformitate cu dispoziţiile prevăzute de art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 1030/A din data de 05 decembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă pe apelant la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 mai 2023.
GGC - NN