Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, Înalta Curte reţine următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 63/P.I. din data de 10 iulie 2023, Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 583 din C. proc. pen., a respins ca nefondată cererea formulată de petenţii S.C. A. S.R.L. şi B. privind revocarea suspendării executării sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 3 ani a pedepsei de 2 ani închisoare aplicate condamnatei C. prin Sentinţa penală nr. 96 din 15 noiembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, în Dosarul nr. x/2019, definitivă prin Decizia penală nr. 198/A din 31 iulie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori a reţinut că prin cererea înregistrată la data de 16 iunie 2023, petenţii S.C. A. S.R.L. şi B. au solicitat revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dispusă faţă de intimata C., prin Sentinţa penală nr. 96 din 15 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. x/2018, definitivă prin Decizia penală nr. 198/A din 31 iulie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în acelaşi dosar, pentru neexecutarea obligaţiilor civile.
În motivare, s-a arătat că, în fapt, prin Sentinţa penală nr. 96/P/2019 pronunţată de Curtea de Apel Oradea la data de 15.11.2019 în Dosarul nr. x/2018, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 198/A/2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 31.07.2020, numita C. a fost condamnată la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 91 C. pen. pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani.
S-a mai arătat că, totodată, aceasta a fost obligată la plata sumei de 1.358.373,10 RON la care s-a adăugat dobânda legală în favoarea petenţilor cu titlu de despăgubiri civile, respectiv daune materiale.
S-a mai arătat că, deşi de la data rămânerii definitive a sentinţei mai sus indicate şi până în prezent a trecut aproape 3 ani, aceasta nu şi-a îndeplinit nici măcar o parte din obligaţiile civile la care a fost obligată, precizându-se şi faptul că petentele s-au adresat executorului judecătoresc în vederea demarării executării silite, însă până în acest moment aceasta nu a putut fi executată.
Astfel, s-a mai arătat că, dat fiind faptul că intimata cu rea-credinţă nu achită despăgubirile civile la care a fost obligată, s-a solicitat admiterea cererii.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Curtea a reţinut că prin Sentinţa penală nr. 96 din 15 noiembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. x/2018, în baza art. 5 C. pen., văzând şi Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale, s-a constatat că în mod global, legea penală mai favorabilă în cauză este noul C. pen. intrat în vigoare la data de 01.02.2014.
1. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen., cu referire la art. 322 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., văzând şi dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a fost achitată inculpata C., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
2. În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., cu referire la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., a fost condamnată inculpata C. (cu datele de identificare de mai sus), la o pedeapsă principală de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.
În baza art. 91 alin. (1) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii de 2 ani, sub supraveghere şi potrivit art. 92 C. pen., s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligată inculpata C. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Satu Mare, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. (2) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a impus inculpatei să execute următoarea obligaţie: a) să frecventeze un program de reintegrare socială, derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., s-a stabilit ca, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata C. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Carei sau a Primăriei Căpleni, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.
În baza art. 94 alin. (2) C. pen., s-a stabilit că supravegherea executării măsurilor şi obligaţiilor stabilite în sarcina inculpatei C. se va face de Serviciul de Probaţiune Satu Mare, care va sesiza instanţa de judecată în cazurile prevăzute de art. 94 alin. (4) C. pen.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenţia inculpatei C. asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen., referitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În baza art. 67 alin. (1) rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b) C. pen., s-a interzis inculpatei C., dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii, pe o durată de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, ce urmează a fi executată de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, potrivit dispoziţiilor art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.
Conform art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., s-a interzis inculpatei C. dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, cu titlu de pedeapsă accesorie.
S-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de supraveghere.
În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen., cu referire la art. 1357 şi urm. C. civ., s-au admis acţiunile civile formulate de persoanele vătămate B., şi S.C. A. S.R.L., societate în insolvenţă (lichidator judiciar D.), cu sediul în jud. Bihor, CUI x, şi în consecinţă s-a obligat inculpata C. la plata sumei de 1.358.373,1 RON, la care s-a adăugat dobânda legală calculată până la plata efectivă, reprezentând daune materiale în favoarea părţilor civile.
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligată inculpata C., la plata sumei de 3.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, aferente fazei de urmărire penală şi judecăţii în primă instanţă.
Prin Decizia penală nr. 198/A din 31 iulie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în acelaşi dosar, au fost respinse apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, inculpata C. şi părţile civile S.C. A. S.R.L. prin E. şi B..
Prin memoriul formulat la prezentul dosar, intimata C. a solicitat ca în temeiul art. 597 alin. (4) şi (5) C. proc. pen. şi art. 96 alin. (2) C. pen. teza finală să se respingă ca nefondată cererea formulată de petenţii S.C. A. S.R.L. şi B. de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată intimatei prin Sentinţa penală nr. 96/P/15.11.2019 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în Dosar nr. x/2018, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 198/A/31.07.2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru neexecutarea obligaţiilor civile constând în plata sumei de 1.358.373,1 RON la care se adaugă dobânda legală până la plata efectivă, cu titlu de daune materiale.
În motivare, s-a arătat că, potrivit Dosarului nr. x/2013 aflat pe rolul Tribunalului Bihor, petenta S.C. A. este în faliment, fapt ce trebuia menţionat în mod expres în cuprinsul cererii formulate, conform dispoziţiilor art. 83 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 care prevede că "După intrarea în reorganizare judiciară sau faliment, actele şi corespondenţa vor purta, în condiţiile prevăzute la alin. (1), menţiunea "în reorganizare judiciară", sau, după caz, "în faliment".
S-a mai arătat că, potrivit dispoziţiilor art. 583 alin. (2) C. proc. pen. se prevede că, dacă până la expirarea termenului prevăzut la art. 93 alin. (5) C. pen., condamnatul nu a respectat obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, serviciul de probaţiune competent sesizează instanţa care a pronunţat în primă instanţă suspendarea, în vederea revocării acesteia. S-a mai arătat că sesizarea poate fi făcută şi de procuror sau de partea interesată, până la expirarea termenului de supraveghere, iar potrivit art. 96 alin. (2) C. pen. se prevede că dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.
S-a mai arătat că prin cererea formulată, petenţii au invocat faptul că intimata nu a achitat cu rea-credinţă daunele materiale la care a fost obligată, însă nu au fost aduse argumente în vederea dovedirii relei credinţe. S-a mai arătat că, deşi există o orientare doctrinară în sensul că reaua-credinţă este prezumată, intimatul fiind obligat să facă dovada contrară, totuşi există o orientare jurisprudenţială contrară în sensul că "Reaua-credinţă nu se prezumă şi nici nu este probată doar prin omisiunea plăţii. Simpla neplată a datoriei nu este echivalentă cu reaua-credinţă a debitorilor, ea trebuie dovedită independent de omisiunea plăţii".
S-a solicitat să se aibă în vedere că intimata C. a fost suspendată din profesia de avocat începând cu data de 18.11.2020, conform Adeverinţei nr. x/28.06.2023 emisă de Baroul Satu Mare, iar potrivit înscrisurilor depuse în probaţiune constând în proces-verbal de licitaţie imobiliară din 18.02.2021 emis în Dosarul execuţional nr. x/2019 de Biroul Executorului Judecătoresc F. din mun. Oradea, la solicitarea G. S.A. s-a procedat la vânzarea silită a imobilului proprietatea personală a intimatei, respectiv a casei de locuit şi terenul aferent situat în mun. Carei, str. x, jud. Satu Mare.
S-a mai arătat că, de altfel, potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei reiese şi că petenţii au formulat o cerere de executare silită împotriva intimatei, sub Dosarul execuţional nr. x/2021 al Biroului Executorului Judecătoresc H. din mun. Oradea, solicitând executarea silită sub toate formele (mobiliară, imobiliară, instituirea sechestrului, popriri) a sumei de 1.358.373,1 RON la care s-au adăugat dobânzi legale în cuantum total de 1.008.109,39 RON pentru perioada 19.11.2013 - 16.02.2021.
S-a mai arătat că intimata, văzând că nu mai poate profesa în România fiind lipsită astfel de orice fel de venituri, dar şi faptul că aceasta a rămas fără locuinţă, a fost nevoită să solicite ajutorul familiei sale care locuiau (şi locuiesc şi în prezent) în Italia, astfel că împreună cu fiica sa minoră I. s-au mutat în Italia unde au beneficiat de sprijinul financiar al părinţilor săi, dar şi a surorii sale. S-a mai arătat că intimata a obţinut actele necesare de rezidenţă în Italia, a obţinut Codul fiscal personal (varianta italiană a CNP-ului românesc, fără de care nu poate încheia, semna niciun fel de acte, contracte etc) şi a depus declaraţia consulară privind componenţa familiei (conform înscrisurilor depuse în probaţiune).
S-a mai arătat că, deşi fiica minoră a intimatei a fost înscrisă acolo la şcoală (în clasa I, în prezent fiind în clasa a III-a conform înscrisurilor depuse în probaţiune), deoarece intimata nu cunoştea limba italiană, nu a găsit loc de muncă deşi la numeroase publicaţii de angajare din mediul online a transmis dorinţa ei de a se angaja (în perioada 2020 - 2022) însă fără succes, fiind refuzată pe motivul necunoaşterii limbii italiene. S-a mai arătat că, în aceste condiţii, intimata nu a înregistrat niciun fel de venituri, cum de altfel reiese din declaraţia de venituri depuse de aceasta la autorităţile din Italia, conform înscrisurilor depuse în probaţiune (în Italia toate persoanele fizice depun declaraţie de venituri, chiar dacă nu realizează niciun fel de venituri).
S-a mai arătat că intimata a dorit chiar să încheie un contract de muncă cu sora ei ca şi bonă pentru copiii acesteia, însă instituţia abilitată să înregistreze contractul de muncă (INPS - echivalentul ANAF din România) i-a respins cererea de înregistrare sub motivul că potrivit legilor italiene nu se poate încheia un contract de muncă cu un membru de familie, fiind depusă dovada în acest sens. S-a mai arătat că abia în cursul acestui an, intimata a fost angajată ca şi ajutor de recepţioner, pentru o perioadă determinată de 5 luni, începând cu data de 17.04.2023 şi până la data de 15.09.2023.
S-a mai arătat că, în cursul anului 2020, s-a declanşat boala tatălui intimatei (J., acesta decedând la data de 02.12.2022 în Latisana, Italia, conform certificatului de deces emis de Consulatul General al României la Trieste), acesta fiind diagnosticat cu o boală incurabilă, fiind încadrat în grad de invalid, începând cu data de 17.12.2020. S-a mai arătat că boala tatălui a necesitat tratamente lungi şi costisitoare, care au secătuit finanţele familiei intimatei, astfel că nu au mai putut susţine financiar chiria intimatei, motiv pentru care în prezent intimata este în proces de evacuare din locuinţa ei situată în Italia, provincia Friuli-Venezia-Giulia), conform înscrisurilor depuse în probaţiune, emise de Tribunalul din Udine.
S-a mai arătat că, potrivit înscrisurilor emise de către autorităţile competente din Italia, în prezent intimata beneficiază de ajutor social (raportat la situaţia sa personală este considerată caz social) şi, de asemenea, şi fiica acesteia beneficiază de ajutor social pentru copil, conform înscrisurilor depuse în probaţiune).
S-a mai arătat că, având în vedere cele expuse mai sus, s-a solicitat să se aibă în vedere că neexecutarea obligaţiilor civile în niciun caz nu se datorează relei-credinţe a intimatei, aceasta în mod real neavând posibilitatea achitării sumei în cuantum total de 2.401.118,13 RON, situaţia financiară precară a acesteia fiind calificată de către organele abilitate din Italia ca fiind caz social, intimata fiind în situaţia de a-şi pierde şi locuinţa din Italia după ce şi-a pierdut locuinţa şi din România.
S-a mai arătat că lipsa realizării de venituri nu se datorează lipsei dorinţei acesteia de a se angaja în câmpul muncii, aceasta încercând în mod activ găsirea unui loc de muncă, însă raportat la conjunctura situaţiei personale - pierderea posibilităţii de a profesa în domeniul studiilor sale, pierderea locuinţei personale din România, mutarea într-o ţară străină a cărei limbă nu o cunoştea, fiind susţinută de către familia sa -, aceasta nu a avut în mod real posibilitatea achitării sumelor la care a fost obligată.
S-a mai solicitat să se aibă în vedere că intimata nu deţine niciun bun valorificabil şi nu a obţinut venituri în România, nu doar în Italia.
Pe cale de consecinţă, s-a solicitat a se avea în vedere că nu sunt întrunite condiţiile legale necesare revocării beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere, respectiv neplata sumelor la care a fost obligată intimata nu se datorează relei-credinţe a acesteia şi, astfel, se impune să se respingă ca nefondată cererea formulată de către petenţii S.C. A. S.R.L. şi B..
S-a arătat că potrivit art. 96 alin. (1) C. proc. pen., dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.
Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, revocarea suspendării executării pedepsei nu intervine atunci când persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să îndeplinească obligaţiile impuse.
Dispoziţiile art. 92 alin. (2) C. proc. pen. prevăd că termenul de supraveghere se calculează de la data când hotărârea prin care s-a pronunţat suspendarea sub supraveghere a rămas definitivă.
Prin Decizia în interesul legii nr. 14 din 17 octombrie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care produce efecte şi după intrarea în vigoare a noilor dispoziţii de drept penal şi procesual penal având în vedere modalitatea similară de reglementare a dispoziţiilor art. 583 C. proc. pen. şi art. 447 C. proc. pen. din 1968, respectiv a celor prevăzute de art. 96 C. proc. pen. şi a celor prevăzute de art. 864 C. pen. din 1969, s-a stabilit că sesizarea instanţei trebuie făcută înainte de expirarea termenului de încercare chiar dacă judecarea cauzei are loc anterior sau ulterior acestei date, iar în considerentele deciziei s-a arătat că cererea de revocare trebuie introdusă la un moment care poate să evidenţieze intenţia condamnatului de a se sustrage de la executarea obligaţiilor civile, respectiv să demonstreze reaua-credinţă a acestuia.
S-a reţinut că prin Sentinţa penală nr. 96 din 15 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. x/2019, definitivă prin Decizia penală nr. 198/A din 31 iulie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost condamnată inculpata C. la o pedeapsă principală de 2 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., ca pedeapsă complementară şi interzicerea aceloraşi drepturi ca pedeapsă accesorie, cu suspendarea sub supraveghere a executării pe o durată de 3 ani.
Termenul de supraveghere a început să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, respectiv 31 iulie 2020 şi se încheie la 30 iulie 2023. S-a constatat că cererea de revocare a beneficiului suspendării executării sub supraveghere a fost făcută la data de 16 iunie 2023, înainte de încetarea termenului de supraveghere.
La data de 07.09.2020, la sediul Serviciului de Probaţiune Satu Mare, intimatei condamnate i s-a înmânat procesul-verbal în conţinutul căruia i s-a adus la cunoştinţă prevederile sentinţei penale, conţinutul măsurilor de supraveghere, a obligaţiilor şi modalităţile de supraveghere a îndeplinirii acestora, precum şi împrejurarea că instanţa de judecată a impus în sarcina sa plata către părţile civile B. şi S.C. A. S.R.L., a sumei de 1.358.373,1 RON, la care s-a adăugat dobânda legală calculată până la plata efectivă, reprezentând daune materiale în favoarea părţilor civile .
S-a mai arătat că în ceea ce priveşte condiţiile privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, aceasta se dispune în situaţia în care se reţine o neexecutare cu rea-credinţă a obligaţiilor civile stabilite prin hotărâre până la expirarea termenului de supraveghere. Prin urmare, la soluţionarea cererii de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, instanţa este chemată să analizeze, pe de-o parte, dacă în cauză este vorba de o nerespectarea a obligaţiilor civile impuse prin sentinţa de condamnare, iar pe de altă, în ce măsură neîndeplinirea acestor obligaţii s-a făcut cu rea-credinţă.
În cauză, în vederea lămuririi împrejurărilor necesare soluţionării cererii formulate de petenţi s-a dispus efectuarea de adrese către diferite instituţii pentru a se verifica situaţia locativă, socială, materială a persoanei condamnate, precum şi către Serviciul de Probaţiune Satu Mare cu privire la modul de îndeplinire a obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare.
Astfel, s-a dispus emiterea unei adrese către Serviciul de Probaţiune Satu Mare, cu solicitarea de a comunica procesul-verbal prin care i s-a adus intimatei la cunoştinţă că a început perioada de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere, precum şi toate drepturile şi obligaţiile pe care le are, dacă intimata a depus dovezi că şi-ar fi îndeplinit obligaţiile din hotărârea de condamnare care face obiectul prezentului dosar şi dacă aceştia au solicitat informaţii cu privire la îndeplinirea acestor obligaţii, iar dacă aceste obligaţii nu au fost îndeplinite, dacă au solicitat informaţii intimatei cu privire la motivul neîndeplinirii obligaţiilor, respectiv dacă intimata a făcut dovada mijloacelor de existenţă, inclusiv dacă s-au efectuat verificări de către Serviciul de Probaţiune cu privire la aceste aspecte şi care a fost rezultatul acestor verificări; către Inspectoratul Teritorial de Muncă Satu Mare cu solicitarea de a comunica dacă intimata este încadrată în muncă; către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Satu Mare cu solicitarea de a comunica dacă intimata figurează în căutarea unui loc de muncă; către Primăriile Carei şi Ciumeşti cu solicitarea de a comunica dacă intimata figurează cu bunuri mobile şi imobile impozabile în evidenţele acestora; către Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare cu solicitarea de a comunica dacă intimata figurează ca persoană asigurată în sistemul asigurărilor sociale de stat sau cu contract individual de muncă; către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare, cu solicitarea de a comunica dacă intimata figurează cu venituri impozabile.
Prin răspunsul înregistrat la data de 5 iulie 2023, Serviciul de Probaţiune Satu Mare a arătat că în cursul termenului de supraveghere cu persoana condamnată au avut loc mai multe întrevederi şi convorbiri telefonice pentru a se asigura executarea măsurilor şi a obligaţiilor de supraveghere.
S-a mai arătat că în cadrul acestora, a reieşit că de la data stabilirii sale în Italia, intimata a anunţat Serviciul de Probaţiune în cursul lunii mai 2023 că va începe să lucreze cu forme legale (fără a dispune la acel moment de contractul de muncă tradus în limba română), solicitându-i-se să depună documentul tradus cel mai târziu în 30 de zile de la angajare, prin e-mail sau personal la cel mult dar nu mai târziu de data următoarei întrevederi, respectiv 30.07.2023.
S-a mai arătat că, anterior acestui moment, din informaţiile oferite de supravegheată, nu a fost angajată şi nu a realizat venituri cu forme legale, ea şi fiica ei minoră aflându-se în întreţinerea partenerului de viaţă a persoanei în cauză, din acest motiv nedispunând de documente din care să reiasă mijloacele personale de venit.
Răspunsului i-au fost anexate în copie următoarele: adresa biroului executorului judecătoresc H. către intimată din 01.03.2021 din Dosarul execuţional x/2021, somaţia imobiliară, Încheierea nr. 108/2021 a Judecătoriei Carei din data de 1.02.2021 din Dosarul nr. x/2021, planul de supraveghere întocmit de Serviciul de Probaţiune Satu Mare, procesul-verbal de primă întrevedere din 7.09.2020 încheiat între Serviciul de Probaţiune Satu Mare şi persoana supravegheată, declaraţia 112 privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, a impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, rezoluţia Oficiului registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Satu Mare nr. 9383/27.11.2019, act constitutiv al societăţii K. S.R.L., certificat de înregistrare fiscală din 06.03.2007, Decizia nr. 8823 din 14.06.2002 emisă de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, precum şi Decizia nr. 10/2004 din 21.06.2004 emisă de Uniunea Avocaţilor din România.
Prin răspunsul înregistrat la data de 4 iulie 2023, Inspectoratul Teritorial de Muncă Satu Mare a comunicat că intimata C. nu figurează în baza de date REVISAL (centralizată la nivelul inspecţiei Muncii cu registrele generale de evidenţă a salariaţilor transmise de angajatori conform H.G. nr. 500/2011 şi H.G. nr. 905/2017), respectiv aceasta nu figurează cu contracte în baza de date, astfel cum rezultă din extrasul REVISAL ataşat răspunsului .
Prin răspunsul înregistrat la data de 4 iulie 2023, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Satu Mare a comunicat că intimata, în perioada 01.01.2020 - 03.07.2023, nu figurează în evidenţele acestei instituţii ca şomer indemnizat sau ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă .
Prin răspunsul înregistrat la data de 4 iulie 2023, Primăria Ciumeşti a comunicat că intimata nu figurează în evidenţele acestei instituţii cu bunuri mobile şi imobile supuse impozitării.
Prin răspunsul înregistrat la data de 5 iulie 2023, Primăria Carei a comunicat că intimata figurează în evidenţele acestei instituţii cu un autoturism marca x proprietate privata seria motorului x nr. identificare x capacitatea cilindrica 2494 dobândit în anul 2016, procent proprietate 100.0% .
Prin răspunsul înregistrat la data de 3 iulie 2023, Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare a comunicat că intimata, în perioada 01.01.2020 până în prezent, nu figurează în evidenţele acestei instituţii ca persoană asigurată în sistemul asigurărilor sociale de stat
Prin răspunsul înregistrat la data de 4 iulie 2023, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare - Serviciu Fiscal Municipal Carei a comunicat că intimata pentru perioada 2020 - 03.07.2023 nu figurează asigurată în sistemul asigurărilor sociale de stat .
De asemenea, potrivit adresei emisă de Baroul Satu Mare intimata C. a fost suspendată din profesia de avocat începând cu data de 18.11.2020, conform Adeverinţei nr. x/28.06.2023, aflată la dosar, vol. I.
Instanţa de fond a arătat că la momentul preluării în supraveghere intimata condamnată nu avea loc de muncă şi nu realiza venituri. Pe tot parcursul termenului de supraveghere aceasta a căutat un loc de muncă, dar nu s-a concretizat niciun demers în acest sens, fiind sprijinită de familia sa aflată în Italia. Mai mult, s-a reţinut că intimata are în îngrijire şi un copil minor care se află cu aceasta în Italia, făcând eforturi pentru a obţine veniturile necesare acoperirii nevoilor pe care le are în prezent, neavând posibilitatea de a efectua plata obligaţiilor civile.
S-a constatat însă că, deşi intimata condamnată nu a achitat obligaţiile civile, nu a manifestat dezinteres cu privire la celelalte măsuri de supraveghere impuse prin hotărârea de condamnare. Astfel, s-a apreciat că din ansamblul probelor administrate rezultă că ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti condamnata a respectat măsurile impuse, singura neexecutare fiind cea a obligaţiilor civile, generată de situaţia financiară concretă a acesteia.
Reaua - credinţă a condamnatului nu se prezumă, ci trebuie dovedită, ceea ce presupune ca acest condamnat să dispună de mijloacele materiale, dar să refuze în mod nejustificat să plătească despăgubirile stabilite în sarcina sa.
Chiar dacă intimata condamnată nu a făcut nicio plată, aceasta nu poate fi acuzată de rea-credinţă din acest punct de vedere. Aceasta nu a realizat venituri, iar bunul imobil deţinut în Carei, str. x nr. 15/A, jud. Satu Mare a fost vândut silit, aşa cum rezultă din procesul-verbal de licitaţie imobiliară din 18.02.2021 emis în Dosarul execuţional nr. x/2019 al Biroului Executorului Judecătoresc F. din mun. Oradea, potrivit căruia la solicitarea G. S.A. s-a procedat la vânzarea silită a imobilului proprietatea personală, respectiv a casei de locuit şi terenul aferent situat în mun. Carei, str. x nr. 15/A, jud. Satu Mare .
În cauză, faţă de împrejurările de fapt reţinute, s-a apreciat că nu există date certe de natură să contureze dincolo de dubiu reaua credinţă a condamnatei în neîndeplinirea obligaţiilor civile impuse, acesta neavând posibilităţi materiale în a proceda în acest sens.
De asemenea, cu privire la autoturismul marca x cu nr. de identificare x cu care figurează intimata în evidenţele Primăriei Carei s-a reţinut că acest bun s-a declarat sechestrat potrivit procesului-verbal de sechestru din 26.02.2021, încheiat de Biroului Executorului Judecătoresc H. în Dosarul execuţional nr. x/2021, având ca obiect cererea de executare silită formulată de creditorii B. şi S.C. A. S.R.L., pentru recuperarea sumei de 2.401.118,13 RON reprezentând debit restant şi cheltuieli de executare silită în baza titlului executoriu reprezentat de Sentinţa penală nr. 96 din 15 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. x/2019, definitivă prin Decizia penală nr. 198/A din 31 iulie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Aşadar, s-a apreciat că din actele administrate în cauză rezultă că intimata condamnată C. în perioada de supraveghere nu a realizat venituri, nu este încadrată în muncă şi nu dispune de locuinţă, astfel că nu a avut nicio posibilitate să achite suma privind obligaţiile civile sau parte din aceasta. În perioada derulării activităţii de supraveghere s-au realizat mai multe întrevederi şi convorbiri telefonice cu aceasta pentru a asigura executarea măsurilor şi a obligaţiilor de supraveghere. Mai mult, rezultă că aceasta a făcut eforturi pentru a obţine veniturile necesare acoperirii nevoilor pe care le are în prezent, neavând posibilitatea de a efectua plata obligaţiilor civile.
În aceste condiţii, Curtea a reţinut că nu poate fi considerată de rea-credinţă intimata condamnată în îndeplinirea obligaţiilor civile ce i-au fost impuse şi nu rezultă intenţia acesteia de a se sustrage de la executarea acestora, condiţii în care curtea de apel a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de art. 96 alin. (1) C. pen. pentru a se dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. S-a arătat că instanţa nu are elemente din care să deducă că intimata condamnată a fost de rea credinţă, reaua-credinţă însemnând potrivit legii, o situaţie echivalentă cu intenţia directă sau indirectă, care presupune o activitate de incorectitudine, o atitudine a unei persoane care săvârşeşte un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convieţuire socială, pe deplin conştientă, de caracterul ilicit al conduitei sale.
Împotriva Sentinţei penale nr. 63/P.I. din data de 10 iulie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori au formulat contestaţie S.C. A. S.R.L. şi B., solicitând revocarea executării pedepsei sub supraveghere dispusă faţă de intimata C., prin Sentinţa penală nr. 96 din 15 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. x/2018, definitivă prin Decizia penală nr. 198/A din 31 iulie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în acelaşi dosar, pentru neexecutarea obligaţiilor civile.
Examinând contestaţia formulată de contestatoarele S.C. A. S.R.L. şi B., Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 583 din C. proc. pen., dacă până la expirarea termenului prevăzut la art. 93 alin. (5) din C. pen., condamnatul nu a respectat obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, serviciul de probaţiune competent sesizează instanţa care a pronunţat în primă instanţă suspendarea, în vederea revocării acesteia.
De asemenea, conform art. 93 alin. (5) din C. pen., condamnatul trebuie să îndeplinească integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere, iar conform art. 96 alin. (2) din C. pen., dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.
Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 67 alin. (2) din Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, în situaţia neîndeplinirii integrale a obligaţiilor civile de către persoana supravegheată cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere, consilierul de probaţiune manager de caz întocmeşte un referat de evaluare (...), în care consemnează motivele neîndeplinirii şi sesizează instanţa.
Interpretând prin coroborare normele anterior menţionate, se constată că cererea de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în cazul neîndeplinirii de către condamnat a obligaţiilor civile, poate fi introdusă doar anterior împlinirii termenului de supraveghere.
În egală măsură, instanţa are în vedere şi hotărârea pronunţată de instanţa supremă în unificarea practicii judiciare, respectiv Decizia nr. 14 din 17 octombrie 2011, care îşi păstrează aplicabilitatea şi după intrarea în vigoare a noilor coduri de procedură penală şi penal, prin care s-a stabilit că sesizarea instanţei trebuie făcută înainte de expirarea termenului de încercare chiar dacă judecarea cauzei are loc anterior sau ulterior acestei date, iar în considerentele deciziei s-a arătat că cererea de revocare trebuie introdusă la un moment care poate să evidenţieze intenţia condamnatului de a se sustrage de la executarea obligaţiilor civile, respectiv să demonstreze reaua-credinţă a acestuia.
În acest sens, Înalta Curte, în acord cu instanţa de fond, constată că cererea de revocare a fost introdusă până la expirarea termenului de supraveghere. Hotărârea de condamnare a rămas definitivă la data de 31 iulie 2020, dată la care a început să curgă termenul pentru introducerea cererii de revocare, iar termenul de supraveghere a fost stabilit pe o durată de 3 ani care se împlinea la data de 30 iulie 2023. În acest sens, instanţa de control judiciar constată că cererea de revocare formulată la data de 16 iunie 2023 a fost introdusă anterior împlinirii termenului de supraveghere.
În egală măsură, potrivit art. 96 alin. (2) din C. pen., dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească. Din cuprinsul acestor dispoziţii rezultă că pentru a se dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere instanţa trebuie să verifice dacă condamnatul nu a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, iar cererea a fost formulată în cadrul termenului de încercare. Dacă aceste două condiţii sunt îndeplinite instanţa este obligată să dispună revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, neexistând un drept de opţiune în sarcina acesteia.
Legiuitorul a prevăzut o excepţie, în sensul că nu se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul în care cel condamnat dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.
În raport de textele de lege mai sus-menţionate şi de consideraţiile făcute pe marginea acestora, se poate observa că stabilirea existenţei relei-credinţe a persoanei cu privire la care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere care nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, nu poate fi realizată fără o cercetare prealabilă a motivelor sale. Astfel, pentru a se reţine reaua-credinţă în neîndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare este necesar să se constate că persoana în cauză a avut o atitudine în mod voit contrară dispoziţiilor legale, fiind pe deplin conştientă atât cu privire la nerespectarea obligaţiilor civile stabilite de instanţă prin hotărâre, cât şi cu privire la consecinţele conduitei sale.
Faţă de aceste considerente, se poate observa că legiuitorul a condiţionat dovedirea relei-credinţe a persoanei cu privire la care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, care nu a respectat obligaţiile impuse, de cunoaşterea în fapt sau, altfel spus, de cunoaşterea efectivă de către acesta a măsurilor de supraveghere ori a obligaţiilor dispuse de instanţă.
În acest context, instanţa de control judiciar apreciază că neplata obligaţiilor civile nu s-a realizat cu rea-credinţă, probatoriul administrat infirmând intenţia intimatei de a se sustrage de plata acestora şi susţinând imposibilitatea obiectivă a acesteia de a achita despăgubirile civile la care a fost obligată prin hotărârea de condamnare.
Înalta Curte reţine că pentru a evalua reaua-credinţă a intimatei în neplata obligaţiilor civile impuse prin hotărârea de condamnare trebuie avute în vedere informaţiile cu privire la situaţia patrimonială a acesteia în intervalul cuprins între data rămânerii definitive a hotărârii şi până la momentul judecării prezentei cereri care să cuprindă date cu privire la veniturile obţinute, bunurile mobile şi imobile deţinute în proprietate. De asemenea, este necesară evaluarea informaţiilor cu privire la obligaţiile patrimoniale ale intimatei, respectiv obligaţiile de întreţinere a unor persoane ori efortul de a face plăţi parţiale şi disponibilitatea de a achita sumele de bani la care a fost obligată, precum şi măsura în care a fost respectat ansamblul obligaţiilor stabilite prin hotărârea de condamnare.
În acest context, instanţa de control judiciar constată că, ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, intimata C. nu a avut venituri stabile fiind angajată temporar cu carte de muncă în Italia în perioada 17.04.2023 - 15.09.2023 ca asistent recepţioner . De altfel, Serviciul de Probaţiune Satu Mare a comunicat că la dosarul de probaţiune nu au fost depuse documente din care să reiasă că dispune de venituri personale.
Susţinerile reprezentantului Ministerului Public conform cărora intimata nu a încercat să găsească un loc de muncă în România, din adresa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Satu Mare rezultând că nu figurează ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, nu pot susţine reaua-credinţă a intimatei C. în executarea obligaţiilor civile.
În acord cu prima instanţă, Înalta Curte constată că, ulterior condamnării, aceasta a părăsit teritoriul României pentru a fi alături de familie în Italia. În acest sens, se reţine că intimata nu putea figura în baza de date a Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Satu Mare ca persoană ce caută loc de muncă în condiţiile în care nu se afla pe teritoriul României.
În acest sens este şi răspunsul Inspectoratului Teritorial de Muncă Satu Mare, conform căruia intimata nu ar figura cu contract de muncă, aspect veridic atât timp cât aceasta nu se afla pe teritoriul României.
În ceea ce priveşte bunurile mobile deţinute în proprietate, se constată că, deşi Primăria Carei a comunicat că intimata figurează în evidenţele acestei instituţii cu un autoturism marca x proprietate privată, seria motorului x, nr. identificare x, capacitatea cilindrică 2494 dobândit în anul 2016, procent proprietate 100.0%, intimata a depus la dosar faptul că autoturismul a fost înstrăinat la data de 06.02.2018 către o persoană din Ungaria.
Cu privire la bunurile imobile deţinute, instanţa de control judiciar constată că intimata nu mai deţine în proprietate vreun bun imobil, procedându-se la vânzarea silită a imobilului proprietatea personală, respectiv a casei de locuit şi terenul aferent situat în mun. Carei, str. x, jud. Satu Mare, aşa cum rezultă din procesul-verbal de licitaţie imobiliară din 18.02.2021 emis în dosar execuţional nr. x/2019 al Biroului Executorului Judecătoresc F. din mun. Oradea.
În egală măsură, Înalta Curte constată că intimata a respectat toate măsurile de supraveghere şi a executat integral obligaţia de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii şi de a urma un program de consiliere, aşa cum i s-a impus prin sentinţa penală, astfel cum rezultă din adresa transmisă de Serviciul de probaţiune Satu Mare.
Totodată, se are în vedere că intimata are în întreţinere un copil minor de 10 ani ce se află înscris la şcoală în Italia, iar pe perioada în care a locuit în Italia tatăl intimatei a decedat conform certificatului de deces nr. x seria x din 16.01.2023. Se mai reţine că Serviciul de Probaţiune Satu Mare a transmis faptul că intimata este casnică şi se află cu fiica ei în întreţinerea soţului ei.
Faţă de toate aceste aspecte, Înalta Curte constată că intimata C. nu a avut nicio posibilitate de a îndeplini obligaţiile civile, sursele sale de venit fiind limitate.
În acest context, se reţine că toate mijloacele de probă administrate atât de instanţa de fond, cât şi de instanţa de control judiciar nu atestă o sustragere a intimatei de la plata obligaţiilor civile care să susţină reaua sa credinţă. Neplata despăgubirilor civile este justificată de lipsa posibilităţilor financiare ale intimatei.
Astfel, în raport de cele ce preced, apreciind că în cauză nu s-a făcut în vreun fel dovada faptului că neplata integrală a obligaţiilor civile s-ar datora relei-credinţe a intimatei, ci situaţiei sale financiare şi a imposibilităţii achitării obligaţiilor, în baza art. 583 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondată, contestaţia formulată de contestatoarele S.C. A. S.R.L. şi B. împotriva Sentinţei penale nr. 63/P.I. din data de 10 iulie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, iar în temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatoarele la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatoarele S.C. A. S.R.L. şi B. împotriva Sentinţei penale nr. 63/P.I. din data de 10 iulie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă contestatoarele la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 octombrie 2023.
GGC - NN