Deliberând asupra recursului în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 197/A/2023 din 15 martie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2022, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 1640/2022 pronunţată la data de 29 noiembrie 2022 de Judecătoria Satu Mare, în baza art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (2) şi 10 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A., pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului, prev. şi ped. de art. 336 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare.
În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, iar în baza art. 92 C. pen. s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, termen care începe să curgă de la data la care prezenta hotărâre rămâne definitivă.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a fost obligat inculpatul pe durata termenului de supraveghere la următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Satu Mare, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. s-a impus inculpatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă 60 de zile, la B. sau la C..
În baza art. 94 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) s-au dispus a se comunica Serviciului de Probaţiune Satu Mare.
În baza art. 403 alin. (4) C. proc. pen. şi art. 91 alin. (4) C. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, sens în care, potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. (1) - (4) C. pen., se revocă suspendarea şi se dispune executarea pedepsei.
Împotriva acestei sentinţe penale a declarat apel inculpatul.
Prin Decizia penală nr. 197/A din 15 martie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 1640/2022 pronunţate la data de 29 noiembrie 2022 de Judecătoria Satu Mare, pe care a menţinut-o în totalitate.
Curtea de Apel a reţinut că inculpatul A., la data de 09.12.2021, orele 20:13, a condus pe DN19 între localităţile Decebal şi Satu Mare, autovehiculul marca x cu nr. de înmatriculare x, în timp ce se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, având o concentraţie alcoolică de 2,67 g‰ alcool pur în sânge la prima probă, respectiv 2,55 g‰ alcool pur în sânge la a doua probă, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) C. pen.
Decizia din apel a fost comunicată inculpatului, la data de 20 martie 2023, semnând personal dovada de primire, astfel că data până la care inculpatul avea posibilitatea să declare recurs în casaţie este 20 aprilie 2023, inclusiv.
Împotriva deciziei instanţei de apel, la data de 13 aprilie 2023, inculpatul, prin apărător ales, avocat D., cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, în temeiul art. 433 şi urm. C. proc. pen., a formulat recurs în casaţie, invocând cazul de casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., cu argumentarea că fapta nu este prevăzută de legea penală întrucât îmbibaţia alcoolică în sânge a fost stabilită numai la două momente ulterioare săvârşirii faptei (ora 20.45 - 2,67 gr/l alcool pur în sânge, ora 22:00 - 2,55 gr/l alcool pur în sânge), nu şi la momentul comiterii acesteia (ora 20.13), conform Deciziei nr. 732/2014 a Curţii Constituţionale.
În temeiul art. 441 C. proc. pen. a solicitat suspendarea hotărârii până la soluţionarea recursului în casaţie.
Cererea de recurs în casaţie a fost comunicată tuturor participanţilor, iar până la expirarea termenul de 10 zile, prevăzut de art. 439 alin. (2) C. proc. pen., nu au fost depuse concluzii scrise.
Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 5 mai 2023, iar la înaintarea dosarului în calea de atac, procedura de comunicare a recursului în casaţie era îndeplinită.
La data de 12 iunie 2023 a fost întocmit raportul de magistratul-asistent.
Verificând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a cererii de recurs în casaţie formulate de inculpatul A., prin încheierea din data de 20 iunie 2023, Înalta Curte a constatat că aceasta îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 434 - art. 438 C. proc. pen., astfel că, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., a dispus admiterea în principiu a acesteia, cu consecinţa trimiterii în vederea judecării la Completul nr. 2, în compunere de 3 judecători, cu termen de judecată la data de 5 septembrie 2023.
Totodată, a fost respinsă cererea de suspendare a executării hotărârii formulată de inculpatul A..
Examinând recursul în casaţie din perspectiva cazului de casare invocat, art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. (potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării atunci când s-a dispus condamnarea pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală), Înalta Curte constată următoarele:
Cazul de casare invocat de inculpată are în vedere situaţia în care s-a săvârşit o faptă pe care în mod greşit instanţa a considerat-o infracţiune, întrucât în realitate, fapta nu se găseşte în niciuna dintre prevederile legii penale ca infracţiune. Este situaţia faptelor care au un caracter civil, comercial ori situaţia dezincriminării unei fapte prevăzute de legea penală.
În analiza acestui caz de recurs în casaţie se pot supune verificării instanţei critici cu privire la corespondenţa dintre fapta concretă cu descrierea conţinută în norma de incriminare, în sensul dacă se suprapune modelului legal creat de legiuitor.
În cadrul criticilor formulate de recurentul inculpat, s-a susţinut că instanţa de apel a menţinut condamnarea, întrucât îmbibaţia alcoolică în sânge a fost stabilită numai la două momente ulterioare săvârşirii faptei (ora 20.45 - 2,67 gr/l alcool pur în sânge, ora 22:00 - 2,55 gr/l alcool pur în sânge), nu şi la momentul comiterii acesteia (ora 20.13), respectiv al depistării în trafic, deşi potrivit considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 732/2014 trebuie avută în vedere valoarea alcoolemiei de la momentul depistării persoanei în trafic.
Din examinarea actelor dosarului, în limitele procesuale menţionate şi în raport cu situaţia de fapt, astfel cum a fost stabilită definitiv de instanţa de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acţiunea inculpatului corespunde elementelor de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului prevăzută şi pedepsită de art. 336 alin. (1) din C. pen., reţinută în concret în sarcina sa.
Prin Decizia nr. 732 din 16.12.2014 a Curţii Constituţionale, publicată în M. Of. nr. 69/27.01.2015, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că sintagma "la momentul prelevării mostrelor biologice" din cuprinsul dispoziţiilor art. 336 alin. (1) C. pen. este neconstituţională, statuându-se că "(...) cerinţa ca îmbibaţia alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge să existe la momentul prelevării mostrelor biologice plasează consumarea infracţiunii la un moment ulterior săvârşirii ei, în condiţiile în care, de esenţa infracţiunilor de pericol este faptul că acestea se consumă la momentul săvârşirii lor. Odată cu momentul opririi în trafic încetează starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite de dispoziţiile art. 336 alin. (1) C. pen., astfel încât, raportat la momentul prelevării mostrelor biologice, tragerea la răspundere penală nu se justifică - (...)"- parag. 26.
Prin urmare, astfel cum susţine şi apărarea, relevanţă penală se acordă valorii alcoolemiei din momentul opririi în trafic, iar nu celei de la momentul prelevării mostrelor biologice.
Or, faptul că inculpatul a consumat băuturi alcoolice (3 sau 4 pahare de vin) înainte de a conduce autoturismul, aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de apel, rezultă din declaraţia acestuia şi din buletinul de analiză toxicologică întocmit de către Serviciul de Medicină Legal Satu Mare potrivit căruia, inculpatul avea o alcoolemie 2,67 g‰ alcool pur în sânge la prima probă, la ora 20:45 şi de 2, g‰ alcool pur în sânge la a doua probă, la ora 22:00, iar valoarea acestora nu a fost contestată de inculpat, nefiind solicitată recalcularea alcoolemiei.
În consecinţă, condamnarea inculpatului a fost dispusă în raport de valoarea alcoolemiei de la momentul depistării în trafic, iar faptul că nu s-a utilizat ad litteram această formulare statuată de instanţa de contencios constituţional nu înlătură caracterul penal al faptei, câtă vreme probatoriul face dovada faptului că inculpatul a avut în sânge, la momentul opririi/depistării în trafic, o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, astfel cum impune textul de incriminare a faptei de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului.
Înalta Curte reaminteşte că starea de fapt reţinută în cauză, materialul probator administrat, încadrarea juridică a faptelor, precum şi reţinerea sau nu a unei cauze de reducere a pedepsei ori a circumstanţelor atenuante/agravante, nu mai pot constitui motive de cenzură din partea instanţei supreme în procedura recursului în casare, după cum nu se poate realiza o reindividualizare a pedepselor, având în vedere scopul recursului în casaţie reglementat ca şi o cale extraordinară de atac de reformare numai sub aspect legal, de drept şi nu faptic, excluzând rejudecarea pentru a treia oară a unei cauze în parametrii în care a avut loc judecata în fond şi apel.
În acest context, se observă că inculpatul critică, printre altele, faptul că nu s-au administrat alte mijloace de probă în acest sens, în condiţiile în care a uzat de procedura abreviată, privind recunoaşterea vinovăţiei, prevăzută de art. 374 - 375 C. proc. pen. şi, implicit, de beneficiile dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., respectiv efectuarea unei expertize de calcul retroactiv alcoolemiei, audierea persoanelor aflate la locul unde inculpatul a consumat alcool, pentru a se stabili o valoare exactă a consumului de alcool şi, astfel, nu ar fi fost respectate dispoziţiile art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., în sensul că instanţa trebuia să constate, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există şi constituie infracţiune.
Aşadar, în raport cu cele arătate, Înalta Curte apreciază că aceste critici excedează procedurii recursului în casare, astfel cum e reglementat de dispoziţiile art. 433 C. proc. pen.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 197/A din 15 martie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2022.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul-inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 197/A din 15 martie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2022.
Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 19 septembrie 2023.
GGC - NN