Şedinţa publică din data de 4 aprilie 2024
Asupra apelurilor penale de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Hotărârea pronunţată de prima instanţă
Prin rechizitoriul nr. x/2010 din data de 23.12.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor:
a) A., sub aspectul instigării la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzut de art. 47 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, combinat cu art. 297 alin. (1) cu referire la art. 309 şi art. 5 din C. pen., constând în aceea că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, în cursul anului 2008, l-a determinat pe preşedintele Consiliului de Administraţie al S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., B., să-şi încalce atribuţiile de serviciu, în baza Procurii autentificate sub numărul x/25.03.2008, împuternicindu-l să vândă integral activul Ciuperceasca prin negociere, prin precizarea unei valori minime care nu era prevăzută într-un raport de evaluare întocmit în vederea vânzării, procură emisă cu depăşirea competenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 104 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, act neprevăzut de dispoziţiile articolului 106 din acelaşi act normativ şi cu încălcarea dispoziţiilor art. 123 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, art. 15 alin. (4) din Legea nr. 137/2002, art. 106 şi art. 109 alin. (2) din Normele aprobate prin H.G. nr. 577/2002, iar acesta a încheiat unui număr de nouă contracte de vânzare-cumpărare în perioada 11.06.2008 - 04.07.2008, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, având ca rezultat cauzarea unui prejudiciu în sumă de 17.603.853,34 RON, reprezentând diferenţa dintre valoarea de preluare a bunurilor vândute şi preţul vânzării, precum şi obţinerea unor foloase necuvenite de către reprezentanţii mai multor societăţi comerciale care au achiziţionat diverse părţi ale activului menţionat la valori sub preţul de piaţă practicat în perioada respectivă;
b) B. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 297 din C. pen., cu referire la art. 309 şi cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 din C. pen., constând în aceea că în perioada decembrie 2005 - iulie 2008, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a prejudiciat S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. cu suma totală de 18.694.990,34 RON. În acest sens, a semnat contractul de servicii nr. x/16.05.2008, temei pentru plata sumei de 55.112,58 RON, având ca obiect investiţii care nu erau benefice societăţii, cu o valoarea mai mare decât valoarea prevăzută în buget, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, document sustras de la controlul de legalitate şi regularitate prevăzut de dispoziţiile art. 7 lit. a) din O.G. nr. 119/1999, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) lit. f) din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999, cu consecinţa prejudicierii societăţii cu suma menţionată şi obţinerea de foloase necuvenite de către partea contractantă; a semnat contractul de lucrări nr. x/16.05.2008, temei pentru plata sumei de 31.725,22 RON, având o valoarea mai mare decât valoarea prevăzuta în buget, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, document sustras de la controlul de legalitate şi regularitate prevăzut de dispoziţiile art. 7 lit. a) din O.G. nr. 119/1999, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) lit. f) din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 10 alin.
(1) din O.G. nr. 119/1999, cu consecinţa prejudicierii societăţii şi a vizat situaţii de plată nereale; a semnat contractul de lucrări nr. x/06.05.2008, temei pentru plata sumei de 829.841,70 RON, având ca obiect investiţii la un bun care nu aparţinea societăţii şi nu erau benefice activităţii acesteia, la o valoare mai mare decât valoarea estimată, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) lit. f) din O.U.G. nr. 34/2006, în lipsa vizei de control preventiv propriu, cu consecinţa sustragerii actului de la controlul de legalitate şi regularitate, cu încălcarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999, şi a aprobat, în cadrul C.A., plata către S.C. D. S.A. în sumă de 19.599,50 RON, reprezentând costul unui proiect întocmit necorespunzător, cu depăşirea competenţelor legale, prejudiciind societatea cu această sumă şi obţinând foloase necuvenite pentru partea contractantă; a angajat societatea la plata unor servicii de consultanţă juridică şi contabilă, în baza a 8 contracte şi a unui act adiţional, documente pe care le-a semnat fără existenţa unor referate de necesitate. Contractele nr. x/03.01.2008, nr. y/01.08.2006, nr. z/01.03.2007 şi actul adiţional nr. x/16.03.2006 la contractul nr. x/02.12.2005 au fost semnate fără a fi vizate pentru control financiar preventiv propriu, cu încălcarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999, contractele nr. x/03.01.2008 şi nr. y/01.03.2007 fără viza compartimentului juridic, cu încălcarea dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 514/2003 şi contractele nr. x/17.07.2007 şi nr. y/03.01.2008, fără desfăşurarea unei proceduri de achiziţie publică, cu încălcarea dispoziţiilor art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006. În acest mod societatea a fost păgubită cu suma de 154.857,80 RON, fiind obţinute foloase necuvenite pentru părţile contractante; la cererea preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova din acea perioadă, A., în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., a semnat un număr de 9 contracte de vânzare-cumpărare, prin care a înstrăinat loturi din cadrul activului "Ciuperceasca" către S.C. E. S.R.L. Ploieşti, S.C. F. S.R.L. Ploieşti, S.C. G. S.R.L. Ploieşti, S.C. H. S.R.L. Băneşti, S.C. I. S.R.L. Ploieşti, S.C. J. S.R.L. Ploieşti, S.C. K. Câmpina, S.C. L. S.R.L. Blejoi, S.C. M. S.R.L. Băneşti, fără ca bunurile vândute să fi fost evaluate, fără desfăşurarea unei licitaţii publice, fără a fi împuternicit de Adunarea Generală a Acţionarilor mandatată special de Consiliul Judeţean, fără viza de control financiar preventiv propriu, sustrăgând operaţiunea economică de la controlul de legalitate si regularitate prevăzut de dispoziţiile art. 7 alin. (1) din O.G. nr.
119/1999, cu încălcarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999, şi în baza unei procuri emise cu depăşirea competenţelor şi cu încălcarea dispoziţiilor legale, modalitate prin care societatea a fost prejudiciată cu suma de 17.603.853,34 RON, fiind obţinute foloase necuvenite de către persoanele care juridice care au cumpărat părţi din activ.
c) N. pentru complicitate la comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzut de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 297 alin. (1) din C. pen., cu referire la art. 309 şi cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 din C. pen., constând în aceea că, în calitate de notar public, cunoscând că reprezentanţii S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., agent economic al cărui unic acţionar era Consiliul Judeţean Prahova, înstrăinează în mod nelegal activul Ciuperceasca, fără organizarea unei proceduri de achiziţie publică, în perioada 11.06.2008 - 04.07 2008, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a autentificat contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu un număr de 9 agenţi economici, activele înstrăinate către S.C. F. S.R.L. Ploieşti, S.C. G. S.R.L. Ploieşti, S.C. I. S.R.L. Ploieşti, S.C. J. S.R.L. Ploieşti, S.C. K. Câmpina şi S.C. M. S.R.L. Băneşti, fiind chiar sub limita preţurilor avute în vedere la acea data de Camera Notarilor Publici Prahova, modalitate prin care l-a ajutat pe preşedintele Consiliului de Administraţie al societăţii, B., să prejudicieze agentul economic cu suma de 17.603.853,34 RON, reprezentând diferenţa dintre valoarea de preluare a bunurilor vândute şi preţul vânzării, fiind obţinute foloase necuvenite de către persoanele juridice care au încheiat respectivele contracte.
În ceea ce priveşte situaţia de fapt, în actul de sesizare s-a reţinut, în esenţă, că inculpatul A., în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, în cursul anului 2008, l-a determinat pe preşedintele Consiliului de Administraţie al S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. - inculpatul B., să-şi încalce atribuţiile de serviciu, în baza procurii autentificate sub nr. x/25.03.2008, împuternicindu-l să vândă integral activul Ciuperceasca prin negociere, prin precizarea unei valori minime care nu era prevăzută într-un raport de evaluare întocmit în vederea vânzării, procură emisă cu depăşirea competenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 104 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, act neprevăzut de dispoziţiile art. 106 din acelaşi act normativ şi cu încălcarea dispoziţiilor art. 123 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, art. 15 alin. (4) din Legea nr. 137/2002, art. 106 şi art. 109 alin. (2) din Normele aprobate prin H.G. nr. 577/2002, iar acesta a încheiat unui număr de 9 contracte de vânzare-cumpărare în perioada 11.06.2008 - 04.07.2008, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, având ca rezultat cauzarea unui prejudiciu în sumă de 17.603.853,34 RON, reprezentând diferenţa dintre valoarea de preluare a bunurilor vândute şi preţul vânzării, precum şi obţinerea unor foloase necuvenite de către reprezentanţii mai multor societăţi comerciale, care au achiziţionat diverse părţi ale activului menţionat la valori sub preţul de piaţă practicat în perioada respectivă.
Cu privire la inculpatul B., s-a reţinut, în esenţă, că, în perioada decembrie 2005 - iulie 2008, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a prejudiciat S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. cu suma totală de 18.694.990,34 RON, prin faptul că a semnat contractul de servicii nr. x/16.05.2008, temei pentru plata sumei de 55.112,58 RON, având ca obiect investiţii care nu erau benefice societăţii, cu o valoare mai mare decât valoarea prevăzută în buget, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, document sustras de la controlul de legalitate şi regularitate prevăzut de dispoziţiile art. 7 lit. a) din O.G. nr. 119/1999, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) lit. f) din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999, cu consecinţa prejudicierii societăţii cu suma menţionată şi obţinerea de foloase necuvenite de către partea contractantă.
De asemenea, s-a mai reţinut că acelaşi inculpat a semnat contractul de lucrări nr. x/16.05.2008, temei pentru plata sumei de 31.725,22 RON, având o valoare mai mare decât valoarea prevăzută în buget, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, document sustras de la controlul de legalitate şi regularitate prevăzut de dispoziţiile art. 7 lit. a) din O.G. nr. 119/1999, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) lit. f) din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999, cu consecinţa prejudicierii societăţii şi a vizat situaţii de plată nereale.
Totodată, a semnat contractul de lucrări nr. x/06.05.2008, temei pentru plata sumei de 829.841,70 RON, având ca obiect investiţii la un bun care nu aparţinea societăţii şi nu erau benefice activităţii acesteia, la o valoare mai mare decât valoarea estimată, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) lit. f) din O.U.G. nr. 34/2006, în lipsa vizei de control preventiv propriu, cu consecinţa sustragerii actului de la controlul de legalitate şi regularitate, cu încălcarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999 şi a aprobat în cadrul CA plata către S.C. D. S.A. în sumă de 19.599,50 RON, reprezentând costul unui proiect întocmit necorespunzător, cu depăşirea competenţelor legale, prejudiciind societatea cu această sumă şi obţinând foloase necuvenite pentru partea contractantă.
Acelaşi inculpat a angajat societatea la plata unor servicii de consultanţă juridică şi contabilă, în baza a 8 contracte şi a unui act adiţional, documente pe care le-a semnat fără existenţa unor referate de necesitate.
Contractele având nr. 1815/03.01.2008, nr. 18/01.08.2006, nr. 8/01.03.2007 şi actul adiţional nr. x/16.03.2006 la contractul nr. x/02.12.2005 au fost semnate fără a fi vizate pentru control financiar preventiv propriu, cu încălcarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999, contractele nr. x/03.01.2008 şi nr. y/01.03.2007 fără viza compartimentului juridic, cu încălcarea dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 514/2003 şi contractele nr. x/17.07.2007 şi nr. y/03.01.2008, fără desfăşurarea unei proceduri de achiziţie publică, cu încălcarea dispoziţiilor art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006. În acest mod societatea a fost păgubită cu suma de 154.857,80 RON, fiind obţinute foloase necuvenite pentru părţile contractante.
S-a arătat că la cererea preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova din acea perioadă, A., în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., a semnat un număr de 9 contracte de vânzare-cumpărare, prin care a înstrăinat loturi din cadrul activului "Ciuperceasca" către S.C. E. S.R.L. Ploieşti, S.C. F. S.R.L. Ploieşti, S.C. G. S.R.L. Ploieşti, S.C. H. S.R.L. Băneşti, S.C. I. S.R.L. Ploieşti, S.C. J. S.R.L. Ploieşti, S.C. K. Câmpina, S.C. L. S.R.L. Blejoi, S.C. M. S.R.L. Băneşti, fără ca bunurile vândute să fi fost evaluate, fără desfăşurarea unei licitaţii publice, fără a fi împuternicit de Adunarea Generală a Acţionarilor mandatată special de Consiliul Judeţean, fără viza de control financiar preventiv propriu, sustrăgând operaţiunea economică de la controlul de legalitate şi regularitate prevăzut de dispoziţiile art. 7 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999, cu încălcarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999 şi în baza unei procuri emise cu depăşirea competenţelor şi cu încălcarea dispoziţiilor legale, modalitate prin care societatea a fost prejudiciată cu suma de 17.603.853,34 RON, fiind obţinute foloase necuvenite de către persoanele juridice care au cumpărat părţi din activ.
În ceea ce o priveşte pe inculpata N., s-a reţinut, în esenţă, că, în calitate de notar public, cunoscând că reprezentanţii S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., agent economic al cărui unic acţionar era Consiliul Judeţean Prahova, înstrăinează în mod nelegal activul Ciuperceasca fără organizarea unei proceduri de achiziţie publică, în perioada 11.06.2008 - 04.07.2008, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a autentificat contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu un număr de 9 agenţi economici, activele înstrăinate către S.C. F. S.R.L. Ploieşti, S.C. G. S.R.L. Ploieşti, S.C. I. S.R.L. Ploieşti, S.C. J. S.R.L. Ploieşti, S.C. K. Câmpina şi S.C. M. S.R.L. Băneşti fiind chiar sub limita preţurilor avute în vedere la acea data de Camera Notarilor Publici Prahova, modalitate prin care l-a ajutat pe preşedintele Consiliului de Administraţie al societăţii, B., să prejudicieze agentul economic cu suma de 17.603.853,34 RON, reprezentând diferenţa dintre valoarea de preluare a bunurilor vândute şi preţul vânzării, fiind obţinute foloase necuvenite de către persoanele juridice care au încheiat respectivele contracte.
Prin sentinţa penală nr. 699 din data de 4 decembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2015, s-au dispus următoarele:
A. În majoritate, s-a schimbat încadrarea juridică dintr-o infracţiune unică legală de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, reţinută în sarcina inculpatului B., prevăzută de art. 297 alin. (1), cu aplicarea art. 309 şi art. 35 alin. (1) din C. pen., raportat ta art. 132 din Legea nr. 78/2000 (cu privire la încheierea contractelor de servicii nr. x/16.05.2008, nr. y/16.05.2008, nr. z/06.05.2008 a 8 contracte şi a unui act adiţional de consultantă juridică şi contabilă, precum şi cu privire la înstrăinarea bunurilor imobile din cadrul activului "Ciuperceasca", prin încheierea a 9 contracte de vânzare - cumpărare), în două infracţiuni unice legale, astfel;
- abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 297 alin. (1), cu aplicarea art. 309 şi art. 35 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 (cu privire la încheierea contractelor de servicii de servicii nr. x/16.05.2008, nr. y/16.05.2008, precum şi înstrăinarea bunurilor imobile din cadrul activului "Ciuperceasca");
- abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) şi art. 35 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 (referitoare la încheierea contractului nr. x/06.05.2008 a 8 contracte şi a unui act adiţional de consultantă juridică şi contabilă);
1. In baza art. 17 alin. (2) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1), cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 (referitoare la încheierea contractului nr. x/06.05.2008 a 8 contracte şi a unui act adiţional de consultantă juridică şi contabilă);
În temeiul art. 25 alin. (5) din C. proc. pen., s-a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă.
Latura penală:
2. In temeiul art. 297 alin. (1), cu aplicarea art. 309 şi art. 35 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea an. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 5 din C. pen. a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare şi 5 (cinci) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) din C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave (10.717.081 RON).
In baza art. 65 din C. pen., s-a aplicat inculpatului B. pedeapsa accesorie în conţinutul prevăzut de art. 66 alin. (1), lit. a),b) din C. pen.
3. În temeiul art. 47 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 309 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare şi 4 (patru) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) din C. pen., pentru săvârşirea instigării la infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave (10.674.784 RON).
In baza art. 65 din C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie în conţinutul prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.
4. În temeiul art. 48 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea la art. 309 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen., a fost condamnată inculpata N. la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare şi 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu, care a produs consecinţe deosebit de grave (10.674.784 RON).
In baza art. 65 din C. pen., s-a aplicat inculpatei N. pedeapsa accesorie în conţinutul prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.
Prin aceeaşi sentinţă s-au menţinut masurile asigurătorii instituite în sarcina inculpaţilor B.. A. şi N. prin Ordonanţa din data de 15 decembrie 2015,
Latura civilă
6. În baza art. 19 şi art. 25 alin. (1) din C. proc. pen., s-a admis acţiunea civilă formulată de S.C. Plopeni Industrial Parc S.A şi au fost obligaţi inculpaţii B., A. şi N., la plata, în solidar, către partea civilă a sumei de 10.674.784 RON, reprezentând prejudiciul cauzat ca urmare a înstrăinării bunurilor imobile din cadrul activului "Ciuperceasca".
S-a reţinut contribuţia egală la producerea acestui prejudiciu în sarcina inculpaţilor B. şi A., în cote de câte 40% şi în cotă de 20% pentru inculpata N..
În baza art. 19, art. 25 alin. (1) din C. proc. pen., s-a admis acţiunea civilă formulată de S.C. Plopeni Industrial Parc S.A şi a fost obligat inculpatul B. să plătească părţii civile suma de 42.297 RON, reprezentând prejudiciul cauzat ca urmare a încheierii contractelor de servicii nr. x/16.05.2008 şi nr. y/16.05.2008.
B. S-a exprimat o opinie separată în sensul următor:
1. În temeiul art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea an. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 (cu privire la încheierea contractelor de servicii nr. x/16.05.2008 şi nr. y/16.05.2008, cu un prejudiciu total de 42.279 RON), prin schimbarea încadrării juridice, în sensul înlăturării dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului B. la o pedeapsă de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 4 ani.
În temeiul art. 65 din C. pen., s-a aplicat inculpatului B. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen.
Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul B. s-a dispus să respecte măsurile de supraveghere prev. de art. 93 alin. (1) din C. pen. şi obligaţia de a nu părăsi teritoriul României fără încuviinţarea instanţei, conform art. 93 alin. (2) lit. d) din C. pen., fiind obligat să presteze şi muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la S.C. Servicii de Gospodărire Urbană Ploieşti S.R.L. sau Administraţia Parcului memorial "O.".
S-au menţinut măsurile asigurătorii luate asupra bunurilor inculpatului
B. până la concurenţa sumei de 42.279 RON.
A fost obligat inculpatul B. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stata în cuantum de 5.000 RON.
2. În temeiul art. 17 alin. (2) raportat la art. 16 alin. (1), lit. b) teza I din C. proc. pen., au fost achitaţi inculpaţii A. şi N. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 47 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/200U şi art. 309 din C. pen., respectiv art. 48 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 132 din legea nr. 78/2000 şi art. 309 din C. pen.
In temeiul art. 397 alin. (5) din C. proc. pen. s-au menţinut măsurile asigurătorii luate faţă de cei trei inculpaţi.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în ceea ce-i priveşte pe cei doi inculpaţi au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei sentinţe au formulat apeluri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, partea civilă S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. şi inculpaţii B., N. şi A..
Prin decizia penală nr. 88 pronunţată la data de 16 iunie 2020 în dosarul nr. x/2020 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, cu majoritate, a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare.
În temeiul art. 42 alin. (1) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen. s-au admis apelurile formulate Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, partea civilă S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. şi inculpaţii B., N. şi A., împotriva sentinţei penale nr. 699 din 04 decembrie 2018 pronunţata de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2015.
S-a desfiinţat sentinţa penală apelată şi s-a trimis cauza spre rejudecare în secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În rejudecarea cauzei în primă instanţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, prin sentinţa penală nr. 15 pronunţată la data de 20 ianuarie 2021, în dosarul nr. x/2015, a admis excepţia necompetenţei după calitatea persoanei invocată de inculpata N..
S-a dispus trimiterea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, privind pe inculpaţii N., A. şi B., la Curtea de Apel Ploieşti, spre competentă soluţionare.
Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu în cuantum de câte 300 RON, a rămas în sarcina statului.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti la data de 17.02.2021 sub nr. x/2015*.
La termenul de judecată din data de 25 iunie 2021, s-a formulat o cerere de către apărătorul inculpatei N. de constatarea nulităţii absolute a procedurii de cameră preliminară şi a încheierii de cameră preliminară prin care s-a dispus începerea judecăţii.
Astfel, s-a solicitat constatarea nulităţii absolute a procedurii de cameră preliminară desfăşurată în primul ciclu procesual în dosarul nr. x/2015, şi subsecvent constituirea dosarului asociat nr. x/2015, având ca obiect procedura de cameră preliminară, de la momentul sesizării şi până la finalizarea cauzei aceasta s-a desfăşurat în faţa unui complet de judecată necompetent. În materie de corupţie judecătorul trebuie să fie specializat pe fapte de corupţie, atât atunci când judecă fondul cauzei, cât şi când soluţionează cauza în procedura de camera preliminară, încălcându-se dispoziţiile legale referitoare la soluţionarea cauzei în procedură de cameră preliminară de către un complet care nu face parte din categoria completelor specializate.
Prin sentinţa penală nr. 79 pronunţată la data de 08 iulie 2021 în dosarul nr. x/2015 Curtea de Apel Ploieşti în baza art. 281 alin. (1), lit. a) şi alin. (3) din C. proc. pen. raportat la art. 29 din Legea nr. 78/2000 a constatat nulitatea absolută a procedurii de cameră preliminară desfăşurată în dosarul înregistrat sub nr. x/2015 la Curtea de Apel Ploieşti.
S-a dispus, la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri, înaintarea cauzei serviciului Registratură în vederea repartizării unui complet de judecător de cameră preliminară specializat în soluţionarea cauzelor de corupţie.
Prin decizia penală nr. 311 pronunţată la data de 15 decembrie 2021 în dosarul nr. x/2021 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti împotriva sentinţei penale nr. 79 din data de 08 iulie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2015, pe care a desfiinţat-o, dispunând continuarea judecăţii în primă instanţă de către Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti la data de 18 februarie 2022.
La termenul de judecată din data de 18 ianuarie 2023, inculpatul A. a formulat cerere de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
La acelaşi termen de judecată, inculpaţii B. şi N. au arătat că nu contestă probele administrate în cursul urmăririi penale, nu mai solicită administrarea lor şi nu solicită administrarea de probe noi .
Curtea faţă de dispoziţiile art. 375 alin. (7) din C. proc. pen. nu a mai dispus readministrarea probelor necontestate.
Prin sentinţa nr. 33 din 5 aprilie 2023 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. x/2015, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. cu referire la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. şi art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., cu referire la art. 131 din C. pen. raportat la art. 154 alin. (1), lit. b) din C. pen. şi cu aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 358 din 26 mai 2022 s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului A., pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) cu referire la art. 309 din
C. pen. ca urmare a intervenirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.
În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. cu referire la art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. şi art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., cu referire la art. 131 din C. pen. raportat la art. 154 alin. (1) lit. b) din C. pen. şi cu aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 358 din 26 mai 2022 s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului B., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) cu referire la art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 din C. pen. ca urmare a intervenirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.
În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. cu referire la art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. şi art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., cu referire la art. 131 din C. pen. raportat la art. 154 alin. (1) lit. b) din C. pen. şi cu aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 358 din 26 mai 2022 s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei N., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) cu referire la art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 din C. pen. ca urmare a intervenirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.
În baza art. 19, art. 25 alin. (1) din C. proc. pen., s-a admis acţiunea civilă formulată de S.C. Plopeni Industrial Parc S.A şi au fost obligaţi inculpaţii B., A. şi N., la plata, în solidar, către partea civilă a sumei de 1.138.937,71 RON, reprezentând prejudiciul cauzat ca urmare a înstrăinării bunurilor imobile din cadrul activului "Ciuperceasca".
S-a reţinut contribuţia egală la producerea acestui prejudiciu în sarcina inculpaţilor B. şi A., în cote de câte 40% şi în cotă de 20% pentru inculpata N..
În baza art. 19, art. 25 alin. (1) din C. proc. pen., s-a admis acţiunea civilă formulată de S.C. Plopeni Industrial Parc S.A şi a fost obligat inculpatul B. să plătească părţii civile suma de 42.297 RON, reprezentând prejudiciul cauzat ca urmare a încheierii contractelor de servicii nr. x/16.05.2008 şi nr. y/16.05.2008.
S-au menţinut măsurile asigurătorii instituite în sarcina inculpaţilor B., A. şi N. prin Ordonanţa din data de 15 decembrie 2015, până la concurenţa sumei la acoperirea căreia au fost obligaţi.
S-a dispus ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu in cuantum de 942 RON, precum şi onorariul parţial în cuantum de 300 RON să fie avansate din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Prahova.
În baza art. 275 pct. 3 lit. b) din C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii B. şi N. la plata sumei de 4000 RON fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat .
În baza art. 276 din C. proc. pen. a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea părţii civile de acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă curtea de apel, analizând mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv:
1. Înscrisurile
§ cererile pentru autentificare adresate BNP Cosma de către S.C.
E. S.R.L. Ploieşti, S.C. F. S.R.L. Ploieşti, S.C. G. S.R.L. Ploieşti, S.C. H. S.R.L. Băneşti, S.C. I. S.R.L. Ploieşti, S.C. J. S.R.L. Ploieşti, S.C. K. Câmpina, S.C. L. S.R.L. Blejoi, S.C. M. S.R.L. Băneşti;
§ sesizarea Camerei de Conturi Prahova şi actele întocmite de către Curtea de Conturi, ce conţin documentele originale ridicate cu ocazia controlului efectuat, se remarcă:
§ adresa preşedintelui CA către AGA din 20.02.2007,
§ Procesul-verbal de constatare nr. x/12.02.2010 întocmit la S.C.
Plopeni Industrial Parc S.A.,
§ Extras CF nr. x/2006,
§ Hotărârea CJ nr. 16/2.02.2007 şi protocoalele de predare primire,
§ contractele de vânzare-cumpărare cu înscrisurile ataşate autentificare la BNP Cosma de către S.C. E. S.R.L. Ploieşti, S.C. F. S.R.L. Ploieşti, S.C. G. S.R.L. Ploieşti, S.C. H. S.R.L. Băneşti, S.C. I. S.R.L. Ploieşti, S.C. J. S.R.L. Ploieşti, S.C. K. Câmpina, S.C. L. S.R.L. Blejoi, S.C. M. S.R.L. Băneşti,
§ precum şi contractele de închiriere;
§ procesul-verbal de constatare nr. x/23.02.2010 întocmit la S.C.
Plopeni Industrial Parc S.A.,
§ actul constitutiv actualizat nr. 224 din 12.02.2008 al BNP P., unde a fost înregistrat sub nr. x/2008,
§ decizia preşedintelui CA nr. 17 din 16.04.2008
§ schiţa corpului de proprietate activ "Ciuperceasca" ;
§ copie contract vânzare-cumpărare încheiat cu S.C. G. SRL
încheiat la BNP Cosma şi planul de amplasament;
§ Hotărârea CJ nr. 1 din 31.01.2013, precum şi HCJ din anii 2006 de desemnare a reprezentanţilor în AGA, contractul de mandat, hotărârea CA nr. 2 din 10.03.2005;
§ Hotărârea CJ nr. 133/28.09.2007, Expunerea de motive nr. 470 din
20.09.2007, Decizia nr. 21/25.04.2008 a preşedintelui CA, proces-verbal şedinţa AGA din 20.09.2007, Hotărârea AGEA nr. 11 din 20.09.2007;
§ procese-verbale ale şedinţelor AGA din perioada 12.11.2007-18.02.2008,
§ Hotărârea AGEA nr. 2 din 18.02.2008 şi procesul-verbal al şedinţei; nota nr. x din 24.04.2008 privind determinarea contractului de
achiziţie publică;
§ Hotărârea AGA nr. 1 din 31.01.2008;
§ procura specială nr. x înregistrată la BNP P. sub nr. x/2008;
§ Hotărârea AGEA nr. 4 din 14.04.2008 şi procesul-verbal al şedinţei,
referitoare la dezmembrarea activului "Ciuperceasca";
§ Hotărârea CJ nr. 37 din 17.03.2006, expunerea de motive, raportul şi
procesul-verbal al şedinţei CJ din 28.09.2007;
§ Hotărârea CA nr. 12 din 21.08.2007 împreună cu procesul-verbal;
§ Hotărârea AGA nr. 8 din 18.09.2006.
§ Hotărârea Consiliu Judeţean nr. 1 din 31 ianuarie 2003;
§ Adresa nr. x din 20.09.2007 a S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. semnată de B., care reprezintă actul de iniţiere al vânzării activului;
§ procesul-verbal nr. x din 20.09.2007 şi Hotărârea nr. 11 a AGA
din aceeaşi dată;
§ procesul-verbal nr. x din 12.11.2007,; procesul-verbal nr. x din 18.02.2008, unde la primul punct se discută despre solicitarea M. de încheiere a unui antecontract de vânzare-cumpărare, iar la punctul al doilea se discută despre vânzarea parţială a activului Tâmplărie şi se hotărăşte ca după dezmembrare să se dispună evaluarea la preţul de piaţă în vederea vânzării şi organizarea licitaţiei pentru suprafaţa neocupată, iar la punctul al treilea s-au stabilit valorile de ofertă în vederea vânzării activelor din Ciuperceasca;
§ Hotărârea nr. 1 din 31.01.2008 a AGA, prin care se hotărăşte
organizarea unei selecţii de ofertă pentru realizarea drumului de acces, iar inculpatul B. este împuternicit să se ocupe de dezmembrarea activului Ciuperceasca şi să semneze contractul de vânzare-cumpărare cu M.;
§ Procura specială nr. 1524/2008 dată de inculpatul A.
A. pentru inculpatul B., împreună cu încheierea de autentificare nr. x din 25.03.2008 Hotărârea nr. 4 din 14.04.2008 a AGA de aprobare a dezmembrării;
§ Hotărârea CJ nr. 37 din 17.03.2006 prin care s-a aprobat
vânzarea, prin licitaţie publică cu strigare a unor bunuri ale S.C. Q. S.A. rezultate în urma casării, dezmembrării şi demolării, cu aprobarea preţului de pornire, cuantumul garanţiei de participare şi pasul de licitaţie, semnată de A.;
§ Expunerea de motive, raportul Direcţiei de contencios nr. 15005 din 21.09.2007 şi procesul-verbal al şedinţei ordinare a CJ din 28.09.2007, ora 11:00;
§ Hotărârea nr. 8 din 18.09.2006 a AGA prin care se hotărăşte
vânzarea prin licitaţie publică a activelor exterioare pentru care locatarii nu şi-au exprimat intenţia de a beneficia de dreptul de preemţiune;
§ Hotărârea CJ nr. 1 din 31.01.2003 emisă în baza O.G. nr. 65, H.G.
nr. 1473/2002, Legea nr. 31, prin care se înfiinţează PIP cu acţionar unic CJ, obiectul de activitate fiind administrarea PIP, s-a aprobat actul constitutiv şi capitalul social iniţial;
§ Hotărârea CJ nr. 133 din 28.09.2007 emisă în baza art. 105 din
Normele metodologice ale O.U.G. nr. 88/1997, art. 2 din Legea nr. 137/2002, prin care se însuşeşte raportul R. în vederea majorării capitalului social, se mandatează reprezentanţii CJ în AGA pentru vânzarea activului, mandatarea fiind avizul prealabil al CJ în vederea îndeplinirii procedurilor de vânzare a activului;
§ Hotărârile AGA din perioada 2006-2009, Hotărâri CA din
perioada 2006-2009;
§ răspunsul Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 92/RMP
din 14.08.2005;
§ actul constitutiv al societăţii administrator PIP, actele predate de
CJ şi actele predate de Primăria Băneşti;
§ înscrisurile referitoare la plata chiriei şi evaluările independente făcute la S.C. E. S.R.L. Ploieşti, S.C. F. S.R.L. Ploieşti, S.C. G. S.R.L. Ploieşti, S.C. H. S.R.L. Băneşti, S.C. I. S.R.L. Ploieşti, S.C. J. S.R.L. Ploieşti, S.C. K. Câmpina, S.C. L. S.R.L. Blejoi, S.C. M. S.R.L. Băneşti,,
Probele ştiinţifice:
§ Raportul de expertiză nr. x/19.09.2007 . Acest raport de expertiză a fost întocmit ca urmare a hotărârii CJ de majorare a capitalului social al PIP prin aportul în natură constituit din activul Ciuperceasca.
În esenţă expertul R. a stabilit că valoarea de piaţă a aportului în natură, respectiv al activului Ciuperceasca, la majorarea capitalului social, este de 5.511.719,05 RON;
§ Raportul de constatare întocmit de specialistul DNA din data de
22.04.2014 .
§ Raport expertiză tehnică judiciară nr. x din 08.07.2015 .
Declaraţiile
§ declaraţiile suspecţilor/inculpaţilor A., B.
C. şi N.;
§ declaraţiile martorilor S., Bernschutz
Elena, T., U., V., W., X., P., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN. şi OO. a reţinut următoarea situaţie de fapt:
§ S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. a fost înfiinţată conform
dispoziţiilor H.G. nr. 1473/12.12.2002, privind constituirea unui parc industrial, prin divizarea S.C. Uzina Mecanică Plopeni S.A., respectiv prin Hotărârea Consiliului Judeţean Prahova nr. 1/31.01.2003, în baza dispoziţiilor Legii nr. 31/1990 republicată, privind societăţile comerciale, a art. 109 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, şi a O.G. nr. 65/2001, privind constituirea si funcţionarea parcurilor industriale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 490/2002. Societatea comercială este persoană juridică română cu capital integral de stat, având ca acţionar unic Consiliul Judeţean Prahova.
§ S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. este înregistrată la Oficiul
Registrul Comerţului cu nr. x/10.02.2003, cod unic de înregistrare fiscală x, atribut fiscal RO (plătitoare de TVA), având sediul social in oraşul Plopeni, strada x, nr. 7, judeţul Prahova, şi obiectul principal de activitate "Activităţi ale organismelor economice şi patronale".
Capitalul social subscris şi vărsat este în sumă de 6.498.650,00 RON, divizat într-un număr de 649.865 de acţiuni, cu o valoare nominală de 10,00 RON, deţinute integral de Consiliul Judeţean Prahova.
Având capitalul social deţinut integral de Consiliul Judeţean Prahova şi administrând bunuri aparţinând proprietăţii private a judeţului, societatea are obligaţia respectării dispoziţiilor Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, fiind o entitate publică conform dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. m) şi s) din O.G. nr. 119/1999, statut rezultând şi din cuprinsul actului constitutiv.
De asemenea, societatea avea obligaţia respectării dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, deoarece este autoritate contractantă aşa cum este definită de art. 8 lit. b) alin. (2) şi (3) din O.U.G. nr. 34/2006.
Actul constitutiv al societăţii a fost modificat în perioada interesând cauza în datele de 04.02.2004 şi 11.08.2008, respectiv capitalul social a fost majorat prin aport în natură al acţionarului unic (activ Ciuperceasca) şi au fost modificate componenţa Adunării Generale a Acţionarilor, a Consiliului de Administraţie şi a comisiei de cenzori.
Consiliul Judeţean Prahova, în calitate de unic acţionar, şi-a desemnat mandatari pentru a-l reprezenta în Adunarea Generală a Acţionarilor societăţii, respectiv pentru încheierea de acte juridice ce rezultau din calitatea sa de unic acţionar. Mandatarii şi-au asumat obligaţia încheierii de acte juridice îndeplinind toate condiţiile prevăzute de lege, în limita mandatului acordat. Acţionarul unic,
Consiliul Judeţean Prahova şi-a desemnat reprezentanţi în Adunarea Generală a Acţionarilor a S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., inclusiv în perioada interesând cauza.
Consiliul de Administraţie l-a ales prin Hotărârea nr. 1/25.02.2005, în funcţia de preşedinte pe B., iar prin Hotărârea nr. 2/10.03.2005 s-a stabilit preluarea de către Preşedintele Consiliului de Administraţie şi a prerogativelor de director general, în conformitate cu Actul constitutiv şi dispoziţiile Legii nr. 31/1990.
Inculpatul B. a avut calitatea de preşedinte al Consiliului de Administraţie cu prerogative de director general, în perioada 25.02.2005-15.09.2008. Funcţia de director general a fost reînfiinţată începând cu data de 09.06.2008 prin Hotărârea AGA nr. 7/04.06.2008. Prin acelaşi act s-a stabilit cumularea funcţiei de preşedinte al CA cu funcţia de director general şi îndeplinirea funcţiei arătate de către B..
În perioada 11.01.2010 - 25.02.2010, Camera de Conturi Prahova a verificat situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al unităţilor administrativ teritoriale de către societăţile cu capital integral sau majoritar deţinut de unităţile administrativ teritoriale.
La S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. s-au efectuat verificări corespunzător perioadei 30.06.2006 - 30.12.2009 şi a fost încheiat un raport de control, la data de 25.02.2010.
Deficienţele constatate de organul de control au fost prezentate detaliat în procesul-verbal de constatare înregistrat cu nr. x/23.02.2010 şi procesul-verbal de constatare înregistrat cu nr. x/23.02.2010. Prin procesul-verbal de constatare nr. x/23.02.2010 a fost estimat un prejudiciu produs unităţii verificate în sumă de 4.874.686 euro, ca urmare a înstrăinării, cu încălcarea dispoziţiilor legale, a celei mai mari părţi din imobilul "Cazarma 1375 - punct Ciuperceasca". De asemenea, prin procesul-verbal de constatare nr. x/23.02.2010 au fost stabilite plăţi nelegale, printre care şi plata sumei de 148.275 RON, fără documente justificative, reprezentând servicii de consultanţă şi asistenţă juridică, contractate de directorul general, fără existenţa de documente din care să rezulte necesitatea achiziţiei, plata nejustificată a sumei de 42.794 RON, reprezentând servicii de contabilitate, în condiţiile în care la societate exista departament economic, director economic, contractate de directorul general B. fără existenţa de documente din care să rezulte necesitatea achiziţiei, precum şi plata nelegală a sumei de 41.903,58 RON către S.C. PP. S.R.L., reprezentând o diferenţă de preţ.
De asemenea, Garda Financiară, secţia Prahova a verificat, la solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, modul de achiziţionare de terenuri şi clădiri de la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., îndeplinirea procedurilor legale cu privire la declararea şi înregistrarea bunurilor achiziţionate şi modul de utilizare a bunurilor respective, la nouă agenţi economici, beneficiari, respectiv: S.C. G. S.R.L. Ploieşti, S.C. F. S.R.L. Ploieşti, S.C. H. S.R.L. Băneşti, S.C. I. S.R.L. Ploieşti, S.C. K. Câmpina, S.C. L. S.R.L. Ploieşti, S.C. J. S.R.L. Ploieşti, S.C. M. S.R.L. Băneşti, S.C. E. S.R.L. Ploieşti, fiind întocmite în acest sens note de constatare.
În cauză a fost întocmit şi un raport de constatare financiară de către specialistul financiar din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin care s-au constatat mai multe încălcări ale dispoziţiilor legale în activitatea S.C. Plopeni Industrial Parc S.A.. De asemenea, a fost întocmit şi un raport de expertiză tehnică judiciară în specialitatea evaluări imobiliare.
Consiliul Judeţean Prahova a preluat de la fosta Unitate Militară 1357 Plopeni o suprafaţă de teren de 449.374,27 mp în baza H.G. nr. 118/26.01.2006 privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în domeniul public al judeţului Prahova şi în administrarea Consiliului Judeţean Prahova.
Prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 16/02.02.2007 suprafaţa arătată - în valoare de preluare de 25.407.621,23 RON, a fost transferată din proprietatea publică a judeţului Prahova în proprietatea privată a judeţului Prahova şi constituită ca aport în natură la capitalul social al S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., agent economic la care Consiliul Judeţean Prahova era unicul acţionar. În conformitate cu măsurătorile topo-cadastrale efectuate la înscrierea imobilului în Cartea Funciară, suprafaţa acestuia a fost determinată ca fiind de 402.412 mp.
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară nr. 6698/19.09.2007 întocmit de expertul tehnic judiciar în specialitatea construcţii civile şi industriale, membru ANEVAR, R. (expert numit în dosarul nr. x/20.07.2007 al Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Prahova), valoarea de piaţă totală a aportului în natură la majorarea capitalului social, la data de 31.08.2007, a fost stabilită la suma de 5.511.719,05 RON (s-a avut în vedere că 1 euro=3,2772 RON), respectiv: construcţii - 4.872.982,56 RON; teren fără construcţii-pădure - 474.564,78 RON; drumuri, platforme, reţele, împrejmuiri - 164.171,71 RON.
Evaluarea a fost făcută asupra suprafeţei de teren rezultată din măsurătorile cadastrale - 402.412 mp şi nu a suprafeţelor rezultate din actele de transmitere - 449.374,27 mp.
A rezultat, aşadar, că prin raportul de expertiză tehnică judiciară sus-menţionat, întocmit pentru majorarea capitalului social al S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., valoarea activului a fost diminuată cu 24.933.056,45 RON faţă de preţul de preluare, adică de 53,54 ori, fără precizarea de date verificabile pentru valoarea stabilită.
Valoarea stabilită de expertul desemnat în acest sens de către Oficiul Registrului Comerţului a fost însuşită de Consiliul Judeţean Prahova (HCJ nr. 133/28.07.2007) pentru majorarea capitalului social al S.C. Plopeni Industrial Parc.
Consiliul Judeţean Prahova, prin HCJ nr. 133/28.07.2007, şi-a însuşit raportul de expertiză tehnică judiciară nr. 6692/19.09.2007, denumit Raport de Evaluare, în vederea majorării capitalului social al S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., şi şi-a dat avizul prealabil în vederea îndeplinirii procedurilor legale de vânzare a activului respectiv.
La data de 20.09.2007 Adunarea Generală a Acţionarilor societăţii, într-o şedinţă la care a participat şi inculpatul B., a decis prin Hotărârea nr. 11/20.09.2007 transmiterea către Consiliul Judeţean Prahova a raportului de evaluare întocmit de expertul R., spre dezbatere, şi a solicitat acţionarului unic - Consiliul Judeţean Prahova - un mandat special pentru vânzarea activului "Ciuperceasca".
Prin Hotărârea nr. 133/28.07.2007, Consiliul Judeţean Prahova şi-a însuşit raportul de evaluare nr. x/2007 întocmit în vederea majorării capitalului social şi şi-a dat avizul prealabil pentru îndeplinirea de către reprezentanţii în AGA din cadrul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. a procedurilor legale pentru vânzarea activului.
În legătură cu vânzarea activului, potrivit dispoziţiilor art. 2 lit. c) din O.G. nr. 65/2001, terenul corespunzător activului urma să nu mai facă parte din parcul industrial, respectiv societatea administrator nu mai avea obligaţia prevăzută de dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. a), c) din O.G. nr. 65/2001, adică "să furnizeze/presteze utilităţile şi serviciile necesare activităţilor desfăşurate în parcul industrial şi să repare, să întreţină, să modernizeze şi să dezvolte, după caz, infrastructura şi utilităţile din interiorul parcului industrial".
La data de 12.11.2007, Adunarea Generală a Acţionarilor din cadrul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. a avut în vedere realizarea de investiţii pentru reţele de apă, canalizare, gaze şi energie electrică, utilităţile necesare funcţionării obiectivelor economice aflate în cadrul activului "Ciuperceasca" şi finanţarea investiţiei din resursele societăţii, respectiv din suma ce urma sa fie încasată de la un agent economic - S.C. M. S.R.L. ca preţ al vânzării unui lot din activul Ciuperceasca. Aprobări privind realizarea reţelei de utilităţi în cadrul activului "Ciuperceasca" au fost date de Consiliul de Administraţie al societăţii şi ulterior datei de 20.09.2007, respectiv la datele de 12.11.2007, 30.01.2008 şi 18.02.2008. Adunarea Generală a Acţionarilor din cadrul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., în prezenţa preşedintelui Consiliului de Administraţie, inculpatul B., a aprobat, la data de 18.02.2008, vânzarea de suprafeţe din cadrul imobilului Ciuperceasca către mai mulţi agenţi economici (alţii decât S.C. M. SRL).
De asemenea, la data de 19.03.2008 a fost aprobat Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2008 şi programul de investiţii, anexă la buget, în care s-a prevăzut alocarea de fonduri în sumă de 4.109.950 RON, pentru: reţea interioară de alimentare cu gaze - 525.000 RON; reţea de alimentare cu apă şi canalizare - 1.575.000 RON; studiu de fezabilitate reţea gaze - 16.425 RON; studiu de fezabilitate reţea apă şi apă de incendiu - 21.900 RON; studiu de fezabilitate reţea de canalizare - 16.425 RON; studiu de fezabilitate reabilitare drum interior - 29.200; realizare lucrări drum interior - 876.000 RON; reabilitare drum de acces la locaţia "Ciuperceasca" - 1.050.000 RON.
Alocarea de fonduri băneşti din bugetul societăţii pentru efectuarea de investiţii la un activ aprobat, în cea mai mare parte, la vânzare, respectiv la un activ care nu aparţinea societăţii (drum acces), fără să se prevadă modul de recuperare a investiţiilor efectuate sau a beneficiilor pe care urma să le realizeze societatea a fost în mod vădit neeconomică şi ineficientă, prin indisponibilizarea resurselor societăţii, practic fiind prejudiciate interesele societăţii în folosul viitorilor cumpărătorilor. Mai mult decât atât, este de menţionat că nu au existat cereri formulate de către titularii contractelor de închiriere privind accesul şi utilităţile în cadrul activului "Ciuperceasca" şi nici prezentarea de referate de necesitate pentru investiţiile arătate, programul de investiţii fiind întocmit cu încălcarea dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 925/2006.
Pentru realizarea lucrărilor de investiţii în scopul asigurării utilităţilor în cadrul activului "Ciuperceasca", inclusiv a drumului de acces la imobil au fost desfăşurate proceduri de achiziţie publică şi au fost încheiate contracte în acest sens. Adunarea Generală a Acţionarilor a aprobat alocarea, la data de 19.03.2008, prin Planul de Investiţii pentru anul 2008, pentru achiziţia arătată, de fonduri în sumă de 21.900 RON, exclusiv TVA. Prin Nota privind determinarea valorii estimate a contractului de achiziţie publică, înregistrată la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. cu nr. x/24.04.2008, a fost prevăzută suma de 42.499 RON, fără TVA.
Achiziţionarea serviciului de elaborare a Studiului de fezabilitate reţea apă - Ciuperceasca a fost făcută prin cerere de ofertă publicată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, de la S.C. PP. S.R.L. Ploieşti, singurul agent economic care a depus oferta, la preţul de 46.313,09 RON, fără TVA, conform Raportului procedurii (înregistrat la societate cu nr. x/06.05.2005). Declararea drept admisibilă şi câştigătoare a ofertei depuse de S.C. PP. S.R.L. Ploieşti a fost făcută de Comisia de evaluare a ofertelor numită prin dispoziţia Preşedintelui Consiliului de Administraţie, cu nr. x/24.04.2008, inculpatul B..
Între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de preşedintele Consiliului de Administraţie, inculpatul B., în calitate de achizitor şi S.C. PP. S.R.L., reprezentată de administratorul QQ., în calitate de prestator, a fost încheiat Contractul de servicii nr. x/16.05.2008, pentru prestarea serviciului la preţul din ofertă, respectiv 46.313,09 RON şi TVA 8.799,49 RON, în total 55.112,58 RON.
Contractul de servicii nr. x/16.05.2008 nu a fost vizat pentru control financiar preventiv propriu şi nici pentru legalitate. S.C. PP. S.R.L. Ploieşti a subcontractat integral serviciul de elaborare a studiului de fezabilitate către SC
RR. S.R.L. Ploieşti (contract de subantrepriză nr. x/29.05.2008) la preţul de 13.209 RON, inclusiv TVA (au fost prevăzute două plaţi în valoare de 2.500 RON, respectiv 10.709 RON), respectiv 11.100 RON, fără TVA. S.C. PP. S.R.L. Ploieşti a emis, corespunzător serviciilor contractate, factura nr. x/21.07.2008 în valoare de 46.313,09 RON şi TVA 8.799,49 RON (în total 55.112,58 RON).
Având în vedere că vânzarea obiectivului "Cazarma 1375 - Ciuperceasca" era aprobată de Adunarea Generală a Acţionarilor, avizul prealabil dat de acţionarul unic pentru îndeplinirea formalităţilor legale de vânzare şi neprecizarea modului de recuperare a investiţiei, rezultă că S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. a fost prejudiciată cu suma de 55.112,58 RON, reprezentând valoarea totală plătită de societate pentru realizarea studiului arătat şi de care urmau să beneficieze cumpărătorii activului.
Semnarea contractului de servicii nr. x/16.05.2008 de către conducătorul societăţii, inculpatul B., temei pentru plata sumei de 55.112,38 RON în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, cu consecinţa sustragerii operaţiunii economice de la controlul de legalitate şi regularitate prevăzut de dispoziţiile art. 7 lit. a) din O.G. nr. 119/1999, atrage, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999, răspunderea acestuia, deoarece şi-a exercitat, în mod defectuos, atribuţiile de serviciu.
Adunarea Generală a Acţionarilor din cadrul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. a aprobat alocarea, la data de 19.03.2008, prin Planul de investiţii pentru anul 2008, de fonduri în sumă de 525.000 RON, fără TVA, pentru achiziţionarea realizării reţelei interioare de gaz metan. Prin nota privind determinarea valorii estimate a contractului de achiziţie publică, înregistrată la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/23.04.2008, a fost indicată valoarea de 543.442,70 RON, fără TVA. Achiziţionarea lucrărilor de "Realizare reţea gaz interior la obiectivul Cazarma 1375 - Ciuperceasca" a fost făcută prin cerere de ofertă, publicată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, de la SS. Ploieşti, la preţul de 538.244,00 RON, fără TVA.
Între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de preşedintele Consiliului de Administraţie, inculpatul B., în calitate de achizitor şi SS. Ploieşti, reprezentată de numitul TT., în calitate de executant, a fost încheiat contractul de lucrări nr. x/16.05.2008, pentru executarea lucrărilor la preţul din ofertă. Acest contract nu a fost vizat pentru control financiar preventiv propriu şi nici pentru legalitate.
Referitor la aceste investiţii, S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. a comunicat reprezentanţilor S.C. K., prin adresa nr. x/12.10.2009, acordul pentru racordarea la reţeaua de gaze contra unei taxe de racordare de 1.949,50 RON şi obligaţia plăţii unei taxe de administrare a reţelei, de 10 % din valoarea facturii lunare. De asemenea, prin adresa nr. x/18.12.2009 s-a comunicat reprezentanţilor S.C. M. S.R.L. acordul pentru racordarea la reţeaua de gaze contra unei taxe de racordare de 105.592,50 RON şi obligaţia plăţii unei taxe de administrare a reţelei de 10 % din valoarea facturii lunare.
Având în vedere cele expuse, rezultă că S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. a fost păgubită cu suma de 31.725,22 RON, din care: 13.244,70 RON reprezintă diferenţa dintre valoarea contractului (538.244,70 RON) şi valoarea fondurilor prevăzute în buget (525.000,00 RON), iar 18.480,52 RON reprezintă diferenţa dintre preţurile din ofertă şi preţurile facturate, aspect constatat de Camera de Conturi Prahova.
Semnarea contractului de lucrări nr. x/16.05.2008 de către conducătorul societăţii în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, cu consecinţa sustragerii operaţiunii economice de la controlul de legalitate şi regularitate prevăzut de dispoziţiile art. 7 lit. a) din O.G. nr. 119/1999, atrage, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999, răspunderea preşedintelui Consiliului de Administraţie al S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., inculpatul B., care şi-a exercitat în mod defectuos atribuţiile de serviciu.
Prejudiciul adus societăţii, în sumă de 18.480,52 RON, a fost recunoscut şi achitat în timpul controlului Camerei de Conturi Prahova de către executantul lucrării.
Adunarea Generală a Acţionarilor din cadrul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. a aprobat alocarea, la data de 19.03.2008, prin Planul de investiţii pentru anul 2008, pentru achiziţionarea "lucrărilor de reabilitare a drumului de acces la locaţie fonduri" în sumă de 1.050.000 RON, fără TVA.
În perioada 18.05.2007 - 16.04.2008 organele de conducere colectivă ale S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. au aprobat şi contractarea de lucrări pentru reabilitarea drumului de acces în incinta "Ciuperceasca" şi plata lucrărilor efectuate.
Astfel, Consiliul de Administraţie, din care a făcut parte şi inculpatul B., a aprobat, la data de 17.07.2007, reamenajarea drumului de acces în incinta activului Ciuperceasca, precum şi a drumului din incintă, precum şi încheierea în acest scop, prin încredinţare directă, a unui contract de proiectare cu S.C. D. S.R.L., inculpatul fiind împuternicit să semneze un contract de asociere cu Primăria Băneşti. Contractul de asociere, înregistrat cu nr. x/14.02.2008, a fost încheiat între Primăria comunei Băneşti, judeţul Prahova, şi S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de preşedintele
Consiliului de Administraţie, inculpatul B., având ca obiect reabilitarea drumului de exploatare DE 1288 care permite accesul din DN 1 către imobilul 1375 "Ciuperceasca" şi care face parte din domeniul public al comunei Băneşti. Prin contract s-a prevăzut obligaţia S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. de a derula şi urmări lucrările de investiţii, în calitate de finanţator. Contractul de asociere nu a fost vizat pentru control financiar preventiv propriu, cu menţiunea că S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. era singura parte din contract care se angaja la efectuarea de cheltuieli. În contract, s-a specificat drept temei legal al încheierii "prevederile art. 38 lit. y) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale", dispoziţii legale inexistente.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania S.A. a comunicat S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. că documentaţia referitoare la reabilitarea drumului de acces în zona DN 1, km 82+943, nu a fost avizată. În nota privind determinarea valorii estimate a Contractului de Achiziţie Publică, înregistrată la societate sub nr. x/24.04.2008, s-a precizat o valoarea estimată de 194.406,00 euro.
Consiliul de Administraţie a aprobat, la data de 16.04.2008, achitarea către S.C. D. S.A. a lucrărilor de proiectare şi avizare a lucrărilor de execuţie a drumului de acces în incinta Ciuperceasca, deşi avizul a fost respins de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, considerând că respingerea proiectului nu este imputabilă executantului.
Între S.C. D. S.A. Ploieşti, reprezentată de directorul UU. şi S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de inculpatul B., a fost încheiat Contractul de prestări servicii înregistrat sub nr. x/19.07.2007, având ca obiect întocmirea proiectului de reabilitare a drumului de acces la imobilul arătat. Preţul contractului a fost de 4.545,00 euro, fără TVA, respectiv 16.470,17 RON (curs euro 3,6238 leu/euro din data de 16.04.2008), rezultând o valoare de 19.599,50 RON, fără TVA.
Consiliul Judeţean Prahova a emis, la data de 18.04.2008, Autorizaţia de construire nr. x/18.04.2008, pentru "Reabilitare drum public de acces la S.C. Plopeni Industrial Parc SA", în lungime de 700 m şi în valoare de 682.365,00 RON, respectiv 812.014,35 RON cu TVA. Autorizaţia de construire a fost semnată, printre alţii, şi de inculpatul A., în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova.
Între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de preşedintele Consiliului de Administraţie, inculpatul B., în calitate de achizitor, şi S.C. VV. S.R.L. Ploieşti, reprezentată de directorul WW., în calitate de executant, a fost încheiat contractul de lucrări nr. x/06.05.2008, ca urmare a desfăşurării unei proceduri de achiziţie publică. Obiectul contractului l-a constituit execuţia lucrărilor de reabilitare a drumului de acces, de 700 m, în zona "Cazarma Ciuperceasca" la un preţ de 697.345,70 RON şi TVA 132.496,00 RON (total valoare 829.841,70 RON). Contractul de lucrări nr. x/06.05.2008 nu a fost vizat pentru control financiar preventiv propriu. La data de 30.12.2008 investiţia "Reabilitare drum acces de 700 m în zona Cazarma Ciuperceasca" în valoare de 697.345,70 RON şi TVA 132.496,00 RON, total valoare 829.841.70 RON, a fost predată de S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., cu titlu gratuit, către Primăria comunei Băneşti, judeţul Prahova.
Curtea a constatat că răspunderea penală a inculpatului nu poate fi antrenată pentru chestiuni de oportunitate sau eficacitate economică, financiară etc. Totuşi, contrar celor susţinute de către Ministerul Public şi în acord cu apărarea, instanţa a constatat că realizarea drumului de acces la un parc industrial reprezenta o obligaţie legală şi nu una de oportunitate.
Instanţa a reţinut că în ceea ce priveşte această investiţie elementele faptice demonstrează că s-a încadrat în limitele bugetare aprobate anterior, condiţii în care nu a fost produs niciun prejudiciu (chiar dacă, ca şi în situaţia contractelor anterior analizate, inculpatul nu a solicitat viza de control financiar preventiv), şi, ca urmare, nu sunt îndeplinite condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu.
SC Plopeni Industrial Parc S.A. a încasat, în contul deschis la XX. Agenţia Prahova, din vânzarea imobilului "Cazarma nr. 1375-Ciperceasca" suma totală de 9.438.432,35 RON, după cum urmează: 24.04.2008 - 148.332,31 RON, contravaloarea bunurilor vândute către S.C. H. S.R.L.; 13.05.2008 - 118.158,08 RON, contravaloarea bunurilor vândute către S.C. K.; 23.05.2008 - 216.651,40 RON, contravaloarea bunurilor vândute către S.C. G. S.R.L.; 29.05.2008 - 465.320,23 RON, contravaloarea bunurilor vândute către S.C. L. S.R.L.; 05.06.2008 - 811.745,65 RON, contravaloarea bunurilor vândute către S.C. F. S.R.L.; 06.06.2008 - 34.110,59 RON, contravaloarea bunurilor vândute către S.C. I. S.R.L.; 13.06.2008 - 7.276.198,64 RON, contravaloarea bunurilor vândute către S.C. M. S.R.L.; 03.07.2008 - 77.977,30 RON, contravaloarea bunurilor vândute către S.C. J. S.R.L.; 04.07.2008 - 18.182,50 RON, reprezentând avans teren achitat de S.C. E. S.R.L.; 11.07.2008 - 271.755,65 RON, plata făcută de S., pentru S.C. E. S.R.L..
Sumele încasate au fost utilizate, în cea mai mare parte, pentru constituirea unor depozite bancare la termen, plata investiţiilor făcute şi achitarea unor obligaţii curente ale societăţii. De asemenea, în aceeaşi perioadă societatea a efectuat şi alte încasări, iar depozitele bancare constituite au ajuns la scadenţă şi au fost reconstituite cu alte sume care au inclus şi o parte din dobânda primită. Modul de utilizare a sumelor de bani încasate din vânzarea parţială a activului "Ciuperceasca", respectiv constituirea de depozite bancare demonstrează că operaţiunea economică nu era oportună.
Imobilul "Cazarma 1375 Ciuperceasca", în valoare totală de 29.905.932,74 RON, a intrat în patrimoniul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., ca aport în natură la majorarea capitalului social al acţionarului unic, Consiliul Judeţean Prahova, cu valoarea de 5.511.719,05 RON, valoare stabilită de expertul evaluator R., expert tehnic judiciar în specialitatea construcţii civile şi industriale, membru ANEVAR, numit prin încheierea nr. 8204/20.07.2007 a judecătorului delegat la Oficiul Registrul Comerţului.
Imobilul avea, conform măsurătorilor cadastrale, o suprafaţă totală de 402.412 m.p., din care 388.245,47 m.p. teren fără construcţii - pădure şi 14.166,53 m.p. teren cu construcţii.
Conform obiectului de activitate, prevăzut în Actul Constitutiv şi dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 65/2001, S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. a închiriat părţi din imobilul dobândit.
Prin Hotărârea nr. 3/26.02.2007 Adunarea Generală a Acţionarilor din cadrul societăţii, într-o şedinţă la care a participat şi inculpatul B., au fost stabilite tarifele de închiriere pentru imobilele situate în incinta activului Ciuperceasca şi a fost aprobat modelul contractului de închiriere. Consiliul de Administraţie al societăţii a aprobat solicitări ale agenţilor economici privind închirierea de spaţii în cadrul activului Cazarma 1375 - Ciupercesaca.
Corespunzător, între societate şi persoanele juridice respective au fost încheiate contracte de închiriere conform modelului şi tarifelor aprobate de organele de conducere colectivă ale S.C. Plopeni Industrial Parc S.A..
Inculpatul B. a declarat că majoritatea acestor contracte de închiriere au fost încheiate la solicitarea inculpatului A.. Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor, din data de 20.09.2007 (Hotărârea nr. 11/20.09.2007), a decis transmiterea către acţionarul unic - Consiliul Judeţean Prahova - a Raportului de evaluare dispus de judecătorul delegat la Oficiul Registrul Comerţului, în vederea majorării capitalului social, spre dezbatere şi aprobare.
Totodată, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor din cadrul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. a solicitat Consiliului Judeţean Prahova acordarea unui mandat special reprezentanţilor în AGA pentru vânzarea activului "Cazarma 1375 Ciuperceasca". Anexat Hotărârii la care s-a făcut referire s-a transmis Consiliului Judeţean Prahova un referat, intitulat "Expunere de motive", semnat de preşedintele Consiliului de Administraţie, inculpatul B., înregistrat la societate sub nr. x/20.09.2007, referat care a fost prezentat în AGA din cadrul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A.. În referat s-a arătat că imobilul "Cazarma 1375 - Ciperceasca" a fost în totalitate închiriat; 5 agenţi economici au formulat cereri de cumpărare; utilităţile şi infrastructura imobilului se aflau într-o stare precară; toţi chiriaşii ar fi avut intenţia de a investi în construirea de noi spaţii industriale pentru care ar fi fost necesar să devină proprietari; utilizarea de către societate a sumelor rezultate din vânzare pentru reabilitarea infrastructurii parcului industrial; s-a propus solicitarea mandatului special pentru vânzarea activului în conformitate cu prevederile legale.
Consiliul Judeţean Prahova, la data de 28.07.2007 şi-a însuşit raportul de evaluare a aportului în natură la majorarea capitalului social şi a emis avizul prealabil pentru îndeplinirea de către reprezentanţii în AGA a formalităţilor legale de vânzare (HCJ nr. 133/28.09.2007).
Adunarea Generală a Acţionarilor din cadrul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. din data de 31.01.2008 a hotărât să-l împuternicească pe preşedintele Consiliului de Administraţie, inculpatul B., să facă demersurile necesare pentru dezmembrarea activului Ciuperceasca şi încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu S.C. M. S.R.L. Băneşti, pentru activele închiriate în incinta Ciuperceasca, având în vedere acceptarea de către această societate a ofertei de preţ de 1.667.972 euro, fără TVA. Încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu S.C. M. S.R.L., pentru activele care făceau obiectul contractului nr. x/23.04.2007, la preţul de 1.667.972,24 euro, fără TVA, a fost aprobată şi de Consiliul de Administraţie, fiind împuternicit B. pentru semnarea contractului de vânzare-cumpărare.
La data de 18.02.2008 Adunarea Generală a Acţionarilor, în aceeaşi componenţă, a decis, pe baza raportului de evaluare prin care s-a majorat capitalul social şi având în vedere modul în care a fost concepută oferta către S.C. M. S.R.L., valorile de ofertă pentru bunurile închiriate de 10 agenţi economici, după cum urmează: S.C. F. SR.L. - 188.000 euro; S.C. E. S.R.L. - 67.000 euro; S.C. H. S.R.L. - 35.000 euro; S.C. K.- 27.000 euro; S.C. J. S.R.L. - 18.000 euro; S.C. G. S.R.L. - 50.000 euro; S.C. L. S.R.L. - 106.500 euro; S.C. I. S.R.L. - 7.900 euro; S.C. YY. S.R.L. - 18.000 euro; S.C. ZZ. S.R.L. - 33.000 euro; preţuri fără T.V.A. Din cuprinsul procesului-verbal de şedinţă nu a rezultat temeiul preţurilor stabilite.
Referitor la acest aspect, preţurile au fost stabilite în mod unilateral de către reprezentanţii societăţii comerciale vânzătoare. Totodată, inculpatul B. a declarat că aceste preţuri au fost stabilite la indicaţia inculpatului A..
Camera de Conturi Prahova a constatat că Adunarea Generală a Acţionarilor din cadrul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. a stabilit preţurile de vânzare a loturilor rezultate din dezmembrarea activului "Ciuperceasca" pe baza unor fişe de calcul nesemnate şi neînregistrate la societate, pe care le-a anexat la actul de control. Acestea au fost întocmite la solicitarea inculpatului B. şi, aşa cum a susţinut acesta, ca urmare a indicaţiilor primite de la inculpatul A..
Totodată, inculpatul A., în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, a fost cel care a promovat ideea înstrăinării respectivului activ.
Prin procura autentificată sub nr. x/25.03.2008, a fost împuternicit inculpatul B. să semneze în numele S.C. Plopeni Industrial Parc
SA contractele de vânzare-cumpărare prin care societatea va vinde către orice persoană loturile formate ca urmare a actului de dezmembrare, mandatarul fiind împuternicit să negocieze şi să stabilească preţul vânzării cu condiţia ca suma încasată din vânzarea tuturor loturilor să nu fie mai mică de 5.511.719,05 RON, în conformitate cu Raportul de Evaluare nr. x/19.09.2007 întocmit de expert R., Anexa la Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 133/28.09.2007. Procura specială nu a fost înregistrată la Consiliul Judeţean Prahova şi nici la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A..
Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor din cadrul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., la data de 14.04.2008, având în vedere Hotărârea Consiliului Judeţean Prahova nr. 133/28.09.2007 şi procura specială nr. 1524/2008 a hotărât (AGEA nr. 4/14.04.2008) dezmembrarea "activului Ciuperceasca" în douăzecişiunu de loturi (conform documentaţiei cadastrale de dezmembrare) "în vederea ducerii la îndeplinire a Hotărârii Consiliului Judeţean Prahova prin care se dispune vânzarea imobilului sus menţionat" şi împuternicirea Preşedintelui Consiliului de Administraţie, inculpatul B. pentru semnarea actului de dezmembrare şi a contractelor de vânzare-cumpărare, "conform Procurii speciale nr. 1524/2008 a Preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, A.".
Adunarea Generală a Acţionarilor din cadrul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. a hotărât, totodată, vânzarea către agenţii economici arătaţi mai sus a unor loturi identificate, inclusiv preţul de vânzare, "cu respectarea dreptului de preemţiune prevăzut în contractele de închiriere", fiind împuternicit B. să semneze actele la notariat. Conform celor hotărâre au fost vândute bunuri din cadrul imobilului "Cazarma nr. 1375 - Ciuperceasca" unor agenţi economici beneficiari de contracte de închiriere. Toate contractele de închiriere au fost semnate, printre alţii, şi de inculpatul B., în calitate de Preşedinte al CA a angajat S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., iar contractele de vânzare-cumpărare au fost semnate exclusiv de inculpatul B. care a angajat societatea în cadrul acestor raporturi juridice. De altfel, niciun contract de vânzare-cumpărare nu a fost vizat pentru controlul financiar preventiv propriu şi nici de Oficiul juridic.
În acest context au fost încheiate un număr de nouă tranzacţii comerciale având ca obiect închirierea, urmată de vânzare, a unor bunuri din imobilul "Cazarma 1375 Ciuperceasca", având ca beneficiari:
SC E. S.R.L. Ploieşti
La data de 09.05.2007 S.C. E. S.R.L. a solicitat S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. închirierea a trei construcţii (C41, C43 si C44) şi a unui teren liber, şi a unei suprafeţe de pădure în suprafaţă de aproximativ opt ha, situate în zona Ciupercesca, fără a preciza activităţile pe care societatea urma să le desfăşoare în spaţiul închiriat de la Parcul Industrial.
Conform Contractului de închirie nr. x/22.05.2007, modificat prin Actul Adiţional nr. 1/16.08.2007, înregistrat la S.C. PIP S.A. sub nr. x/16.08.2008, S.C. E. S.R.L., reprezentată prin S., în calitate de administrator, a închiriat un număr de două clădiri spaţii de producţie compartimentate (C43(E8)
şi C44(F), în suprafaţă de 591,90 m.p., teren liber în suprafaţă de 3.000 m.p. şi teren împădurit în suprafaţă de 6,7 ha de la S.C. S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de inculpatul B., valoarea totală a chiriei fiind stabilită la 542 euro/luna, exclusiv TVA.
Cu adresa fără număr şi dată, înregistrată la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/18.09.2007, S.C. E. S.R.L. a comunicat intenţia de a achiziţiona activele închiriate, fără a preciza situaţia care determina intenţia de cumpărare.
Între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de inculpatul B., şi S.C. E. S.R.L., reprezentată de S., a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/04.07.2008 "B.N.P. N.". Obiectul contractului de vânzare-cumpărare l-a reprezentat teren categoria curţi construcţii în suprafaţă de 72.952 m.p. şi construcţiile C 42, în suprafaţă desfăşurată de 93,80 m.p., C 43 în suprafaţă desfăşurată de 305,12 mp şi C 44, în suprafaţă desfăşurată de 305,12 m.p. Preţul vânzării a fost de 67.000 euro, exclusiv TVA, adică 243.645,50 RON.
Referitor la tranzacţiile amintite Garda Financiară, secţia Prahova a stabilit prin Nota de Constatare seria x nr. x/01.11.2012 că S.C. E. S.R.L. nu a declarat punctul de lucru situat în imobilul cumpărat la Oficiul Registrul Comerţului; nu a desfăşurat nicio activitate economică în această locaţie şi a plătit
o chirie în sumă de 28.545,28 RON, exclusiv TVA; nu a efectuat lucrări de reparaţii la clădiri; terenul a fost scos din incinta parcului industrial, societatea înregistrând obligaţii restante la plata impozitului pe teren şi clădiri; nu se încadra în categoria contribuabililor mici şi mijlocii; a vândut 509 metri cubi de masă lemnoasă pe picior de pe perimetrul situat în partida Ciuperceasca în valoare de 127.250 RON, exclusiv TVA; preţul cumpărării a fost achitat de societate dintr-un împrumut acordat de persoana fizică S., administrator, în valoare de 328.755,65 RON; privitor la masa lemnoasă aflată în parcela deţinută de S.C. E. S.R.L. s-a arătat că, prin "studiul privind evaluarea masei lemnoase" întocmit de S.C. Proiectări şi Exploatări Silvice S.R.L. Piteşti, volumul ce poate fi extras este de 1.196 mc. Având în vedere că societatea a vândut către S.C. AAA. S.R.L. Târgovişte cantitatea de 509 m.c. la preţul unitar de 250,00 RON (factura nr. x/19.12.2008) s-a estimat că valoarea masei lemnoase proprietate a societăţii era de 299.000 RON (1.196x250,00), cu 55.354,50 RON mai mare decât preţul plătit pentru clădiri şi teren (243.645,50 RON).
Cu adresa fără număr şi nedatată, înregistrata la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/04.05.2007, S.C. F. S.R.L. şi-a exprimat intenţia de a închiria doua imobile (nominalizate) şi terenul aferent precum şi teren împădurit (fără precizarea suprafeţei) în cadrul activului "Ciuperceasca". Nu s-a precizat activitatea care urma a se desfăşura în cadrul activului menţionat.
Între S.C. F. S.R.L., reprezentată de T., şi S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. a fost încheiat contractul de închiriere nr. x/22.05.2007, înregistrat la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/22.05.2007. Obiectul contractului, aşa cum a fost modificat prin Actul Adiţional nr. 1/07.09.2007, înregistrat la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr.
457/04.09.2007, l-a reprezentat o clădire în suprafaţă de 842 m.p., teren liber în suprafaţă 18.000 m.p. şi teren împădurit în suprafaţă 9,70 ha. Valoarea totală a chiriei a fost stabilită la 1.446 euro/lună, exclusiv TVA.
Cu Adresa nr. x/19.09.2007, înregistrată la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/19.09.2007, S.C. F. S.R.L. a comunicat intenţia fermă de cumpărare a imobilului închiriat motivată de realizarea unui proiect investiţional.
Între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de inculpatul B., şi S.C. F. S.R.L., reprezentată de T., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/06.06.2008 la "B.N.P. N." din Ploieşti. Obiectul contractului l-a constituit un număr de 4 loturi formate din: teren curţi construcţii în suprafaţă de 41.970 m.p. (36.546+5.424), un imobil format din teren categoria curţi construcţii în suprafaţă de 55.017 m.p. şi un număr de 3 imobile în suprafaţă de 107 m.p. şi un imobil format din teren categoria curţi construcţii în suprafaţă de 16.934 m.p. şi un număr de 7 construcţii în suprafaţă totală de 2.382 m.p.
Preţul vânzării a fost de 188.000 euro, exclusiv TVA, respectiv 682.139,20 RON.
Prin Actul de dezmembrare cu vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/22.07.2010, S.C. F. S.R.L., reprezentată de T., a vândut către S.C. BBB. S.R.L. şi S.C. CCC. S.R.L., ambele cu sediul social în judeţul Prahova, reprezentate de administrator DDD., suprafaţa de teren categoria curţi construcţii de 16.935 m.p. (2.535+14.400) şi un număr de şapte construcţii în suprafaţă totală de 283.01 m.p. Preţul total al vânzării a fost de 135.005 euro (20.212+114.793), inclusiv TVA, respectiv 108.875 euro (135.000/1,24) fără TVA, respectiv a 464.590 RON.
Referitor la această tranzacţie, Garda Financiară, secţia Prahova a efectuat verificări, prin Nota de constatare seria x nr. x/26.07.2012 stabilindu-se că: S.C. F. S.R.L. nu a înregistrat la O.R.C. Prahova locaţia achiziţionată ca punct de lucru, nu a desfăşurat activităţi economice semnificative, nu a efectuat lucrări de modernizare, reparare sau conectare la utilităţi, afirmaţiile făcute de administratorul societăţii privind desfăşurarea de activităţi în locaţia respectivă nefiind susţinute de documente; societatea a achitat o chirie în sumă de 59.561,82 RON, exclusiv TVA; o parte din bunurile achiziţionate au fost înstrăinate în anul 2010 către două persoane juridice administrate de DDD., care nu au declarat locaţiile cumpărate drept puncte de lucru la O.R.C. Prahova; societatea îndeplinea condiţiile de încadrare în categoria întreprinderilor mici; preţul cumpărării a fost achitat de societate dintr-un credit bancar şi din disponibilităţile societăţii; identificarea unor diferenţe între bunurile închiriate şi bunurile vândute.
La data de 30.03.2007 societatea a solicitat S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. (nr. de înregistrare 209/30.03.2007) închirierea unui spaţiu şi terenului aferent (fără a preciza nicio caracteristică sau suprafaţă) cu acces, utilităţi şi posibilitatea de a-l face funcţional, fără a preciza activităţile pe care societatea le va desfăşura în spaţiul închiriat de la Parcul Industrial. Conform Contractului de închiriere nr. x/25.04.2007, înregistrat la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/25.04.2007 S.C. G. S.R.L., reprezentată de administratorul EE. a închiriat o clădire în suprafaţă de 474,36 m.p. şi teren în suprafaţă totală de 4.000 m.p., valoarea totală a chiriei fiind stabilită la 554 euro/lună fără TVA. Contractul de închiriere nu a fost vizat pentru control financiar preventiv propriu.
Cu Adresa nr. x/17.09.2007, înregistrată la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., sub nr. x/18.09.2007, S.C. G. S.R.L. solicita cumpărarea imobilului închiriat motivat de intenţia de a efectua lucrări de investiţii şi a accesa fonduri europene.
Între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. reprezentată de inculpatul B. şi S.C. G. S.R.L., reprezentată de EEE., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/22.05.2008 la "B.N.P. N." din municipiul Ploieşti. Obiectul contractului de vânzare-cumpărare l-a reprezentat "Lotul X" situat în extravilanul comunei
Băneşti, punctul. Ciuperceasca, format din teren categoria curţi construcţii în suprafaţă de 3.477 m.p. şi o construcţie în suprafaţă de 474,36 m.p.
Preţul vânzării a fost de 50.000 euro, fără TVA, reprezentând 182.060 RON. Este de menţionat că, pentru înregistrarea în contabilitate în scopul utilizării la întocmirea situaţiilor financiare anuale, S.C. G. S.R.L. a evaluat proprietatea imobiliară. În raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator FFF. s-a arătat că, având în vedere scopul evaluării, valoarea estimată nu este în relaţie cu piaţa.
Referitor la această tranzacţie Garda Financiară, secţia Prahova a efectuat verificări, prin Nota de constatare seria x nr. x/23.07.2012 stabilindu-se că: S.C. G. S.R.L. nu a declarat punctul de lucru situat in imobilul cumpărat la Oficiul Registrul Comerţului; nu a desfăşurat nicio activitate economică în această locaţie şi a achitat o chirie în sumă totală de 23.003,41 RON, exclusiv TVA; nu a efectuat lucrări de reparaţii la clădiri; terenul a fost scos din incinta parcului industrial, societatea înregistrând obligaţii restante la plata impozitului pe tren şi clădiri; societatea se încadra în categoria contribuabililor mici si mijlocii; preţul cumpărării a fost achitat de societate dintr-un credit bancar.
SC H. S.R.L. a solicitat S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. (adresa înregistrată sub nr. x/12.07.2007) cesionarea pentru o perioadă de 49 de ani a dreptului de folosinţă pentru un teren în suprafaţă de circa şapte ha şi a dreptului de proprietate asupra construcţiilor ce urmau să fie edificate de societate pe terenul respectiv.
S-a arătat în cuprinsul solicitării intenţia societăţii de a construi staţii moderne de produs betoane şi de prefabricate de beton, obiective pentru care este nevoie de acces la utilităţi. Între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. şi S.C. H. S.R.L., reprezentată de BB., administrator, a fost încheiat Contractul de închiriere nr. x/25.07.2007, înregistrat la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/25.07.2007. Obiectul contractului, aşa cum a fost modificat prin Actul adiţional nr. x/16.08.2007, înregistrat la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/16.08.2007, l-a reprezentat închirierea a două clădiri în suprafaţă totală de 65,16 m.p. şi a unui teren împădurit în suprafaţă de 6,3 ha, valoarea totală a chiriei fiind stabilită la 191 euro/lună, exclusiv TVA.
Cu Adresa nr. x/07.01.2008, înregistrată la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/09.01.2008, S.C. H. S.R.L. a solicitat cumpărarea activelor închiriate în conformitate cu dispoziţiile art. 12 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 346/2004, motivat de dorinţa societăţii de dezvoltare a capacităţilor de producţie.
Între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de B., şi S.C. H. S.R.L., reprezentată de BB., a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu dezmembrare, autentificat sub nr. x/25.04.2008, la "B.N.P. N." din municipiul Ploieşti. Obiectul contractului de vânzare-cumpărare cu dezmembrare l-a reprezentat "Lotul XVIII" situat în extravilanul comunei Băneşti, punctul Ciuperceasca, judeţul Prahova, format din teren categoria curţi-construcţii, în suprafaţă de 58.441 m.p. şi o construcţie în suprafaţă de 42.90 m.p. Preţul vânzării a fost de 35.000 euro, exclusiv TVA, reprezentând 124.648,99 RON.
Referitor la această tranzacţie Garda Financiară, secţia Prahova a efectuat verificări, prin Nota de Constatare seria x nr. x/31.07.2012 rezultând că: locaţia achiziţionată nu a fost înregistrată ca punct de lucru la ORC Prahova, nu au fost desfăşurate activităţi în locaţia respectivă şi a fost achitată o chirie în sumă de 6.099,24 RON, exclusiv TVA; nu au fost efectuate lucrări de modernizare, reparare sau conectare la utilităţi, cu excepţia încheierii cu S.C. GGG. S.A. a unui contract de furnizare a energiei electrice, fără ca societatea să înregistreze consumuri; societatea îndeplineşte condiţiile de încadrare în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii; preţul cumpărării a fost achitat dintr-un credit bancar.
La data de 03.04.2007, cu Adresa nr. x/03.04.2007, înregistrată la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/06.04.2007, S.C. I. S.R.L. a solicitat închirierea unui spaţiu în suprafaţă de 100-150 m.p. în cadrul Parcului Industrial Plopeni - punctul Ciuperceasca pentru desfăşurarea unor activităţi de prestări servicii. Conform Contractului de închiriere nr. x/22.05.2007, înregistrat la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/22.05.2007, S.C. I. S.R.L., reprezentată prin HHH., în calitate de administrator, a închiriat o clădire în suprafaţă de 95,28 m.p. şi teren în suprafaţă totală de 270 m.p. de la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de B., valoarea totală a chiriei fiind de 100 euro/lună, exclusiv TVA.
Cu Adresa nr. x/15.02.2008, înregistrată la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/15.02.2008, S.C. I. S.R.L. a comunicat imposibilitatea desfăşurării de activităţi în spaţiul închiriat din cauza lipsei utilităţilor şi a imposibilităţii accesului direct şi intenţia de a cumpăra activul închiriat după delimitarea terenului, cu asigurarea accesului direct. În cuprinsul adresei nu a fost precizată situaţia care a determinat societatea să achiziţioneze terenul.
Între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de inculpatul B., în calitate de vânzător şi S.C. I. S.R.L., reprezentată de HHH., în calitate de cumpărător, a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/05.06.2008. Obiectul contractului a fost un teren categoria curţi construcţii, în suprafaţă de 1.225 m.p., şi două clădiri, în suprafaţă totală de 115 m.p. Preţul vânzării a fost de 7.900 euro, fără TVA, reprezentând 28.664,36 RON.
Garda Financiară, secţia Prahova a stabilit, prin Nota de constatare seria x nr. x/07.08.2012, că: locaţia achiziţionată nu a fost înregistrată ca punct de lucru la ORC Prahova; în locaţia respectivă s-au desfăşurat activităţi de consultanţă, conform obiectului de activitate şi societatea a plătit o chirie în sumă de 4.781,47 RON, fără TVA; nu au fost efectuate lucrări de modernizare, reparare sau conectare la utilităţi; societatea nu îndeplinea condiţiile de încadrare în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii; preţul cumpărării a fost achitat dintr-un împrumut în sumă de 35.000 RON, acordat societăţii de către administrator; terenul achiziţionat de la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. era împădurit.
Cu Adresa nr. x/04.04.2007, neînregistrată la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., S.C. J. S.R.L. a solicitat închirierea unui imobil şi a terenului aferent, situate în localitatea Băicoi - Ciupercesca, fără a se preciza activităţile pe care urma să le desfăşoare în locaţia respectivă.
Conform Contractului de închiriere nr. x/26.04.2007, înregistrat la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/26.04.2007, S.C. J. S.R.L., reprezentată de administratorul II., a închiriat de la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de inculpatul B., preşedintele Consiliului de Administraţie, clădiri în suprafaţă totală de 179,66 m.p. şi teren în suprafaţă totală de 1.150 m.p. Valoarea totală a chiriei a fost de 203 euro/lună, exclusiv TVA. Contractul de închiriere nu a fost vizat pentru control financiar preventiv propriu.
Cu Adresa nr. x/11.01.2008, înregistrată la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/11.01.2008, S.C. J. S.R.L. şi-a exprimat intenţia de cumpărare a spaţiului închiriat, fără a preciza situaţia care determina cumpărarea activului.
Între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de inculpatul B., în calitate de vânzător şi S.C. J. S.R.L., reprezentată de II., în calitate de cumpărător, a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/03.07.2008 la "Biroul Notarului Public N." din municipiul Ploieşti.
Obiectul vânzării l-a constituit "Lotul VIII" situat în extravilanul comunei Băneşti punct Ciuperceasca, format din teren categoria curţi-construcţii, în suprafaţă de 2310 m.p. şi o construcţie în suprafaţă de 179,66 m.p. Preţul vânzării a fost de 18.000 euro, exclusiv TVA, respectiv de 65.527,20 RON. Conform extrasului de cont bancar al S.C. J. S.R.L. din data de 03.07.2008 eliberat de XX. Agenţia Ploieşti Vest, societatea a achitat preţul bunului dintr-o încasare provenind de la S.C. III. S.R.L. Ultimul agent economic a achitat în avans Factura seria x nr. x/04.07.2008 emisă de S.C. J. S.R.L., având ca obiect vânzarea la preţul de 65.700 RON a imobilului achiziţionat conform celor de mai sus.
Referitor la această tranzacţie Garda Financiară, secţia Prahova a efectuat verificări, prin Nota de constatare seria x nr. x/02.10.2012 stabilindu-se că: locaţia achiziţionată a fost înregistrată ca punct de lucru la ORC Prahova şi în locaţia respectivă, conform declaraţiei date de reprezentantul societăţii, s-au desfăşurat activităţi de depozitare materiale de construcţii, fapt care nu a putut fi probat cu documente şi societatea a achitat o chirie în sumă de 9.874,65 RON; nu au fost efectuate lucrări de modernizare, reparare sau conectare la utilităţi; societatea îndeplinea condiţiile de încadrare în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii; activul achiziţionat a fost înstrăinat în ziua imediat următoare achiziţionării către S.C. III. S.R.L., cu sediul în judeţul Prahova; societatea nu a putut prezenta contractul de vânzare-cumpărare încheiat.
Prin Nota de Constatare seria x nr. x/14.03.2013 Garda Financiară, secţia Prahova a stabilit că: S.C. III. S.R.L. Bucov, judeţul Prahova, societate administrata de JJJ., deţine şi în prezent terenul şi clădirea achiziţionate de la S.C. J. S.R.L., nu a desfăşurat nicio activitate economică în locaţia respectivă şi nu a efectuat lucrări de reabilitare a imobilului, amenajare de drumuri de acces, racordare la utilităţi. S.C. III. S.R.L. a virat impozitele şi taxele locale.
S.C. K. a solicitat prin Adresa nr. x/14.08.2007, înregistrată la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/15.08.2007, închirierea unui teren în vederea desfăşurării activităţii de execuţie mobilier din PAL melaminat la comandă, tâmplărie cu geam termopan şi alte activităţi de producţie. Din cuprinsul adresei rezulta că reprezentanţii societăţii au vizualizat şi stabilit terenul respectiv. Conform Contractului de închiriere nr. x/16.08.2007, înregistrat la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/16.08.2007, S.C. K., reprezentată de HH., administrator, închiria de la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de inculpatul B., o clădire în suprafaţă de 372,95 mp, teren liber în suprafaţă de 1.500 mp şi teren împădurit în suprafaţă de un ha, preţul total al chiriei fiind de 423 euro, exclusiv TVA. Cu adresa nr. x/01.10.2009, S.C. K. a comunicat Colegiului Tehnic "KKK." intenţia de reziliere, începând cu data de 01.11.2009, a contractului de închiriere nr. x/01.03.2005 motivat de schimbarea sediului punctului de lucru (atelier de execuţie mobilier).
Cu Adresa nr. x/08.01.2008, neînregistrată la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., S.C. K. şi-a exprimat intenţia, în temeiul art. 30 din contractul de închiriere nr. x/16.08.2008, de a achiziţiona terenul închiriat în vederea efectuării de investiţii prin accesarea de fonduri europene.
Între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de inculpatul B., în calitate de vânzător şi S.C. K., reprezentată de HH., în calitate de cumpărător, a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/13.05.2008 la "Biroul Notarului Public N." din municipiul Ploieşti. Obiectul contractului l-a constituit "Lotul XIX" - imobil format din teren în suprafaţă de 10.000 m.p. şi construcţia amplasată pe acesta, în suprafaţă de 372,95 m.p. Preţul vânzării a fost de 27.000 euro, exclusiv TVA, adică 99.292,50 RON. La data de 25.09.2008, prin Hotărârea Consiliului Local Băneşti, judeţul Prahova, nr. 109/25.09.2008, terenul în suprafaţă de 10.000 m.p. aparţinând S.C. K., a fost trecut în intravilanul comunei. Conform Raportului de evaluare a proprietăţii imobiliare tip spaţiu industrial, situat în extravilanul comunei Băneşti, punct Ciuperceasca, nr. 451/15.01.2011, proprietate S.C. K., întocmit de PFA LLL., valoarea justă a imobilului era de 251.400 euro, adică 1.077.200 RON, din care teren 150.000 euro, adică 642.700 RON.
Referitor la această tranzacţie, Garda Financiară, secţia Prahova a efectuat verificări, prin Nota de constatare seria x nr. x/08.08.2012 stabilindu-se că:
S.C. K. a înregistrat ca punct de lucru la ORC Prahova la data de 11.01.2010 şi în locaţia respectivă s-au desfăşurat, începând cu luna noiembrie
2009 activităţi de producţie a mobilierului la comandă; pe perioada derulării contractului de închiriere societatea nu a desfăşurat activitate şi a achitat o chirie în sumă de 12.108,24 RON, exclusiv TVA; au fost efectuate lucrări de modernizare a spaţiului existent, au fost ridicate două construcţii necesare desfăşurării activităţii şi de conectare la utilităţi; societatea îndeplineşte condiţiile de încadrare în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii; o parte din terenul închiriat era suprafaţă împădurită; preţul cumpărării a fost achitat dintr-un împrumut în sumă de 35.000 RON acordat societăţii de către administrator.
Cu Adresa nr. x/30.03.2007, înregistrată la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/30.03.2007, S.C. L. S.R.L. a solicitat Preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova închirierea unui spaţiu şi a terenului aferent în Parcul Industrial Plopeni, cu acces la utilităţi şi posibilitatea de a-l face funcţional. În cuprinsul solicitării nu s-au făcut precizări privind clădirea şi mărimea terenului solicitat şi nici activitatea care urma să fie desfăşurată. Conform Contractului de încheiere nr. x/25.04.2007, înregistrat la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/25.04.2007, S.C. L. S.R.L., reprezentată de FF., a închiriat de la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de B., o clădire în suprafaţă de 413,45 m.p. şi un teren în suprafaţă de 7.800 m.p., valoarea totală a chiriei fiind de 569 euro/lună, exclusiv TVA.
La data de 17.09.2007, cu Adresa nr. x/17.09.2007, înregistrată la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/18.09.2007, S.C. L. S.R.L. a solicitat cumpărarea activului închiriat, motivat de intenţia de a efectua lucrări de investiţii şi accesare fonduri europene. Între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de inculpatul B., în calitate de vânzător, şi S.C. L. S.R.L., reprezentată de MMM., în calitate de cumpărător, a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/29.05.2008 la "B.N.P. N." din municipiul Ploieşti. Obiectul contractului l-a reprezentat Lotul XII situat în extravilanul comunei Băneşti, punctul Ciuperceasca, format din teren categoria curţi construcţii în suprafaţă de 7.740 m.p. şi două construcţii în suprafaţă totală de 455.24 mp, preţul vânzării fiind de 106.500 euro exclusiv TVA, adică 391.025,40 RON.
Garda Financiară, secţia Prahova a efectuat verificări cu privire la această tranzacţie, prin Nota de constatare seria x nr. x/09.08.2012 stabilindu-se că:
locaţia achiziţionată a fost înregistrată ca punct de lucru la ORC Prahova şi în locaţia respectivă s-au desfăşurat activităţi de formare profesională; au fost efectuate lucrări de modernizare, reparare şi conectare la utilităţi, atât în perioada închirierii spaţiului, cât şi ulterior, lucrări pentru care a fost solicitat acordul proprietarului; societatea nu îndeplinea condiţiile de încadrare în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii; preţul cumpărării a fost achitat din resursele proprii ale societăţii şi dintr-un credit bancar; o parte a terenului achiziţionat era teren împădurit; societatea a beneficiat de utilităţi (apă, racordare la reţeaua de gaze şi energie electrică) în toată perioada închirierii.
Cu Adresa nr. x/17.04.2007 S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. a solicitat S.C. M. S.R.L., în vederea închirierii unui spaţiu de suprafaţă mare, detalii suplimentare referitoare la activităţile pe care urma să le desfăşoare în cadrul locaţiei. Conform contractului de închiriere nr. x/23.04.2007, înregistrat la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/23.04.2007, S.C. M. S.R.L., reprezentată prin NNN., cetăţean italian, în calitate de administrator, a închiriat un număr de 14 clădiri în suprafaţă de 10.406,24 m.p., teren în suprafaţă totală de 93.600 m.p. de la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de B., valoarea totală a chiriei fiind stabilită la 11.180 euro/lună, exclusiv TVA. Este de menţionat că nu a fost respectat în totalitate modelul de contract de închiriere aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor. Astfel, prevederile art. 32 şi art. 33 din contract stabileau dreptul de preemţiune al chiriaşului în situaţia în care activele vor fi scoase la vânzare la iniţiativa Consiliului Judeţean Prahova. Preţul vânzării urma să fie stabilit pornind de la expertiza de evaluare a construcţiilor închiriate, realizată de ORC Prahova în vederea majorării capitalului social, diminuat cu valoarea investiţiilor realizate cu acceptul locatorului. Bunurile închiriate au fost predate de S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. către S.C. M. S.R.L. la data de 10.05.2007. Între cei doi agenţi economici a fost încheiat proces-verbal de predare-primire, înregistrat sub nr. x/15.05.2007, în care au fost precizate clădirile închiriate şi starea tehnică în care se află.
Cu Adresa nr. x/17.10.2007, înregistrată la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. sub nr. x/17.10.2007, S.C. M. S.R.L. confirma interesul pentru achiziţionarea bunurilor închiriate.
Între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de inculpatul B., şi S.C. M. S.R.L., reprezentată de CC., cetăţean italian, a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/11.06.2008 la "B.N.P. N." din municipiul Ploieşti.
Obiectul contractului l-a reprezentat "Lotul XIV" situat în extravilanul comunei Băneşti, punctul Ciuperceasca, format din teren categoria curţi-construcţii, în suprafaţă de 96.150 m.p. şi un număr de şaisprezece clădiri în suprafaţă totală de 8.425,28 m.p. Preţul vânzării a fost de 1.667.972,24 euro, exclusiv TVA, adică 6.114.452,64 RON.
Referitor la această tranzacţie Garda Financiară, secţia Prahova a efectuat verificări, stabilind prin Nota de Constatare seria x nr. x/29.110.2012 că societatea îndeplinea condiţiile de încadrare în categoria întreprinderilor mijlocii; preţul cumpărării a fost achitat dintr-un împrumut acordat de asociatul unic al societăţii (S.C. OOO. Italia), care a şi finanţat realizarea de investiţii; locaţia achiziţionată a fost înregistrată la ORC Prahova ca sediu social; bunurile achiziţionate nu au fost înstrăinate, au fost modernizate şi conectate la utilităţi; în locaţia achiziţionată agentul economic a desfăşurat activităţii economice conform obiectului declarat.
Prin urmare, rezultă că S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. a vândut suprafaţa totală de 366.216,00 m.p., reprezentând 91% din suprafaţa de 402.412,00 m.p. primită de la Consiliul Judeţean Prahova, la valoarea totală de 586.093,80 euro. Suprafaţa de 402.412 mp a fost predată în patrimoniul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., prin procesul-verbal de predare-primire nr. x/81/14.02.2007, la o valoare de 25.407.621,23 RON, adică 7.500.183,38 euro (curs BNR leu/euro 14.02.2007 - 3,3876). Un număr de opt agenţi economici care au închiriat, respectiv şapte agenţi economici care au cumpărat, în baza contractelor de închiriere, loturi în cadrul activului "Cazarma 1375 - Ciuperceasca" nu au desfăşurat activitate în imobilele închiriate, respectiv achiziţionate, pentru care au achitat chirie.
Imobilul "Ciuperceasca" se afla, la momentul vânzării, în proprietatea privată a judeţului Prahova. Legea nr. 215/2001 nu prevede aportul la capitalul social ca modalitate de ieşire a bunurilor din patrimoniul colectivităţii locale. Concludente în acest sens sunt dispoziţiile art. 105 alin. (1) din H.G. nr. 577/2002, care stabilesc necesitatea mandatării speciale de către Consiliul Judeţean a reprezentanţilor în Adunarea Generală a Acţionarilor pentru vânzarea de active. Hotărârea nr. 133/28.09.2007 a Consiliului Judeţean Prahova nu constituie mandatul special acordat reprezentanţilor în AGA pentru vânzarea activului solicitat de dispoziţiile art. 15 alin. (4) din Legea nr. 137/2002, deoarece nu prevede oferta de vânzare (preţul) şi garanţia de participare la licitaţie, elemente obligatorii potrivit dispoziţiilor art. 107 lit. a) şi b) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 577/2002.
Inculpatul A. nu a fost însărcinat de Consiliul Judeţean pentru acordarea procurii speciale autentificată sub nr. x/25.03.2008, rezultând emiterea documentului cu depăşirea atribuţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 104 alin. (1) din Legea nr. 213/2001. Acordarea unei procuri speciale pentru vânzarea către "orice persoană…prin negociere" a fost făcută cu încălcarea dispoziţiilor legale privind vânzarea, exclusiv prin licitaţie publică. Privitor la condiţia ca suma încasată din vânzare să nu fie mai mică de 5.511.719,05 RON, este de menţionat că s-a arătat că această valoare a fost însuşită de Consiliul Judeţean exclusiv pentru majorarea capitalului social şi nu ca preţ al vânzării.
Conform dispoziţiilor art. 109 alin. (2) din H.G. nr. 577/2002, preţul fiecărui activ vândut trebuia să fie stabilit printr-un raport de evaluare. Nu există dispoziţii legale care să prevadă dreptul autorităţilor publice de vânzare a bunurilor din proprietatea privată a unei comunităţi prin negociere cu orice persoană. Vânzarea de bunuri din patrimoniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale trebuie să facă obiect al controlului financiar preventiv potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (1), lit. j) din O.G. nr. 119/1999.
Necesitatea evaluării separate în vederea vânzării a părţilor rezultate din dezmembrarea unui activ era cunoscută la data de 31.01.2008 (data aprobării vânzării către S.C. M. S.R.L.).
Diferenţa între valoarea de preluare a bunurilor vândute şi valoarea încasată, în sumă de 4.348.992,92 euro (6.606.014,15-2.257.021,23) reprezintă un prejudiciu pentru agentul economic cu capital integral de stat şi un avantaj patrimonial necuvenit pentru agenţii economici cu capital privat.
Din probele administrate în cauză, rezultă că, în mod intenţionat preţul de vânzare a fost subevaluat şi vânzarea la preţuri subevaluate a fost premeditată prin încheierea contractelor de închiriere în cuprinsul cărora care a fost prevăzut dreptul de preempţiune.
Expertiza efectuată în cauză la solicitarea organelor de urmărire penală confirmă că înstrăinarea imobilului s-a făcut sub preţul de piaţă, fără respectarea dispoziţiilor legale. Din cele nouă contracte de vânzare-cumpărare la care s-a făcut referire mai sus, contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu un număr de şapte agenţi economici, respectiv activele înstrăinate către S.C. F. S.R.L. Ploieşti, S.C. G. S.R.L. Ploieşti, S.C. I. S.R.L. Ploieşti, S.C. J. S.R.L. Ploieşti, S.C. K. Câmpina şi S.C. M. S.R.L. Băneşti au avut preţuri de vânzare chiar sub limita preţurilor avute în vedere la acea data de Camera Notarilor Publici Prahova.
Potrivit art. 125 din Legea nr. 215/2001, vânzarea bunurilor aparţinând domeniului public sau privat se face prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii.
De altfel, inculpatul B. cunoştea această obligaţie în contextul în care notarul public P., audiat în cauză în calitate de martor, refuzase autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare tocmai din cauza nerespectării obligaţiei legale de vânzare numai prin licitaţie publică.
În concluzie, în perioada 2005 - 2008, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul B., prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor ce-i reveneau în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., a prejudiciat cu suma de 18.694.990,34 RON S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentând: 17.603.853,54 RON- diferenţa dintre valoarea de preluare a activelor vândute şi valoarea obţinută în urma vânzării parţiale a activului "Ciuperceasca"; 936.279,00 RON - reprezentând sumele achitate pentru efectuarea investiţiilor pentru realizarea de utilităţi în cadrul activului "Ciuperceasca", inclusiv a drumului de acces. Prin încheierea respectivelor contracte s-au obţinut în mod vădit foloase necuvenite de către persoanele cu care au fost încheiate aceste contracte de către S.C. Plopeni Industrial Parc S.A..
Cu privire la înstrăinarea activului "Ciuperceasca", inculpatul B. a fost determinat să comită fapta de către preşedintele Consiliului Judeţean Prahova din acea perioadă, inculpatul A., care l-a şi împuternicit să vândă imobilul în condiţii nelegale şi a fost ajutat de inculpata N. care, în calitate de notar public, a acceptat să procedeze în condiţii nelegale, la autentificarea contractelor de vânzare cumpărare.
Susţinerile reprezentanţilor agenţilor economici privind desfăşurarea de activităţi economice în spaţiile închiriate, nesusţinute cu documente, fără efectuarea unor lucrări de reabilitare a spaţiilor, fără a beneficia de utilităţi şi fără a asigura accesul şi paza, demonstrează că scopul închirierii a fost exclusiv acela de a invoca un eventual drept de preempţiune cu ocazia vânzării, încă de la început agenţii economici implicaţi cunoscând că bunurile închiriate le vor fi vândute.
Demersurile în acest sens au fost iniţiate de inculpatul A. care a fost cel care a purtat discuţii cu majoritatea celor care au închiriat spaţii din activul Ciuperceasca. De altfel, acesta a avut calitatea de acţionar în cadrul S.C. K., interesele acestuia în cazul acestui contract fiind mai mult decât evidente. Inculpatul B. este naşul de botez al copilului soţilor Bernschutz, iar firma S.C. E. S.R.L. era administrată chiar de S.. Una dintre societăţile comerciale către care a fost vândut/închiriat o parte din activ, respectiv S.C. L. S.R.L. Blejoi, a adresat cererea formulată în acest sens chiar inculpatului A..
La data de 20.09.2007, AGA a emis Hotărârea nr. 11 prin care a decis transmiterea către acţionarul unic - Consiliul Judeţean Prahova - a Raportului de evaluare în vederea majorării capitalului social, spre dezbatere şi aprobare. Totodată, AGA a solicitat CJ acordarea unui mandat special reprezentanţilor în AGA pentru vânzarea activului "Ciuperceasca".
Anexat hotărârii AGA, este înaintat Consiliului Judeţean (cu menţiune în atenţia inculpatului A.) înscrisul intitulat "Expunere de motive" întocmit de inculpatul B., în care se arată că activul "Ciuperceasca" a fost în totalitate închiriat, iar S.C. E. S.R.L. Ploieşti, S.C. F. S.R.L. Ploieşti, S.C. G. S.R.L. Ploieşti, S.C. L. S.R.L. Blejoi, S.C. M. S.R.L. Băneşti au formulat cereri de cumpărare dar şi faptul că activul se află în proprietatea societăţii administrator conform HCJ nr. 16, deşi Consiliul Judeţean Prahova nu îşi însuşise raportul de evaluare, iar modificarea statutului societăţii nu avusese loc, întrucât hotărârea instanţei prin care s-a luat act de majorarea capitalului social prin aport în natură a fost pronunţată ulterior, la data de 21.03.2008
Inculpatul A. a întocmit "Expunerea de motive" pentru proiectul de HCJ, în care a menţionat că prin HCJ nr. 16/02.02.2007 s-a adus ca aport în natură, la capitalul social al societăţii administrator, activul "Ciuperceasca", că acest imobil a fost închiriat integral, iar prin vânzare se pot obţine fonduri necesare pentru refacerea infrastructurii şi altor investiţii. A precizat că AG extraordinară a S.C. Plopeni a solicitat CJ acordarea mandatului pentru vânzarea activului .
La data de 28.09.2007, la sediul Consiliului Judeţean Prahova a avut loc şedinţa ordinară, în cadrul căreia s-a discutat şi despre proiectul de hotărâre referitor majorarea de capital cu activul "Ciuperceasca" iniţiat de inculpatul A., şedinţă la care a fost prezent şi inculpatul B., ambii având luări de cuvânt favorabile demersului şi completându-şi poziţiile reciproc, după cum a rezultat din conţinutul procesului-verbal întocmit la acea dată .
În cadrul acestei şedinţei, martorul Z. a atras atenţia asupra neseriozităţii raportului de evaluare în ceea ce priveşte preţul de vânzare de 0,3 euro/mp fără construcţii, 2 euro/mp aferent construcţiilor, afirmând " ... cred că e recordul acestui judeţ şi poate şi în România o să fim, să anunţăm paradisul din Prahova vis-a-vis de cât mai costă terenurile acum ... ".
În acest context, inculpatul A. a afirmat " ... nimeni nu vine cu gândul să rămână cu închiriere ... există un investitor extraordinar de mare şi de important ... care a pus clar condiţia că va dezvolta acolo ... numai cu condiţia în care poate să cumpere. Votul nostru nu înseamnă că se va vinde cu acel preţ, acela este un preţ de pornire şi pe de altă parte nu înseamnă că se va vinde mâine, ci se va vinde, ci se va vinde în situaţia în care fiecare din investitorii de acolo dovedeşte seriozitate ...", iar inculpatul B. a afirmat " ... am închiriat 100.000 mp la valoarea de teren construibil, implicit în momentul în care se va face vânzarea prin reprezentanţii AGA se vor face la alte valori mult mai considerabile", iar apoi inculpatul A. a adăugat " ... de fapt membrii AGA şi CA vor fi cei în măsură să decidă dacă se vinde şi cu ce preţ se vinde, aşa trebuie privită. Încă o dată, nu trebuie privit că mâine se vinde acolo..."
Urmare a intervenţiei martorului Z., care a reiterat îngrijorarea sa cu privire la valorile stabilite pentru teren şi a arătat că " ... au semnat investitorii pentru nu ştiu câţi ani că închiriază şi la două luni de zile deja se cumpără, nici nu s-au apucat să investească acolo ...", consilierul judeţean PPP. a propus ca hotărârea să se refere doar la scopul includerii în capitalul social conform raportului de evaluare, iar martorul W. a afirmat " ... preemţiunea nu-i creează nici într-un caz posibilitatea de achiziţie prin negociere numai în condiţiile unei licitaţii, când ofertantul dă un preţ şi el este de acord ...".
În urma dezbaterilor, a fost adoptată HCJ nr. 133/28.09.2007 prin care s-au însuşit concluziile Raportului de evaluare nr. x/19.09.2007, întocmit de expertul tehnic judiciar R., pentru evaluarea activului "Ciuperceasca" în vederea majorării capitalului social al S.C. Plopeni Industrial Parc S.A.. Prin aceeaşi HCJ nr. 133/28.09.2007 reprezentanţii CJ în AGA la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. au fost mandataţi pentru vânzarea activului compus din teren în suprafaţă totală de 402.412 mp şi clădiri în suprafaţă totală de 14166,53 mp, fiind menţionat că mandatarea constituie avizul prealabil al Consiliului Judeţean Prahova în vederea îndeplinirii procedurilor legale de vânzare a activului respectiv, temeiurile de drept avute în vedere au fost prevederile art. 215 din Legea nr. 31/1990, art. 105 din Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobate prin H.G. nr. 577/2002 şi art. 2 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, precum şi art. 91 alin. (2) lit. d) şi art. 97 din Legea nr. 215/2001 . HCJ nr. 133/28.09.2007 a fost semnată de Florin
A., iar raportul de evaluare a activului "Cazarmă 1375, Ciuperceasca" de către B..
Apărările inculpaţilor B. şi A. au vizat în esenţă împrejurarea că nu era obligatorie efectuarea unei licitaţii publice pentru vânzarea activului, întrucât chiriaşii menţionaţi aveau un drept de preemţiune.
Curtea a avut în vedere că S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. este persoană juridică română cu capital integral de stat, având ca acţionar unic Consiliul Judeţean Prahova şi fiind, în consecinţă, o entitate publică, aşa cum este definită aceasta în art. 2 lit. m) din O.G. nr. 119/1999. În aceste condiţii vânzarea de imobile se putea realiza numai în baza hotărârii AGA din care făceau parte reprezentanţii Consiliului Judeţean sau a CA şi numai ca urmare a unei licitaţii, organizate în condiţiile legii. Astfel, potrivit art. 12 lit. e) din Legea nr. 364/2004, art. 24 alin. (3) din O.U.G. nr. 88/1997, art. 15 alin. (4) din Legea nr. 137/2002 coroborat cu art. 106 din H.G. nr. 577/2002, impun licitaţia deschisă cu strigare ca fiind unica modalitate legală prin care pot fi vândute active ori bunuri ale unei societăţi comerciale cu acţionar unic o autoritatea publică locală.
Instanţa a reţinut că vânzarea activului "Ciuperceasca" se putea realiza numai după parcurgerea procedurii unei licitaţii deschise cu strigare. Prevederile legale nu prevăd excepţii şi de altfel fuseseră aplicate anterior. Altfel societatea a desfăşurat licitaţii publice în alte situaţii similare sau mai puţin relevante financiar ori ca importanţă sau oportunitate):
§ procesul-verbal nr. x din 18.02.2008, punctul al doilea vizează vânzarea parţială a activului Tâmplărie şi se hotărăşte ca după dezmembrare să se dispună evaluarea la preţul de piaţă în vederea vânzării şi organizarea licitaţiei pentru suprafaţa neocupată, fiind delegat B. pentru încheierea formalităţilor, inclusiv semnarea contractului notarial, deşi la punctul al treilea s-au stabilit valorile de ofertă în vederea vânzării activelor dezmembrate din "Ciuperceasca", pornindu-se de la modul în care a fost concepută oferta către S.C. M., proces-verbal semnat de B. în calitate de Preşedinte CA;
§ Hotărârea CJ nr. 37 din 17.03.2006 prin care s-a aprobat vânzarea, prin licitaţiei publică cu strigare a unor bunuri ale S.C. Q. S.A. rezultate în urma casării, dezmembrării şi demolării, cu aprobarea preţului de pornire, cuantumul garanţiei de participare şi pasul de licitaţie, semnată de A.;
§ Hotărârea nr. 1 din 31.01.2008 a AGA, prin care de hotărăşte organizarea unei selecţii de ofertă pentru realizarea drumului de acces, iar la punctul ulterior inculpatul B. este împuternicit să se ocupe de dezmembrarea activului Ciuperceasca şi să semneze contractul de vânzare-cumpărare cu M.,;
§ Hotărârea nr. 8 din 18.09.2006 a AGA prin care se hotărăşte vânzarea prin licitaţie publică a activelor exterioare pentru care locatarii nu şi-au exprimat intenţia de a beneficia de dreptul de preempţiune, ş.a.
În aceste cazuri, hotărârile prin care s-a aprobat vânzarea prin licitaţie publică şi stabilirea preţului de pornire al licitaţiei sunt semnate de preşedintele CJ, A., membrii CA au înaintat spre aprobare propunerea privind contactarea unui executor care să evalueze activele scoase la vânzare conform hotărârilor CJ, proces-verbal datat 17.07.2007 şi semnat de preşedintele CA B. .
Necesitatea licitaţiei publice a fost subliniată implicit şi în conţinutul HCJ Prahova nr. 133/28.09.2007, care prevede textele legale în baza cărora S.C. Plopeni Industrial Parc putea înstrăina activul "Ciuperceasca": art. 215 din Legea nr. 31/1991, art. 105 din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, art. 2 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare, şi incluzând alături de aceste texte menţiunea că vânzarea se va realiza cu respectarea procedurilor legale de vânzare a activului.
Potrivit art. 24 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 88/1997:
"Societăţile la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar pot vinde sau încheia contracte de leasing imobiliar pentru active aflate în proprietatea lor, cu aprobarea adunării generale a acţionarilor sau consiliului de administraţie sau după caz în condiţiile stabilite prin norme metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgentă. Vânzarea activelor se face prin licitaţie deschisă cu strigare, cu adjudecare la cel mai mare preţ obţinut pe piaţa." Privitor la această dispoziţie legală, inculpatul B. a declarat:
"... vânzările de active, în general, s-au făcut în baza legii de accelerare a privatizării, aşa cum rezultă şi din legea IMM-urilor, Hotărârea de Consiliu judeţean, făcând referire la aceste acte normative ...".
Potrivit art. 106 din Hotărârea nr. 577 din 13 iunie 2002 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, în forma în vigoare la data săvârşirii faptelor, vânzarea activelor se face prin licitaţie deschisă cu strigare, cu adjudecare la cel mai mare preţ obţinut pe piaţă, următoarele texte detaliind această procedură, cu referire la oferta formulată, la faptul că preţul de ofertă este preţul de pornire al licitaţiei, care poate fi mai mic, mai mare sau egal cu valoarea contabilă a activului şi care se stabileşte, de regulă, pe baza unui raport de evaluare.
În cazul societăţilor cumpărătoare nu au fost incidente dispoziţiile art. 109 alin. (3) din acelaşi act normativ (Hotărârea nr. 577 din 13 iunie 2002), Societăţile comerciale şi regiile autonome care au în derulare contracte de locaţie de gestiune, de închiriere sau de asociere în participaţiune pot vinde sau încheia contracte de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, prin negociere directă cu locatarii sau asociaţii, în situaţiile în care aceştia au efectuat investiţii în activele pe care le utilizează, reprezentând mai mult de 15% din valoarea acestor active. În acest caz, din preţul de vânzare se scade valoarea investiţiilor pe bază de raport de evaluare acceptat de părţi .
Astfel, relevant este şi intervalul scurt de la închiriere la cumpărarea loturilor şi lipsa oricăror investiţii efectuate de chiriaşi, ipoteză în care era exclusă vânzarea directă la un preţ negociat stabilit pe baza raportului de evaluare, singura modalitate fiind licitaţia deschisă cu strigare (art. 12 lit. b) şi e) din Legea nr. 346/2004).
Efectele dreptului de preempţiune constau în adjudecarea imobilului la licitaţie publică, la acelaşi preţ, cu excluderea terţului participant.
Prin urmare, apărările inculpaţilor nu pot fi primite, clauzele consensuale (introduse de vânzător şi agreate de cumpărător), evaluate şi stabilite în contextul existenţei reglementării referitoare la obligativitatea licitaţiei publice, urmărind doar excluderea aplicării normelor cu putere de lege. Toate aceste eforturi de eludare sau denaturare a efectului legii se înscriu în cadrul în care investiţii de 15% din valoarea imobilului ar fi permis vânzarea în condiţiile stipulate de părţi, însă acestea nu au fost efectuate şi nici vizate de cumpărători în perioada scurtă dintre închiriere şi vânzare (cu excepţia societăţilor K. şi L. care au efectuat lucrări de modernizare în perioada închirierii).
Prin Hotărârea nr. 8 din data de 18.09.2006 a AGA, s-a hotărât, în baza Legii nr. 490, H.G. nr. 1473/2002 şi a Legii 31/1990, vânzarea la licitaţie publică a activelor exterioare pentru care locatarii nu şi-au exprimat intenţia de a beneficia de dreptul de preemţiune, pentru care preţul de pornire era stabilit prin raport de evaluare, preţ sub care nu se putea coborî, fiind desemnată şi o comisie de licitaţie.
Forma actului de închiriere care a inclus dreptul de preempţiune a fost aprobat la data de 23.04.2007, prin Hotărârea CA nr. 6, iar ulterior, între societatea administrator şi persoanele juridice solicitante, au fost încheiate contracte de închiriere conform modelului şi tarifelor aprobate . În şedinţa din 26.02.2007 au fost stabilite modelului contractului de închiriere şi durata, precum şi tarifele de închiriere şi a fost emisă Hotărârea AGA nr. 3.
La momentul închirierii imobilelor din activul Ciuperceasca dreptul de preempţiune nu rezulta de drept din lege, însă cum a susţinut şi apărarea inculpaţilor, ce a invocat existenţa acestei clauze în conţinutul contractelor de închiriere, avea un izvor convenţional de preempţiune. "... dreptul convenţional de preempţiune, spre deosebire de dreptul legal de preempţiune, trebuie notat în cartea funciară pentru opozabilitate faţă de terţi, aşa cum dispune C. civ. în cuprinsul art. 902 alin. (1) ..." (QQQ., Curierul Judiciar nr. 6/2014, pag. 314-327). Extrasele de CF existente la dosar nu susţin înscrierea unui asemenea drept convenţional de preemţiune.
Aşadar, în condiţiile concrete în care au fost încheiate contractele de închiriere, societăţile puteau invoca dreptul de preempţiune, dar numai în cadrul unei proceduri de licitaţie, beneficiind de un drept de preferinţă dacă s-
ar fi ajuns la acelaşi preţ oferit, atât de chiriaş, cât şi de alt ofertant, terţ faţă de contractul de închiriere.
În aceste condiţii, fără a omite şi faptul că actele emise de CJ şi AGA se refereau la vânzarea activului în condiţiile legii, făcând trimitere, prin invocarea textelor, la licitaţia publică deschisă cu strigare, apărările inculpaţilor B., A. şi N. cu privire la faptul că dreptului de preempţiune justifica înstrăinarea activul "Ciuperceasca" fără organizarea unei licitaţii, nu pot fi primite.
În ceea ce priveşte declaraţiile martorilor cu referire la dreptul de preempţiune, respectiv JJ. (... activele fuseseră închiriate, chiriaşii făcuseră investiţii şi obligaţia era să le vindem lor şi nu să scoatem la licitaţie ...), Y. (... vânzarea se realizează având în vedere dreptul de preemţiune şi nu neapărat prin licitaţie publică ...) nu vor fi avute în vedere, deoarece exprimă opinii personale, în contradicţie cu legea sau cu realitatea faptică a investiţiilor.
Concluzionând, vânzarea imobilelor dezmembrate s-a realizat cu încălcarea legii, în condiţiile excluderii procedurii licitaţiei deschise cu strigare şi fără ca evaluarea anterioară, respectiv expertiza imobiliară, să fi condus la stabilirea preţului real, de piaţă, de la acel moment.
SC Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de B., în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie, în calitate de client, a încheiat, în perioada 02.08.2006 - 03.01.2008, un număr de patru contracte de asistenţă juridică cu Cabinetul Individual de Avocatură S., în valoare totală de 92.100 RON, fără TVA, după cum urmează:
- Contractul nr. x/02.08.2006, în valoare de 2.100 RON fără TVA, având ca obiect reprezentare şi asistenţă juridică, pe perioada de o lună;
- Contractul nr. x/04.10.2006, în valoare de 15.000 RON fără TVA, având ca obiect asistarea în faţa autorităţilor publice, reprezentarea în instanţă, apărarea drepturilor, redactarea de acte juridice;
- Contractul nr. x/17.01.2007, în valoare totală de 30.000 RON fără TVA, având ca obiect, începând cu 01.02.2007, asistarea în faţa autorităţilor publice, reprezentarea în instanţă, apărarea drepturilor, informarea compartimentelor interesate asupra legislaţiei în domeniu, acordarea de consultanţă juridică (legislaţia muncii, impozite şi taxe), redactarea de acte juridice, de cereri, recuperări de creanţe;
- Contractul nr. x/03.01.2008, în valoare totală de 45.000 RON fără TVA, având ca obiect asistarea în faţa autorităţilor publice, reprezentarea în instanţă, apărarea drepturilor, informarea compartimentelor interesate asupra legislaţiei în domeniu, acordarea de consultanţă juridică (întocmirea şi utilizarea titlurilor de credit, în domeniul legislaţiei internaţionale privind condiţiile de import-export, legislaţia muncii), redactarea de acte juridice, de cereri, recuperări de creanţe.
Corespunzător contractelor încheiate, Cabinetul Individual de Avocatură S. a întocmit şi transmis către S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., în perioada 02.08.2006 - 26.08.2008, un număr de treisprezece facturi fiscale, în valoare totală de 106.625,00 RON, vizate, cu două excepţii, pentru "bun de plată" şi, integral, pentru control financiar preventiv propriu. Facturile arătate au fost achitate integral.
În ceea ce priveşte încheierea contractelor de servicii de contabilitate, în actul de acuzare se reţine că în perioada 02.12.2005 - 07.01.2008, inculpatul B. în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., a încheiat un număr de patru contracte de prestări servicii, în valoare de 1.520 euro şi 35.400 RON, cu S.C. RRR. S.R.L., agent economic reprezentat de SSS., după cum urmează:
- Contractul nr. x/02.12.2005, în valoare totală de 1.520 euro, având ca obiect certificarea raportărilor contabile la 31.12.2005 şi 30.06.2006, acordarea de asistenţă privind conducerea evidenţei contabile, întocmirea balanţei de verificare contabilă, reprezentarea în faţa organelor de control financiar. Acest contract a fost modificat prin actul adiţional nr. x/16.03.2006, în sensul participării la modul de întocmire a bugetului de venituri şi cheltuieli aferent anului 2006 şi efectuarea altor lucrări adiacente. Valoarea prestaţiilor arătate era stabilită la 400 RON;
- Contractul nr. x/01.08.2006, în valoare totală de 4.000 RON, având ca obiectul certificarea raportărilor contabile la 31.12.2005 şi 30.06.2006, acordarea de asistenţă privind conducerea evidenţei contabile, întocmirea balanţei de verificare contabilă, reprezentarea în faţa organelor de control financiar;
- Contractul nr. x/01.03.2007, în valoare totală de 16.000 RON, având ca obiect acordarea de asistenţă privind conducerea evidenţei contabile, întocmirea balanţei de verificare contabilă, reprezentarea în faţa organelor de control financiar;
- Contractul nr. x/07.01.2008, în valoare totală de 15.000 RON, având ca obiect acordarea de asistenţă privind conducerea evidenţei contabile, întocmirea balanţei de verificare contabilă, reprezentarea în faţa organelor de control financiar.
Aceste fapte nu au fost contestate de către inculpat, iar martorii audiaţi au confirmat condiţiile în care contractele au fost încheiate.
Instanţa a reţinut că încheierea acestor contracte nu reprezintă un ilicit penal, deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu, nefiind încălcate prevederile legale referitoare la achiziţia publică.
Astfel, încheierea respectivelor contracte nu s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 pentru efectuarea achiziţiilor directe, cum în mod eronat susţine parchetul, deoarece potrivit textului în vigoare la data încheierii contractelor autoritatea contractantă avea dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată, nu depăşea echivalentul în RON a 5.000 euro (respectiv 10.000 euro, din anul 2007) pentru fiecare achiziţie de produse, serviciu sau lucrare. Încheierea acestor contracte nu s-a realizat cu depăşirea pragurilor achiziţiei directe, dată fiind valoarea distinctă a contractelor şi nu s-a putut reţine divizarea artificială, specială în scopul excluderii dispoziţiilor licitaţiei publice.
Împrejurarea că societatea avea un consilier juridic sau un compartiment financiar-contabil condus de un director economic, persoană cu studii economice superioare, ce răspundea de conducerea evidenţei contabile, că acest compartiment avea în componenţă un economist, precum şi alt personal, inclusiv organizarea la nivelul societăţii a controlului financiar preventiv propriu, că la nivelul societăţii exista comisia de trei cenzori în componenţa căreia trebuia să fie cel puţin un contabil autorizat sau expert contabil, cu obligaţia verificării evidenţelor financiar-contabile, inclusiv a verificării gospodăririi patrimoniului, a situaţiilor financiare şi a respectării dispoziţiilor legale ori că la nivelul acţionarului unic, Consiliul Judeţean Prahova, funcţiona o Direcţie Economică, inclusiv o structură de audit nu sunt elemente care să caracterizeze infracţiunea de abuz în serviciu, câtă vreme nu a fost încălcată nicio normă legală, iar necesitatea şi oportunitatea încheierii unor contracte nu este de resortul dreptului penal şi nu conduc la o conduită ilicit penală.
Încheierea acestor contracte nu s-a realizat cu depăşirea pragurilor achiziţiei directe, dată fiind valoarea distinctă a contractelor şi nu s-a putut reţine divizarea artificială, specială în scopul excluderii dispoziţiilor licitaţiei publice.
În continuare, inculpatul B., prin intermediul martorului S., a încercat încheierea contractelor de vânzare - cumpărare la BNP P., dar în contextul discuţiilor survenite, ca urmare a solicitării de către notarul public a procesului-verbal de adjudecare, ca urmare a unei licitaţii, s-a renunţat la întocmirea actelor la acest birou.
Notarul P. a declarat că " În perioada 2007-2009 am fost notar la Ploieşti…Astfel, am fost recomandat unui domn avocat TTT. care m-a contactat, nu îmi amintesc dacă singur sau împreună cu dl. B., pentru a autentifica un act de aport la capitalul social al societăţii comerciale cu acţionar unic - Consiliul Judeţean. Am autentificat acest act. Îmi amintesc că ar fi menţionat dl. B. şi avocatul acestuia despre eventualitatea închirierii terenurilor ce formau aportul la capitalul social. Ulterior, am fost abordat de aceleaşi persoane, solicitându-mi-se un punct de vedere cu privire la actele necesare pentru vânzarea terenurilor respective. ...Îmi aduc aminte că punctul meu de vedere a fost în sensul că sunt necesare, pe lângă actele uzuale unui contract de vânzare-cumpărare, un act de voinţă din partea acţionarului unic şi un proces-verbal de adjudecare ca urmare a unei licitaţii publice. La momentul iniţial am primit asigurări că toate actele vor fi în regulă.
În legătură cu actul de voinţă din partea acţionarului unic am autentificat o procură, sens în care m-am deplasat, la solicitarea persoanelor, la sediul CJ, pentru a lua consimţământul Preşedintelui CJ. Procura am autentificat-o în ideea că pentru contractul de vânzare-cumpărare condiţiile de fond vor fi îndeplinite la momentul încheierii contractul de vânzare-cumpărare. Nu ştiu dacă am menţionat expres acest lucru în procură, dar se poate verifica. Ulterior, dl avocat şi dl. B. au solicitat autentificarea unui act de dezmembrare/parcelare. Am făcut programare pentru acest act şi am solicitat extras de carte funciară, din câte îmi amintesc. Imediat după aceea, una dintre persoanele de contact (cele care ocazional ţineau legătura cu angajaţii biroului notarial pentru aducerea actelor) a solicitat ca simultan cu actul de dezmembrare să fie autentificat şi un contract de vânzare a unui lot. Pe atunci procedura de carte funciară permitea dezmembrarea şi vânzarea unui lot simultan. În acel moment am avut mai multe discuţii cu dl avocat căruia i-am solicitat ca pentru vânzare să aducă un proces-verbal de adjudecare ca urmare a unei licitaţii. Acesta a încercat să argumenteze că nu este necesar. M-am consultat cu privire la acest aspect cu un coleg notar din Bucureşti. Am decis să adopt o interpretare strictă, în sensul că este necesar acest act. Ultima discuţie a avut loc cu dl. avocat la telefon. Discuţia a fost mai fermă, acesta a insistat, iar eu am comunicat că dacă nu îndeplineşte solicitarea mea vom înceta colaborarea. Cu această discuţie am încetat colaborarea, actele au fost retrase de la biroul meu .
...ceea ce am încercat să fac cu bună-credinţă a fost să mă asigure că la momentul contractului de vânzare-cumpărare, toate formalităţile legale să fie îndeplinite. De aceea am abordat o poziţie de a solicita acest act al procesului-verbal de adjudecare.
Imposibilitatea încheierii contractului în cadrul acestui birou i-a determinat pe inculpatul B. şi pe martorul S. să găsească un notar dispus la acest demers, acesta fiind identificat în persoana inculpatei N. care a evaluat putinţa încheierii contractelor şi a redactat şi autentificat cele 9 (nouă) contracte de vânzare cumpărare, astfel:
1) S.C. E. S.R.L. Ploieşti: între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de inculpatul B. şi S.C. E. S.R.L., reprezentată de S., a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/04.07.2008 . Obiectul contractului de vânzare-cumpărare l-a reprezentat teren, categoria curţi construcţii în suprafaţă de 72.952 m.p. şi construcţiile C 42, în suprafaţă desfăşurată de 93,80 m.p., C 43 în suprafaţă desfăşurată de 305,12 mp şi C 44, în suprafaţă desfăşurată de 305,12 m.p. Preţul vânzării a fost de 67.000 euro, exclusiv TVA, adică 243.645,50 RON. Preţul cumpărării a fost achitat de societate dintr-un împrumut acordat de persoana fizică S., administrator, în valoare de 328.755,65 RON.
A arătat parchetul că doar pentru vânzarea a 509 metri cubi de masă lemnoasă pe picior de pe perimetrul situat în partida Ciuperceasca, S.C. E. S.R.L. Ploieşti a încasat suma de 127.250 RON, exclusiv TVA, adică circa jumătate din întreaga sumă achitată pentru cumpărarea activului. .
Deşi terenul înstrăinat cuprindea şi o suprafaţă de 7,2 ha teren cu vegetaţia forestieră, aşa cum rezultă din planul de situaţie întocmit de către S.C. Proiectări şi Exploatări Silvice S.R.L. acest aspect nu este menţionat în contractul de vânzare-cumpărare.
2) S.C. F. S.R.L. Ploieşti între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de inculpatul B. şi S.C. F. S.R.L., reprezentată de T., a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/06.06.2008 . Obiectul contractului l-a constituit un număr de patru loturi formate din teren curţi construcţii în suprafaţă de 41.970 m.p. (36.546+5.424), un imobil format din teren categoria curţi construcţii în suprafaţă de 55.017 m.p. şi un număr de trei imobile în suprafaţă de 107 m.p. şi un imobil format din teren categoria curţi construcţii în suprafaţă de 16.934 m.p. şi un număr de şapte construcţii în suprafaţă totală de 2.382 m.p. Preţul vânzării pentru aceste active a fost de 188.000 euro, exclusiv TVA, respectiv 682.139,20 RON. Preţul cumpărării a fost achitat de societate dintr-un credit bancar şi din disponibilităţile societăţii.
În contractul de închiriere, obiectul contractului a vizat pe lângă clădiri, un teren liber în suprafaţă totală de 18.000 m.p. şi un teren împădurit 10,7 ha, suprafaţă care a devenit teren din categoria curţi construcţii în contractul de vânzare-cumpărare.
Prin Actul de dezmembrare cu vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/22.07.2010, S.C. F. S.R.L., reprezentată de T., a vândut către S.C. BBB. S.R.L. şi S.C. CCC. S.R.L., reprezentate de administrator DDD., suprafaţa de teren categoria curţi construcţii de 16.934 m.p. (2.535+14.400) şi un număr de şapte construcţii în suprafaţă totală de 2.382 m.p. Preţul total al înstrăinării a fost de 135.005 euro (20.212+114.793), inclusiv TVA, respectiv 108.875 euro (135.000/1,24) fără TVA, adică 464.590 RON. Vânzătorul a păstrat 55.017 m.p. şi un număr de 3 imobile în suprafaţă de 107 m.p.
3) S.C. G. S.R.L. Ploieşti între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. reprezentată de inculpatul B. şi S.C. G. S.R.L., reprezentată de EEE., a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/22.05.2008 . Obiectul contractului de vânzare-cumpărare l-a reprezentat Lotul X situat în extravilanul comunei Băneşti, punctul Ciuperceasca, format din teren categoria curţi construcţii în suprafaţă de 3.477 m.p. şi o construcţie în suprafaţă de 474,36 m.p. Preţul vânzării a fost de 50.000 euro, fără TVA, reprezentând 182.060 RON, adică 71.003 RON pentru teren şi 111.056,60 RON pentru construcţie. Preţul cumpărării a fost achitat de societate dintr-un credit bancar.
Pentru înregistrarea în contabilitate în scopul utilizării la întocmirea situaţiilor financiare anuale, S.C. G. S.R.L. a evaluat construcţia, iar în raportul de evaluare, întocmit de expertul evaluator FFF., s-a arătat că, având în vedere scopul evaluării, valoarea estimată este de 119.730 RON .
4) S.C. H. S.R.L. Băneşti între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de B., şi S.C. H. S.R.L., reprezentată de BB., a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu dezmembrare, autentificat sub nr. x/25.04.2008 . Obiectul contractului de vânzare-cumpărare cu dezmembrare l-a reprezentat "Lotul XVIII" situat în extravilanul comunei Băneşti, punctul Ciuperceasca, judeţul Prahova, format din teren categoria curţi-construcţii, în suprafaţă de 58.441 m.p. şi o construcţie în suprafaţă de 42.90 m.p. Preţul vânzării a fost de 35.000 euro, exclusiv TVA, reprezentând 124.648,99 RON. Preţul cumpărării a fost achitat dintr-un credit bancar.
5) S.C. I. S.R.L între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de inculpatul B., în calitate de vânzător şi S.C. I. S.R.L., reprezentată de HHH., în calitate de cumpărător, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/05.06.2008 . Obiectul contractului a fost un teren categoria curţi construcţii, în suprafaţă de 1.225 m.p. şi două clădiri, în suprafaţă totală de 115 m.p. Preţul vânzării a fost de 7.900 euro, fără TVA, reprezentând 28.664,36 RON. Preţul cumpărării a fost achitat dintr-un împrumut în sumă de 35.000 RON, acordat societăţii de către administrator.
6) S.C. J. S.R.L. între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de inculpatul B., în calitate de vânzător şi S.C. J. S.R.L., reprezentată de II., în calitate de cumpărător, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/03.07.2008. Obiectul vânzării l-a constituit Lotul VIII situat în extravilanul comunei Băneşti punct Ciuperceasca, format din teren categoria curţi-construcţii, în suprafaţă de 2310 m.p. şi o construcţie în suprafaţă de 179,66 m.p. Preţul vânzării a fost de 18.000 euro, exclusiv TVA, respectiv de 65.527,20 RON .
Conform extrasului de cont bancar al S.C. J. S.R.L. din data de 03.07.2008 eliberat de XX. Agenţia Ploieşti Vest, societatea a achitat preţul bunului dintr-o încasare provenind de la S.C. III. S.R.L.
Ultimul agent economic a achitat în avans factura seria x MON nr. x/04.07.2008 emisă de S.C. J. S.R.L., având ca obiect vânzarea la preţul de 65.700 RON a imobilului achiziţionat.
7) S.C. K. între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de inculpatul B., în calitate de vânzător şi S.C. K., reprezentată de HH., în calitate de cumpărător, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/13.05.2008 . Obiectul contractului l-a constituit Lotul XIX - imobil format din teren în suprafaţă de 10.000 m.p. şi construcţia amplasată pe acesta, în suprafaţă de 372,95 m.p. Preţul vânzării a fost de 27.000 euro, exclusiv TVA, adică 99.292,50 RON. Preţul cumpărării a fost achitat dintr-un împrumut în sumă de 35.000 RON acordat societăţii de către administrator.
La data de 25.09.2008, prin Hotărârea Consiliului Local Băneşti, judeţul Prahova, nr. 109/25.09.2008, terenul în suprafaţă de 10.000 m.p. aparţinând S.C. K., a fost trecut în intravilanul comunei . Ulterior, este întocmit Raportului de evaluare a proprietăţii imobiliare tip spaţiu industrial, situat în extravilanul comunei Băneşti, punct Ciuperceasca, întocmit de PFA LLL., cu nr. x/15.01.2011, iar proprietatea S.C. K. este evaluată la o valoarea justă de 251.400 euro, adică 1.077.200 RON, din care teren 150.000 euro, adică 642.700 RON.
8) S.C. L. S.R.L. între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de inculpatul B., în calitate de vânzător şi S.C. L. S.R.L., reprezentată de MMM., în calitate de cumpărător, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/29.05.2008 . Obiectul contractului l-a reprezentat Lotul XII situat în extravilanul comunei Băneşti, punctul Ciuperceasca, format din teren categoria curţi construcţii în suprafaţă de 7.740 m.p. şi două construcţii în suprafaţă totală de 455.24 mp, preţul vânzării fiind de 106.500 euro exclusiv TVA, adică 391.025,40 RON.
9) S.C. M. S.R.L. între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de inculpatul B. şi S.C. M. S.R.L., reprezentată de CC., cetăţean italian, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/11.06.2008 . Obiectul contractului l-a reprezentat Lotul XIV situat în extravilanul comunei
Băneşti, punctul Ciuperceasca, format din teren categoria curţi-construcţii, în suprafaţă de 96.150 m.p. şi un număr de şaisprezece clădiri în suprafaţă totală de 8.425,28 m.p. Preţul vânzării a fost de 1.667.972,24 euro, exclusiv TVA, adică 6.114.452,64 RON. Preţul cumpărării a fost achitat dintr-un împrumut acordat de asociatul unic al societăţii (S.C. OOO. Italia), care a şi finanţat realizarea de investiţii.
Inculpata N. a realizat dezmembrarea întregului activ cu ocazia întocmirii primului contract de vânzare-cumpărare încheiat între societatea administrator şi S.C. H. S.R.L. (24.04.2008), continuând cu autentificarea celorlalte contracte de vânzare-cumpărare . În această modalitate, din întreaga suprafaţă de teren primită de societatea administrator S.C.
Plopeni Industrial Parc S.A. de la Consiliul Judeţean Prahova (după ce terenul fusese trecut din proprietatea publică în proprietatea privată a statului), următoarele suprafeţele au ajuns în patrimoniile unor societăţi comerciale:
- S.C. H. S.R.L. - 24.04.2008- 2.000 mp curţi construcţii şi 56.441 mp teren împădurit;
- S.C. K. S.R.L. -13.05.2008 - 1.500 mp curţi construcţii şi 1.160 mp teren împădurit;
- S.C. G. S.R.L. - 22.05.2008 - 3.477 mp curţi construcţii;
- S.C. L. S.R.L. - 29.05.2008 - 7.740 mp curţi construcţii;
-SC F. S.R.L. - 05.06.2008 - 18.000 mp curţi construcţii şi
95.921 mp teren împădurit;
-SC I. S.R.L. - 05.06.2008 - 270 mp curţi construcţii şi 955 mp teren împădurit;
-SC M. S.R.L. - 11.06.2008 - 60.200 mp curţi construcţii şi 35.950 mp teren împădurit;
-SC J. S.R.L. - 03.07.2008 - 1.500 mp curţi construcţii şi 1.160 mp teren împădurit;
- S.C. E. S.R.L. - 04.07.2008 - 3.000 mp curţi construcţii şi 69.952 mp teren împădurit.
În concluzie, a fost înstrăinată o suprafaţă de 359.226 mp din totalul real, măsurat cadastral, de 402.412 mp (iar nu de 449.374,27 mp), reprezentând 91% din activul "Ciuperceasca".
În toate dosarele notariale constituite la cererea cumpărătorilor şi încontractele autentificate există precizarea că taxele sunt calculate la valoarea din grila notarilor publici, preţul fiind, de cele mai multe ori, sub acest nivel.
Apărările inculpatei au constat în aceea că ...baremele minimale notariale nu reprezintă nişte preţuri, ele reprezintă doar valori informative pe care notarii publici le folosesc în vederea calculării sumelor datorate de către vânzători şi cumpărători la autentificarea unui act, . . . . . . . . . .Notarul public consemnează preţul declarat de părţi, el neavând voie să intervină în voinţa părţilor, dar informează părţile dacă preţul este sub grila notarială... Am informat, conform înscrisului depus, că preţul este 18.000 de euro (preţ declarat de părţi), iar taxele au fost calculate conform tarifelor informative folosite de Camera notarilor publici. Menţionez faptul că notarul public, în orice tranzacţie pe care o autentifică, este obligat să compare preţul declarat de părţi şi grila notarilor publici. În cazul în care preţul declarat de părţi este mai mic decât grila notarilor publici, preţul rămâne cel stabilit de părţi, pentru că notarul public nu are competenţă să intervină în voinţa părţilor.
Nu are importanţă că preţul declarat de părţi, calculat în RON, era jumătate din valoarea la care au fost calculate taxele conform grilei notarilor, întrucât în România notarul public nu stabileşte preţul tranzacţiei, el consemnează preţul declarat de părţi şi taxează în raport cu grila pusă la dispoziţie de camera notarilor publici.
In această ipoteză, chiar dacă preţul era mai mic decât valoarea la care au fost calculate taxele, nu aveam posibilitatea să refuz autentificarea contractului.
Invoc art. 1303 din C. civ. vechi care spune că preţul vânzării este determinat de părţi, notarul nefiind parte în act. Mă raportez şi la art. 942 din vechiul C. civ., care spune: contractul este acortul de voinţe dintre două sau mai multe persoane, cu intenţia de a constitui, modifica, sau stinge un raport juridic.
Din cuprinsul actelor autentificate de inculpată se poate observa că s-a înserat menţiunea doar în vederea impunerii la rolul fiscal părţile declară valoarea terenului la valorile mai mari decât preţul vânzării, respectiv valorile din expertiză (grila notarilor publici). Grila stabileşte valorile minimale ale imobilelor din circumscripţia în care îşi desfăşoară activitatea notarul public, valori identificate pe baza unor expertize de evaluare. Planul Google şi expertizele efectuate în cauză demonstrează întinderea terenului împădurit obiect al tranzacţiilor, aspecte de notorietate pentru membrii comunităţii, inclusiv pentru inculpaţi.
Preţurile de vânzare din actele notariale redactate de inculpată aveau valori sub preţurile stabilite în grila notarilor publici, în condiţiile vânzării inclusiv a unor suprafeţe împădurite.
Pentru încheierea contractelor de vânzare-cumpărare, inculpata N. avea obligaţia de a lămuri raporturile juridice dintre părţi cu privire la actul pe care urma să îl încheie, stabilirea unor preturi sub valoarea pieţii, în condiţiile în care vânzătorul nu era o simplă persoană fizică, ci o autoritate publică, trebuind să atragă atenţia inculpatei şi să verifice legalitatea actelor a căror autentificare se solicită.
Potrivit art. 967 şi 969 din C. civ., în vigoare la momentul faptelor cercetate, convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante, iar potrivit art. 968 din C. civ. cauza este nelicită când este prohibită de lege, când este contrarie bunelor moravuri şi ordinii publice. Acest ultim concept reprezintă un ansamblu de norme juridice cu caracter imperativ de la care nu se poate deroga prin voinţa părţilor, cum ar fi cele referitoare la transferul proprietăţii asupra imobilelor, prin vânzare la licitaţie publică, de către regiile autonome ori societăţile pe acţiuni, la care statul este acţionar majoritar.
În ceea ce priveşte vânzarea la licitaţie publică, martorul T. a precizat în cursul audierii sale de către instanţă că: este adevărat că pentru liniştea mea am ridicat către cei din conducerea Parcului problema procedurii de cumpărare, însă în cadrul discuţiilor s-a ajuns la concluzia că este legală vânzarea datorită existenţei dreptului de preempţiune, eu achitând chirie până la acel moment. Eu doar am întrebat dacă procedura de achiziţie este legală. Această întrebare am adresat-o inclusiv notarului, iar răspunsurile primite au fost că DA.
A reţinut curtea, că în lipsa actelor notariale nu se putea efectua înscrierea în cartea funciară şi, ca urmare, nu opera transferul proprietăţii către cumpărători.
În conţinutul tuturor contractelor de vânzare-cumpărare inculpata N. a inserat menţiunile: S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., vinde, prin mandatar - conform procurii speciale nr. 536/25.03.2008, autentificate la BNP P., în calitate de proprietară a imobilului; S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. a dobândit imobilul în baza HCJ nr. 16 din 2.02.2007, HCJ nr. 133 din 28.09.2007 şi a Hotărârii AGA nr. 12/03.10.2007; nu a menţionat prevederile legale care permiteau vânzătoarei să înstrăineze imobilul;a menţionat într-o manieră neclară ori lapidară, prin trimitere la o succesiune de HCJ, modalitatea dobândirii dreptului de proprietate de către vânzătoare.
Inculpata N. a indicat în actele autentificate aceleaşi HCJ - uri despre care a consemnat că reprezintă dovada dreptului de proprietate: Hotărârea nr. 16 din 02.02.2007; Hotărârea nr. 133 din 28.09.2007; Hotărârea nr. 150 din 27.11.2007 emise de Consiliul Judeţean Prahova; Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor nr. 12 din 03.10.2007 emisă de S.C. Plopeni Industrial Parc S.A..
Însă, prin Hotărârea nr. 16 din 02.02.2007, emisă de Consiliul Judeţean Prahova activul "Ciuperceasca" fusese trecut din domeniul public în domeniu privat şi se aprobase constituirea ca aport în natură al CJ la capitalul social al societăţii administrator S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., fiind invocate ca temeiuri de drept prevederile O.G. nr. 65/2001, art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, art. 210 şi art. 215 din Legea nr. 31/1990 şi art. 109 din Legea nr. 215/2001.
Prin Hotărârea nr. 133 din 28.09.2007 emisă de Consiliul Judeţean Prahova, s-au însuşit concluziile Raportului de evaluare nr. x/19.09.2007 întocmit de expertul tehnic judiciar R., pentru evaluarea activului "Ciuperceasca" în vederea majorării capitalului social al S.C. Plopeni Industrial
Parc S.A..; au fost împuterniciţi reprezentanţii CJ în AGA pentru vânzarea activului compus din 402.412 mp teren şi 14166,53 mp clădiri; s-a precizat expres că mandatarea constituie avizul prealabil al CJ în vederea îndeplinirii procedurilor legale de vânzare. În preambulul hotărârii s-au menţionat, ca temeiuri de drept, prevederile art. 215 din Legea nr. 31/1990, art. 105 din Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobate prin H.G. nr. 577/2002 şi art. 2 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, precum şi art. 91 alin. (2), lit. d) şi art. 97 din Legea nr. 215/2001 .
Hotărârea nr. 150 din 27.11.2007 emisă de Consiliul Judeţean Prahova vizează doar amplasamentul terenului adus ca aport la capitalul social.
Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor nr. 12 din 03.10.2007 emisă de S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. vizează majorarea capitalului social prin aportul în natură al acţionarului unic Consiliul Judeţean Prahova reprezentând clădiri şi terenuri.
Inculpata în calitate de notar, cunoscând condiţiile de validitate ale contractelor sinalagmatice şi sancţiunile în cazul nerespectării lor, a autentificat contractele de vânzare-cumpărare, ignorând voit forma de organizare şi natura societăţii vânzătoare, în lipsa derulării licitaţiei publice şi în condiţiile unui preţ sub cel din grila notarilor.
Inculpata, în calitate de notar public, la momentul redactării înscrisurilor autentice, avea următoarele obligaţii legale:
· să verifice ca actele pe care le instrumenta să nu cuprindă
clauze contrare legii, bunelor moravuri ori ordinii publice;
· să desluşească raporturile reale dintre părţi cu privire la actul
pe care urmau să-l încheie;
· să verifice dacă scopul pe care îl urmăresc este în conformitate
cu legea şi să le dea îndrumările necesare asupra efectelor lui juridice;
· să ceară părţilor documentele justificative şi autorizaţiile
necesare pentru încheierea actului sau să obţină documentaţia necesară prin biroul notarial;
· să ceară şi să dea lămuriri părţilor asupra conţinutului actelor
spre a se convinge că le-au înţeles sensul şi le-au acceptat efectele, în scopul prevenirii litigiilor;
· în cazul în care actul solicitat era contrar legii şi bunelor moravuri, notarul public trebuia să refuze întocmirea (art. 6, 45 din Legea nr. 36/1995, în forma în vigoare la data săvârşirii faptelor).
Ignorarea condiţiilor necesare şi utile demersului, respectiv transferului dreptului de proprietate, nu se înscrie într-o eroare de evaluare a textelor de lege aplicabile, ci într-un sprijin eficient şi subsidiar contribuţiilor infracţionale ale coinculpaţilor, inculpata acţionând cu intenţie, cunoscând că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru redactarea şi autentificarea contractelor de vânzare - cumpărare prin care activul "Ciuperceasca" a fost înstrăinat, conştientizând urmările conduitei sale individuale şi ale conjugării acesteia cu ale coinculpatului B. şi asumându-şi autentificarea actelor juridice, condiţie sine qua non pentru producerea urmării prejudiciabile.
În egală măsură, inculpaţii A. şi B. au ignorat prevederile legale referitoare la parcurile industriale şi le-au folosit ca pretext pentru a vinde întreaga proprietatea, deşi, pentru existenţa unui parc industrial, terenul trebuia să se afle în proprietatea societăţii administrator pe cel puţin 30 de ani. Astfel, într-un interval de 6 luni din momentul în care suprafaţă de teren fusese transferată din domeniul public al statului, au înstrăinat-o, iar suprafaţa de teren rămasă a devenit nerelevantă scopului pentru care CJ a decis să o treacă din proprietate publică în proprietate privată, respectiv pentru dezvoltarea parcului industrial.
Aşadar, în mod conştient inculpaţii A. şi B. şi-au asumat înstrăinarea nelegală a activului "Ciuperceasca", scop atins cu sprijinul asumat şi esenţial al inculpatei notar N., premeditând apărarea referitoare la exercitarea dreptul de preempţiune (introdus în contracte de către locator, fără o cerere din parte locatarilor şi cu excluderea menţiunii exercitării dreptului de preemţiune, în cadrul licitaţiei, la preţ egal).
a) În drept
Faptele inculpatului A. care, cu intenţie, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, în cursul anului 2008, l-a determinat pe inculpatul B. să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi a emis Procura specială nr. 536/25.03.2008 cu depăşirea competenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 104 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 şi cu încălcarea dispoziţiilor art. 123 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, art. 15 alin. (4) din Legea nr. 137/2002, art. 24 alin. (3) din O.U.G. nr. 88/1997, art. 106 şi art. 109 alin. (2) din Normele aprobate prin H.G. nr. 577/2002, prin care l-a împuternicit să vândă activul "Ciuperceasca" la preţuri subevaluate, deşi cunoştea că este obligatorie organizarea unei licitaţii, acţiuni în urma cărora inculpatul B., în perioada 11.06.2008 - 04.07.2008, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a încheiat ilegal un număr de 9 (nouă) contracte de vânzare-cumpărare, având ca rezultat cauzarea unui prejudiciu cu consecinţe deosebit de grave în sumă de 10.674.784 RON, realizează conţinutul instigării la infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzut de art. 47 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, combinat cu art. 297 alin. (1) cu referire la art. 309 şi art. 5 din C. pen.
Faptele inculpatului B., constând în aceea că, în perioada 11.06.2008 - 04.07.2008, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., cu prerogative de director general, la îndemnurile inculpatului A. - preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, cu intenţie, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, deşi cunoştea că procura emisă de către inculpatul A. este ilegală fiind emisă cu depăşirea competenţei şi că este necesară organizarea unei licitaţii, cu încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (4) din Legea nr. 137/2002, art. 24 alin. (3) din O.U.G. nr. 88/1997, art. 106 şi art. 109 alin. (2) din Normele aprobate prin H.G. nr. 577/2002, a semnat un număr de 9 (nouă) contracte de vânzare-cumpărare, prin care a înstrăinat activul "Ciuperceasca" către S.C. E. S.R.L. Ploieşti, S.C. F. S.R.L. Ploieşti, S.C. G. S.R.L. Ploieşti, S.C. H. S.R.L. Băneşti, S.C. I. S.R.L. Ploieşti, S.C. J. S.R.L. Ploieşti, S.C. K. Câmpina, S.C. L. S.R.L. Blejoi, S.C. M. S.R.L. Băneşti la valori subevaluate ce au avut ca rezultat cauzarea unui prejudiciu cu consecinţe deosebit de grave în sumă de 10.674.784 RON, realizează conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 297 din C. pen., cu referire la art. 309 şi cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 din C. pen.
Faptele inculpatei N., notar public, care, l-a solicitarea inculpatului B., cu intenţie, cunoscând că nu a fost organizată o licitaţie pentru vânzarea activului "Ciuperceasca", aşa cum impunea legea prin dispoziţiile art. 15 alin. (4) din Legea nr. 137/2002, art. 24 alin. (3) din O.U.G. nr. 88/1997, art. 106 si art. 109 alin. (2) din Normele aprobate prin H.G. nr. 577/2002, şi că preţurile de vânzare sunt subevaluate, în perioada 11.06.2008 - 04.07 2008, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a autentificat 9 (nouă) contractele de vânzare-cumpărare încheiate de S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. reprezentată de inculpatul B. şi S.C. F. S.R.L. Ploieşti, S.C. G. S.R.L. Ploieşti, S.C. I. S.R.L. Ploieşti, S.C. J. S.R.L. Ploieşti, S.C. K. Câmpina şi S.C. M. S.R.L. Băneşti, contribuind la cauzarea unui prejudiciu cu consecinţe deosebit de grave în sumă de 10.674.784 RON, realizează conţinutul complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzut de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 297 alin. (1) din C. pen., cu referire la art. 309 şi cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 din C. pen.
Insă, Curtea a constatat existenţa unui caz care împiedică exercitarea în continuare a acţiunii penale, respectiv intervenirea prescripţiei răspunderii penale.
Astfel, prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, publicată în M. Of. nr. 518 din 25.06.2018, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat "că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., este neconstituţional".
În fine, prin Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. sunt neconstituţionale.
Prin Decizia nr. 358/2022 a fost necesar ca instanţa de contencios constituţional să clarifice împrejurarea că decizia anterioară a fost una simplă/extremă, deoarece, în caz contrar, respectiv dacă aceasta ar fi fost una de interpretare în sensul luat în considerare de majoritatea instanţelor de judecată, această din urmă excepţie de neconstituţionalitate ar fi trebuit respinsă.
Argumentele pentru care art. 155 alin. (1) din C. pen., în forma rămasă în vigoare în urma Deciziei nr. 297/2018, este neconstituţional sunt expuse pe larg în considerentele Deciziei nr. 358/2022 care a statuat că forma "Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea" este nu numai neclar şi imprevizibil din punct de vedere juridic, ci este neclar şi imprevizibil din punct de vedere semantic.
În motivarea Deciziei nr. 358/2022, Curtea Constituţională a constatat că, "în paragraful 34 al Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 a evidenţiat faptul că soluţia legislativă din C. pen. din 1969 îndeplinea exigenţele de claritate şi previzibilitate, întrucât prevedea întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuia comunicat, în cauza în care persoana vizată avea calitatea de învinuit sau inculpat. Curtea observă însă că indicarea soluţiei legislative din actul normativ anterior a avut rol orientativ şi, în niciun caz nu i se poate atribui o natură absolută, în sensul obligării adoptării de către legiuitor a unei norme identice cu cea conţinută de C. pen. din 1969. (…)
70. (…) Curtea constată că, în paragraful 34 al Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 a evidenţiat reperele comportamentului constituţional pe care legiuitorul, iar nu organele judiciare, avea obligaţia să şi-l însuşească, acesta, în temeiul art. 147 din Constituţie, fiind obligat să intervină legislativ şi să stabilească clar şi previzibil cazurile de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale.
71. (…) Totodată, Curtea a statuat că a permite celui care interpretează şi aplică legea penală, în absenţa unei norme exprese, să stabilească el însuşi regula după care urmează să rezolve un caz, luând ca model o altă soluţie pronunţată într-
un alt cadru reglementat, reprezintă o aplicare prin analogie a legii penale. Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale, art. 7 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală, care consacră principiul legalităţii incriminării şi pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conţinutului infracţiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infracţiuni, prevăd şi principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată şi aplicată extensiv în defavoarea acuzatului, de exemplu, prin analogie.
72. Aşa fiind, Curtea constată că ansamblul normativ în vigoare nu oferă toate elementele legislative necesare aplicării previzibile a normei sancţionate prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018. Astfel, deşi Curtea Constituţională a făcut trimitere la vechea reglementare, evidenţiind reperele unui comportament constituţional pe care legiuitorul avea obligaţia să şi-l însuşească, aplicând cele statuate de Curte, acest fapt nu poate fi interpretat ca o permisiune acordată de către instanţa de contencios constituţional organelor judiciare de a stabili ele însele cazurile de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale.
73. În consecinţă, Curtea constată că, în condiţiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absenţa intervenţiei active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituţie, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale."
Potrivit art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi art. 147 alin. (1) din Constituţia României, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, însă pe durata acestui termen sunt suspendate de drept.
De altfel, chiar Curtea Constituţională a arătat prin Decizia nr. 358/2022 (parag. 73) că perioada în care nu a existat vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale este cuprinsă "între data publicării respectivei decizii" (Decizia nr. 297/2018) şi "până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma".
A rezultat, aşadar, că după trecerea unei perioade de 45 de zile de la publicarea la data de 25.06.2018 a Deciziei nr. 297/2018, dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. au fost abrogate implicit.
Cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 358/2022, în special paragrafele 72-73, demonstrează în afara oricărui dubiu că, între data publicării în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 297/2018 (data de 25.06.2018) şi data publicării în Monitorul Oficial a O.U.G. nr. 71/2022 care a modificat art. 155 alin. (1) din C. pen. (respectiv, data de 30.05.2022), C. pen. a prezentat o formă care nu a conţinut vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale, fiind aşadar aplicabile termenele generale de prescripţie prevăzute de art. 154 alin. (1) din C. pen.
În continuare, Curtea a arătat că această formă a C. pen., existentă între 25.06.2018 şi 30.05.2022, reprezintă "legea penală mai favorabilă", obligatoriu a fi aplicată de instanţele de judecată conform art. 5 din C. pen. tuturor proceselor penale aflate în curs.
Că prescripţia răspunderii penale este o instituţie de drept penal a rezultat şi din Decizia nr. 1092 din 18 decembrie 2012 a Curţii Constituţionale, publicată în M. Of. nr. 67 din 31.01.2013 care subliniază următoarele:
"Prescripţia aparţine dreptului penal material, şi nu dreptului procesual penal. Aşa fiind, prescripţia este o cauză de înlăturare a răspunderii penale. Este adevărat că, înlăturându-se răspunderea penală, se înlătură şi acţiunea penală, dar acesta este un efect derivat, de ordin procesual, ce decurge din primul efect, din înlăturarea răspunderii, efect de ordin material."
Această viziune este confirmată de Decizia nr. 297/2018, în care s-a reţinut:
"Cum prescripţia răspunderii penale este o instituţie de drept penal substanţial care are la bază trecerea timpului, dispoziţiile legale ce reglementează termenele de prescripţie a răspunderii penale şi modalitatea de aplicare a acestora au o importanţă considerabilă, atât pentru activitatea organelor judiciare ale statului, cât şi pentru persoanele care săvârşesc infracţiuni".
Aceeaşi concluzie, respectiv apartenenţa prescripţiei răspunderii penale la sfera dreptului material, derivă şi din jurisprudenţa obligatorie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Astfel, în Decizia nr. 2/2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în M. Of. nr. 319 din 30.04.2014, instanţa supremă a reţinut următoarele:
"Pentru identitate de raţionament, având în vedere şi împrejurarea că modul de reglementare al prescripţiei răspunderii penale prin dispoziţiile art. 153-156 din noul C. pen. nu diferă de cel stabilit de vechiul C. pen. în art. 121-129, se poate afirma cu certitudine că prescripţia răspunderii penale este guvernată de norme de drept penal substanţial, fiind susceptibilă de a beneficia de efectele aplicării mitior lex".
În consecinţă, transpunând aceste consideraţii teoretice în prezenta cauză, Curtea a constatat că pentru faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, legiuitorul a prevăzut o pedeapsă cuprinsă între 3 şi 10 ani şi 6 luni, astfel că este incident termenul de prescripţie stabilit în art. 154 alin. (1), lit. b) din C. pen.
Cum termenul de prescripţie de 10 ani a început să curgă de la data săvârşirii infracţiunilor, respectiv anul 2008, cum acest termen ca urmare a aplicării principiului legii penale mai favorabile nu a fost întrerupt, a rezultat că termenul de prescripţie a răspunderii penale s-a împlinit încă din anul 2018, fiind astfel împiedicată exercitarea în continuare a acţiunii penale.
Latura civilă.
În raport cu infracţiunile de abuz în serviciu, evaluate anterior, calitate de parte civilă îl are S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., al cărui patrimoniu a fost diminuat ca urmare a vânzării activului "Ciuperceasca" în maniera descrisă.
În ceea ce priveşte latura civilă, se constată că S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. s-a constituit parte civilă în procesul penal, încă din cursul urmăririi penale, cu suma de 17.687.311 RON rezultată din diminuarea valorii totale de vânzare a terenului sau diferenţa între valoarea reală a imobilului vândut şi preţul vânzării . În dezbateri, reprezentantul părţii civile a solicitat admiterea cererii sale, fără a preciza ori reitera cuantumul despăgubirilor solicitate ori al prejudiciului.
Potrivit art. 998 din C. proc. civ. anterior, în vigoare la data săvârşirii faptelor, orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărei greşeală s-a ocazionat, a-l repara, iar, potrivit art. 1003, în cazul pluralităţii de făptuitori, respectiv atunci când fapta ilicită cauzatoare de prejudicii este imputabilă mai multor persoane, acestea sunt ţinute în solidar pentru despăgubire.
În temeiul art. 1383 din C. civ., între cei care răspund solidar, sarcina reparaţiei se împarte proporţional în măsura în care fiecare a participat la cauzarea prejudiciului ori potrivit cu intenţia sau cu gravitatea culpei fiecăruia, dacă această participare nu poate fi stabilită. În cazul în care nici astfel nu se poate împărţi sarcina reparaţiei, fiecare va contribui în mod egal la repararea prejudiciului.
Cu privire la modalitatea de calcul a prejudiciului în situaţia contractelor în care s-a constatat realizarea ilicitului penal, potrivit jurisprudenţei anterioare, instanţa supremă a statuat în sensul că, în cazul derulării unor proceduri de achiziţie publică viciate, paguba este determinată prin diferenţa dintre oferta firmei ce trebuia declarată câştigătoare şi cea declarată fraudulos câştigătoare (ÎCCJ, secţia penală, sentinţa nr. 732 din 7 mai 2012, dosar x/2007, definitivă prin decizia nr. 125/27.05.2013, dosar x/2017, Completul de 5 judecători), iar în cazul ignorării totale a procedurii ori în ipoteza lipsei derulării procedurilor legale de achiziţie, prejudiciu îl constituie valoarea contractului (ÎCCJ, secţia penală, sentinţa nr. 702/12.07.2013, dosar x/2012, definitivă prin decizia nr. 18/30.01.2014, dosar nr. x/2013, Completul de 5 judecători).
Această jurisprudenţă este utilă prezentei cauze, atât sub aspectul laturii penale, fiind obiect al judecăţii o infracţiune de rezultat, cât şi sub aspectul laturii civile, al întinderii obligaţiei de dezdăunare. Astfel, în cazul lipsei ori ignorării vânzării activelor la licitaţie, prejudiciul este egal cu valoarea reală de circulaţie a imobilului vândut, însă acesta a fost acoperit în parte, respectiv în echivalentul preţului plătit, consemnat în actul autentic. Ca urmare, paguba ce a rămas neacoperită, existentă la momentul sesizării organului de urmărire penală, este constituită din diferenţa dintre valoarea reală, de circulaţie şi valoarea din contracte (preţul).
Ca urmare, conduita ilicită a inculpaţilor A., B. şi N. a produs un prejudiciu neacoperit, resimţit în patrimoniul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., în limita valorii de 2.075.216,71 RON.
Cu privire la contribuţia fiecărui inculpat la producerea prejudiciului, Curtea având în vedere principiul non reformatio in pejus a reţinut în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii B. şi A., o contribuţia egală, de câte 40%, respectiv suma de 455.575,084 RON, iar ceea ce o priveşte pe inculpata N., o cotă de 20%, respectiv suma de 227.787,542 RON .
Din cuprinsul raportului de expertiză tehnică efectuată în cursul urmăririi penale, probă ce nu a fost contestată de părţi, instanţa a reţinut că:
1. Pentru S.C. E. S.R.L. - contract din data de 04.07.2008 - 3.000 mp curţi construcţii şi 69.952 mp teren împădurit - s-au încasat 243.645,50 RON, în condiţiile în care valoarea de piaţă a fost stabilită de expert la 220861 RON.
2. Pentru S.C. H. S.R.L. - contract din data de 24.04.2008- 2.000 mp curţi construcţii şi 56.441 mp teren împădurit - s-au încasat 124.649 RON, în condiţiile în care valoarea de piaţă era de 136558 RON.
3. Pentru S.C. K. S.R.L. - contract din data de 13.05.2008 - 1.500 mp curţi construcţii şi 1.160 mp teren împădurit - s-au încasat 99.292,50 RON, în condiţiile în care valoarea de piaţă era de 103044 RON.
4. Pentru S.C. F. S.R.L. - contract din data de 05.06.2008 - 18.000 mp curţi construcţii şi 95.921 mp teren împădurit - s-au încasat 682.139,20 RON, în condiţiile în care valoarea de piaţă era de 1006661 RON.
5. Pentru S.C. I. S.R.L. - contract din data de 05.06.2008 - 270 mp curţi construcţii şi 955 mp teren împădurit - s-au încasat 28.664,36 RON, în condiţiile în care valoarea de piaţă era de 59315 RON.
6. Pentru S.C. M. S.R.L. - contract din data de 11.06.2008 - 60.200 mp curţi construcţii şi 35.950 mp teren împădurit - s-au încasat 6.114.452,63 RON, în condiţiile în care valoarea de piaţă era de 6773074 RON.
7. Pentru S.C. J. S.R.L. - contract din data de 03.07.2008 - 1.500 mp curţi construcţii şi 1.160 mp teren împădurit - s-au încasat 65.527,20 RON, în condiţiile în care valoarea de piaţă era de 70538 RON.
8. Pentru S.C. G. S.R.L. - contract din data de 22.05.2008 - 3.477 mp curţi construcţii - s-au încasat 182.060 RON, în condiţiile în care valoarea de piaţă era de 222052 RON.
9. Pentru S.C. L. S.R.L. - contract din data de 29.05.2008 - 7.740 mp curţi construcţii - s-au încasat 391.025,40 RON, în condiţiile în care valoarea de piaţă era de 455506 RON.
Aşadar, pentru 91% din suprafaţa totală a activului "Ciuperceasca", S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. a încasat cu 1.138.937,71 RON mai puţin decât valoarea reală a activului ce reprezintă diferenţa dintre valoarea de piaţă a fiecărui activul şi suma obţinută din contractele de vânzare cumpărare.
În privinţa inculpatului B., Curtea a reţinut şi prejudiciul generat de încheierea, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie la S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., cu prerogative de director general, deşi cunoştea că sunt depăşite valorile aprobate în buget de către Adunarea Generală a Acţionarilor şi cu încălcarea legii, respectiv în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu (CFP), a contractelor de servicii nr. x/16.05.2008 şi nr. y/16.05.2008 ce au avut ca rezultat cauzarea unui prejudiciu în sumă de 42.297 RON (29.052 + 13.245). Potrivit art. 5 alin. (1) din O.G. nr. 119 din 31 august 1999, privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, în forma în vigoare la data săvârşirii faptelor, persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public au obligaţia să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public.
Potrivit art. 6 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ, fac obiectul controlului financiar preventiv proiectele de operaţiuni care vizează, în principal angajamente legale şi credite bugetare sau credite de angajament, iar potrivit alin. (2), în funcţie de specificul entităţii publice, conducătorul acesteia poate decide exercitarea controlului financiar preventiv şi asupra altor tipuri de proiecte de operaţiuni decât cele prevăzute la alin. (1).
În consecinţă, Curtea a admis în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă S.C. PLOPENI INDUSTRIAL PARC S.A. şi a obligat inculpatul A. la plata sumei de 455.575,084 RON, inculpatul B. la plata sumelor de 455.575,084 RON şi 42.297 RON şi inculpata N. la plata sumei de 227.787,542 RON .
A menţinut măsurile asigurătorii instituite în sarcina inculpaţilor B., A. şi N. prin Ordonanţa din data de 15 decembrie 2015, până la concurenţa sumei la acoperirea cărora au fost obligaţi, astfel:
§ B., asupra acţiunilor/părţilor sociale deţinute la S.C. UUU. S.A. cu sediu social în jud. Prahova, respectiv 103.600 acţiuni (49.2698%) în valoare de 259.000 RON; S.C. VVV. S.R.L. cu sediu social în jud. Prahova, respectiv 19 părţi sociale (95%) în valoare de 190 RON, până la concurenţa sumei de 497.874,084 RON.
§ A. asupra terenului situat în mun. Câmpina, jud. Prahova în suprafaţă măsurată de 8747 mp, ID electronic 25961 şi părţilor sociale deţinute la S.C. WWW. S.R.L. cu sediul social în jud. Prahova, respectiv 4.199 părţi sociale (44.2%) în valoare de 41.990 RON; S.C. XXX. S.R.L. cu sediul social în jud. Prahova, respectiv 40 părţi sociale (40%) în valoare de 2.000 RON; S.C. YYY. S.R.L., cu sediul social în jud. Prahova, respectiv 10 părţi sociale (50%) în valoare de 100 RON, până la concurenţa sumei de 455.575,084 RON.
§ N., asupra apartamentului situat în Bucureşti, nr. cadastral x; 1bis, ID electronic x, achiziţionat conform actului notarial nr. x/19-12-2014 emis de ZZZ.; apartamentului situat în Bucureşti, str. x, mansardă, nr. cadastral x; x, ID electronic x, achiziţionat conform actului notarial nr. x/19-12-2014 emis de ZZZ.; apartamentului situat în Bucureşti, str. x, nr. cadastral x;1, ID electronic x, achiziţionat conform actului notarial nr. x/19-12-2014 emis de ZZZ., până la concurenţa sumei de 227.787,542 RON.
În baza art. 275 pct. 3 lit. b) din C. proc. pen., având în vedere că cererile de continuare a procesului penal, raportat la soluţia de încetare a procesului penal, Curtea a dispus obligarea inculpaţilor B. şi N. la plata sumei de 4000 RON fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat .
În baza art. 276 din C. proc. pen., faţă de soluţia de încetare a procesului penal, Curtea a respins, ca neîntemeiată, cererea părţii civile de acordare a cheltuielilor de judecată.
II. Decizia instanţei de apel.
A. Împotriva sentinţei pronunţată de prima instanţă mai sus menţionată au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Ploieşti, apelanta parte civilă S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. şi apelanţii intimaţi inculpaţi A., B. şi N..
II.1. În dezvoltarea motivelor de apel ale Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Ploieşti, depuse în dublu exemplar în vol. I, dosarul Înaltei Curţi, procurorul a criticat sentinţa primei instanţă pentru nelegalitate, în sensul aplicării dispoziţiilor privind prescripţia răspunderii penale
În fapt s-a reţinut că inculpatul A. în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, în cursul anului 2008 l-a determinat pe preşedintele Consiliului de Administraţie al S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., B. să-şi încalce atribuţiile de serviciu, în baza procurii autentificate sub numărul x/25.03.2008, împuternicindu-l să vândă integral activul Ciuperceasca prin negociere, prin precizarea unei valori minime care nu era prevăzută într-un raport de evaluare întocmit în vederea vânzării, procură emisă cu depăşirea competenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 104 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, act neprevăzut de dispoziţiile articolului 106 din acelaşi act normativ şi cu încălcarea dispoziţiilor art. 123 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, art. 15 alin. (4) din Legea nr. 137/2002, art. 106 şi art. 109 alin. (2) din Normele aprobate prin H.G. nr. 577/2002, iar acesta a încheiat un număr de 9 contracte de vânzare-cumpărare în perioada 1.06.2008-04.07.2008, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, având ca rezultat cauzarea unui prejudiciu în sumă de 17.603.853,34 RON, reprezentând diferenţa dintre valoarea de preluare a bunurilor vândute şi preţul vânzării, precum şi obţinerea unor foloase necuvenite de către reprezentanţii mai multor societăţi comerciale care au achiziţionat diverse părţi ale activului menţionat la valori sub preţul de piaţă practicat în perioada respectivă.
Cu privire la inculpatul B. s-a reţinut că în perioada decembrie 2005- iulie 2008, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a prejudiciat S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. cu suma totală de 18.694.990,34 RON în acest sens, a semnat contractul de servicii nr. x/16.05.2008, temei pentru plata sumei de 55.112,58 RON, având ca obiect investiţii care nu erau benefice societăţii, cu valoarea mai mare decât valoarea prevăzută în buget, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, document sustras de la controlul de legalitate şi regularitate prevăzut de dispoziţiile art. 7 lit. a) din O.G. nr. 119/1999, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) lit. f) din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999, cu consecinţa prejudicierii societăţii cu suma menţionată şi obţinerea de foloase necuvenite de către partea contractantă; a semnat contractul de lucrări nr. x/16.05.2008, temei pentru plata sumei de 31.725,22 RON, având o valoare mai mare decât valoarea prevăzută în buget, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, document sustras de la controlul de legalitate şi regularitate prevăzut de dispoziţiile art. 7 lit. a) din O.G. nr. 119/1999, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) lit. f) din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999, cu consecinţa prejudicierii societăţii şi a vizat situaţii de plată nereale; a semnat contractul de lucrări nr. x/06.05.2008, temei pentru plata sumei de 829.841,70 RON, având ca obiect investiţii la un bun care nu aparţinea societăţii şi nu erau benefice activităţii acesteia, la o valoare mai mare decât valoarea estimată, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) lit. f) din O.U.G. nr. 34/2006, în lipsa vizei de control preventiv propriu, cu consecinţa sustragerii actului de la controlul de legalitate şi regularitate, cu încălcarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999 şi a aprobat, în cadrul C.A. plata către D. S.A. în sumă de 19.599,50 RON, reprezentând costul unui proiect întocmit necorespunzător, cu depăşirea competenţelor legale, prejudiciind societatea cu această sumă şi obţinând foloase necuvenite pentru partea contractantă; a angajat societatea la plata unor servicii de consultanţă juridică şi contabilă, în baza a 8 contracte şi a unui act adiţionat, documente pe care le-a semnat fără existenţa unor referate de necesitate. Contractele nr. x/03.01.2008, nr. y/01.08.2006, nr. z/01.03.2007 şi actul adiţional nr. x/16.03.2006 la contractul nr. x/02.12.2005 au fost semnate fără a fi vizate pentru control financiar preventiv propriu, cu încălcarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999, contractele nr. x/03.01.2008 şi nr. y/01.03.2007 şi actul adiţional nr. x/16.03.2006 la contractul nr. x/02.12.2005 au fost semnate fără a fi vizate pentru control financiar preventiv propriu, cu încălcarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999, contractele nr. x/03.01.2008 şi nr. y/01.03.2007 fără viza compartimentului juridic, cu încălcarea dispoziţiilor art. 4 din legea nr. 514/2003 şi contractele nr. x/17.07.2007 şi nr. y/03.01.2008, fără desfăşurarea unei proceduri de achiziţie publică, cu încălcarea dispoziţiilor art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006. În acest mod societatea a fost păgubită cu suma de 154.857,80 RON, fiind obţinute foloase necuvenite pentru părţile contractante; la cererea preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova din acea perioadă, A., în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., a semnat un număr de 9 contracte de vânzare-cumpărare, prin care a înstrăinat loturi din cadrul activului "Ciuperceasca" către S.C. E. S.R.L Ploieşti, S.C. F. S.R.L. Ploieşti, S.C. G. S.R.L. Ploieşti, S.C. H. S.R.L. Băneşti, S.C. I. S.R.L. Ploieşti, S.C. J. S.R.L. Ploieşti,
S.C. K. S.C. Câmpina, S.C. L. S.R.L. Blejoi, S.C. M. S.R.L. Băneşti, fără ca bunurile vândute să fi fost evaluate, fără desfăşurarea unei licitaţii publice, fără a fi împuternicit de Adunarea Generală a Acţionarilor mandatată special de Consiliul Judeţean, fără viza de control financiar preventiv propriu, sustrăgând operaţiunea economică de la controlul de legalitate şi regularitate prevăzut de dispoziţiile art. 7 alin. (81) din O.G. nr.
119/1999, cu încălcarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999, şi în baza unei procuri emise cu depăşirea competenţelor şi cu încălcarea dispoziţiilor legale, modalitate prin care societatea a fost prejudiciată cu suma de 17.603.853,34 RON, fiind obţinute foloase necuvenite de către persoanele juridice care au cumpărat părţi din activ.
Iar referitor la inculpata N. s-a reţinut că în calitate de notar public, cunoscând că reprezentanţii S.C. Plopeini Industrial Parc S.A., agent economic al cărui unic acţionar era Consiliul Judeţean Prahova, înstrăinează în mod nelegal activul Ciuperceasca, fără organizarea unei proceduri de achiziţie publică, în perioada 11.06.2008-04.07.2008, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a autentificat contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu un număr de 9 agenţi economici, activele înstrăinate către S.C. F. S.R.L. Ploieşti, S.C. G. S.R.L. Ploieşti, S.C. I. S.R.L. Ploieşti, S.C. J. S.R.L. Ploieşti, S.C. K. Câmpina şi S.C. M. S.R.L. Băneşti, fiind chiar sub limita preţurilor avute în vedere la acea dată de Camera Notarilor Publici Prahova, modalitate prin care l-a ajutat pe preşedintele Consiliului de Administraţie al societăţii, B., să prejudicieze agentul economic cu suma de 17.603.853,34 RON, reprezentând diferenţa dintre valoarea de preluare a bunurilor vândute şi preţul vânzării, fiind obţinute foloase necuvenite de către persoanele juridice care au încheiat respectivele contracte.
Instanţa de fond a constatat existenţa unui caz care împiedică exercitarea în continuare a acţiunii penale şi a dispus încetarea procesului penal în considerarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018 în modalitatea impusă de Decizia Curţii Constituţionale nr. 358/2022, considerând că a intervenit prescripţia răspunderii penale încă din anul 2018, termenul de prescripţie fiind de 10 ani, conform noului C. pen.
Înlăturarea termenului special de prescripţie, ca urmare a pronunţării
Deciziei nr. 358/2022 a Curţii Constituţionale a României este de natură să creeze un risc sistemic de impunitate la nivel naţional şi nu doar pentru infracţiunile de corupţie, ci a tuturor infracţiunilor, cu excepţia celor imprescriptibile
Procedurile penale referitoare la infracţiunile de corupţie, dar şi cele care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, implică anchete complexe şi greoaie, mai ales din cauza faptului că organele judiciare sunt sesizate după mulţi ani de la data săvârşirii unor asemenea fapte.
Neaplicarea principiului supremaţiei dreptului comunitar
Instanţa avea obligaţia aplicării principiului supremaţiei dreptului comunitar, înţeles în sensul în care consacră prevalenţa acestui drept asupra dreptului statelor membre.
În concret, principiul supremaţiei impune instanţei naţionale însărcinate cu aplicarea dispoziţiilor dreptului Uniunii obligaţia, în cazul în care nu poate să procedeze la o interpretare a reglementării naţionale care să fie conformă cu cerinţele dreptului Uniunii, să asigure efectul deplin al cerinţelor acestui drept în litigiul cu care este sesizată, lăsând neaplicată, dacă este necesar, din oficiu, orice reglementare sau practică naţională, chiar şi ulterioară, care este contrară unei dispoziţii de drept al Uniunii care are efect direct, fără a trebui să solicite sau să aştepte eliminarea prealabilă a acestei reglementări sau practici naţionale pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituţional.
Or, astfel cum s-a reţinut în paragraful 253 al Deciziei 2006/928, din jurisprudenţa Curţii rezultă că articolul 19 alin. (1) al doilea paragraf TUE, articolul 325 alin. (1) TFUE, precum şi obiectivele de referinţă enunţate în anexa deciziei sunt formulate în termen clari şi precişi şi nu sunt însoţite de nicio condiţie, astfel încât ele au efect direct, în acest sens, Curtea menţionând ca relevante Hotărârea din 5 decembrie 2017, M.A:S. şi M.B., C-42/17, precum şi Hotărârea din 18 mai 2021, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi alţii, C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 şi C-397/19.
În ce priveşte conţinutul principiului supremaţiei dreptului comunitar, Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa constantă şi a reamintit în cuprinsul paragrafelor 244-262 din decizie, că instituirea prin Tratatul CEE a unei ordini juridice proprii, acceptată de statele membre pe bază de reciprocitate, are drept corolar imposibilitatea statelor menţionate de a face să prevaleze, împotriva acestei ordini juridice, o măsură unilaterală ulterioară sau de a opune dreptului născut din Tratatul CEE norme de drept naţional, indiferent de natura acestora, existând altfel riscul ca acest drept să îşi piardă caracterul comunitar şi ca fundamentul juridic al Comunităţii înseşi să fie pus în discuţie. Curtea a considerat astfel că, deşi a fost încheiat sub forma unui acord internaţional, Tratatul CEE constituie carta constituţională a unei comunităţi de drept, iar caracteristicile esenţiale ale ordinii juridice comunitare astfel constituite sunt în special supremaţia acesteia în raport cu dreptul statelor membre şi efectul direct al unei întregi serii de dispoziţii aplicabile statelor membre şi resortisanţilor lor. În acest sens există o jurisprudenţă constantă şi bogată a Curţii, anterioară aderării Românei la Uniunea Europeană, relevante fiind hotărârile pronunţate în cauzele nr. 26/62 - van Gend & Loos din data de 5 februarie 1963, nr. 6/64 - Costa din data de 15 iulie 1964, nr. 106/77 - AAAA. din data de 9 martie 1978, nr. 11/70 - Internationale Handelgesellschaft din data de 17 decembrie 1979, al căror caracter obligatoriu pentru toate instituţiile statelor membre, inclusiv instanţele naţionale, a fost cunoscut, acceptat şi asumat de statul român.
Curtea a adăugat că, întrucât articolul 4 alin. (2) TUE prevede că Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, aceasta nu poate respecta o astfel de egalitate decât dacă statele membre se află, în temeiul principiului supremaţiei dreptului Uniunii, în imposibilitatea de a face să prevaleze, împotriva ordinii juridice a Uniunii, o măsură unilaterală, indiferent de natura acesteia. În acest context, Curtea a arătat că, în exercitarea competenţei sale exclusive de a furniza interpretarea definitivă a dreptului Uniunii, acesteia îi revine sarcina de a preciza întinderea principiului supremaţiei dreptului Uniunii în raport cu dispoziţiile relevante ale acestui drept, întinderea menţionată neputând depinde nici de interpretarea unor dispoziţii ale dreptului naţional, nici de interpretarea unor dispoziţii de drept al Uniunii reţinută de o instanţă naţională, care nu corespund interpretării Curţii.
Potrivit Curţii, efectele asociate principiului supremaţiei dreptului Uniunii se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispoziţiile interne, inclusiv de ordin constituţionale, să poată împiedica acest lucru. Instanţele naţionale sunt ţinute să lase neaplicată, din oficiu, orice reglementare sau practică naţională contrară unei dispoziţii de drept al Uniunii care are efect direct, fără a trebui să solicite sau să aştepte eliminarea prealabilă a acestei reglementări sau practici naţionale pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituţionale (par. 245-252 din decizia amintită).
Astfel, în temeiul art. 325 TFUE, Decizia 2006/928 şi art. 49 alin. (1) teza a III-a CFR, instanţa de fond trebuia să lase neaplicate dispoziţiile cu caracter retroactiv privind inexistenţa cazurilor de întrerupere a cursului prescripţiei, întrucât aplicarea acestei reguli este de natură să conducă la un risc sistemic de impunitate în cazuri de fraudă împotriva intereselor financiare ale Uniunii şi de corupţie.
În temeiul dispoziţiilor art. 408 şi urm. din C. proc. pen. şi art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., procurorul a solicitat instanţei de control judiciar admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei primei instanţe şi pronunţarea unei noi hotărâri legale, în sensul criticilor formulate, respectiv condamnarea inculpaţilor A., B. şi N. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (81) cu referire la art. 309 din C. pen. în forma instigării, a autoratului şi respectiv a complicităţii.
La dosarul cauzei a fost ataşată înştiinţarea - încheiere 42764 emisă de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sector 1 Bucureşti privind pe numita N., aflată în vol. I, dosarul Înaltei Curţi.
Apelanta parte civilă S.C. Plopeni Industrial Parc prin apărător ales a depus motivele de apel formulate în scris, la dosarul cauzei, aflate în vol. I, dosarul Înaltei Curţi.
II.2. În dezvoltarea motivelor de apel, a criticat sentinţa primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie, în sensul că în mod nelegal instanţa de fond a constatat încetat procesul penal pornit împotriva inculpaţilor A., B. şi N.. Aşa cum a arătat cu ocazia judecării pe fond a cauzei şi cum a menţionat şi în concluziile scrise, în prezenta cauză, au existat numeroase acte ce au fost comunicate suspecţilor şi ulterior inculpaţilor, acestea constituind astfel tot atâtea cauze de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale. Potrivit art. 297 alin. (1) din C. pen. pedeapsa prevăzută este de la 2 la 7 ani. Art. 132 din Legea nr. 78/2000 prevede că limitele speciale se majorează cu o treime. Potrivit art. 309 limitele se majorează cu jumătate. În consecinţă, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 154 alin. (1) pct.
b) din C. pen. termenul de prescripţie a răspunderii penale fiind de 10 ani. Potrivit art. 155 alin. (4) ce nu a fost declarat neconstituţional, nefăcând, de altfel, obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate, termenele prev. la art. 154 dacă au fos depăşite cu încă odată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni.
În concluzie, în opinia sa, în prezentă cauză termenul special de prescripţie a răspunderii penale este de 20 ani. Având în vedere împrejurarea că faptele inculpaţilor sunt săvârşite în cursul anului 2008 rezultă că nu a fost împlinit termenul prescripţiei răspunderii penale.
În ceea ce priveşte fondul cauzei a solicitat să se dispună condamnarea celor trei inculpaţi, constatând că din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată. Şi-a însuşit în totalitate argumentele menţionate în cuprinsul rechizitoriului şi mai ale, în considerentele sentinţei penale nr. 699 pronunţată la 04 decembrie 2018 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cauza ce a format obiectul dosarului nr. x/2015
În opinia sa, împrejurarea că această hotărâre a fost, în final, desfiinţată pentru motivele cunoscute, nu anulează raţionamentul juridic al completului de judecată, complet ce a analizat extrem de minuţios fiecare probă administrată, fiecare dispoziţie legală incidentă în cauză ajungând, în final, la concluzia că inculpaţii au săvârşit faptele penale pentru care au fost trimişi în judecată.
De altfel, şi instanţa de fond a reţinut aceeaşi situaţie de fapt descrisă mai sus, ajungând la concluzia că faptele pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, subzistă.
Soluţia instanţei de fond este nelegală şi netemeinică şi în ceea ce priveşte soluţionarea acţiunii civile exercitată de partea civilă în cauză.
Astfel, în temeiul dispoziţiilor art. 19 şi art. 25 alin. (1) din C. proc. civ. a solicitat admiterea acţiunii civile şi, pe cale de consecinţă, obligarea în solidar a inculpaţilor la plata sumei de 18.674.991 RON, reprezentând prejudiciul ce i-a fost cauzat ca urmare a înstrăinării bunurilor imobile din cadrul activului Ciuperceasca.
De asemenea, în temeiul dispoziţiilor art. 19 şi art. 25 alin. (1) din C. proc. civ. a solicitat admiterea acţiunii civile şi, pe cale de consecinţă, obligarea inculpatului B. la plata sumei de 42.297 RON, reprezentând prejudiciul cauzat ca urmare a încheierii contractelor de servicii nr. x şi 462 încheiate la 16 mai 2008.
Apelanta parte civilă prin apărător ales a citat din sentinţa pronunţată de prima instanţă cu privire la dispoziţiile privind latura civilă a cauzei. Aşa cum se va constata instanţa de fond, deşi a dispus admiterea acţiunii civile în totalitate se înţelege şi nu în parte, căci în dispozitiv nu se menţionează acest aspect, i-a obligat pe inculpaţi doar la plata sumei de 1.138.937,71 RON. În motivarea acestei soluţii, instanţa nu arată cum a ajuns la această sumă şi se şi contrazice.
Astfel, în considerente instanţa a arătat că faptele inculpaţilor au contribuit la cauzarea unui prejudiciu cu consecinţe deosebit de grave în sumă de
10.674.784 RON, realizează conţinutul complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, pag. 35, pentru ca mai jos, pag. 38 instanţa să reţină citând:" Ca urmare, conduita ilicită a inculpaţilor A., B. şi N. a produs un prejudiciu neacoperit, resimţit în patrimoniul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., în limita valorii de 2.075.216,71 RON.
În final, instanţa dispune obligarea inculpaţilor, în solidar, doar la plata sumei de 1.138.937,71 RON.
De asemenea, apelanta parte civilă prin apărător ales a arătat că soluţia instanţei de fond este nelegală şi netemeinică şi în ceea ce priveşte soluţionarea cererii sale de obligare a inculpaţilor, în solidar, la plata sumei de 15.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariul achitat avocatului ales.
În baza dispoziţiilor art. 404 alin. (4) lit. e) rap. la art. 276 alin. (1) din C. proc. pen. a solicitat obligarea în solidar a inculpaţilor la plata sumei de 15.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariul achitat avocatului ales, dovada plăţii onorariului fiind depus la dosarul cauzei.
Instanţa a respins această solicitare cu motivarea, ‚" În baza art. 276 C. proc. pen., faţă de soluţia de încetare a procesului penal, Curtea va respinge ca neîntemeiată cererea părţii civile de acordare a cheltuielilor de judecată."
Art. 276 din C. proc. pen. nu reglementează o astfel de ipoteză; mai mult, potrivit dispoziţiilor prevăzute la alin. (2) când acţiunea civilă este admisă numai în parte, instanţa îl poate obliga pe inculpat la plata totală sau parţială a cheltuielilor judiciare.
În concluzie a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat şi, pe cale de consecinţă să se desfiinţeze în parte sentinţa penală nr. 33 pronunţată la 05 aprilie 2023.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 408 alin. (1), art. 409 alin. (1) lit. c), art. 410, art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) 1.
Apelanta parte civilă S.C. Plopeni Industrial Parc prin apărător ales a completat motivele de apel, în dublu exemplar, acestea aflându-se în filele x.
Aşa cum a arătat şi în cuprinsul apelului formulat pe parcursul urmăririi penale s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 18.674.991 RON, reprezentând prejudiciul ce i-a fost cauzat ca urmare a înstrăinării bunurilor imobile din cadrul activului "Ciuperceasca", motiv pentru care, în temeiul dispoziţiilor art. 19 şi art. 25 alin. (1) din C. proc. pen. a solicitat admiterea acţiunii civile şi, pe cale de consecinţă, obligarea în solidar a inculpaţilor la plata sumei de 18.674.991 RON, reprezentând prejudiciul ce i-a fost cauzat ca urmare a înstrăinării bunurilor imobile din cadrul activului Ciuperceasca. La stabilirea acestei sume a avut în vedere procesele-verbale de constatare nr. x şi 54 din februarie 2010, procese-verbale întocmite de inspectori din cadrul Camerei de Conturi Prahova. Din înscrisurile administrate în faza de urmărire penală a rezultat că suma de 18,674.991 RON, reprezintă prejudiciul ce i-a fost cauzat ca urmare a înstrăinării bunurilor imobile din cadrul activului Ciuperceasca".
Astfel, aşa cum se reţine şi în rechizitoriul emis la 23 decembrie 2015, valoarea de preluare a imobilului a fost de 25.407.621,23 RON, prejudiciul în cuantum de 18.674.991 RON, reprezentând: a.17.603.853,54 RON, diferenţa dintre valoarea de preluare a activelor vândute şi valoarea obţinută în urma vânzării parţiale a actului "Cazarma 1375 - Ciuperceasca"; b. 936.279 RON, reprezentând sumele achitate pentru efectuarea investiţiilor pentru realizarea de utilităţi în cadrul activului "Cazarma 1375 - Ciuperceasca"; c.154.857,80 RON, reprezentând sume achitate pentru servicii de consultanţă juridică şi contabilă.
Prin sentinţa pronunţată instanţa de fond a dispus: "În baza art. 19, art. 25 alin. (1) C. proc. pen., admite acţiunea civilă formulată de S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. şi obligă inculpaţii B., A. şi N. la plata, în solidar, către partea civilă a sumei de 1.138.937,71 RON, reprezentând prejudiciul cauzat ca urmare a înstrăinării bunurilor imobile din cadrul activului "Ciuperceasca". Reţine contribuţia egală la producerea acestui prejudiciu în sarcina inculpaţilor B. şi A., în cote de câte 40% şi în cotă de 20% pentru inculpata N.. În baza art. 19, art. 25 alin. (1) C. proc. pen., admite acţiunea civilă formulată de S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. şi obligă pe inculpatul B. să plătească părţii civile 40 suma de 42.297 RON, reprezentând prejudiciul cauza ca urmare a încheierii de servicii nr. x/16.05.2008 şi nr. y/16.05.2008. Menţine măsurile asigurătorii instituite în sarcina inculpaţilor B., A. şi N. prin ordonanţa din data de 15 decembrie 2015, până la concurenţa sumei la acoperirea căreia au fost obligaţi.
Aşa cum se va constata instanţa de fond, deşi a dispus admiterea acţiunii civile în totalitate se înţelege şi nu în parte, căci în dispozitiv nu se menţionează acest aspect i-a obligat pe inculpat doar la plata sumei de 1.138.937,71 RON.
În motivarea acestei soluţii instanţa nu a arătat cum a ajuns la această sumă; mult se şi contrazice.
Astfel, deşi în considerente instanţa a arătat că faptele inculpaţilor au contribuit la crearea unui prejudiciu cu consecinţe deosebit d grave în sumă de 10.674.784 RON, realizează conţinutul complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, pag. 35, pentru ca mai jos la pag. 38 instanţa să reţinută:"Ca urmare, conduita ilicită a inculpaţilor A., B. şi N. a produs un prejudiciu neacoperit, resimţit în patrimoniul S.C. Plopeni Industrial Pac S.A., în limita valorii de 2.075.216,71 RON." În final, instanţa dispune obligarea inculpaţilor, în solidar, doar la plata sumei de 1.138.937,71 RON.
Apelanta parte civilă prin apărător ales a menţionat că nici suma de 2.075.216,71 RON şi nici suma de 1.138.937,71 RON nu rezultă din nicio probă administrată în cauză. De altfel, a menţionat din nou, faptul că instanţa de fond nu a arătat ce probe a avut în vedere atunci când a ajuns la concluzia obligării în solidar a inculpaţilor doar la suma de 1.138.937,71 RON.
De remarcat şi faptul că în cursul urmăririi penale s-a efectuat un raport de expertiză de doamna expert BBBB., raport în care nu se menţionează niciuna din sumele menţionate de instanţă, respectiv 2.075.216,71 lie şi nici suma de 1.138.937,71 RON.
Doamna expert a arătat că pentru toţi agenţii economici terenul curţi construcţii a fost subevaluat, iar activele vândute unor agenţi economici au fost în aşa măsură subevaluate încât nu s-au încadrat nici în valorile minime din grilele notarilor public, pag. 15 din raport.
În faza de judecată, la fond, adică în faţa unui complet de judecată din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a dispus şi efectuat un nou raport de expertiză, raport întocmit de doamna expert CCCC.; nici în acest raport de expertiză nu se face vreo referire la cele 2 sume menţionate mai sus.
Concluziile acestui raport de expertiză au stat la baza soluţiei pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în latura civilă, instanţa dispunând odată cu condamnarea inculpaţilor şi obligarea lor în solidar la plata către aceasta a sumei de 10.674.784 RON, reprezentând prejudiciul ce i-a fost cauzat ca urmare a înstrăinării bunurilor imobile din cadrul activului Ciuperceasca.
În ceea ce priveşte apelurile inculpaţilor, a solicitat să fie respinse, ca nefondate şi pe cale de consecinţă, a solicitat să se dispună condamnarea celor trei inculpaţi, constatând că din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată. Şi-a însuşit în totalitate argumentele menţionate în cuprinsul rechizitoriului şi, mai ales, în considerentele sentinţei penale nr. 699 pronunţată la 4 decembrie 2018 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cauza ce a format obiectul dosarului nr. x/2015
În opinia sa, împrejurarea că această hotărâre a fost, în final, desfiinţată pentru motivele cunoscute, nu anulează raţionamentul juridic al completului de judecată, complet ce a analizat extrem de minuţios fiecare probă administrată, fiecare dispoziţie legală incidentă în cauză ajungând, în final, la concluzia că inculpaţii au săvârşit faptele penale pentru care au fost trimişi în judecată.
De altfel, şi instanţa de fond a reţinut aceeaşi situaţie de fapt descrisă mai sus, ajungând la concluzia că faptele pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată subzistă şi "ca urmare, conduita ilicită a inculpaţilor A., B. şi N. a produs un prejudiciu neacoperit, resimţit în patrimoniul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A.," însă, Curtea de Apel Ploieşti a constatat existenţa unui caz care împiedică exercitarea în continuare a acţiunii penale, respectiv intervenirea prescripţiei răspunderii penale.
În concluzie a solicitat admiterea apelului, astfel cum a fost formulat şi, pe cale de consecinţă, să se desfiinţeze în parte sentinţa penală nr. 33 pronunţată la 05 aprilie 2023.
S-a solicitat ca în temeiul dispoziţiilor art. 19 şi art. 25 alin. (1) din C. proc. civ. să se admite acţiunea civilă şi, pe cale de consecinţă, să se dispună obligarea în solidar a inculpaţilor la plata sumei de 18.674.991 RON, reprezentând prejudiciul ce i-a fost cauzat ca urmare a înstrăinării bunurilor imobile din cadrul activului Ciuperceasca.
În temeiul dispoziţiilor art. 19 şi art. 25 alin. (1) din C. proc. civ. să se admite acţiunea civilă şi pe cale de consecinţă, să se dispună obligarea inculpatului B. la plata sumei de 42.297 RON, reprezentând prejudiciul cauzat ca urmare a încheierii contractelor de servicii nr. x şi 462 încheiate la 16 mai 2008.
În temeiul dispoziţiilor art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen. a solicitat să se dispună menţinerea măsurilor asigurătorii luate până în prezent cu privire la bunurile inculpaţilor.
În baza dispoziţiilor art. 404 alin. (4) lit. e) rap. la art. 276 alin. (1) din C. proc. pen. a solicitat obligarea în solidar a inculpaţilor la plata sumei de 15.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariul achitat avocatului ales - la fond şi la plata sumei de 7.500 RON onorariu stabilit prin contractul de asistenţă juridică seria x nr. x încheiat la 12 aprilie 2023, onorariul achitat pentru prezenta cauză.
În drept: art. 408 alin. (1), art. 409 alin. (1), lit. c), art. 410, art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) şi art. 276 din C. proc. pen.
La această completare a motivelor de apel au fost anexate fotocopiile unor înscrisuri, aflate în filele x; 247 dosarul Înaltei Curţi.
Apelantul intimat B. prin apărător ales a depus motivele de apel formulate în scris, la dosarul cauzei, aflate în filele x.
II.3. În dezvoltarea motivelor de apel, apelantul intimat a criticat sentinţa primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea apelului, iar în baza art. 421 pct. 2, lit. a) din C. proc. pen., desfiinţarea sentinţei atacate şi, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., rejudecând cauza, să se dispună achitarea inculpatului, deoarece fapta ce i se impută nu este prevăzută de legea penală. De asemenea, ca o consecinţă a soluţiei de achitare a solicitat să se dispună lăsarea nesoluţionată a acţiunii civile, în baza art. 25 alin. (5) din C. proc. pen.
Apelantul intimat prin apărător ales a arătat succint argumentele pe latură penală inclusiv sub aspectul prejudiciului stabilit şi contribuţia acestuia stabilite de prima instanţă.
În continuarea apelantul intimat prin apărător ales consideră că se impune achitarea sa, deoarece activitatea ce i se impută nu îndeplineşte condiţiile de tipicitate obiectivă, întrucât lipsesc elementul material şi urmarea imediată.
S-au făcut referiri la Decizia nr. 405/2016 şi Decizia nr. 392/2017 ale Curţii Constituţionale, precum şi la considerentele acestora, conchizând că incriminarea din art. 297 alin. (1) din C. pen. are în vedere nu încălcarea de către subiectul activ a oricărei norme din legislaţia primară, ci numai a acelor norme din legislaţia primară care stabilesc atribuţii de serviciu în sarcina sa. Prin "atribuţii de serviciu" ale unui funcţionare public se înţeleg îndatoririle (sarcinile, obligaţiile, competenţele) ce îi revin acestuia ca efect al exerciţiului funcţiei publice respective.
Din analiza materialului probator administrat în cauză, se poate constata că inculpatul B. nu a avut nicio implicare concretă, niciun rol şi nicio legătură cu operaţiunile de trecere din domeniul public în domeniul privat al judeţului Prahova a terenului în suprafaţă de 449.374,27 m.p. (din acte), situat în Băneşti, jud. Prahova.
Hotărârea nr. 16/02.02.2007 avută în vedere de Ministerul Public a fost adoptată de către Consiliul Judeţean Prahova, fără nicio legătură cu persoana inculpatului B..
De asemenea, acesta nu a avut nicio implicare în decizia de majorare a capitalului social al S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., prin aport în natură, având ca obiect terenul în suprafaţă de 449.374,27 m.p., deoarece acest lucru a fost stabilit tot prin Hotărârea nr. 16/02.02.2007, de către Consiliul Judeţean Prahoava.
Mai mult, inculpatul nu a avut vreo tangenţă cu declanşarea operaţiunilor de evaluare a terenului în suprafaţă de 449.374,27 m.p., situat în Băneşti, jud. Prahova, întrucât această activitate a fost decisă de acelaşi for deliberativ local - Consiliul Judeţean Prahova (prin aceeaşi hotărâre).
S-a precizat că operaţiunea de evaluare a terenului în suprafaţă de 449.374,27 m.p. şi a construcţiilor aflate pe acesta a fost dispusă şi realizată de Consiliul Judeţean Prahova, prin reprezentanţii săi în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Plopeni Industrial Parc S.A.
Astfel, membrii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. au formulat cererea nr. x/12.02.2007 prin care au solicitat Oficiului Registrului Comerţului Prahova numirea unuia sau mai multor experţi autorizaţi să evalueze activul "Cazarmă 1375", situat în localitatea Băicoi (rectificat Băneşti,n.n.), judeţul Prahova. Ulterior, prin raportul de expertiză tehnică judiciară nr. 6692/19.09.2007, efectuat în baza dispoziţiei din încheierea nr. 8204/20.07.2007 a judecătorului-delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Prahova, prin aplicarea criteriilor legale de evaluare, s-a stabilit că valoarea de piaţă a terenului în suprafaţă de 449.374,27 m.p., inclusiv construcţiile aflate pe acest teren, ce fac obiectul aportului în natură al acţionarului unic Consiliul Judeţean Prahova la majorarea capitalului social al S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., este de 5.511.719,05 RON.
Evaluarea efectuată prin raportul de expertiză tehnică judiciară nr. 6692/19.09.2007 nu a fost contestată de nicio persoană sau autoritate interesată anterior începerii prezentului proces penal. De altfel, nu s-a pus în discuţie niciodată şi nici nu s-a solicitat anularea actelor prin care a fost majorat capitalul social al S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., în baza raportului de expertiză menţionat mai sus. Examinând cu atenţie acest fapt, a considerat că obiectivitatea evaluării nici nu putea fi înlăturată în cadrul unui proces penal care nu vizează (şi) fapte ale expertului.
Prin urmare, faptele imputate inculpatului de către Ministerul Public nu au caracter ilicit, deoarece încheierea contractelor a avut la bază valoarea de piaţă a imobilelor respective, care fusese stabilită oficial, în septembrie 2007 (cu doar câteva luni mai devreme), prin acte emise de către autorităţile statului, la nivelul sumei de 5.511.719,05 RON.
Conform legii, după 28.03.2008 (data majorării capitalului social al S.C. Plopeni Industrial Parc S.A.), terenul în suprafaţă de449.374,27 m.p., situat în Băneşti, jud. Prahova, inclusiv construcţiile aferente, au intrat în proprietatea şi patrimoniul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., la valoarea aportului Consiliului Judeţean Prahova la majorarea capitalului social, respectiv cu valoarea de 5.511.719,05 RON, fiind înregistrat la această valoare în documentele financiar-contrabile ale acestei persoane juridice.
Într-o altă ordine de idei, din considerente care depăşesc sfera acurateţei, se impune lămurirea faptului că asociaţii nu sunt proprietarii activelor societăţii în care deţin participaţia la capitalul social, ci sunt proprietarii participaţiei (acţiunilor) şi, în temeiul acestor participaţii, au dreptul la dividente, dreptul de fi informaţi privitor la societate şi dreptul de implicare în adoptarea deciziilor importante pentru gestionarea societăţii (CJUE, Hotărârea din 30 mai 2013, XBV, C-651/11, parag. 39).
Aşadar, bunurile - aici avem în vedere imobilele vândute - aparţineau societăţii Polpeni Industrial Parc S.A. şi nu Consiliului Judeţean Prahova cum, în mod eronat şi repetat, s-a susţinut în cauză.
Din perspectiva regimului juridic aplicabil societăţii, potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 113 lit. f), coroborate cu prevederile art. 215, art. 216 şi art. 219 din legea nr. 31/1990, hotărârea de majorare a capitalului social al societăţii pe acţiuni este atributul Adunării General Extraordinare a Acţionarilor. Or, în speţă, toate actele inculpatului B. au fost determinate şi limitate de cele stabilite prin hotărârile Adunării Generale a Acţionarilor S.C. Plopeni Industrial Parc S.A.
Înstrăinarea şi condiţiile înstrăinării prin vânzare a unei părţi din activul "Ciuperceasca" au fost decise prin Hotărâri ale Adunărilor Generale Extraordinare ale Acţionarilor S.C. Plopeni Industrial Parc S.R.L., după cum urmează: prin Hotărârea nr. 11/20.09.2007 a Adunării Generale Extraordinare a Asociaţilor Societăţii Plopeni Industrial Parc S.A. s-a decis solicitarea Consiliului Judeţean Prahova pentru acordarea unui mandat special reprezentanţilor acţionarului unic în Adunarea Generală a Asociaţilor Societăţii Plopeni Industrial Parc S.R.L. pentru vânzarea activului/teren "Cazarma 1375 - Ciuperceasca"; prin Hotărârea nr. 133/28.07.2007 a Consiliului Judeţean Prahova s-a decis vânzarea terenului/activului "Cazarma 1375 - Ciuperceasca" şi împuternicirea reprezentanţilor Consiliului Judeţean Prahova în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. de a îndeplini procedurile legale de vânzare. Aceste proceduri includ şi împuternicirea reprezentantului legal de a semna actele de vânzare prin hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Asociaţilor Societăţii Plopeni Industrial Parc S.A. din data de 14.04.2008 (conform procesului-verbal nr. x/14.04.2008), reprezentanţii acţionarului unic au hotărât în unanimitate: Dezmembrarea activului "Cazarma 1375 - Ciuperceasca", în vederea ducerii la îndeplinire a Hotărârii Consiliului Judeţean Prahova prin care se dispune vânzarea imobilului mai sus menţionat; "Se împuterniceşte Preşedintele Consiliului de Administraţie - B. să semneze la notar actele de dezmembrare, conform procurii speciale a Preşedintelui Consiliului Judeţean - A."; "Scoaterea la vânzare pe loturi, conform dreptului de preempţiune prevăzute în contractele de închiriere, a imobilelor din incinta activului Ciuperceasca, actualilor locatari, după cum urmează(…)", cu menţionarea fiecărui locatar/viitor cumpărător, a loturilor/suprafeţelor de teren şi construcţii aferente ce urmează a fi vândute fiecărui locatar/cumpărător, precum şi a preţului fiecărei vânzări; din Procesul-verbal nr. x/14.04.2008 al Adunării Generale Extraordinare a Asociaţilor societăţii Plopeni Industrial Parc S.A. rezultă indubitabil că inculpatul a încheiat contractele de vânzare a terenului în suprafaţă de 366.216,00 m.p. în temeiul împuternicirii exprese acordate Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor societăţii Plopeni Industrial Parc S.A. din data de 14.04.2008, hotărâre adoptată în unanimitate de reprezentanţii acţionarului unic, Consiliului Judeţean Prahova.
Contrar celor reţinute în hotărârea atacată, a considerat că trebuie făcută distincţia dintre adoptarea deciziei de a vinde şi executarea acesteia. Inculpatul a acţionat ca mandatar şi ca executant al hotărârilor adoptate de către Adunarea generală (extraordinară) a acţionarului societăţii Plopeni Indutrial Parc S.A.
În contextul acestor premise, inculpatul a acţionat cu luarea în considerare a unor realităţi juridice necontestate de nimeni la acel moment, în baza unor dispoziţii legale ce susţin afirmaţia că bunurile vândute erau în proprietatea privată a unei societăţi care, prin organele sale statutare (AGA), a decis să fie înstrăinate şi, totodată, în ce condiţii.
La analiza activităţii imputate inculpatului s-a solicitat de către apărătorul acestuia să se aibă în vedere următoarele înscrisuri cu relevanţa indicată:
1. Convocator AGA ordinară a S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. pentru data de 26.02.2007 - nr. 85/15.02.2007 Relevanţă: AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. a fost convocată pentru data de 16.02.2007 în vederea aprobării "tarifelor de închiriere şi a modelului de contract de închiriere pentru activele cuprinse în imobilul Cazarma 1375 - Ciuperceasca". Prin urmare, tarifele şi conţinutul contractului de închiriere au fost propuse spre analiză şi decizie consilierilor din Consiliul Judeţean Prahova, membri în AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A.;
2. Proces-verbal întocmit de membrii AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. nr. 3/26.02.2007 Relevanţă: Înscrisul redă următoarea împrejurare:
"La punctul al doilea al ordinii de zi, membrii AGA discută cu privire la tarifele de închiriere şi modelul de contract pentru închirierea imobilelor situate în incinta activului Ciuperceasca. Membrii AGA hotărăsc în unanimitate următoarele:tarif hale industriale cu pod rulant - 1,5 euro/mp; tarif birouri 1,5 euro/mp; tarif spaţii producţie compartimentate - 1 euro/mp; construcţii degradate care necesită expertizare - 0,2 euro/mp; teren liber - 0,02 euro/mp; teren împădurit - 20 euro/lună/ha; durata contractului - 10 ani. Membrii AGA aprobă în unanimitate contractul;
3. Hotărârea AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. nr. 3 din 26.02.2007 Relevanţă: AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. în şedinţa din data de 26.02.2007 sub conducerea preşedintelui de şedinţă Y., a hotărât cuantumul tarifelor de închiriere şi durata închirierii şi a aprobat modelul de contract de închiriere, deci, pe baza unei analize efective, deliberative;
4. Anexă la Hotărârea AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. nr. 3 din 26.02.2007 (contract de închiriere - model) Relevanţă: Modelul de contract de închiriere a fost adoptat prin Hotărârea AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. nr. 3 din 26.02.2007 de către consilierii din Consiliul Judeţean Prahova, membri în AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. - contract ce prevede la art. 30, dreptul de preemţiune al chiriaşilor;
5. Hotărârea AGEA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. nr. 11 din 30.10.2008 Relevanţă: Prin art. 1 alin. (2) din această hotărâre, AGEA a dispus a se solicita un punct de vedere al direcţiei de specialitate din cadrul Consiliului Judeţean Prahova pentru a se stabili dacă raportul de evaluare nr. x/19.09.2007 (întocmit de expertul tehnic judiciar R.) cu ocazia majorării capitalului social cu activele Cazarma 1375 - Ciuperceasca poate fi luat în considerare la vânzarea imobilului. Preşedinte de şedinţă a fost dl. DDDD.;
6. Adresa nr. x/31.10.2008 a S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. către Consiliul Judeţean Prahova Relevanţă: Prin această adresă, semnată de directorul general al S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. - EEEE., societatea a adresat Consiliului Judeţean Prahova mai multe întrebări în problema necesităţii întocmirii unui nou raport de evaluare pentru vânzarea imobilelor în discuţie. Din consultarea acestui înscris se poate constata că S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., prin directorul general, a solicitat detalii relevante, precum: dacă raportul de evaluare întocmit cu ocazia majorării de capital poate fi luat în considerare (ca raport de evaluare) pentru vânzarea activelor; dacă, analizând hotărârea CJ Prahova nr. 133/28.09.2007 şi transcrierea discuţiilor din şedinţa de consiliu rezultă că s-a hotărât că vânzarea imobilului să se facă la valoarea evaluării pentru introducerea imobilului în capitalul social; dacă dezmembrarea implică o nouă evaluare a imobilului rezultat din dezmembrare; dacă AGA mai avea dreptul să întocmească un raport de evaluare în cazul în care ar fi primit dispoziţie să folosească raportul de evaluare întocmit pentru majorarea capitalului social; dacă se impunea constituirea unei comisii al cărei obiect de activitate să fie vânzarea imobilelor dezmembrate din activul Ciuperceasca;
7. Răspuns al Consiliului Judeţean Prahova nr. 18.732/28.11.2008 Relevanţă: Sub semnătura directorului executiv din cadrul Direcţiei Juridice a Consiliului Judeţean - dna. FFFF. - această instituţie răspunde solicitărilor S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., în esenţă că: în mod corect şi legal a fost luat în considerare raportul întocmit în vederea majorării capitalului social şi la vânzarea imobilelor, că o altă evaluare după dezmembrare ar fi fost inutilă şi ar fi generat costuri suplimentare nejustificate, că nu exista temei legal pentru constituirea unei comisii al cărei obiect de activitate să fie vânzarea imobilelor dezmembrate;
8. Hotărârea AGEA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. nr. 4 din 14.04.2008 Relevanţă: Hotărârea a fost adoptată în şedinţa prezidată de dl. X.. Potrivit art. 2 s-a aprobat vânzarea pe loturi a activului Cazarma Ciuperceasca în baza dreptului de preemţiune prevăzut în contractele de închiriere, consilierii din Consiliul Judeţean Prahova, membri în AGEA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. au individualizat fiecare bun imobil ce va fi vândut, cu indicarea expresă a preţului de vânzare. Finalmente, hotărârea mandatată Preşedintele Consiliului de Administraţie să semneze actul de dezmembrare şi contractele de vânzare-cumpărare cu societăţile menţionate expres în conţinutul hotărârii. Prin urmare, limitele mandatului au fost exclusiv semnarea actelor, obiectul contractului, preţul şi părţile contractante fiind indicate expres de AGEA;
9. Hotărârea AGEA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. nr. 12 din 03.10.2007 Relevanţă: Hotărârea menţionează valoarea capitalului adus aport în societate - Cazarma 1375 - Ciuperceasca, respectiv 5.511.719,05 RON;
10. Hotărârea Consiliului Judeţean Prahova nr. 133/28.09.2007 Relevanţă
Prin art. 1 din această hotărâre, se face dovada însuşirii exprese a Raportului de evaluare nr. x/19.09.2007, în vederea vânzării, aspect reieşit şi din expunerea de motive menţionată în considerentele acestui act administrativ. Prin art. 2 se mandatează reprezentanţii Consiliului Judeţean Prahova în Adunarea Generală a Acţionarilor la Societatea Comercială Plopeni Industrial Parc S.A. pentru vânzarea activului Cazarma 1375 - Ciuperceasca;
11. Proces-verbal întocmit de membrii AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. nr. 2 din 12.02.2007 Relevanţă: Înscrisul surprinde iniţierea procedurii de evaluare a imobilului în discuţie în vederea majorării capitalului social;
12. Proces-verbal întocmit de membrii AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. nr. 05 din 23.04.2007 Relevanţă: Reprezentanţii Consiliului Judeţean Prahova în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. au analizat efectiv contractele de închiriere şi au stabilit, în mod nemijlocit, clauzele contractuale, în acest proces-verbal regăsindu-se amendamentele formulate de membrii AGA şi aprobate de AGA;
13. Proces-verbal întocmit de membrii AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. nr. 06 din 18.05.2007 Relevanţă: Reprezentanţii Consiliului Judeţean Prahova în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. au analizat efectiv situaţia drumului de acces în activul Ciuperceasca, hotărând introducerea în planul de investiţii al societăţii pe anul 2007 a realizării unui studiu de fezabilitate şi a unui proiect tehnic pentru reabilitarea acestui drum, precum şi selecţia de oferte pentru desemnarea unui executant. Membrii Aga au aprobat, de asemenea, încheierea unui contract de asociere în participaţiune cu Primăria comunei Băneşti în scopul executării drumului în discuţie;
14. Proces-verbal întocmit de membrii AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. nr. 11/20.09.2007 Relevanţă: Potrivit pct. 1 al acestui proces-verbal, membrii AGA au discutat Raportul de evaluare întocmit de R., ulterior hotărând înaintarea acestuia spre aprobarea Consiliului Judeţean. Esenţial. De asemenea, s-a înaintat spre dezbatere şi aprobarea Consiliului Judeţean Prahova propunerea de cordare a unui mandat special reprezentanţilor Consiliului Judeţean Prahova în AGA SC. Plopeni Industrial Parc S.A. pentru vânzarea activului Cazarma 1375 - Ciuperceasca;
15. Proces-verbal întocmit de membrii AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. nr. 13/12.11.2007 Relevanţă: Deşi au fost anumite discuţii, ulterior votul final a fost unanim în sensul aprobării ofertei de vânzare la preţul dezbătut;
16. Proces-verbal întocmit de membrii AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. nr. 01/31.01.2008 Relevanţă: În această şedinţă, reprezentanţii Consiliului Judeţean Prahova în AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. au hotărât, în unanimitate, că lucrarea de executare a drumului de acces în incinta Ciuperceasca să fie contractată în limita a 240.000 euro. De asemenea, s-a împuternicit Consiliul de Administraţie să numească o comisie pentru organizarea procedurii de selecţie de oferte, compusă din 5 membri, care-l va cuprinde pe domnul Y., membru AGA. Potrivit pct. 3 al acestui proces-verbal a fost mandatat inculpatul B. să facă demersurile pentru dezmembrarea activului Ciuperceasca şi încheierea contractelor de vânzare-cumpărare cu S.C. M., după majorarea de capital social;
17. Proces-verbal (în extras) întocmit de membrii AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. din data de 18.02.2008 Relevanţă: Reprezentanţii Consiliului Judeţean Prahova în AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. au hotărât punctual valorile de ofertă în vederea vânzării activelor Ciuperceasca S.A. au hotărât punctual valorile de ofertă în vederea vânzării activelor Ciuperceasca - aspect esenţial în economia cauzei;
18. Proces-verbal întocmit de membrii AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. nr. 03 din 19.03.2008 Relevanţă: Reprezentanţii Consiliului Judeţean Prahova în AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. au hotărât, în unanimitate, să se încheie antecontracte de vânzare-cumpărare cu locatarii după obţinerea numerelor cadastrale provizorii, precum şi că în termen de 2 luni de la obţinerea numerelor cadastrale definitive, locatarii să achite preţul integral de vânzare-cumpărare;
19. Proces-verbal întocmit de membrii AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. nr. 04 din 14.04.2008 Relevanţă: Reprezentanţii Consiliului Judeţean Prahova în AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. au hotărât, în unanimitate, dezmembrarea activului Ciuperceasca în 21 de loturi. Procesul-verbal menţionează că la pct. 2 al ordinii de zi se discută cu privire la preţurile de vânzare a activelor din incinta Ciuperceasca. De asemenea, se consemnează că membrii AGA au hotărât, în unanimitate, scoaterea la vânzare pe loturi, conform dreptului de preempţiune prevăzut în contractele de închiriere, a imobilelor din incinta activului Ciuperceasca, cu indicarea detaliată a suprafeţelor totale, a celor construite şi a preţurilor. Prin rechizitoriu, în sarcina inculpatului se reţine că prin semnarea contractelor în discuţie, acesta a încălcat următoarele dispoziţii legale:
"art. 7 lit. a) din O.G. nr. 119/1999 care, în epoca faptelor, avea următorul conţinut: Controlul financiar preventiv consta în verificarea sistematică a proiectelor de operaţiuni care fac obiectul acestuia potrivit art. 6 din punctul de vedere al legalităţii şi regularităţii; art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999, text potrivit căruia se supun aprobării ordonatorului de credite numai proiectele de operaţiuni care respectă întru totul cerinţele de legalitate, regularitate şi încadrare în limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament aprobate, după caz, care poartă viza de control financiar preventiv propriu; art. 2 alin. (2) lit. f) din O.U.G. nr. 34/2006, text cu următorul cuprins: Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică sunt: a) nediscriminarea; b) tratamentul egal; c) recunoaşterea reciprocă; d) transparenţa; e) proporţionalitatea; j) eficienţa utilizării fondurilor publice; g) asumarea răspunderii; art. 4 din Legea nr. 514/2003, text potrivit văruia consilierul juridic în activitatea sa asigură consultanţă şi reprezentarea autorităţii sau instituţiei publice în serviciul căreia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apără drepturilor şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română sau străină, în condiţiile legii şi ale regulamentelor specifice unităţii, avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic."
Preliminar, a considerat că toate aceste texte de lege invocate ca temei al acuzaţiei penale nu stabilesc atribuţii în sarcina inculpatului (administrator/preşedinte al consiliului de administraţie şi directorul general al S.C. Plopeni Industrial Parc S.A.). Din niciun text dintre cele invocate nu rezultă atribuţii pentru un administrator/preşedinte al Consiliului de administraţie şi directorul general al unei societăţi comerciale.
Dintr-o altă perspectivă, o parte din textele invocate, pretins încălcate, sunt sancţionate contravenţional.
Astfel, potrivit art. 293 lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006, aplicarea altor proceduri de atribuire decât a celor care sunt prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă constituie contravenţie şi se sancţionează, potrivit art. 297 alin. (3), cu amendă de la 70.000 RON la 100.000 RON, iar potrivit prevederilor art. 293 lit. v) din O.U.G. nr. 34/2006, orice altă încălcare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă sau a actelor normative emise în aplicarea acesteia, având ca efect încălcarea dispoziţiilor de la art. 2 constituie contravenţie şi se pedepseşte, potrivit art. 297 alin. (1) cu amendă de la 10.000 RON la 35.000 RON.
Raportat la textele legale invocate de către Ministerul Public, în susţinerea acuzaţiei, s-a solicitat să se constate că inculpatul nu a încălcat nicio dispoziţie legală din legislaţia primară în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
S-a susţinut că, în cauză, ar fi fost necesară organizarea unor licitaţii în vederea înstrăinării terenurilor şi construcţiilor care au făcut obiect al contractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu cele 9 societăţi.
Apelantul intimat inculpat prin apărător ales a menţionat că aceste contracte au fost precedate de contracte de închiriere, încheiate sub forma unor tipizate, modelul fiind unul utilizat în cazul tuturor parcurilor industriale.
Acest lucru rezultă din corespondenţa cu C.J. Prahova şi din declaraţiile martorilor GGGG., Y. (fost consilier judeţean şi membru AGA PIP SA), GG., JJ. (fost consilier judeţean şi membru AGA PIP S.A..) şi HHHH. (fost director IIII.) care confirmă că toate contractele de închiriere cuprindeau acest drept de preempţiune, iar formularele erau utilizate de toate parcurile industriale, fiind întocmite de autorităţile centrale cu atribuţii în domeniul înfiinţării şi funcţionării parcurilor industriale.
De asemenea, martorii precizează că au cunoştinţă despre vânzări de aceeaşi natură, respectiv imobile, unor chiriaşi fără organizarea unor licitaţii, vânzările fiind făcute prin negociere directă în baza dreptului de preempţiune.
Potrivit art. 132 din Legea societăţilor, hotărârile AGA sunt obligatorii şi dobândesc putere de lege faţă de acţionari şi ceilalţi membri ai societăţii, deoarece aşa cum rezultă din aceeaşi lege, AGA este forul deliberativ şi decizional.
Astfel, în ceea ce priveşte conţinutul contractului de închiriere şi tarifele de închiriere pentru activele cuprinse4 în punctul Ciuperceasca au fost analizate în Adunarea Generală a Acţionarilor din 16.02.2007, iar prin Hotărârea AGA nr. 3/26.02.2007 a fost aprobat modelul de contract, care cuprindea şi tarifele, durata închirierilor şi dreptul de preempţiune.
Argumentele prezentate mai sus relevă că apelantul B. nu a făcut altceva decât să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu, vânzând bunurile către persoanele îndreptăţite în baza unei evaluări efectuate de către un expert autorizat, cu doar câteva luni mai înainte, ceea ce echivalează cu lipsa elementului material.
Având în vedere că vânzarea bunurilor s-a efectuat la preţul rezultat din evaluarea agreată a insistat asupra împrejurării că, prin Hotărârea AGEA din cadrul S.C. PIP S.A. nr. 11/2008 s-a dispus solicitarea unui punct de vedere al Direcţiei de specialitate din cadrul CJ Prahova dacă valorile cuprinse în raportul de evaluare nr. x/19.09.2007 întocmit d expertul tehnic R., pot fi luate în considerare la vânzarea imobilelor.
În adresa de răspuns (nr. 18.732/28.11.2008) sub semnătura Directorului executiv al direcţiei de specialitate, s-a precizat că în mod corect şi legal valorile existente în raportul de expertiză întocmit în vederea majorării capitalului social au fost preluat şi în vederea vânzărilor de terenuri şi construcţii. Mai mult, în aceeaşi adresă se precizează că efectuarea unei alte evaluări ar fi generat costuri suplimentare nejustificate. A rezultat că nici urmarea imediată - prejudicierea părţii civile - nu este o condiţie realizată în speţă. Pentru aceste motive - lipsa elementului material şi a urmăririi imediate a solicitat să se constate că faptele nu sunt prevăzute de legea penală.
Apelantul intimat inculpat B. prin apărător ales sub aspectul laturii civile a cauzei a menţionat că găsind întemeiate apărările lor a solicitat să se dispună lăsarea nesoluţionată a acţiunii civile, în baza art. 25 alin. (5) din C. proc. pen.
Pentru motivele dezvoltate mai sus a solicitat admiterea apelului, iar în baza art. 421 alin. (2) lit. a) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. să se desfiinţeze sentinţa atacată şi, rejudecând cauza să se dispună achitarea inculpatului B. pentru infracţiunea imputată.
Apelantul intimat A. a depus la dosarul cauzei motivele de apel, aflate în vol. I, dosarul Înaltei Curţi.
II.4. În dezvoltarea motivelor de apel, apelantul inculpat prin apărător ales a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. şi în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., rejudecând cauza să se dispună achitarea sa, deoarece fapta ce i se impută nu este prevăzută de legea penală şi să se respingă acţiunea civilă.
S-a mai arătat că în principiu să se constate că în sarcina sa nu poate fi reţinută infracţiunea de instigare la abuz în serviciu, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, că în sarcina lui B. nu poate fi reţinută infracţiunea de abuz în serviciu la vânzarea activelor Ciuperceasca, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni şi că Parcul Industrial Plopeni S.A. nu a fost prejudiciat prin vânzarea activelor Ciuperceasca şi deci nu se poate constitui ca parte civilă în cauză.
S-a solicitat să se constate că nu sunt întrunite condiţiile pentru a se reţine în sarcina sa fapta de instigare la abuz în serviciu, întrucât: Procura specială prin care este acuzat că l-a instigat pe B. nu este o procură de mandatare a vânzării aşa cum se susţine în rechizitoriu, ci una de mandatare a semnării contractelor prin care societatea urma să vândă, că procura specială a apărut la o dată ulterioară hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor cu privire la vânzare, fără ca el să aibă vreo contribuţie şi că procura specială a fost însuşită de AGA doar în ceea ce priveşte mandatarea semnării anterior folosirii acesteia la notariat. Declaraţia de suspect a lui B. nu este reală, întrucât pe de-o parte a fi obţinută de către DNA Serviciul Teritorial Ploieşti la schimb cu oferirea calităţii de martor denunţător a lui B. într-un alt dosar şi, pe de altă parte a fost retrasă sau nuanţată de către B. în timpul audierii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În ceea ce priveşte acuzaţia de abuz în serviciu reţinută în sarcina lui B. s-a arătat calitatea de vânzători avută de membrii AGA în baza mandatului acordat de Consiliul Judeţean Prahova, mandat pe care aceştia şi l-au îndeplinit direct, prin emiterea a cinci Hotărâri ale AGA prin care au decis vânzarea în baza dreptului de preempţiune, au stabilit preţurile de vânzare pentru fiecare cumpărător şi l-au împuternici pe inculpatul B. să semneze contractele de vânzare-cumpărare la Notariat. Atâta vreme cât inculpatul B. nu a dobândit niciodată calitatea de vânzător şi a acţionat numai în baza mandatelor date de AGA, nu poate fi reţinută în sarcina acestuia fapta de abuz în serviciu, nefiind întrunite elementele de tipicitate obiectivă, acesta nefiind cel care a luat hotărârile de înstrăinare a activului Ciuperceasca. În acest fel nici în sarcina sa nu poate fi reţinută fapta de instigare la abuz în serviciu.
Referitor la inexistenţa prejudiciului a arătat că Parcul Industrial Plopeni S.A. nu a fost prejudiciat prin vânzarea parţială a activului Ciuperceasca, întrucât vânzarea s-a făcut la preţuri aproape duble faţă de evaluarea aportului în natură la capitalul social şi a generat în anul fiscal 2008 profit societăţii şi nicidecum pierdere. Expertiza dispusă în cauză unilateral de DN, Serviciul Teritorial Ploieşti şi avută în vedere în sentinţa penală apelată la calculul prejudiciului este eronată aşa cum rezultă din raportul de expertiză extrajudiciară în specialitatea verificare rapoarte de evaluare (Anexa 1). Inexistenţa prejudiciului lasă fără obiect acuzaţiile de abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu.
Astfel, în continuare apelantul intimat A. în ceea ce priveşte acuzaţia de instigare la abuz în serviciu reţinută în sarcina sa a arătat că în timpul mandatului său de preşedinte, Consiliul Judeţean Prahova care era unic acţionar în patru parcuri industriale (Ploieşti, Brazi, Vălenii de Munte şi Plopeni) a emis 13 hotărâri de aport în natură la capitalul social al acestor parcuri industriale şi 17 hotărâri de mandatare a membrilor Adunării Generale a Acţionarilor pentru vânzarea de active.
Urmare Hotărârii Consiliului Judeţean Prahova 133/2007 a trebuit modificat capitalul social cu aportul în natură şi a fost autentificat Actul Constitutiv actualizat al Parcului Industrial Plopeini S.A. la P. în data de 12.02.2008. Alegerea BNP P. a fost făcută de S., aşa cum rezultă din declaraţia de martor a notarului P.:
"La începutul anului 2008 am fost recomandat domnului S., avocat, de către o cunoştinţă comună a noastră. Am fost recomandat în condiţiile în care domnul S. avea nevoie de încheierea unor acte notariale." Anterior autentificării Actului Constitutiv actualizat a fost autentificată o procură specială cu nr. x din 05.12.2007 (Anexa 15), care îl mandata pe B. să semneze Actul Constitutiv actualizat urmare a aportului în natură la capitalul social. Această procură a fost cerută şi redactată de notarul P. şi semnată de apelantul intimat inculpat în calitatea de reprezentant al acţionarului unic la sediul Partidului Conservator al cărui preşedinte era. Raţiunea acestei procuri rezidă în principiul simetriei actelor, în sensul că pentru a autentifica Actul Constitutiv actualizat notarul a considerat că era necesar tot un act autentic pentru mandatarea semnării.
Din aceleaşi considerente, de simetrie a actelor a apărut şi necesitatea procurii speciale autentificate cu nr. x la BNP P. (Anexa 16). Procura nu a fost nici cerută, nici gândită, nici redactată de el, ci de notarul P. având la bază Hotărârea Consiliului Judeţean Prahova 133/2007 de însuşire a Raportului de Evaluare şi de mandatare a reprezentanţilor Consiliului Judeţean Prahova în AGA a Parcului Industrial Plopeni S.A. pentru vânzarea activului, aşa cum rezultă din declaraţia de martor a acestuia:
"În ceea ce priveşte vânzarea, un alt act pe care l-am stabilit ca fiind necesar a fost procura din partea acţionarului unic, Consiliul Judeţean Prahova. Această procură a fost redactată de către mine în contextul în care mi s-a prezentat de către B. şi S. o hotărâre a Consiliului Judeţean Prahova referitoare la vânzarea activului. La solicitarea lui B. m-am deplasat la sediul Consiliului Judeţean Prahova unde preşedintele consiliului, A. a semnat această procură."
Este interesant de remarcat faptul că locul în care s-a semnat procura nu a fost nici acum biroul notarului.
Susţinerile din Raportul de constatare al specialistului DNA JJJJ. şi din rechizitoriu, cum că procura specială era o procură care îl mandata pe B. să vândă imobilul Ciuperceasca către orice persoană prin negociere este falsă, fiind indicate prevederi ale procurii.
Apelantul intimat inculpat critică modul în care procurorul a reţinut în ordonanţa din 04.12.2015 aspecte privind procuror, precum şi modul în care s-a exprimat specialistul financiar DNA, considerând că este o eroare însuşită în mai multe rânduri şi în rechizitoriu şi reprezintă temeiul trimiterii sale în judecată.
Faptul că procura nu era o procură care să îl mandateze pe B. să vândă este foarte clar din conţinutul acesteia:"2. Să semneze în numele S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. contractele de vânzare-cumpărare prin care societatea va vinde…", deci nu B.. Dacă notarul P., cel care o redactase, ar fi înţeles-o ca pe o procură de mandatare a vânzării, ar fi autentificat în baza ei actele de vânzare-cumpărare. Notarul care a autentificat actele de vânzare-cumpărare, N. afirma în declaraţia de suspect că a autentificat vânzarea urmare Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor Parcului Industrial Plopeni S.A., a cărei existnţă a verificat-o în Monitorul Oficial. A dorit să mai precizeze că la data de 25.03.2008 când a fost semnată procura specială autentificată sub nr. x, deciziile de vânzare ale terenurilor şi clădirilor închiriate către cei 11 solicitanţi fuseseră luate de AGA.
În ceea ce priveşte modul de stabilire a preţurilor se observă foarte clar că preţurile nu au rezultat în urma unor negocieri. Ele au fost stabilite unilateral de către Parcul Industrial Plopeni S.A. şi aprobate în AGA, după care au fost comunicate solicitanţilor ca preţuri fixe, nenegociabile. După ce aceştia şi-au exprimat acordul de acceptare a preţului, AGA a decis vânzarea. Acest lucru este prezent şi în rechizitoriu, unde la pag. 43 se afirma în legătură cu AGA Parcului Industrial Plopeni S.A. din 18.02.2008 şi a Hotărârii AGA nr. 2/2008 de stabilire a preţurilor de vânzare: Din cuprinsul procesului-verbal de şedinţă nu a rezultat temeiul preţurilor stabilite. Referitor la acest aspect este de menţionat că preţurile au fost stabilite în mod unilateral de către reprezentanţii societăţii comerciale vânzătoare."
Faptul că preţurile nu au fost negociate reiese şi din declaraţiile martorilor FF., II., CC. şi EE..
Prevederea din Procura Specială nr. 536 de împuternicire a mandatarului să negocieze şi să stabilească preţul vânzării cu condiţia ca suma încasată să nu fie mai mică decât 5.551.719,05 RON, a apărut tot la iniţiativa notarului P. căruia i-a fost prezentată Hotărârea Consiliului Judeţean Prahova 133/2007 în care apărea însuşirea de către Consiliul Judeţean Prahova a Raportului de Expertiză Tehnică Judiciară cu valoarea de 5.551.719,05 RON şi care nu cunoştea şi nici nu a fost informat de ci doi, B. şi S. care au fost prezenţi în biroul notarului în timpul redactării procurii speciale, ca la acel moment toate preţurile de vânzare fuseseră stabilite unilateral de AGA a Parcului
Industrial Plopeni S.A. şi acceptate de cei 11 solicitanţi, şi că valoarea de vânzare era aproape dublă decât valoarea evaluată.
Se menţionează că această prevedere din procură nu a produs efecte. De fapt ea era caducă, întrucât la momentul semnării procurii toate preţurile fuseseră fixate şi suma lor conform hotărârilor aga ERA DE 2.639.863 euro, aproximativ 9,5 milioane de RON, aproape dublu decât valoarea minimă înscrisă în procură, însă acest lucru nu era cunoscut nici de notarul P. ca redactant, nici de apelantul intimat ca semnatar.
S-a mai arătat că pe lângă argumentele pe care le-a adus până acum, doreşte să întărească susţinerea că acuzaţia este falsă prin faptul că nici autorul procurii, notarul P. nu a considerat-o în acest fel, întrucât a refuzat ulterior autentificarea actelor de vânzare-cumpărare. Este evident că dacă notarul P. ar fi redactat procura ca o procură de vânzare, nu ar fi avut nicio problemă să autentifice vânzările.
După apariţia procurii speciale, AGA Parcului Industrial Plopeni S.A. în şedinţa din 14.04.2008, întrucât fusese finalizată documentaţia de dezmembrare a imobilului 1375 Ciuperceasca, a procedat la adoptarea unei hotărâri care a reunit cele patru hotărâri anterioare şi a detaliat loturile care urmau a fi vândute în conformitate cu Actul de Dezmembrare în 21 de loturi. Această nouă Hotărâre a AGA nu a modificat nimic din conţinutul celor patru hotărâri anterioare, nici faţă de vânzare, nici faţă de mandatarea semnării. Membrii AGA nu au folosit Procura Specială nr. 536 decât pentru mandatarea în vederea semnării aşa cum reiese din Hotărârea AGA nr. 4/2008 (Anexa 17), citându-se din Art. 3, Art. 1 şi Art. 2.
Dacă AGA ar fi considerat procura ca pe o procură de vânzare ar fi invocat-o şi în deciziile de la Art. 1 şi Art. 2 care vizau vânzarea. În plus, mandatarea de la Art. 3 a lui B. să semneze actul de dezmembrare şi actele de vânzare-cumpărare conform procurii speciale reprezintă decizia membrilor AGA de a-şi însuşi conţinutul procurii speciale exclusiv faţă de mandatarea semnării.
S-a menţionat că procura a fost folosită la autentificarea actelor şi a produs efecte ulterior însuşirii ei de către membrii AGA, începând cu 25.04.2008. Întrucât autentificarea actelor a avut loc ulterior este evident că mandatarea semnării a fost făcută de AGA prin Art. 3 al Hotărârii nr. 4/2008.
În concluzie a solicitat să se constate următoarele:
1. Procura nu a apărut din iniţiativa apelantului intimat inculpat. Ea a fost iniţiată şi redactată de notarul P., din considerente de simetrie a actelor.
2. Procura nu este o procură de mandatare a vânzării aşa cum este prezentată în rechizitoriu, ci doar de mandatare a semnării actelor rezultate urmare a deciziilor de vânzare luate de Adunarea Generală a Acţionarilor Parcului Industrial Plopeni S.A.
3. Procura a fost semnată şi autentificată la data de 25.03.2008 dată la care Adunarea Generală a Acţionarilor luase toate deciziile de vânzare şi cei 11 solicitanţi acceptaseră preţurile şi condiţiile de cumpărare, motiv pentru care procura nu a produs niciun efect asupra stabilirii preţurilor de vânzare şi a deciziilor de vânzare parţială a imobilului.
4. Procura a fost însuşită de Adunarea Generală a Acţionarilor care a dispus mandatarea tot a lui B. să semneze Actul de Dezmembrare şi Actele de Vânzare-Cumpărare şi a produs efecte după această însuşire.
5. Procura nu l-a putut instiga pe B. să vândă, întrucât acesta nu a avut în niciun moment calitatea de vânzător.
6. Procura nu a instigat nici pe membrii Adunării Generale a Acţionarilor să vândă, aceştia şi-au îndeplinit mandatul dat de Consiliul Judeţean Prahova relativ la vânzare şi şi-au însuşit din procură doar mandatarea semnării actelor rezultate în urma deciziilor lor.
Apelantul intimat inculpat arată referitor la acuzaţiile de instigare din declaraţia de suspect a lui B., citând din declaraţia de suspect a acestuia şi certificând realitatea împrejurărilor respective pentru că şi el le-a relatat în declaraţia sa de suspect anterioară declaraţiei lui B..
În ceea ce priveşte celelalte afirmaţii în sensul că tot el a fost acela care i-a trimis pe reprezentanţii H. S.R.L., F. S.R.L., K. şi KKKK., nu a certificat niciuna din acestea, lucru care rezulta şi din declaraţiile martorilor respectivi.
De altfel, în aceiaşi perioadă B. şi LLLL., reprezentantul H. S.R.L. îi cumpăraseră vicepreşedintelui CJ Prahova MMMM. ca mită o maşină, aşa cum a reieşit din dosarul şi ulterior decizia penală nr. 458/2017 din 07.04.2017 a Curţii de Apel Ploieşti (Anexa 18), citând mai multe afirmaţii făcute de B., precum şi din Hotărârea AGA Parcului Industrial Plopeni S.A. nr. 13 din 12.11.2007, respectiv Art. 2, din Procesul - Verbal al AGA Parcului Industrial Plopeini S.A. din 18.02.2008, din declaraţia martorului GG., director la Parcul Industrial Plopeni S.A., naşul de cununie al lui B., acela care a propus preţurile de vânzare AGA.
Referitor la relaţia sa cu B. a menţionat că nu l-a propus şi nu l-a numit el în funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Parcului Industrial Plopeni S.A, ci l-a propus vicepreşedintele Consiliului Judeţean Prahova, MMMM., aşa cum rezultă din decizia penală nr. 458/2017 din 07.04.2017 a Curţii de Apel Ploieşti (Anexa 18 pag. 5). Dosarul a fost unul de dare şi luare de mită în care B. a avut calitatea de martor denunţător (Anexa 18 pag. 4). A menţionat că domnul B. este naşul de cununie al lui MMMM., şi că denunţul a fost unul de la naş la fin. La data de 15.12.2015, data când B. a formulat denunţul, a primit şi el calitatea de inculpat în dosarul Ciuperceasca, făcând referiri la denunţul acestuia şi la declaraţia de inculpat dată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Referitor la acuzaţia de abuz în serviciu reţinută în sarcina lui B., Consiliul Judeţean Prahova prin Hotărârea nr. 133 din 28.09.2007 (Anexa 9) şi-a însuşit Raportul de evaluare şi a aprobat mandatarea reprezentanţilor Consiliului Judeţean Prahova în AGA Parcului Industrial Plopeni S.A. pentru vânzarea imobilului specificându-se că mandatarea constituie avizul prealabil al
Consiliului Judeţean Prahova în vederea îndeplinirii procedurilor legale de către reprezentanţii Consiliului Judeţean Prahova în AGA Parcului Industrial Plopeni S.A.
Apelantul intimat inculpat a mai menţionat că între Consiliul Judeţean Prahova şi membrii AGA Parcului Industrial Plopeni S.A. era semnat un contract de mandat (Anexa 10) în care erau expres prevăzute drepturile, obligaţiile şi răspunderile membrilor AGA.
La Parcul Industrial Plopeni S.A. au urmat un număr de patru hotărâri ale AGA (nr. 13 din 12.11.2007 (Anexa 11), nr. 1 din 31.01.2008 (Anexa 12), nr. 2 din 18.02.2008 (Anexa 13) şi nr. 3 din 19.03.2008 (Anexa 14) prin care reprezentanţii Consiliului Judeţean în AGA şi-au îndeplinit mandatul primit, aprobând preţurile şi condiţiile de vânzare, vânzarea şi mandatarea lui B. să semneze şi să autentifice la notar dezmembrarea imobilului, antecontractele şi/sau contractele de vânzare-cumpărare cu toţi cei 11 solicitanţi, în condiţiile arătate, respectiv în Hotărârea nr. 13 din 12.11.2007 Art. 2, Hotărârea nr. 1 din 31.01.2008, Hotărârea nr. 2 din 18.02.2008, Hotărârea nr. 3 din 19.03.2008 în condiţiile citate.
Din conţinutul hotărârilor AGA de mai sus apelantul intimat inculpat arată că se constată faptul că reprezentanţii Consiliului Judeţean Prahova în AGA şi-au îndeplinit în mod direct mandatul primit de la Consiliul Judeţean, fără a delega luarea deciziilor de vânzare şi l-au mandatat pe B. doar să semneze actele rezultate în urma deciziilor luate de ei.
Şi mai important este faptul că îndeplinirea mandatului prin luarea deciziilor de vânzare s-a realizat în şedinţele AGA în mod liber, fără nicio ingerinţă a altor persoane, lucru care rezulta din procesele-verbale de şedinţă şi din declaraţiile de martor ai celor cinci membrii ai AGA: NN., X., Y., AA. şi JJ., aflate la dosarul cauzei.
A mai arătat că nu a participat la niciuna din şedinţele AGA. Atâta vreme cât mandatarea lui B. s-a făcut exclusiv pentru semnarea actelor rezultate în urma hotărârilor AGA este complet eronată acuzaţia care se reţine în sarcina acestuia cum că a vândut parţial imobilul Ciuperceasca, întrucât, B. nu a dobândit în niciun moment al derulării procedurilor de vânzare, calitatea de vânzător. Această calitate au avut-o în exclusivitate cei cinci consilieri judeţeni enumeraţi mai sus, reprezentanţii Consiliului Judeţean Prahova în AGA.
Este evident că în sarcina lui B. nu poate fi reţinută acuzaţia de abuz în serviciu, nefiind întrunite elementele de tipicitate obiectivă, acesta nefiind cel care a luat hotărârile de înstrăinare a activului Ciuperceasca.
În ceea ce priveşte inexistenţa prejudiciului apelantul intimat inculpat A. a arătat că valoarea totală a activului Ciuperceasca înscrisă în contabilitatea Parcului Industrial Plopeni S.A. a fost de 5.511.719.05 RON, valoare stabilită în Raportul de Expertiză Tehnico Judiciară întocmit de R.
Cristina, dispus şi admis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Prahova prin încheierea nr. 2479 din 21.03.2008 (Anexa 2).
Vânzarea parţială a activului Ciuperceasca a adus în conturile Parcului Industrial Plopeni S.A. suma totală de 9.438.432,35 RON aşa cum rezulta din rechizitoriu pag. 39.
Întrucât valoarea de vânzare a fost aproape dublă decât valoarea de inventa, Parcul Industrial Plopeni S.A. a obţinut în anul 2008 un profit substanţial de 2.178.723 (pag. 16/20 din Raportul Curţii de Conturi - Anexa 3), iar Consiliul Judeţean Prahova, ca acţionar unic a încasat corespunzător dividende în suma de 798.035,20 RON (pag. 17/20 din Raportul Curţii de Conturi - Anexa 4).
Excedentul financiar generat de vânzarea parţială a activului Ciuperceasca a fost depozitat în bănci şi a generat numai în perioada 2008-2015 venituri din dobânzi de 4.756.442 RON (din Contabilitatea Parcului Industrial Plopeni S.A).
Anterior vânzării, Parcul Industrial Plopeni S.A. a încasat din închirierea activelor, ulterior vândute, suma de 911.400 RON (date din Contabilitatea PIP S.A.) şi venituri din valorificarea fierului vechi de 56.010 RON (pag. 14/20 din Raportul Curţii de Conturi). (Anexa 5).
În 2015, la momentul întocmirii rechizitoriului, Parcul Industrial Plopeni S.A. încasase din închiriere, valorificarea fierului vechi, vânzarea activelor şi dobânzi suma totală de 15.162.284,35 RON, suma de trei ori mai mare decât valoarea de inventar a activelor vândute.
În concluzie se solicită a se constata că nu există nici un prejudiciu.
Expertiza dispusă unilateral de DNA, deci fără a avea posibilitatea participării cu expert parte şi realizată de expertul NNNN. este eronată, aşa cum rezultă din Raportul de Verificare a Raportului de expertiză tehnică realizat de BBBB. la data de 01.06.2015, întocmit de expert verificator OOOO. (Anexa 1).
Concluzia expertului verificator este:"Din acest motiv concluzionăm că neconformităţile raportului de evaluare sunt multiple, astfel încât acesta nu mai poate fi refăcut de către autorul acestuia. Nivelul de credibilitate ce poate fi atribuit raportului de evaluare verificat este zero."
Raportul de expertiză întocmit de expert NNNN. conduce la o valoare de piaţă eronată din mai multe considerente, dar în principal din:
a. utilizarea ca şi comparabile a unor proprietăţi având caracteristici radical diferite faţă de proprietatea subiect.
b. încadrarea terenului în categoria intravilan, în loc de extravilan, aşa cum acesta era înscris în Cartea Funciară şi cum rezulta din încheierea nr. 5963/2006 a Oficiului de Cadastru Prahova. (Anexa 6).
Această eroare a expertului a dus la obţinerea unor valori de piaţă pentru teren duble decât în realitate. Expertul a menţionat acest lucru în timpul audierii de la ÎCCJ:"… şi se pot face corecţii până la 50% in extravilan…" (Anexa 7 pag. 6).
La întrebarea de ce a evaluat terenul ca intravilan în loc de extravilan, aşa cum era în cartea funciară, expertul NNNN. a răspuns în timpul audierii de la ÎCCJ:" Terenul extravilan este în afara localităţilor, este teren arabil, ori aici odată ce terenul extravilan se admite construcţia, ar fi trebuit încadrarea în altă categorie."
Întrucât nu mai există procedura prin care expertul NNNN. să corecteze Raportul de Expertiză se solicită eliminarea şi să se aibă în vedere la calculul existenţei sau inexistenţei unui prejudiciu, Raportul de Expertiză întocmit de Expert R., raport dispus de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, însuşit de Consiliul Judeţean Prahova, admis şi înregistrat de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi necontestat de DNA Serviciul Teritorial Ploieşti.
În sentinţa apelată se face afirmaţi că Raportul de Expertiză efectuat de expert NNNN., nefiind contestat este folosit la calculul prejudiciului.
În realitate, aşa cum reiese din încheierea din 17.05.2021 a Curţii de Apel Ploieşti (Anexa 8), apelantul intimat inculpat a contestat acest Raport în cererea în probaţiune (Anexa 8 pag. 1):
"..în temeiul art. 374 alin. (7) C. proc. pen. se contestă probele administrate în cursul urmăririi penale" şi a şi depus Raportul de Verificare a Raportului de Expertiză (Anexa 8 pag. 2).
Motivelor de apel mai sus menţionate, apelantul intimat inculpat A. a anexat înscrisurile la care a făcut referire, aflate în vol. I, dosarul Înaltei Curţi.
La dosarul cauzei au fost depuse motivele de apel formulate de apelanta intimată inculpată N. prin apărător ales, aflate în vol. I, dosarul Înaltei Curţi.
II.5. În dezvoltarea motivelor de apel, apelanta intimată inculpată prin apărător ales a solicitat în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. pronunţarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) (subsidiar lit. b) teza I din C. proc. pen.), achitarea inculpatei N. pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) cu referire la art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 din C. pen.. Cu privire la apelurile declarate în cauză de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Structura Centrală şi S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. a solicitat respingerea acestora, ca nefondate.
S-a făcut un scurt istoric al cauzei, menţionându-se ce anume s-a reţinut în rechizitoriu, menţionându-se că procurorul ar fi trebuit să facă dovada celor susţinute în cuprinsul rechizitoriului, cu privire la inculpata Cosma şi cu privire la participaţia acesteia şi anume: că a cunoscut că se înstrăinează în mod nelegal activul Ciuperceasca; avea obligaţia să verifice situaţia juridică a bunului imobil vândut şi să respingă solicitarea de autentificare ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale care permit înstrăinarea bunurilor aparţinând unităţilor administrative-teritoriale, făcându-se referire la art. 125 din Legea nr. 215/2001; că a acceptat posibilitatea prejudicierii intereselor S.C. Plopeni Industrial
Parc S.A. şi implicit ale Consiliului Judeţean Prahova, precum şi aceea a obţinerii unor foloase necuvenite de către persoanele juridice care au cumpărat părţi din activul "Ciuperceasca", rezultând intenţia indirectă în comiterea faptei de complicitate la abuz în serviciu; că avea posibilitatea să intervină în modalitatea de stabilire a preţului vânzării, în calitatea sa de notar public, procurorul reţinând că notarul Cosma, pe lângă faptul că a autentificat vânzările fără să existe o procedură de achiziţie publică, a autentificat contractele la preţuri sub limita preţurilor avute în vedere la acea dată de Camera Notarilor Prahova.
În plus, pe lângă presupusa participaţie a complicelui, procurorul ar fi trebuit să susţină acuzaţia adusă autorului, elementul central al acuzaţiei inculpatului B. fiind că "s-a reţinut răspunderea penală a inculpatului B. care a decis în condiţii nelegale încheierea contractelor la care s-a făcut referire". (fila x).
Având în vedere conţinutul concret al acuzaţiei, apărarea în acest dosar este una tehnică, bazându-se pe texte de lege aplicabile în speţă. În susţinerea interpretării corect a textelor de lege este şi adresa din 13.03.2019 a Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie S.I.I.J. (dosarul în care s-a dispus continuarea urmăririi penale faţă de procurorul PPPP., pentru fapte în legătură cu trimiterea în judecată, în prezentul dosar a inculpatei N.). În conţinutul adresei, Uniunea Notarilor Publici nu face altceva decât să aducă în atenţie cadrul legal aplicabil activităţii notarului public şi să arate că textele de lege invocate de către procuror, nu au sensul şi interpretarea/aplicarea în forma reţinută în actul de sesizare.
S-a solicitat instanţei de judecată să analizeze în mod obiectiv acuzaţiile, textele de lege invocate de către procuror, modalitatea corectă de aplicare a acestora şi implicit, să excludă din sfera ilicitului penal autentificarea unor acte de vânzare cumpărare, în forma reţinută în rechizitoriu.
Acuzaţia adusă notarului public N. nu este susţinută nici în ceea ce priveşte tipicitatea şi elementele constitutive ale infracţiunii şi nici în ceea ce priveşte existenţa unui material probator apt să conducă la o soluţie de condamnare.
De asemenea, au fost indicate mai multe menţiuni din motivarea sentinţei pronunţată de prima instanţă, arătând în rezumat că motivele pentru care instanţa a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu se reduc la aprecierea instanţei că era necesară organizarea licitaţiei publice cu strigare pentru înstrăinarea imobilelor proprietatea S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., nefiind aplicabile dispoziţiile privitoare la dreptul de preempţiune, reţinând şi că la momentul vânzării nu fuseseră realizate investiţii în imobilele vândute, cu trei excepţii.
În ceea ce priveşte complicitatea notarului public, instanţa a reţinut că notarul public avea obligaţia să verifice conformitatea cu legea a actelor prin care se încuviinţase vânzarea de către proprietar, conformitatea cu legea scopului vânzării, să desluşească raporturile dintre părţi, să solicite părţilor documente justificative şi autorizaţiile necesare pentru încheierea actului de vânzare şi dacă actul era contrar legii şi bunelor moravuri, notarul public trebuia să refuze întocmirea actului, conform cu art. 6, 45 din Legea nr. 36/1995, în forma în vigoare la data săvârşirii faptelor. A mai reţinut instanţa că aceste acţiuni ale notarului public, nu se înscriu într-o eroare de evaluare a textelor de lege aplicabile, ci într-un sprijin eficient şi subsidiar contribuţiilor infracţionale ale coinculpaţilor, inculpata acţionând cu intenţie, cunoscând că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru redactarea şi autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare.
Apelanta intimată inculpată N. prin apărător ales a menţionat că analizând motivarea instanţei de fond, a apreciat că în mod eronat s-a considerat că sunt întrunite elementele de tipicitate a infracţiunii autorului inculpatului B., în acelaşi timp, fiind interpretate în mod eronat obligaţiile notarului public, extinzând obligaţiile notarului public la nivelul organului de urmărire penală, pentru raporturile dintre părţi şi la nivelul instanţei de contencios-administrativ, pentru aprecieri asupra legalităţii hotărârilor AGA/CJ Prahova.
Având în vedere implicaţiile pe care le are situaţia autorului B. asupra existenţei faptei complicelui a tratat cu prioritate situaţia autorului şi a solicitat instanţei să constate că fapte de care este acuzat inculpatul B., nu este prevăzută de legea penală, cu consecinţa achitării acestuia în baza art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., consecinţa fiind pronunţarea unei soluţii de achitare şi pentru complicele N..
S-a arătat că nu au fost reţinute unele norme cu caracter primar (prin raportare la limitele sesizării instanţei), care să stabilească atribuţii de serviciu ale autorului infracţiunii de abuz în serviciu, inculpatului B..
Inculpatul B. era la data faptelor, reprezentant, cu puteri depline a S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., calitate în care, în limitele deciziei AGA putea să semneze orice act de vânzare-cumpărare.
S-a arătat că instanţa de fond a reţinut la fila x din sentinţă că fapta autorului B. este o faptă prevăzută de legea penală şi a încadrat fapta în drept, într-o formă care depăşeşte limitele sesizării instanţei.
Analizând faptele reţinute în sarcina autorului infracţiunii de abuz în serviciu, inculpatului B., urmează să se constate că: A. Inculpatul B., prin procura autentificată sub nr. x/25.03.2008 a fost împuternicit să semneze în numele S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. contractele de vânzare-cumpărare prin care societatea va vinde către orice persoană loturile formate ca urmare a actului de dezmembrare, mandatarul fiind împuternicit să negocieze şi să stabilească preţul vânzării cu condiţia ca suma încasată din vânzarea tuturor loturilor să nu fie mai mică de 5.511.719,05 RON, în conformitate cu Raportul de Evaluare nr. x/19.09.2007 întocmit de expert R., Anexa la Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 133/28.09.2007. B. Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor din cadrul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., la data de 14.04.2008, având în vedere Hotărârea Consiliului Judeţean Prahova nr.
133/28.09.2007 şi procura specială nr. 536 înregistrată la BNP P. sub nr. x/2008 a hotărât (AGEA nr. 4/14.04.2008) dezmembrarea "activului Ciuperceasca" în 21 de loturi (conform documentaţiei cadastrale de dezmembrare) "în vederea aducerii la îndeplinire a Hotărârii Consiliului Judeţean Prahova prin care se dispune vânzarea imobilului sus menţionat" şi împuternicirea Preşedintelui Consiliului de Administraţie, inculpatul B. pentru semnarea actului de dezmembrare şi a contractelor de vânzare-cumpărare", conform Procurii speciale nr. 1524/2008 a Preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, A.".
Urmează să se constate că inculpatul B. a adus la îndeplinire mandatul ce i-a fost acordat prin actele anterior menţionate, toate hotărârile fiind luate de către CJ Prahova şi de către AGEA societăţii Plopeni Industrial Parc S.A. (acţionare majoritar CJ Prahova).
Instanţa de fond indică mai multe dispoziţii legale, ce ar conduce la concluzia că era necesară organizarea unei licitaţii publice şi care ar fi fost încălcate de către autorul B., la pag. 35 din sentinţă - în drept: dispoziţiile art. 15 alin. (4) din Legea nr. 137/2002 (a. există mandatul acordat de CJ Ploieşti, mandat care a fost materializat de către preşedintele CJ Prahova, A., prin semnarea procurii speciale nr. 536/25.03.2008, autentificate de alt notar public, respectiv de către BNP P.; dispoziţiile art. 24 alin. (3) din O.U.G. nr. 88/1997 (a. Aceste dispoziţii nu au fost reţinute de către procuror în actul de sesizare, prin reţinerea acestor norme primare de către instanţă, fiind depăşite limitele sesizării. Astfel, a solicitat să se înlăture reţinerea acestor dispoziţii primare; b. Actul de sesizare face referire strict la Hotărârea de Guvern nr. 577/2002 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării; dispoziţiile art. 106 şi art. 109 alin. (2) din Normele aprobate prin H.G. nr. 577/2002 (a. Urmează să se constate că aceste dispoziţii nu sunt reglementate prin Lege sau prin Ordonanţă de Guvern, ci printr-o normă cu caracter secundar, respectiv printr-o Hotărâre de Guvern. b. Astfel, şi dacă s-ar considera că prin efectul acestor dispoziţii, art. 106 din Normele metodologice anterior menţionate, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 577/2002, se impunea că aprobarea vânzării activelor să se facă în urma organizării unei licitaţii, urmează să se constate că încălcarea acestor norme nu atrage existenţa elementelor de tipicitate specifice infracţiunii de abuz în serviciu. c. În plus, aprobarea vânzării, sub forma nerespectării dispoziţiilor prevăzute de Hotărârea de Guvern nr. 577/2002 a fost făcută de către Consiliul Judeţean şi nu de către inculpatul B., această decizie nu poate fi imputată acestuia.
Având în vedere normele de drept pretins încălcate de către autorul abuzului în serviciu, inculpatul B. urmează să se constate că:
Norma primară indicată şi care a fost menţionată şi în rechizitoriu (art. 15 alin. (4) din Legea nr. 137/2002) nu reglementează atribuţii de serviciu ale autorului infracţiunii de abuz în serviciu, făcând referire la modul în care AGEA adoptă hotărârea privind vânzarea activelor, respectiv cu mandat de la acţionatul instituţie publică.
Este indicată şi o normă primară care nu a fost reţinută în rechizitoriu (art. 24 alin. (3) din O.U.G. nr. 88/1997), instanţa neputând să reţină această normă ca parte a laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu, în caz contrar depăşindu-se limitele sesizării.
Este indicată şi o normă secundară (art. 106 şi art. 109 alin. (2) din Normele aprobate prin H.G. nr. 577/2002), normă ce nu acoperă cerinţele de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu.
Pe lângă normele anterior menţionate, norme ce sunt reţinute în sarcina autorului, instanţa a reţinut în sarcina instigatorului şi alte norme care fac referire la atribuţii ale preşedintelui Consiliului Judeţean şi nu ale inculpatului autor al infracţiunii de abuz în serviciu, la pag. 33 din sentinţă - în drept: dispoziţiile art. 123 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 (analizând care este obiectul alin. (2), prin raportare la alin. (1) al aceluiaşi articol 123, se constată că se referă la "bunurile ce aparţin domeniului public sau privat, de interes local sau judeţean"; dispoziţiile Legii nr. 215/2001 nu sunt aplicabile prezentei speţe, în condiţiile în care, prin aportul în natură al imobilului teren la capitalul social al Societăţii Comerciale "Plopeni Industrial Parc" S.A. imobilele au trecut în proprietatea privată a societăţii comerciale, pentru înstrăinarea acestora fiind necesar strict acordul asociatului, prin hotărârea AGA. La data autentificării contractelor de vânzare-cumpărare de către notatul public N., imobilele erau proprietatea societăţii comerciale, notarul neavând atribuţii şi nici capacitatea de a verifica legalitatea trecerii imobilelor în proprietatea privată a societăţii comerciale, operaţiunea anterioară autentificării contractelor de vânzare-cumpărare; dispoziţiile art. 104 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, referitoare la atribuţiile preşedintelui consiliului judeţean fiind atribuţii ale preşedintelui consiliului judeţean, A., nu a văzut relevanţa în cauză, prin raportare la autorul B.; preşedintele consiliului judeţean a semnat o procură autentică, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, fiind evident că legalitatea semnării acestei procuri autentice nu îi poate fi opusă inculpatului B.; cu toate acestea, preşedintele CJ are atribuţii legate de funcţionarea societăţilor comerciale (lit. a) dar şi în legătură cu alte sarcini date de consiliul judeţean (lit. f), existând hotărâre CJ în baza căreia inculpatul A. a semnat procura.
În plus, la pag 66 - primul rând, mai sunt menţionate dispoziţiile art. 12 lit. e) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, însă această lege nu are legătură cu cauza şi nici nu are 12 articole.
Urmează să se constate că singurele dispoziţii/norme ce pot fi avute în vedere la stabilirea întrunirii elementelor de tipicitate a infracţiunii de abuz în serviciu, sunt normele/dispoziţiile reţinute în sarcina autorului infracţiunii de abuz în serviciu, inculpatul B..
De asemenea, faţă de cele anterior arătate s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele de tipicitate a infracţiunii de abuz în serviciu, reţinută în sarcina autorului B., prin actul de sesizare al instanţei şi prin sentinţa apelată (având în vedere limitele sesizării) nefiind reţinute norme cu caracter primar, care să stabilească atribuţii de serviciu ale autorului infracţiunii de abuz în serviciu, inculpatul B..
Pe lângă argumentele anterior menţionate, urmează să se constate că, la data realizării vânzărilor, era în vigoare art. 12 din Legea 133/1999 privind stimularea întreprinderilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, lege specială în raport cu dispoziţiile legale reţinute de către instanţa de fond, fiind redat conţinutul art. 12 alin. (1) lit. a), alin. (2), alin. (1) lit. d) din actul normativ menţionat.
Astfel, prin raportare la dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 133/1999 urmează să se constate că, chiriaşii imobilelor aveau dreptul să cumpere activele închiriate (Legea a stabilit existenţa unei "obligaţii de a vinde spaţiile închiriate persoanelor interesate şi, pe cale de consecinţă, naşterea unei drept corelativ în patrimoniul persoanelor interesate, de a cumpăra imobilele integrate domeniului de aplicare a legii" - Decizia nr. 547/2009 din 17 dec. 2009, Curtea de Apel Bucureşti).
Toţi cumpărătorii erau chiriaşi în imobilele pe care le-au cumpărat. În raport cu titularul contractului de închiriere, activul utilizat în temeiul unui contract de închiriere reprezintă un activ disponibil (Decizia nr. 547/2009 din 17 dec. 2009, Curtea de Apel Bucureşti). Toţi chiriaşii au depus cerere pentru cumpărarea activelor închiriate, preţul de cumpărare a fost stabilit conform unui raport de evaluare însuşit de acţionarul societăţii comerciale, prin Hotărârea Consiliului Judeţean Prahova nr. 133/28.07.2007; nu s-au dedus investiţiile realizate în imobilele închiriate.
Astfel, urmează să se constate că legislaţia specială, Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, în vigoare la data vânzării activelor, permitea vânzarea directă către chiriaşi, a acestor active.
În concluzie, fără a analiza mai mult răspunderea penală a autorului inculpatul B., pentru toate argumentele anterior menţionate, urmează să se constate că fapta de abuz în serviciu de care este acuzat autorul nu este o faptă prevăzută de legea penală, impunându-se achitarea acestuia, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen.
Consiliul Judeţean Prahova şi AGA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A.
(acţionar CJ PH) au luat deciziile/hotărârile cu privire la vânzarea imobilelor parte a activului "Ciuperceasca".
Un alt aspect ce ar trebui analizat de către instanţa de judecată este incidenţa art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., în ceea ce îl priveşte pe inculpatul B., din perspectiva organului decident al vânzării şi anume Consiliul Judeţean Prahova.
Astfel, chiar dacă s-ar decide că au existat încălcări ale legislaţiei primare, la momentul deciziei cu privire la vânzarea activelor Ciuperceasca, urmează să se constate şi că decizia este luată de către Consiliul Judeţean Prahova.
Astfel, decizia a fost luată în cadrul Consiliului Judeţean Prahova, decizie care este legală şi statutară, fiind o decizie a unui organ colegial, decizia fiind luată prin votul Consiliului, în urma supunerii la vot.
De altfel, această decizie nu a fost anulată şi nici nu a făcut obiectul analizei în prezentul dosar penal, dosarul fiind orientat spre persoana împuternicită să semneze contractele de vânzare, DNA reţinând în mod eronat că persoana împuternicită a decis vânzarea şi nu Consiliul Judeţean Prahova, orientarea instanţei de fond fiind spre a reţine că mandatarul B. ar fi cunoscut că mandatul său este nelegal.
Instanţa de fond reţine, în sarcina autorului, că a semnat contractele de vânzare-cumpărare, autentificate de către notarul public N., deşi cunoştea că procura emisă de către inculpatul A. este ilegală.
Astfel, a arătat că: Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Prahova nr. 133/28.07.2007 Consiliul Judeţean şi-a însuşit Raportul de evaluare nr. x/2007 întocmit în vederea majorării capitalului social şi a dat avizul pentru îndeplinirea de către reprezentanţii în A.G.A. din cadrul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A: a procedurilor legale pentru vânzarea activului; La data de 20.09.2007 Adunarea Generală a Acţionarilor societăţii, într-o şedinţă la care a participat şi inculpatul B. a decis (Hotărârea nr. 11/20.09.2007) transmiterea către Consiliul Judeţean Prahova a raportului de evaluare întocmit de expertul R., spre dezbatere şi a solicitat acţionarului unic - Consiliul Judeţean Prahova - un mandat special pentru vânzarea activului "Cazarma 1375 - Ciuperceasca"; Cele două paragrafe anterioare, sunt copiate din rechizitoriu, fila x. Aşadar, deşi organul de urmărire penală cunoaşte că există Hotărârea CJ cu privire la vânzarea, în cadrul acuzaţiilor aduse inculpatului B., susţine că nu a existat mandat de la CJ; Ulterior aprobării date de CJ Prahova, Adunarea Generală a Acţionarilor din cadrul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., în prezenţa preşedintelui Consiliului de Administraţie, inculpatul B. a aprobat, la data de 18.02.2008, vânzarea de suprafeţe din cadrul imobilului Ciuperceasca către mai mulţi agenţi economic.
S-au mai făcut referiri la cuprinsul Adresei nr. x/2019 din 13.03.2019 a Uniunii Naţionale a Notarilor Public din România către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie S.I.I.J. s-a arătat, în ceea ce priveşte procura (pct. 7). Aşadar, având în vedere valabilitatea procurii, a hotărârii CJ Prahova şi a AGA societăţii de încuviinţare a vânzării activelor, de stabilire a limitelor de preţ, a modalităţii de vânzare şi de împuternicire a inculpatului B. pentru semnarea actelor de vânzare, este evident că nu se poate susţine că acesta a acţionat fără un mandat acordat în acest sens şi de asemenea că ar fi acţionat cu încălcarea legii. Totodată au mai fost citate şi ale aspecte din adresa mai sus menţionată, precum şi jurisprudenţa indicată.
Analizând toate actele dosarului, urmează să se constate că toate deciziile legate de imobilele ce au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, imobile proprietatea societăţii Plopeni Industrial Parc S.A. au fost luate de către Consiliul Judeţean Prahova:1. Prin art. 2 al Hotărârii nr. 11/02.02.2007 a CJ
Prahova s-a aprobat constituirea ca aport în natură a terenului în suprafaţă de 449.374,27 m.p.; 2. Prin art. 3 al aceleiaşi Hotărâri a CJ PH, aprobându-se realizarea operaţiunii de evaluare - la valoarea de circulaţie/de piaţă - a acestui teren, în condiţiile prevăzute de art. 210 şi art. 215 din Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale; 3. Membrii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., în baza Hotărârii nr. 2/12.02.2007 au depus cererea nr. x/12.02.2007 prin care au solicitat ORC Prahova, numirea unui expert pentru evaluarea activului; 4. Prin încheierea nr. 2479/21.03.2008 a judecătorului delegat la ORC PH s-a admis cererea de majorare a capitalului social al S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. prin aport în natură a terenului în suprafaţă de 449.374,27 m.p., inclusiv construcţiile aflate pe acest teren cu suma de 5.511.719,05 RON; 5. Evaluatorul a fost numit de către ORC Prahova prin încheierea nr. 8204/20.07.2007 a judecătorului delegat de la ORC de pe lângă Tribunalul Prahova. Astfel, expert evaluator ing. R. a fost numită în mod independent, prin încheierea unui judecător delegat; 6. Prin raportul de expertiză tehnică judiciară/de evaluare nr. 6692/19.09.2007 s-a stabilit, de către expert evaluator ing. R. că valoarea de piaţă a terenului în suprafaţă de 449.374,27 m.p., inclusiv construcţiile aflate pe acest teren, este de 5.511.719,05 RON; 7. Evaluarea a fost aprobată de CJ Prahova prin Hotărârea nr. 133/28.09.2007, fiind însuşită valoarea stabilită de către exp. tehnic judiciar R.; 8. Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Prahova nr. 133/28.07.2007 Consiliul Judeţean şi-a însuşit Raportul de evaluare nr. x/2007 întocmit în vederea majorării capitalului social şi a dat avizul pentru îndeplinirea de către reprezentanţii în A.G.A. din cadrul S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. a procedurilor legale pentru vânzarea actului; 9. La data de 20.09.2007 Adunarea Generală a Acţionarilor societăţii, într-o şedinţă la care a participat şi inculpatul B. a decis (Hotărârea nr. 11/20.09.2007) transmiterea către Consiliul Judeţean Prahova a raportului de evaluare întocmit de expertul R., spre dezbatere şi a solicitat acţionarului unic - Consiliul Judeţean Prahova - un mandat special pentru vânzarea activului "Cazarma 1375 - Ciuperceasca"; 10. Hotărârea AGEA nr. 12/03.10.2007, împreună cu actul constitutiv actualizat şi cu dovada depunerii la ORC au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, devenind opozabilă erga omnes, implicit şi valoarea imobilului, astfel cum a fost introdus în patrimoniul societăţii;
11. Consiliul Judeţean Prahova, în calitatea sa de acţionar unic al societăţii Plopeni Industrial Parc S.A., a hotărât vânzarea pe loturi a unei părţi a terenului de fusese adus ca aport la capitalul social, condiţiile vânzării şi cumpărătorii, membrii AGEA, format din membrii ai CJ PH, stabilind toate detaliile pentru fiecare contract de vânzare-cumpărare; 12. Art. 73 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale, administratorul societăţii are obligaţia de a duce la îndeplinire toate hotărârile AGA, în speţă ale Consiliului Judeţean. Astfel, inculpatul B. nu a decis nimic în legătură cu vânzarea imobilelor, acesta fiind administratorul care a executat ceea ce a decis CJ PH.
Astfel, urmează să se constate că se impune achitarea inculpatului B., în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu.
În mod evident, dacă se va decide achitarea inculpatului B., pentru comiterea infracţiunii în forma autoratului, urmează să se dispună şi achitarea şi a complicei N..
Apărarea a solicitat achitarea inculpatei N. în baza art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., reţinând că fapta reţinută în sarcina sa, de complicitate, nu există. S-a apreciat că în situaţia în care fapta autorului nu este infracţiune, fapte de complicitate nu există, complicitatea putând exista strict în legătură cu "săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală" (art. 48 alin. (1) din C. pen.), iar în subsidiar, achitarea s-ar pronunţa în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen.
În ceea ce priveşte complicitatea notarului public N., apărătorul apelantei intimate inculpate a arătat că notarul public are obligaţii profesionale prin prisma funcţiei de notar şi actele de complicitate reţinute în sarcina sa, se raportează la obligaţii profesionale proprii, organul de urmărire penală încadrează fapta în forma complicităţii la fapta de autorat a inculpatului B..
Astfel, apărarea în analiza elementelor constitutive şi de tipicitate ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu s-a limitat la enumerarea celor din cuprinsul paragrafelor care o privesc pe N. prin raportate la forma complicităţii reţinută în ceea ce o priveşte. S-au făcut referire la cele reţinute de organul de urmărire penală, fila x, fila x, filele x la dispunerea trimiterii în judecată, descriindu-se fapta de complicitate la abuz în serviciu, la cele reţinute de prima instanţă în sentinţa apelată, la pag. 34, pag. 35.
Pornind de la cele anterior reţinute, criticând argumentele instanţei de fond, în ceea ce o priveşte pe N., a arătat următoarele: Se fac simple susţineri cu privire la ceea ce ar fi cunoscut N., reţinându-se că ar fi autentificat contractele de vânzare-cumpărare "ignorând voit forma de organizare şi natura societăţii vânzătoare, în lipsa derulării licitaţiei publice şi în condiţiile unui preţ sub cel din grila notarilor." Societatea vânzătoare era şi este o societate organizată potrivit Legii nr. 31/1990 a societăţilor comerciale. Aşa cum a arătat anterior, notarul public trebuie să verifice existenţa mandatului reprezentantului societăţii vânzătoare, mandat ce fusese acordat de către AGEA Parcului Industrial Plopeni (acţionar Consiliul Judeţean Prahova), notarul public neavând competenţă să verifice legalitatea unor hotărâri ale Consiliului Judeţean sau ale AGEA. Imobilele erau proprietatea privată a societăţii comerciale, nefiind aplicabile prevederile privind domeniul public sau privat al statului. Art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, lege specială în raport cu dispoziţiile legale reţinute de către instanţa de fond, permitea vânzarea directă a imobilelor către societăţile chiriaşe. Astfel, este evident că exista cadrul legal pentru realizarea vânzării, chiar şi în lipsa unei licitaţii. Apărarea face alte referiri la ceea ce prima instanţă a reţinut în sarcina notarului public, respectiv a mai multor obligaţii.
Ceea ce este de remarcat, este că instanţa de fond a apreciat că ar exista o complicitate a notarului public N., ce ar rezulta din neîndeplinirea corespunzătoare a propriilor sale atribuţii de serviciu, analiza instanţei fiind orientată spre atribuţiile notarului public şi deloc spre natura complicităţii şi condiţiile de existenţă a complicităţii la fapta de autorat a inculpatului B.. S-a făcut referiri la opinia separată la sentinţa din primul ciclu procesual.
Apelanta intimată inculpată prin apărătorul ales a menţionat că instanţa nu poate să califice exercitarea atribuţiilor de serviciu ale notarului public în acte de complicitate materială la fapta de abuz în serviciu a unui inculpat, acuzat în forma autoratului pentru fapte proprii.
Apărarea a susţinut că nu există o complicitate a notarului public N. la fapta autorului B., având în vedere următoarele: Notarul N. nu a cunoscut pe niciunul dintre semnatarii contractelor de vânzare-cumpărare, cu atât mai puţin pe inculpatul B., până la data semnării primului contract de vânzare-cumpărare; Complicitatea se comite cu intenţie, fiind evident pentru existenţa intenţiei trebuie să existe o motivaţie generală de relaţia existenţă cu autorul. În cazul de faţă nu există o asemenea relaţie, N. neavând niciun fel de relaţie cu persoanele semnatare ale contractelor de vânzare-cumpărare. Toate condiţiile de vânzare, au fost stabilite înainte de a se ajunge la notarul N., prin Hotărâri ale Consiliului Judeţean Prahova şi ale AGEA Plopeni Industrial Parc S.A., notarului fiindu-i prezentate hotărârile AGA şi CJ PH, alături de procura dată inculpatului B., pe care a prezentat-o la vânzare. Conform adresei Camerei Notarilor Publici, având în vedere că exista AGA, în care unic acţionar era CJ PH, procura nici nu era necesară, fiind suficientă hotărârea AGA. Părţile s-au prezentat la sediul său, ca orice alţi vânzători/cumpărători au prezentat actele imobilelor şi au făcut dovada mandatelor de reprezentanţi şi a încuviinţării CJ Prahova şi a AGA Plopeni Industrial Parc S.A., notarul a analizat actele depuse şi conformitatea încuviinţărilor şi a mandatelor cu actul ce se solicită a fi încheiat şi ulterior a autentificat contractele de vânzare-cumpărare. Nu există nici măcar un indiciu, cu atât mai puţin vreo probă, cu privire la faptul că notarul public ar fi cunoscut că înstrăinarea ar fi fost nelegală.
S-a mai făcut referiri la adresa din 13.03.2019 a Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie S.I.I.J.
În condiţiile în care notarului public i-au fost prezentate toate actele cerute de lege pentru realizarea vânzării, în condiţiile arătate, existând decizii ale CJ PH şi ale AGEA S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. s-a arătat că: O eventuală acceptare a prejudicierii unor interese ale vânzătoarei sau ale acţionarului vânzătoarei nu putea să aparţină decât CJ Prahova, organ deliberativ care a aprobat vânzarea activelor şi valoarea la care să se realizeze vânzarea; Hotărârea AGA nu poate fi contestată de către notarul public cu privire la legalitatea şi conţinutul acestei, hotărârea fiind luată în condiţiile Legii nr. 31/1990; Notarul public nu se poate substitui unui judecător, doar acesta fiind în măsură să verifice legalitatea unei hotărâri AGA pusă la dispoziţia unui notar, orice hotărâre AGA bucurându-se de o prezumţie de legalitate; Teza acceptării prejudicierii unei persoane în acelaşi timp cu obţinerea unor foloase necuvenite de către alte persoane, trebuie susţinută de o latură subiectivă, de o motivaţie a persoanei care ar accepta o asemenea situaţie. În prezenta speţă, notarul public N. nu cunoştea niciuna dintre părţile semnatare, sau pe reprezentanţii lor, neexistând vreo teză subiectivă, nici în ceea ce priveşte vânzătoarea şi nici în ceea ce îi priveşte pe cumpărători; În egală măsură, existenţa unui prejudiciu/folos necuvenit, este în mod obligatoriu legată de constatarea unei vânzări lipsite de o contraprestaţie, de lipsa plăţii unui preţ pentru bunul imobil vândut; În ceea ce priveşte plata unui preţ se constată că în contractele de vânzare-cumpărare este menţionat un preţ, corespunzător valorii imobilului vândut, astfel cum a fost încuviinţat de către CJ Prahova şi, implicit, de către AGA Plopeni Industrial Parc S.A.; Notarul public nu are posibilitatea şi nici competenţa de a stabili preţul unei vânzări şi nici de a impune părţilor semnatare un anume preţ, chiar dacă preţul stabilit de părţi ar fi sub limita preţurilor avute în vedere la acea dată de Camera Notarilor Publici Prahova: i. adunarea generală a acţionarilor a hotărât vânzarea imobilelor - ocazie cu care s-a stabilit că preţul nu va fi mai mic decât suma de 5.511.719,05 RON; ii. Adresa nr. x/2019 din 13.03.2019 a Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie S.I.I.J. (dosarul în care s-a dispus continuarea urmăririi penale faţă de procurorul PPPP., pentru fapte în legătură cu trimiterea în judecată, în prezentul dosar a inculpatei N.) în care au fost citate pct. 1.2.3.
Faţă de toate cele anterior arătate, s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu comisă de autorul B., impunându-se achitarea inculpatei N. în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., fapta de autentificare a unor contracte de vânzare-cumpărare, nefiind faptă prevăzută de legea penală.
În concluzie, faţă de toate cele anterior arătate, apărarea apelantei intimate inculpate a constatat că niciuna dintre tezele acuzării, în forma reţinută de către procuror în cuprinsul rechizitoriului, nu este confirmată de situaţia de fapt şi de cadrul legal aplicabil, impunându-se achitarea notarului public N., în baza art. 16 alin. (1) lit. a) (subsidiar lit. b) teza I) din C. proc. pen.
La dosarul cauzei au fost depuse de către apărătorul apelantului intimat inculpat B., răspunsul la motivele apelurilor declarate de DNA şi de S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. aflate în vol. I, dosarul Înaltei Curţi.
La dosarul cauzei au fost depusă o decizie, ca jurisprudenţă, aflate în vol. II, dosarul Înaltei Curţi.
La termenul de judecată de la 15 iunie 2023, în apel, la interpelarea preşedintelui completului de judecată, apelantul intimat inculpat A. a învederat că este de acord cu asistenţa judiciară din oficiu.
Fiindu-le puse în vedere dispoziţiile art. 420 alin. (4) din C. proc. pen. de către preşedintele completului de judecată, cu menţiunea că tot ceea ce declară poate fi folosit împotriva lor, apelanţii intimaţi inculpaţi N. şi B. au precizat că uzează de dreptul la tăcere, iar apelantul intimat inculpat A. a arătat că doreşte să dea declaraţie în faţa instanţei de apel.
În continuare, în conformitate cu prevederile art. 420 alin. (5) din C. proc. pen., Înalta Curte a interpelat părţile dacă înţeleg să formuleze cereri de probatorii în apel.
Reprezentantul Ministerului Public a precizat că nu formulează cerere de probatorii având în vedere că inculpaţii nu au contestat probele administrate la urmărirea penală nici în faţa instanţei de fond.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru apelantul intimat inculpat A. a învederat că nu solicită administrarea unor probe noi.
Apărătorul ales al apelantei intimate inculpate N. a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri constând în punctul de vedere emis de Uniunea Notarilor Publici, cu privire la care a făcut trimitere în motivele de apel. În susţinere, a arătat că acest punct de vedere răspunde solicitărilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, în cuprinsul căruia s-au oferit răspunsuri la întrebări punctuale legate de atribuţiile notarului public în legătură cu încheierea actelor care fac obiectul prezentului dosar (cele nouă contracte de vânzare-cumpărare).
La solicitarea preşedintelui completului de judecată, a prezentat înscrisul, spre consultare, reprezentantului Ministerului Public.
Apărătorul ales al apelantului intimat inculpat B. a menţionat că nu înţelege să formuleze cerere de probatorii în prezenta cauză.
Având cuvântul asupra cererii de probatorii anterior formulată, reprezentantul Ministerului Public a arătat că nu se opune încuviinţării probei cu înscrisuri solicitată de apelanta intimată inculpată N., prin apărător ales.
După deliberare, Înalta Curte a încuviinţat proba cu înscrisuri, astfel cum a fost solicitată, apreciind că este utilă şi concludentă, în raport, cu motivele de apel formulate de apelanta intimată inculpată N., pe care a constatat-o administrată prin depunerea înscrisului la dosarul cauzei. Înscrisurile se regăsesc în vol. II, dosarul Înaltei Curţi.
În conformitate cu dispoziţiile art. 378 şi art. 382 din C. proc. pen., cu referire la art. 110 alin. (1)-(4) din C. proc. pen., apelantul intimat inculpat A. a fost ascultat, fiindu-i adresate întrebări de către reprezentantul Ministerului Public, răspunsurile date fiind consemnate în cuprinsul declaraţiei.
Declaraţia dată de apelantul intimat inculpat A. a fost ataşată la dosarul cauzei, subsecvent citirii şi semnării acesteia de către acesta, conform dispoziţiilor art. 382 rap. la art. 110 alin. (4) din C. proc. pen., aflată în vol. II, dosarul Înaltei Curţi.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat ori excepţii de invocat, în conformitate cu prevederile art. 420 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte a constatat cauza în stare de judecată şi a acordat cuvântul în dezbateri.
Amplele concluzii ale reprezentantului Ministerului Public, apărătorului din oficiu pentru apelantul intimat inculpat A., apărătorului ales al apelantei intimate inculpat N., apărătorului ales al apelantului intimat inculpat B., reprezentantului Ministerului Public pe apelurile apelanţilor intimaţi inculpaţi şi a părţii civile, a apărătorului ales al apelantei intimate inculpate N., în replică, ultimul cuvânt al apelanţilor intimaţi inculpat A., inculpată N. şi inculpat B. au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată.
Înalta Curte, având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. pen., cu ref. la art. 421 alin. (2) rap. la art. 405, art. 406 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. pen., părţile au posibilitatea de a depune concluzii scrise la dosar până la data de 30 iunie 2023, cel târziu, şi a stabilit termen pentru deliberare, redactare şi pronunţarea hotărârii la data de 14 septembrie 2023, aşa cum rezultă din încheierea de dezbateri, aflată în vol. II, dosarul Înaltei Curţi.
Au fost depuse concluzii scrise privind motivele apelului şi răspunsurile la apelurile DNA şi părţii civile formulate de apelantul intimat inculpat B. şi depuse la 20 iunie 2023, aflate în filele x.
Au fost depuse note scrise de către apelantul intimat inculpat A. la 28 iunie 2023, aflate în vol. II, dosarul Înaltei Curţi.
Au fost depuse note scrise şi de apărătorul desemnat din oficiu al apelantului intimat inculpat A., precum şi o cerere de acordarea unui onorariu majorat şi adecvat muncii prestate la 29 iunie 2023, aflate în vol. II, dosarul Înaltei Curţi.
Au fost depuse note scrise de către apelanta parte civilă S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. prin apărător ales, la 6 septembrie 2023, aflate în vol. II, dosarul Înaltei Curţi.
La termenul de la 14 septembrie 2023, Înalta Curte, în aceeaşi compunere a completului de judecată, având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. (1), alin. (2) şi alin. (3) din C. proc. pen. cu ref. la art. 421 alin. (2) rap. la art. 405, art. 406 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. pen., raportat la complexitatea cauzei, precum şi nevoia de timp pentru a aprofunda studiul dosarului a stabilit termen pentru deliberare, redactare şi pronunţarea hotărârii la data de 12 octombrie 2023, aşa cum rezultă din încheierea de la acea dată, aflată în vol. II, dosarul Înaltei Curţi.
La termenul de la 12 octombrie 2023, Înalte Curte, în vederea discutării efectelor existenţei pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene a cauzelor C-74/23 şi C-131/23, precum şi a implicaţiilor pe care pronunţarea asupra întrebărilor preliminare le-ar putea avea în prezenta cauză, în temeiul dispoziţiilor art. 420 alin. (11) raportat la art. 395 alin. (1) din C. proc. pen. a repus cauza pe rol, urmând a se încunoştinţa apărătorii aleşi şi din oficiu ai apelanţilor intimaţi inculpaţi A., B. şi N. şi a apelantei parte civilă S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. şi citarea părţilor, a fixat termen de judecată la data de 26 octombrie 2023, aşa cum rezultă din încheierea de la acea dată, aflată în vol. II, dosarul Înaltei Curţi.
La dosarul cauzei a fost depuse cereri şi motive suplimentare de apel de către apelantul inculpat A., la 25 octombrie 2023, în dublu exemplar, aflate în filele x; 132-135;139 dosarul Înaltei Curţi.
Astfel, apelantul intimat inculpat a arătat că în motivele de apel depuse împotriva sentinţei pronunţate de prima instanţă a solicitat achitarea, având în vedere concluziile de achitare formulate de către presupusul autor al infracţiunii de abuz în serviciu. În aprecierea sa, în situaţia în care s-ar constata că se impune achitarea presupusului autor B. se pot extinde efectele apelului declarat de aceste şi în favoarea sa, chiar dacă nu a solicitat continuarea procesului penal.
Apelantul intimat inculpat a menţionat că în cuprinsul încheierii din data de 18 ianuarie 2023 în faţa Curţii de Apel Ploieşti a solicitat să se ia act că nu doreşte continuarea procesului penal, iar în situaţia în care instanţa va constata intervenită prescripţia răspunderii penale să se dispună încetarea procesului penal (pag. 6). Ulterior acestei interpelări, instanţa de fond a solicitat să arate care îi este poziţia faţă de probatoriul a cărui administrare fusese admisă de către instanţă anterior suspendării procesului pentru a aştepta dezlegarea de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dezlegare care a venit prin Decizia nr. 67 din 25 octombrie şi a confirmat aplicarea legii mai favorabile şi în cazul prescripţiei. A arătat că, strict în considerarea intervenirii unei cauze de încetare a procesului penal (prescripţia) a arătat că în raport cu faptul că nu doreşte continuarea procesului penal şi că nu se mai impune administrarea probei cu expertiza în domeniul evaluării proprietăţii imobiliare (pag. 6 şi 7). La momentul la care s-a dat cuvântul pe fondul cauzei, apărătorul său din oficiu a pus concluzii strict pe excepţia prescripţiei (pag. 8), solicitând încetarea procesului penal, aceasta fiind şi poziţia sa în ultimul cuvânt, solicitând strict încetarea procesului penal (pag. 14).
În situaţia în care nu s-ar reţine incidenţa prescripţiei în cazul său, indiferent de motivul pentru care instanţa va aprecia că nu este incidentă această cauză de încetare a procesului penal, a arătat că susţine administrarea probelor încuviinţate în faţa instanţei de fond, reaudierea tuturor martorilor din rechizitoriu şi în mod special expertiza evaluatorie, singura probă care poată stabili inexistenţa sau existenţa unui prejudiciu şi în cazul existenţei, cuantumul lui. În stabilirea cuantumului presupusului prejudiciu, instanţa de fond a folosit o expertiză dispusă unilateral de DNA înainte de declanşarea urmăririi penal. În această situaţia, apelantul intimat inculpat susţine că fapta presupusului autor nu este o faptă prevăzută de legea penală, în acelaşi timp, susţinând şi inexistenţa instigării.
Orice judecată asupra faptei trebuie realizată în dublu grad de jurisdicţie. Prin exprimarea opţiunii de a nu continua procesul penal în situaţia incidenţei cauzei de încetare, nu a parcurs procedura de judecată în prima instanţă (administrare probe, susţinere concluzii de achitare, analiza şi motivarea instanţei de fond cu privire la toate apărările sale).
Astfel, apelantul intimat inculpat A. înţelege să suplimenteze motivele de apel, în sensul că, în situaţia în care nu se va considera incident cazul de încetare a procesului penal prin raportare la intervenirea prescripţiei răspunderii penale, solicită admiterea apelului şi trimiterea cauzei la rejudecare în faţa instanţei de fond, Curtea de Apel Ploieşti, pentru a avea posibilitatea administrării de probe în apărare, cu privire la inexistenţa/lipsa caracterului penal a faptei autorului, care s-ar răsfrânge şi asupra participaţiei penale imputate lui, să administreze probe în apărare cu privire la inexistenţa instigării imputate lui, să susţină concluzii pe fondul cauzei, cu privire la fapta cu care a fost sesizată instanţa pentru ca instanţa de fond să analizeze apărările sale cu privire la inexistenţe faptei/lipsa caracterului penal a faptei autorului şi a inexistenţei instigării sale, instanţa de fond să motiveze sentinţa pe care o va pronunţa prin raportare la toate cele anterior arătate, să declare o cale de atac împotriva hotărârii judecătoreşti prin care se vor analiza, pentru prima dată, apărările sale.
La dosarul cauzei a fost depusă o cerere din partea apelantului intimat inculpat A. la 26 octombrie 2023 prin care a arătat că în dovedirea absenţei sale de la termenul menţionat, depune un certificat medical constatator al decesului prietenului său şi asociatului său QQQQ. şi un certificat constatator S.C. WWW. S.R.L. una din firmele la care apelantul şi QQQQ. sunt asociaţi, aflate în vol. II, dosarul Înaltei Curţi.
La dosarul cauzei au fost depuse concluzii scrise de către apelanta parte civilă S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. prin apărător ales la 26 octombrie 2023, aflate în vol. II, dosarul Înaltei Curţi.
În dezvoltarea concluziilor scrise apelanta parte civilă prin apărător ales a apreciat că suspendarea judecăţii în procesul penal este aplicabilă, în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., art. 413 alin. (11) din C. proc. civ. şi art. 517 alin. (11) din C. proc. civ., prin raportare la art. 2 alin. (2) din C. proc. civ. şi atunci când, într-o cauză similară, CJUE a fost sesizată cu o cerere de decizie preliminară.
Prin încheierea de şedinţă din data de 12 octombrie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus repunerea cauzei pe rol în vederea discutării efectelor existenţei pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene a cauzelor C-74/23 şi C-131/2023.
Având în vedere faptul că în motivele scrise de apel ale D.N.A. - Serviciul Teritorial Ploieşti se critică, în esenţă, neaplicarea principiului supremaţiei dreptului comunitar, dar şi obiectul cauzelor C-74/23 şi C-131/2023 aflate pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a considerat că se impune suspendarea judecării prezentei cauze.
A apreciat că pot fi incidente în procesul penal anumite cazuri de suspendare a judecăţii, prevăzute în C. proc. civ., dar nu şi în C. proc. pen.
Astfel, în situaţia în care, într-o cauză similară, CJUE a fost sesizată cu o cerere de decizie preliminară [art. 413 alin. (11) C. proc. civ..], iar de problema de drept ce face obiectul sesizării depinde soluţionarea prezentei cauze [art. 517 alin. (11) C. proc. civ..], se impune suspendarea judecării cauzei.
A considerat că nu există vreun argument pentru care acest caz de suspendare să nu fie incident şi în procesul penal, deoarece, nu de puţine ori, interpretarea normelor procesual penale şi diversitatea situaţiilor de fapt se pot concretiza în impedimente la continuarea procesului penal sau, cel puţin, în posibile vicii de natură să conducă la desfiinţarea hotărârii.
Durata rezonabilă a procesului penal, durată care ar fi, desigur, prelungită prin suspendarea judecăţii, nu s-ar opune la suspendarea procesului în aceste trei situaţii, deoarece termenul rezonabil, ca garanţie fundamentală a dreptului la un proces echitabil, nu trebuie privit izolat, ci alături de principiile fundamentale ale procesului penal, precum dreptul la o apărare efectivă şi aflarea adevărului. Astfel, suspendarea judecăţii, în măsura în care ar fi dispusă, ar fi justificată de raţiunea soluţionării legale şi temeinice a cauzei.
Necesitatea suspendării judecăţii în aceste cazuri devine cu atât mai clară atunci când instanţele judecă în ultimă instanţă, deoarece hotărârea prealabilă şi răspunsul la trimiterea preliminară produc efecte numai pentru viitor, iar în cazul în care instanţa s-ar pronunţa în cauză mai înainte de soluţionarea sesizării Curţii de Justiţie, nu ar exista o cale extraordinară de atac care să poată fi exercitată împotriva hotărârii.
În lipsa unei prevederi exprese în C. proc. pen. şi până la o eventuală modificare legislativă, art. 2 alin. (2) din C. proc. civ. ar constitui puntea de legătură care ar face posibilă suspendarea.
Articolul 2 alin. (2) din C. proc. civ. statuează o regulă fundamentală, anume că dispoziţiile codului se aplică şi în alte materii decât cea civilă (în cazul acesta, în materie penală), în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare.
Noţiunea "dispoziţii contrare" nu se raportează numai la litera legii, adică la o dispoziţie expresă din C. proc. pen. care ar reglementa în sens contrar, ci şi la spiritul legii, adică la raţiunea unei instituţii de drept, şi implicit, la voinţa făptuitorului, care s-ar opune unei astfel de "preluări" a normei din materia civilă. Or, în ceea ce priveşte acest caz de suspendare a judecăţii, C. proc. pen. nu conţine "dispoziţii contrare", care să facă imposibilă suspendarea judecăţii.
Concluzionând asupra acestui aspect, suspendarea judecăţii în procesul penal ar fi posibilă, în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., art. 413 alin. (11) din C. proc. civ. şi art. 517 alin. (11) din C. proc. civ. prin raportare la art. 2 alin. (2) din C. proc. civ. şi atunci când, într-o cauză similară, CJUE a fost sesizată cu o cerere de decizie preliminară.
La dosarul cauzei au fost depuse note scrise de apărătorul din oficiu pentru apelantul intimat inculpat A. la 26 octombrie 2023, aflate în vol. II, dosarul Înaltei Curţi.
În dezvoltarea notelor scrise, s-a arătat inexistenţa vreunei legături între cauza penală în care are calitatea de inculpat acuzat de săvârşirea infracţiunii de instigare la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 şi efectele produse de existenţa pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene a cauzelor C-74/23 şi C-131/2023.
În primul rând cauza C-74/23 vizează două întrebări formulate de Curtea de Apel Ploieşti privind situaţia în care acuzaţii solicită aplicarea principiului legii penale mai favorabile în situaţia în care o decizie a instanţei constituţionale naţionale a declarat neconstituţional un text de lege privind întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale (decizia din anul 2022), invocând pasivitatea legiuitorului, care nu a intervenit pentru punerea în acord a textului legal cu o altă decizie a aceleiaşi instanţe constituţionale, pronunţată în urmă cu patru ani faţă de cea din urmă decizie (decizia din anul 2018) - timp în care jurisprudenţa instanţelor de drept comun formată în aplicarea celei dintâi decizii se stabilise deja în sensul subzistenţei textului respectiv, în forma înţeleasă ca urmare a celei dintâi decizii a instanţei constituţionale, cu consecinţa practică a reducerii la jumătate a termenului de prescripţie pentru toate faptele penale cu privire la care nu s-a pronunţat o hotărâre definitivă de condamnare anterior celei dintâi a instanţei constituţionale şi a încetării pe cale de consecinţă a procesului penal faţă de acuzaţii în cauză. Întrebările vizează principiul consacrării unor sancţiuni efective şi disuasive în cazuri de fraudă gravă aducând atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Or, în cauza de faţă nu se regăsesc infracţiuni care să aducă atingere gravă intereselor financiare ale UE.
În ceea ce priveşte cea de-a doua cauză aflată pe rolul CJUE C-131/2023 prin care Curtea de Apel Braşov a transmis întrebările preliminare ce vizează situaţia în care dacă prin aplicarea deciziilor Curţii Constituţionale s-ar ajunge la un risc sistemic de impunitate prin redeschiderea unui număr semnificativ de cauze penale judecate definitiv şi pronunţarea, într-o cale extraordinară de atac, a unei soluţii de încetare a procesului penal ca urmare a constatării intervenirii prescripţiei şi dacă principiul supremaţiei dreptului european prin raportare la Decizia 2006/928/CE a Comisiei şi articolul 49 alin. (1) teza a treia (principiul retroactivităţii legii penale mai favorabile) din Carta Drepturilor
Fundamentale a Uniunii Europene, se opun reanalizării, în faza de executare a pedepsei, prin intermediul unei căi extraordinare de atac, a prescripţiei răspunderii penale în condiţiile în care formularea respectivei căi de atac este consecinţa unei decizii a Curţii Constituţionale, pronunţată ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, prin care este răsturnată o jurisprudenţă generalizată şi de durată a instanţelor naţionale şi dacă în acest fel este afectat caracterul disuasiv şi efectiv al pedepsei, precum şi securitatea şi stabilitatea raporturilor juridice.
S-a apreciat că niciuna dintre cele două cauze indicate şi soluţionarea acestora de către CJUE nu au efecte asupra hotărârii definitive ce urmează să fie pronunţată de instanţa supremă, în faza procesuală a apelului şi nu sunt identice sau similare cu cauza sa, faptele reţinute în sarcina sa, instigare la abuz în serviciu nu sunt similare cu cele indicate în cele două cauze.
Sfera de aplicare a viitoarelor hotărâri CJUE indicate mai sus, nu se poate extinde asupra situaţiei juridice a inculpatului A., întrucât cauza prezentă nu prezintă elemente de similaritate cu cele două cauze în care au fost formulate întrebările preliminare de către Curtea de Apel Braşov şi de Curtea de Apel Ploieşti, raportat la situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu, a probelor administrate în cauza de faţă şi a încadrării juridice a faptelor de care este acuzat.
Domeniul de aplicare a cauzei C-74/23 vizează infracţiuni de fraudă la interesele financiare ale UE şi se referă exclusiv la sume provenind din bugetul UE.
Nu există elemente de similaritate între întrebările preliminare şi cauza sa, astfel încât nu produc efecte direct situaţiei sale juridice, răspunsurile din cuprinsul hotărârilor CJUE indicate asupra soluţiilor pe care instanţa de control judiciar trebuie să o pronunţe în cauza de faţă.
Apărătorul din oficiu al apelantului intimat inculpat a indicat pentru a dovedi temeinicia celor afirmate pe de-o parte, dreptul inculpatului de a fi soluţionată cauza într-un termen rezonabil şi pe de altă parte, principiul securităţii din sistemul judiciar românesc.
Dreptul la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil, îşi are principala reglementare în art. 6 din CEDO, potrivit căruia:
"Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civile, fie asupra temeiniciei oricăror acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa."
Principiul securităţii raporturilor juridice se referă, în esenţă, la faptul că cetăţenii trebuie protejaţi "contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurităţi pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze.
Hotărârea judecătorească, având autoritate de lucru judecat, răspunde nevoii de securitate juridică, părţile având obligaţia să se supună efectelor obligatorii ale actului jurisdicţional, fără posibilitatea de a mai pune în discuţie ceea ce s-a stabilit deja pe calea judecăţii. Or, la acest moment procesual în prezenta cauză au fost epuizate toate probele propuse şi s-au pus în discuţie deja toate impedimentele legale pentru pedepsirea sau achitarea inculpaţilor.
Chiar Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a statuat că principiul securităţii juridice face parte din ordinea juridică comunitară şi trebuie respectat, atât de instituţiile comunitare, cât şi de statele membre, atunci când acestea îşi exercită prerogativele conferite de directivele comunitare.
Într-o bogată jurisprudenţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat importanţa asigurării accesibilităţii şi previzibilităţii legii, instituind şi o serie de repere pe care legiuitorul trebuie să le aibă în vedere pentru asigurarea acestor exigenţe.
Chiar dacă, aparent, principiul securităţii juridice aduce în prim-plan rolul instanţelor judecătoreşti, în realitate exigenţa priveşte tot activitatea legislativă, întrucât de modul în care sunt reglementate, corelate, sistematizate actele normative, depinde unitatea interpretării acestora.
În fond, în raport cu dispoziţiile art. 16 lit. f) din C. proc. pen. instanţa a constatat încetat procesul penal împotriva sa, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale, în raport cu Deciziile CCR nr. 297/2018 şi 358/2022, cu reţinerea motivării din cuprinsul Hotărârii nr. 67/2022 a Înaltei Curţi de Casaţii şi Justiţie, iar termenul general de prescripţie de 10 ani pentru fapte de care este acuzat s-a împlinit la 25.05.2018 calculând şi cele 60 de zile în stare de urgenţă din 2020 în perioada pandemiei de COVID 19 (fapta reţinută în sarcina sa ar fi fost săvârşită în data de 25 martie 2008).
Pe cale de consecinţă, apărătorul din oficiu al apelantului intimat inculpat a solicitat să se dispună achitarea sa în temeiul art. 17 alin. (2) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., întrucât nu este vinovat de săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa şi nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, în forma participaţiei penale a instigării, în condiţiile în care a acţionat în mod legale în virtutea exercitării obligaţiilor de serviciu şi a atribuţiilor legale în virtutea exercitării obligaţiilor de serviciu şi a atribuţiilor legale în calitatea sa de Preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova şi să se respingă acţiunea civilă formulată de Plopeni Industriala Parc S.A. ca fiind neîntemeiată şi să nu se reţină în sarcina sa obligaţia de a plăti către partea civilă suma de 1.138.937,71 RON, reprezentând prejudiciul cauzat ca urmare a înstrăinării bunurilor imobile din cadrul activului "Ciuperceasca", deoarece nu este un prejudiciu real şi cert. A solicitat să se reţină că în cauză nu s-a produs niciun prejudiciu real şi cert părţii civile Parcul Industrial Plopeni S.A. şi această societate nu a fost prejudiciată prin vânzarea activelor Ciuperceasca. S-a arătat că prejudiciul trebuie să fie o consecinţă directă a infracţiunii, or se solicită să se reţină că prin fapta descrisă în rechizitoriu şi reţinută în sarcina sa nu a creat un prejudiciu efectiv părţii civile, în raport cu concluziile raportului de expertiză a activelor întocmit de expert R., raport dispus de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Prin încheierea de şedinţă de la 26 octombrie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală s-a dispus suspendarea judecării prezentei cauze până la soluţionarea cauzelor C-74/23 şi C-131/23 înregistrate pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru considerentele exhaustive arătate în conţinutul acesteia, aflată în vol. II, dosarul Înaltei Curţi.
Împotriva acestei încheieri de şedinţă au declarat recursuri inculpaţii N., B. şi A..
Prin decizia penală nr. 86 din data de 4 decembrie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători Penal 1-2023 pronunţată în dosarul nr. x/2023 au fost admise recursurile formulate de inculpaţii N., B. şi A. împotriva încheierii din data de 26 octombrie 2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2023, s-a desfiinţate încheierea atacată şi s-a dispus trimiterea cauzei instanţei de apel în vederea continuării judecăţii; în baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile ocazionate cu soluţionarea recursurilor formulate de inculpaţii N., B. şi A. au rămas în sarcina statului; în baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenta inculpată N., în cuantum de 340 RON a rămas în sarcina statului; în baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi B. şi A., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de câte 85 RON au rămas în sarcina statului, pentru considerentele evidenţiate în conţinutul deciziei mai sus menţionate.
Prin rezoluţia preşedintelui Completului 10 al secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de la 18 decembrie 2023 s-a stabilit termen la data de 11 ianuarie 2024 cu citarea părţilor şi încunoştinţarea apărătorilor aleşi şi a celor desemnaţi din oficiu, aflată în vol. II, dosarul Înaltei Curţi.
La dosarul cauzei, apelantul intimat inculpat A. la data de 10 ianuarie 2024 a depus o cerere în probaţiune, aflată în vol. II, dosarul Înaltei Curţi. Acesta a solicitat efectuarea unei expertize judiciare în specialitatea evaluare imobiliară ce va avea următorul obiectiv:
"Să se stabilească valoarea de piaţă a activului 1375 punct Ciuperceasca (terenuri, păduri, construcţii), precum şi a fiecărui lot înstrăinat - astfel cum au fost menţionate la punctele 1-9 din rechizitoriu, la momentul încheierii contractelor de vânzare-cumpărare". Sub aspectul temeiniciei cererii a arătat că prin sentinţa nr. 33 din 05.04.2023 a Curţii de Apel Ploieşti s-a stabilit un prejudiciu de 1138937,71 RON rezultat din Expertiza realizată de expert BBBB., afirmând că acest raport de expertiză nu a fost contestat. Această susţinere este eronată, întrucât a contestat acest raport de expertiză, depunând un raport extrajudiciar de verificare a Raportului de Expertiză întocmit de BBBB. şi a şi obţinut în urma cererii în probaţiune o nouă expertiză imobiliară, expertiza la care a renunţat, întrucât a solicitat doar încetarea procesului penal datorită prescrierii presupuselor fapte. Expertiza realizată de expert BBBB. a fost dispusă unilateral de DNA Ploieşti fără a avea posibilitatea de a-şi desemna un expert parte, nefiind parte în dosar la acel moment. Această expertiză fiind o probă care nu respecta principiul contradictorialităţii, nu poate fi folosită în cauză. Expertiza realizată de BBBB., aşa cum rezulta din concluziile Raportului de Verificare a expertizei, nu poate fi folosită în calculul prejudiciului, întrucât:"Nivelul de credibilitate ce poate fi atribuit raportului de evaluare verificat este zero." S-a considerat că administrarea acestei probe este utilă soluţionării de către instanţa supremă a apelului său, în raport cu motivele de nelegalitate şi netemeinicie ale sentinţei penale apelate invocate de apelant pe latură civilă.
La dosarul cauzei a fost depusă la data de 10 ianuarie 2024 o cerere formulată personal de către apelanta intimată N., la care s-a anexat fotocopia unui înscris doveditor, aflate în vol. II, dosarul Înaltei Curţi în care a menţionat că a reziliat contractul de asistenţă juridică şi reprezentare cu avocatul care a reprezentat-o şi a asistat-o până la acest moment în dosar, urmând a-şi angaja un avocat ales, cu care se va prezenta pentru continuarea judecăţii, solicitând acordarea unui termen pentru pregătirea apărării. Apelanta intimată inculpată a menţionat că a înlocuit avocatul ales, deoarece este nevinovată, acţionând ca oricare dintre colegii săi notari din întreaga ţară, nu doar că nu s-a pronunţat o soluţie de achitare a sa, aşa cum i s-ar fi părut normal, dar chiar şi o soluţie de prescripţie se refuză a se pronunţa în cauza sa, contrar celor considerate că ar fi pertinente şi previzibile de către fostul avocat, fiind singurul dosar de pe rolul instanţei supreme în care s-a refuzat aplicarea deciziilor CCR şi ÎCCJ în materie şi a fost nevoie de o cale de atac pentru a se proceda la continuarea judecăţii. În aceste condiţii, întrucât nu are specializare în acest domeniu, al dreptului penal, activitatea notarială având caracter eminamente civil, a încercat să identifice un avocat care să explice judecătorilor cauzei că nu a comis nicio faptă penală şi că activitatea desfăşurată de aceasta în calitate de notar, care a fost transformată în faptă penală fără niciun temei, a fost una obişnuită, specifică activităţii notariale. Pentru asigurarea unei apărări efective, a solicitat acordarea unui termen pentru pregătirea apărării şi pentru a da declaraţie în cauză. Totodată, întrucât doreşte să dea declaraţie în această cauză la termenul ce va fi acordat pentru pregătirea apărării şi pentru a da declaraţie în cauză. Totodată, întrucât doreşte să dea declaraţie în această cauză la termenul ce va fi acordat pentru pregătirea apărării, a solicitat acordarea unui termen pentru că la termenul fixat era programată la o clinică în străinătate pentru a urma o procedură medicală. A menţionat că nu se vor produce consecinţe juridice suplimentare dacă se va acorda un termen în cauză, deoarece a intervenit deja prescripţia specială (cu tot cu luarea în calcul a perioadelor de suspendare), iar nu doar cea generală, care era împlinită oricum anterior, astfel că nu mai prezintă relevanţă dacă se va acorda un termen în cauză, apreciind că este nevinovată şi scopul prezentei cauze este acela de a se pronunţa o soluţie legală de achitare, iar nu cel de constatare a prescripţiei, generală sau specială.
De asemenea, la dosarul cauzei a fost depusă o cerere din partea apărătorului ales al apelantei intimate inculpate N. la 10 ianuarie 2024, însoţită de acte doveditoare, aflate în filele x în care a solicitat amânarea cauzei pentru pregătirea apărării având în vedere că a semnat contractul de asistenţă juridică cu aceasta cu o zi în urmă la 9 ianuarie 2024, că nu putea fi angajată deoarece era incompatibilă şi până la finalizarea procedurilor de înfiinţare a cabinetului individual nu a putut semna actele de asistenţă juridică, că a intervenit prescripţia şi inculpata a solicitat continuarea judecăţii, împrejurările cauzei fiind modificate prin intervenirea prescripţiei speciale şi prin decizia Completului de 5 judecători de obligare la continuarea judecăţii se impune o continuare a judecăţii efective, inclusiv prin audierea inculpatei, care în prezent este supusă unei proceduri medicale, depunând acte doveditoare a acestei situaţii.
La termenul de judecată de la 11 ianuarie 2024, Înalta Curte, după deliberare, a apreciat întemeiată cererea de amânare a cauzei formulată de apelanta intimată inculpată N. şi susţinută de apărătorul său ales, în vederea pregătirii apărării, în contextul încetării contractului de asistenţă juridică cu avocatul ales RRRR., având în vedere şi înscrisurile ataşate cererii vizând imposibilitatea de prezentare a apelantei la acest termen de judecată a încuviinţat-o. Deopotrivă, a prorogat discutarea cererii de probatorii înaintată la dosar de către apelantul intimat inculpat A., la termenul de judecată ce se va acorda, acesta fiind 22 februarie 2024, aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă de la data menţionată, aflată în vol. II, dosarul Înaltei Curţi.
La dosarul cauzei a fost depusă la 21 februarie 2024, o cerere de către apărătorul ales al apelantei intimate inculpate N. însoţită de mai multe înscrisuri, aflate în vol. III, dosarul Înaltei Curţi.
În cererea mai sus menţionată, apărătorul ales al apelantei intimate inculpate N. a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei, continuarea judecăţii şi probatorii. S-a arătat cu titlu preliminar, că analizând situaţia concretă existentă în cauză, schimbarea încadrării juridice a faptei şi încuviinţarea continuării judecăţii, faţă de împrejurarea că în cauză s-a împlinit şi termenul de prescripţie specială, faţă de încadrarea faptei în limitele de pedeapsă ale legislaţiei penale anterioare (inclusiv în privinţa prescripţiei speciale a răspunderii penale); continuarea judecării cauzei, în vederea analizării pe fond a cauzei, luând în considerare faptul că s-a împlinit prescripţia specială a răspunderii penale; administrarea în cauză a unor probatorii noi, în vederea respectării dreptului la apărare, pentru a se dispune achitarea în cauză.
De asemenea, a mai precizat că deoarece a intervenit prescripţia şi apelanta intimată inculpată a solicitat continuarea judecăţii, împrejurările cauzei fiind modificat prin intervenirea prescripţiei speciale şi prin decizia Completului de 5 judecători de obligare la continuarea judecăţii, se impune o continuare a judecării efective, inclusiv prin audierea inculpatei şi administrarea de probe care nu au fost solicitate, încuviinţate şi avute în vedere de instanţa de fond.
Apărătorul ales al apelantei intimate inculpate a făcut precizări cu privire la admisibilitatea cererii de probe, prin argumente raportate la situaţia cauzei, în apel, la măsurile dispuse prin încheierea din 26 octombrie 2023 şi decizia penală nr. 86 din 4 decembrie a Completului de 5 Judecători, prin încheierea din 15 iunie 2023, apreciind că achitarea şi încetarea procesului penal sunt soluţii "în cascadă", care presupun situaţii juridice distincte şi care se exclud reciproc, referiri la dispoziţiile art. 396 alin. (7) şi (8) din C. proc. pen., la situaţia inculpatului A., considerând că instanţa şi-a exprimat deja cu privire la vinovăţia inculpatei N. (dar şi a inculpatului B.) şi că dacă nu se va aproba cererea de continuare a judecăţii, dublată de continuarea administrării probatoriului, pe lângă încălcarea dreptului la apărare al inculpaţilor, devin incidente şi dispoziţiile art. 64 lit. f) din C. proc. pen. (există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorului este afectată) fără a exista însă vreo culpă a judecătorilor cu privire la această situaţie obiectivă.
Astfel, în condiţiile în care se va aprecia inadmisibilă cererea de administrare de probatorii, se impune abţinerea membrilor completului, deoarece imparţialitatea judecătorilor învestiţi cu soluţionarea apelului este în mod clar afectată în pronunţarea soluţiei, aceştia exprimându-şi deja opinia cu privire la vinovăţia celor doi inculpaţi (Cosma şi B.), la momentul la care au dispus repunerea pe rol şi au suspendat cauza până la pronunţarea soluţiilor CJUE cu privire la reţinerea prescripţiei răspunderii penale (acţiune dublată de respingerea administrării de probatorii), cu atât mai mult cu cât în cauză nu mai există un risc suplimentar de prescripţie, faptele fiind prescrise în totalitate.
Apărătorul ales al apelantei intimate inculpate N. a considerat că cererile formulate sunt întemeiate şi le-a motivat.
Astfel, referitor la schimbarea încadrării juridice a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei din complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) cu referire la art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 din C. pen. în complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 26 din C. pen. anterior, raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. .248 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din vechiul C. pen.. A apreciat ca fiind incidente dispoziţiile art. 386 din C. pen. actual, art. 5 din C. pen. actual; art. 248 din C. pen. vechi, art. 132 din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 521 din 24 noiembrie 2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare la data săvârşirii presupusei fapte), art. 122 din C. pen. vechi, art. 124 prescripţia specială (forma în vigoare la data săvârşirii faptei), prescripţia - legea nou, art. 154 lit. b) din C. pen. nou, art. 155 alin. (4) din C. pen. nou. S-a arătat că legea penală mai favorabilă este legea veche, deoarece fapte pentru care apelanta intimată inculpată a fost trimisă în judecată sunt prescrise în totalitate la 1.01.2024, potrivit legii penal în configurarea din momentul de la data la care fapte era prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în configurarea prevăzută de Legea nr. 521/2004 prin raportare la art. 248 din C. pen.. Această schimbare de încadrare juridică ar fi necesară pentru o mai mare acurateţe
a aplicării legii penale, mai exact pentru a se evita combinarea a două legi penale ce au avut aplicabilitate în timp, de la data săvârşirii faptei şi până la data soluţionării definitive a cauzei (excluderea aplicării unei lex tertia), S-au făcut referiri la Decizia Curţii Constituţionale nr. 65 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din C. pen.. Faţă de cele menţionate, pentru a se reţine prescripţia specială în cauza de faţă se impune ca dispoziţiile noului C. pen. să nu fie combinate cu dispoziţiile vechiul C. pen., în privinţa încadrării faptei presupus săvârşite, respectiv cu privire la aplicarea instituţiei prescripţiei speciale. Se impune astfel ca încadrarea faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată şi termenul prescripţiei speciale, care trebuie să depăşească cu încă jumătate termenul general de prescripţie (forma C. pen. vechi, anterioară anului 2012, când a operat modificarea normei penale mai favorabile, prin Legea nr. 63 din 17 aprilie 2012 pentru modificarea şi completarea C. pen. al României şi a Legii nr. 286/2009 privind C. pen.) să fie incluse în acelaşi cod.
În aceste condiţii, se impune schimbarea încadrării juridice a faptei din complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) cu referire la art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 din C. pen., în complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 26 din C. pen. anterior, art. 41 alin. (2) din vechiul C. pen. (cu schimbarea în mod corespunzător a încadrării faptei şi pentru inculpaţii care au săvârşit presupusa faptă în forma autoratului).
De altfel, şi în cuprinsul sentinţei penale nr. 699 din 4.12.2018 pronunţată în dosarul nr. x/2015 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) în opinia majoritară) s-a statuat în acelaşi mod, considerând că pedeapsa mai redusă pentru faptele deduse judecăţii ar atrage legea penală nouă ca lege penală mai favorabilă, făcând referiri la opinia majoritară.
Suspendarea judecării cauzei pentru pronunţarea hotărârii prealabile dar şi cu includerea suspendării legale determinată de starea de urgenţă (deşi acest decret a fost constatat neconstituţional de către Curtea Constituţională) au condus la prelungirea termenului de prescripţie a răspunderii penale, acesta fiind împlinit la 1 ianuarie 2024, după adăugarea tuturor perioadelor de suspendare.
Apărătorul apelantei intimate inculpate a solicitat continuarea judecării cauzei, faţă de intervenirea prescripţiei speciale şi pronunţarea unei soluţii de achitare faţă de aceasta.
Astfel, dacă la încadrarea cauzei în fond intervenise doar prescripţia generală şi nu exista interesul pentru a se schimba încadrarea juridică a faptei, la acest moment aceasta este necesară cu prisosinţă, dar inculpata solicită doar să se ia act, prin încheiere, că a intervenit prescripţie şi să se continue judecată, pentru a se constata că în cauză se impune pronunţarea unei soluţii de achitare a acesteia, după cum va arăta în continuare, făcând referire la art. 18 din C. proc. pen.
Aşadar, se impune constatarea intervenirii prescripţiei speciale (prescripţia generală este la acest moment rămasă în discuţie, în alte cauze aflate în apel, în care nu s-a împlinit termenul de prescripţie specială, faţă de cauza 131/23 CJUE), prin încheiere, şi să se ia act de împrejurarea că inculpata N. a solicitat continuarea procesului penal (şi eventual, ceilalţi inculpaţi vor fi chestionaţi de instanţă cu privire la acest aspect, urmând a se pronunţa o decizie pentru cei care nu solicită acest lucru, dacă va fi cazul, procesul continuând exclusiv cu inculpaţii care solicită continuarea procesului).
Ulterior, urmează a se pune în discuţie probatoriile pe care fiecare inculpat care solicită continuarea procesului penal le propune, pentru respectarea dreptului la apărare, având în vedere că în instanţa de fond s-a luat act de încetarea procesului fără a se administra probe şi unii inculpaţi (A., de exemplu) au renunţat chiar la probatoriilor încuviinţate, având reprezentarea (greşită, în opinia noastră), că dacă se va pronunţa o decizie CJUE în privinţa prescripţiei răspunderii penale, ei nu ar mai beneficia de această instituţia dacă s-ar afla în faza de judecată a cauze.
Apărătorul apelantei intimate inculpate a solicitat încuviinţarea şi administrarea următoarelor probe:
A. Declaraţii de inculpat: audierea apelantei intimate inculpate N., potrivit art. 97 alin. (2) lit. a) rap. la art. 104 şi urm. din C. proc. pen. prin prisma deciziei CCR nr. 120/2 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 501 din 13 mai 2021.
B. Proba cu înscrisuri, potrivit art. 97 alin. (2) lit. e) rap. la art. 198 şi urm. din C. proc. pen.:
1. Adresa Camerei Notarilor Publici Ploieşti nr. 282/12.02.2024, prin care se atestă că P. a desfăşurat activitate notarială în cadrul unui birou notarial, cu sediul în Ploieşti, judeţul Prahova, numai în perioada 20.02.2007 -22.07.2009 (o filă); Teza probatorie: se va proba că notarul P. avea experienţă de 1 an la data la care a semnat actul de aportare şi procurile, astfel că nu avea experienţa necesară să aprecieze asupra legalităţii altor notari (toţi ceilalţi notari din Prahova semnând acte identice cu cele imputate notarului Cosma în prezenta cauză ca fiind nelegale) şi că acest a fost motivul pentru care acesta nici nu a fost solicit să încheie actele de către reprezentanţii S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., actul de dezmembrare, urmat de vânzare fiind un act considerat dificil în activitatea notarială;
2. Adresa Camerei Notarilor Publici Ploieşti nr. 349/20.02.2024, prin care se atestă că notarii publici SSSS. şi TTTT. au fost numiţi în funcţie în anul 1996 şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul Camerei Notarilor Publici Ploieşti (o filă); Teza probatorie: se va proba că notarii SSSS. şi TTTT., cei care au încheiat contracte similare cu cele încheiate de notarul Cosma aveau o experienţă considerabilă şi că aveau competenţa să ateste modalitatea legală în care se puteau autentifica contracte de vânzare-cumpărare, spre deosebire de notarul P., care era lipsit de experienţă la data presupusei solicitări de autentificare;
3. Comunicare UNNPR-SIIJ (23 file), comunicare efectuată în dosarul x/2019 - în care se analizează legalitatea contractelor autentificate de notarul Cosma, acestea fiind apreciate legale de către UNNPR: Teza probatorie: se va proba că notarul N. a procedat exact aşa cum apreciază UNNPR că se autentifică de către notari contracte de vânzare-cumpărare pentru imobile aflate în patrimoniul unor societăţi comerciale cu capital de stat: În subsidiar, referitor la această teză probatorie (opinia UNNPR despre modalitatea în care notarul Cosma a autentificat acte) a solicitat formularea unei adrese de către instanţa de apel către UNNPR pentru a se solicita răspuns la acelaşi tip de întrebări, astfel încât răspunsul să fie considerat probă directă în prezenta cauză;
4. Contractul de vânzare-cumpărare 8copie) între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., reprezentată de EEEE. şi S.C. UUUU., autentificat de notarul N. la 7.04.2009 (3 file); Teza probatorie: se va proba că şi ulterior, după schimbarea conducerii S.C. Plopeni Parc S.A. dispoziţiile legale au fost interpretate în aceeaşi modalitate legală, în sensul că dacă există contracte de închiriere contractul se încheie cu societatea locatară;
5. Contract de vânzare-cumpărare autentificat la 6.10.2008 de biroul notarial "VVVV.", încheiat între J. S.R.L. şi III. S.R.L. a unei suprafeţe de teren de 2310 mp şi o construcţie (unul dintre terenurile înstrăinate prin act autentic, considerat obiect al infracţiunii pentru care notarul Cosma a fost trimisă în judecată vândut în urmă cu 3 luni) la acelaşi preţ la care s-a încheiat şi contractul autentificat de notarul Cosma (2 file); Teza probatorie: se va proba că preţul la care s-a autentificat contractul de vânzare-cumpărare către S.C. J. S.R.L. era cel de piaţă, dat fiind faptul că acelaşi preţ a fost obţinut la câteva luni de la autentificare de la un terţ, de unul dintre cumpărători;
6. Contract de vânzare-cumpărare autentificat la 30.01.2018 de biroul notarial "WWWW.", încheiat între S.C. I. S.R.L. şi XXXX. a unei suprafeţe de teren de 1225 mp şi construcţii (un alt teren înstrăinat prin act autentic, considerat obiect al infracţiunii pentru care notarul Cosma a fost trimisă în judecată) la un preţ mult inferior celui la care s-a încheiat şi contractul autentificat de notarul Cosma (6 file); Teza probatorie: se va proba că preşul la care s-a autentificat contractul de vânzare-cumpărare de către S.C. I. S.R.L. în anul 2008 era unul real, dat fiind faptul că la 10 ani de la încheierea acelor contracte acest cumpărător vinde acelaşi tern cu un preţ de o optime din cel al notarului Cosma (mai exact, I. în anul 2008 a cumpărat la un preţ de 7900 euro plus TVA (28.664,36 RON plus TVA), iar în anul 2018 a vândut către o persoană fizică la preţul 4159,66 RON plus TVA), fără a se putea considera că acest preţ ar fi derizoriu şi fără a fi refuzat a fi autentificat de către un alt notar;
7. HCL nr. 109/25.09.2008 a CL Băneşti şi documentaţia cadastrală prin care a fost trecut în intravilan terenul înstrăinat prin actele autentificate de notarul Cosma (5 file); Teza probatorie: se va proba că terenul a fost transmis în intravilanul localităţii Băneşti la data de 25.09.2008 şi că la data încheierii contractelor de vânzare-cumpărare aceste terenuri erau situate extravilan, expertizele fiind astfel greşit întocmite, întrucât au fost evaluate terenurile înstrăinata ca fiind intravilane;
8. Certificate verificare valabilitate procură dată în faţa notarului P. de notarul Cosma (copii - 6 file); Teza probatorie: se va proba că notarul N. a verificat valabilitatea procurilor date de notarul P., constatând că acestea sunt valabile;
9. Extrase CF autentificare pentru terenurile înstrăinate (copii - 8 file) Teza probatorie: se va proba că erenurile aveau regim de "teren extravilan" la data înstrăinării, iar nu intravilan, astfel cum a fost evaluat de experţi, astfel că modalitatea de evaluare a experţilor desemnaţi de instanţă a fost una deficitară, neconformă realităţii;
10. Înscrisuri din care rezultă calificările expertei R. (decedată între timp) - 7 file Teza probatorie: se va proba că experta R., cea care a efectuat raportul de expertiză pe baza căruia s-au vândut terenurile prin contract autentic semnat de notarul N. avcea multiple calificări (autor de literatură de specialitate în materie de evaluare a proprietărţii, premiată de ANEVAR pentru merite deosebite în domeniul calificării profesionale a evaluărilor; prim-vicepreşedinte al ANEVAR, membru al Consiliului Director al ANEVAR şi preşedinte al Comisiei de Cercetare Ştiinţifică şi Standarde Profesionale, Secretar General al ANEVAR), astfel că notarul Cosma nu putea pune la îndoială competenţa acesteia în materie de evaluare şi nu putea înlătura ca neconform raportul acesteia de evaluare;
11. Declaraţii de martori date în faţa SIIJ, în dosarul nr. x/2019 (care au natura unor înscrisuri, şi nu pot avea regim de declaraţii de martori în prezenta cauză, dar pot fi utilizate ca înscrisuri, urmând a servi ca temei pentru încuviinţarea audierii acestor martori în faţa prezentei instanţe):
a) Declaraţie notar TTTT. - notar din anul 1996 în Ploieşti, notar care a autentificat contracte similare cu cele autentificate de notarul Cosma, prin care acesta declară care sunt condiţiile în care pot fi înstrăinate terenuri din patrimoniul unor societăţi cu capital de stat şi ce poate verifica acesta - 2 file; Teza probatorie: se va proba că notarul N. a verificat exact ceea ce era obligată de legislaţia notarială în vigoare şi că un alt notar ar fi procesat exact cum a procedat notarul Cosma;
b) Declaraţie notar SSSS. - notar din anul 1996, notar care a autentificat contracte similare cu cele autentificate de notarul Cosma, prin care aceasta declară care sunt condiţiile în care pot fi înstrăinate terenuri din patrimoniul unor societăţi cu capital de stat şi ce poate verifica acesta - 5 file Teza probatorie: se va proba că notarul N. a verificat exact ceea ce era obligată de legislaţia notarială în vigoare, în viziunea notarului SSSS., cu experienţă substanţială în domeniu;
c) Declaraţia SIIJ notar P. - notar doar în perioada 2007-2009, care declară că nu avea experienţă la data la care s-ar fi discutat despre autentificarea actelor şi susţine că a vrut "să evite o posibilă interpretare" cum că prin acea "construcţie juridică" s-ar fi ocolit o prevedere şi că o doamnă judecător, fostă soţie, i-ar fi comunicat să evite semnarea deoarece "între două interpretări nu se ştie pe care o va alege instanţa" - 5 file Teza probatorie: se va proba că notarul P. (a cărui declaraţie este piatra de temelie a condamnării notarului Cosma) nu a avut o opinie clară, fermă, că actul ar fi legal sau nelegal ci a vrut "să evite un pericol", fără a fi cert că dacă era obligat să încheie/să respingă încheierea actului (astfel cum instanţa nu poate face, pe motiv că legea nu e prea clară, căci ar săvârşi denegare de dreptate) acesta ar fi refuzat autentificarea, dar şi că nu a dat încheiere de respingere, astfel cum prevede legea, pentru ca notarul Cosma să aibă cunoştinţă de această respingere, dar şi faptul că declaraţia sa dată în faţa DNA nu are conţinut complet real;
12. Acte semnate - vânzări similare cu cele ale notarului Cosma autentificate de notarul SSSS. în mod absolut identic (fără licitaţie) - 11 file Teza probatorie: se va proba că în judeţul Prahova notarii autentificau astfel de acte fără ca acestea să ridice vreunui notar probleme de legalitate;
13. Ordonanţă începere UP in rem şi in personam (pentru procurorul PPPP.) -12 file Teza probatorie: se va proba că un procuror cu experienţă a apreciat că activitatea desfăşurată în cauză de procurorul de caz care a dispus trimiterea în judecată a notarului Cosma este una de natură infracţională şi că nu exista vreo faptă a notarului care să fi justificat trimiterea acestea în judecată;
14. Articol presă - în care sunt relevate relaţiile de duşmănie dintre YYYY. (tatăl notarului Cosma) şi A., preşedintele în funcţie al CJ Prahova la data încheierii contractelor (1 filă); Teza probatorie: se va proba că între tatăl notarului Cosma şi inculpatul A. (preşedinte în funcţie la momentul semnării contractelor) existau relaţii de duşmănie, nu de prietenie, ca să poată fi justifiată o presupusă "favoare", materializată printr-o "nelegalitate" pe care fiica contracandidatului la CJ Prahova să o facă deţinătorului funcţiei la momentul semnării contractelor (de altfel, acesta se pare că a şi fost motivul real al acordării unui mandat de reprezentare, pentru a nu se întâlni direct cu fiica contracandidatului/duşmanului său politic); astfel, nu se poate reţine o "conivenţă" pe principiul unei "prietenii politice", astfel că dacă notarul Cosma ar fi avut cel mai mic dubiu cu privire la legalitatea contractelor nu ar fi ezitat să respingă (prin încheiere) autentificarea acestora;
15. Act constitutiv modificat prin aducerea ca aport în patrimoniul S.C. Plopeni Industrial parc S.A. a activului Ciuperceasca la valoarea din raportul de evaluare R., act autentificat de notarul P. şi încheierea ONRC de întabulare (10 file); Teza probatorie: se va proba că "fapta "imputată notarului Cosma, în sensul că a ţinut cont de raportul expertei R. şi că ar fi vândut active din domeniul "public", aparţine de fapt notarului P., care a fost extrem de subiectiv în declaraţiile date în faţa procurorilor în scopul de a-şi asigura propria scăpare şi că la data aportării (12.02.2008) terenul era extravilan până la 25.09.2008 (când a devenit intravilan, prin HCL nr. 109 nr. 109/25.09.2008 a CL Băneşti);
16. Adresa nr. x/2.02.2008 a CJ Prahova - Direcţia Juridic Contencios şi Administraţie Locală prin care se exprimă punctul de vedere că evaluarea realizată de experta R. este suficientă pentru a se stabili valoarea de piaţă a unui imobil din patrimoniul unei societăţi la care CJ Prahova era acţionar (SC Plopeni Industrial Parc SA) că valoarea astfel este una însuşită de CJ Prahova şi că societatea a fost mandatată să vândă conform valorii din acel raport (2 file); Teza probatorie: se va proba că şi ulterior autentificării actelor de vânzare-cumpărare de către notarul Cosma opinia la nivelul noii conduceri a CJ Prahova şi S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. opinia a rămas aceeaşi, că raportul R. este suficient pentru vânzarea activelor;
17. Corespondenţă SIIJ - MapN (49 file) - prin care se precizează de către acest minister că nu se cunoaşte modalitatea în care s-a stabilit valoarea de inventar a activului Ciuperceasca, deoarece prin denominare (eliminarea a 4 zerouri) valoarea s-a multiplicat de peste 3 ori fără nici un document justificativ şi fără identificarea vreunei metode (de la 96.688.049.000 ROL la 29.231.341,73 RON - RON). Teza probatorie: se va proba că valoarea de inventar, cea care a fost considerată etalon valoric în formularea acuzaţiilor din rechizitoriu a fost una eronată, fără a exista vreun document justificativ (care s-a comunicat de către MApN către SIIJ că ar fi fost distruse) prin inserare eronată a cifrelor din inventar, după denominare valoarea bunului din inventar trebuind să fie 9.668.804,9 RON, astfel că proporţional cu bunurile înstrăinate de societatea comercială vânzătoare valoarea evaluată de evaluatorul R. a fost cea corectă, similară cu valoarea de inventar rezultată prin denominare.
18. Raport specialist efectuat în dosarul de urmărire penală înregistrat pe rolul SIIJ - dosar nr. x/2019 - PÎCCJ - SIIJ (9 file) Teza probatorie: se va proba că la nivelul unei structuri de parchet, în urma analizei dosarului şi a legislaţiei aplicabile, un specialist a constatat că în cauză notarul nu a încălcat nicio normă, ci şi-a exercitat atribuţiile de serviciu potrivit legii.
19. Procuro autentică din 25.03.2008, dată în faţa notarului P., în care acesta a stabilit deja care era metoda de înstrăinare a terenurilor, respectiv, prin negociere, "cu condiţia ca vânzarea tuturor loturilor să nu fie mai mică de 5.511.719,05 RON, în conformitate cu Rapoartul de Evaluare nr. x/19.09.2007 întocmit de expert R., Anexă la HCJ nr. 133/28.09.2007". Teza probatorie: se va proba că declaraţiile notarului P. în sensul că el considera că terenurile ar fi trebuit înstrăinate prin licitaţie sunt nereale, deoarece la data autentificării procurilor a stabilit deja că vânzarea se va face prin negociere, iar notarul N. a îndeplinit întocmai procura dată de acesta.
C. Proba cu martori - art. 97 alin. (2) lit. d) rap. la art. 114 şi urm. din C. proc. pen.:
1. V., Director Economic al Parcului Industrial (adresa indicată); Teza probatorie: se va proba că vânzările de terenuri au fost realizate în aceeaşi modalitate, pentru terenurile pentru care existau contracte de închiriere şi către familia Cosma şi A. existau relaţii de duşmănie/adversitate;
2. YYYY. (adresa indicată) candidat la preşedinţia Consiliului Judeţean Prahova, contracandidat al preşedintelui în funcţie, A.; Teza probatorie: se va proba că tatăl notarului Cosma era în relaţii de duşmănie cu preşedintele în funcţie, A., cel care îi era contracandidat, deci nu era posibilă o conivenţă între aceasta şi preşedintele consiliului în funcţie;
3. X. (adresa indicată) Teza probatorie: se va proba că între membrii familiei Cosma şi A. (membru al partidului ZZZZ. la acel moment) existau relaţii tensionate, iar nu de prietenie;
Audierea notarilor audiaţi la SIIJ
4. P. (adresa de citare din dosar instanţă)
5. SSSS. (adresa de citare din declaraţia de la SIIJ)
6. TTTT. (adresa de citare indicată); Teza probatorie: se va proba că cele declarate de notarul P. (un notar lipsit de experienţă) reprezintă numai parţial realitatea, că acesta a fost "rugat" de DNA să consemneze şi elemente pe care nu le-a relatat şi că notari cu experienţă din Ploieşti au încheiat acelaşi tip de contracte ca şi notarul Cosma şi au aceeaşi părere cu privire la legalitatea activităţii notariale derulate de notarul Cosma ca şi UNNPR.
D. Înregistrări audio-video
1. Înregistrare (şi transcriptul) a unei convorbiri telefonice de la începutul anului 2016 (imediat după trimiterea în judecată a doamnei N.) care a avut loc între AAAAA. şi fostul procuror BBBBB. (şi transcriptul acesteia - 3 file), în care primul îi reproşează ultimului că a "înscenat" dosare întregii sale familii (soră şi tată), că ceilalţi membri ai familiei sale nu sunt de acord să "denunţe" pentru ca procurorii DNA Ploieşti să mai construiască dosare.
S-a solicitat, totodată şi audierea acestei discuţii în sala de judecată, pentru a se observa că, în viziunea fostului procuror BBBBB. dosarul N. era fabricat de CCCCC., iar scopul solicitării denunţurilor de la AAAAA. era "salvarea" surorii acestuia de dosare fals înscenate de CCCCC.. Teza probatorie: se va proba că dosarul ce se află în prezent în faza de apel a fost fabricat de procurorul CCCCC. (prin procurorul PPPP.), procurorul BBBBB. fiind conştient de "precaritatea" inculpării notarului N., sora lui AAAAA. şi fiica preşedintelui judeţean Prahova, YYYY..
2. Emisiune YYYY. - înregistrare - în care acesta îl critică vehement pe A., preşedinte CJ la data semnării actelor, contracandidat al său la alegerile locale. Teza probatorie: se va proba că între YYYY. şi A. existau relaţii de duşmănie, determinate de apartenenţa politică diferită şi de apropiata candidatură la alegeri.
La dosarul cauzei a fost depusă o cerere din partea avocatei DDDDD., în calitate de apărător din oficiu al apelantului inculpat A., în temeiul art. 272 şi urm. din C. proc. pen., art. 127 din Statutul profesiei de avocat adoptat prin Hotărârea Consiliului UBBR nr. 64 din 3 decembrie 2011, publicat în Monitorul Oficial cu numărul x din data de 19 decembrie 2011 şi al art. 5 alin. (1) punctul C şi alin. (3) din Protocolul tripartit privind onorariile avocaţiale din oficiu din 08.02.2024 a reiterat cererea depusă în data de 26 septembrie 2023 privind acordarea unui onorariu majorat şi adecvat muncii efectiv prestate în dosar.
Faţă de toate argumentele prezentate în cererea iniţială depusă la dosarul cauzei în data de 26 septembrie 2023, a indicat timpul suplimentar alocat pregătirii apărării efective a apelantului inculpat A. şi redactarea de note de probatoriu şi concluzii scrise, faţă de prezenţa la fiecare termen de judecată.
A solicitat să se aprecieze că în cauză, asistenţa sa şi prezenţa alături de inculpat la fiecare termen, nu a fost una "de decor", ci s-a implicat activ şi asumat în prestarea serviciilor de asistenţă juridică.
A precizat că a purtat discuţii telefonice şi corespondenţă electronică pe email cu apelantul, pentru a asigura o apărare efectivă pe parcursul celor trei termene de judecată, ulterior suspendării cauzei şi a solicitat să se găsească întemeiată solicitarea sa de majorare a onorariului într-un cuantum care să fie just.
Conform Regulamentului cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară:
"Art. 2: Avocatul care acordă asistenţă judiciară nu are dreptul să primească de la client sau de la cel apărat niciun fele de remuneraţie sau alte mijloace de recompensă, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor". În asemenea condiţii, singurul îndreptăţi să remunereze avocatul din oficiu este completul de judecată care va aprecia asupra cuantumului majorat cuvenit apărătorului din oficiu (cerere aflată în vol. III, fia 183 dosarul Înaltei Curţi).
La termenul de judecată de la 22 februarie 2024, Înalta Curte, din oficiu a pus în discuţie un aspect de legalitate cu privire la hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, vizând modalitatea în care instanţa de fond s-a pronunţat cu privire la probele solicitate, parţial încuviinţate, parţial neadministrate, stadiul procesual al cauzei, cererile de continuare a procesului penal formulate de inculpaţii N. şi B., motivele suplimentare din apelul formulat de inculpatul A., înainte de repunerea cauzei pe rol, de trimitere a cauzei spre rejudecare, având în vedere decizia Completului de 5 Judecători al instanţei supreme, din perspectiva art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a dreptului la un proces echitabil.
Amplele concluzii ale reprezentantului Ministerului Public, apărătorului apelantului intimat inculpat B., apărătorului din oficiu pentru apelantul intimat inculpat A., apărătorului apelantei intimate inculpate N., apărătorului apelantei părţi civile S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., ale reprezentantului Ministerului Public asupra apelurilor formulate de inculpaţi, ultimul cuvânt al apelanţilor intimaţi inculpaţi şi solicitarea apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul intimat inculpat A. au fost consemnate în detaliu în încheierea de la data menţionată.
Înalta Curte, având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. pen., cu ref. la art. 421 alin. (2) rap. la art. 405, art. 406 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. pen. a stabilit termen pentru deliberare, redactare şi pronunţarea hotărârii la data de 28 martie 2024, aşa cum rezultă din încheierea de dezbateri aflată la dosarul cauzei.
La dosarul cauzei au fost depuse la data de 19 martie 2024 note scrise de către apărătorul ales al apelantei intimate inculpate N., în dublu exemplar, aflate în vol. III, dosarul Înaltei Curţi.
În dezvoltarea notelor scrise, apărătorul ales al apelantei intimate inculpate N. a solicitat admiterea nulităţii hotărârii instanţei de fond, astfel cum rezultă din chestiunea ridicată de instanţă, în sensul reţinerii nelegalităţii sentinţei penale nr. 33 din 5 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în acest dosar şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţă.
S-a apreciat că cele puse în discuţie din oficiu de instanţă sunt întemeiate şi a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea administrării probatoriului şi pronunţării unei soluţii legale şi temeinice.
S-a arătat că după cum a observat corect instanţa de apel, instanţa de fond, după ce a încuviinţat probele solicitate de inculpatul A., deşi cei doi inculpaţi N. şi B. au solicitat continuarea judecăţii, instanţa a renunţat pur şi simplu la administrarea probatoriului pe care l-a încuviinţat şi l-a considerat util cauzei şi a pronunţat o soluţie de încetare a procesului.
Din perspectiva art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a dreptului la un proces echitabil se impune continuarea judecăţii şi asigurarea dreptului la apărare, cu administrarea tuturor probelor încuviinţate, ca parte a dreptului la un proces echitabil. Acuzaţiile ce îi sunt aduse notarului N. constau în aceea că:"în calitate de notar public cunoscând că reprezentanţii S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., agent economic al cărui unic acţionar era Consiliul Judeţean Prahova, înstrăinează în mod nelegal activul Ciuperceasca, fără organizarea unei proceduri de achiziţie publică, în perioada 11.06.2008-04.07.2008, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a autentificat contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu un număr de 9 agenţi economici, activele înstrăinate către S.C. F. S.R.L. Ploieşi, G. S.R.L. Ploieşti, S.C. I. S.R.L. Ploieşi, S.C. J. S.R.L. Ploieşti, S.C. K.: Câmpina şi S.C. M. S.R.L. Băneşti, fiind chiar sub limita preţurilor avute în vedere la acea dată de Camera Notarilor Publici Prahova, modalitate prin care l-a ajutat pe preşedintele Consiliului de Administraţie al societăţii, B., să prejudicieze agentul economic cu suma de 17.603.853,34 RON, reprezentând diferenţa dintre valoarea de preluare a bunurilor vândute şi preţul vânzării, fiind obţinute foloase necuvenite de către persoanele juridice care au încheiat respectivele contracte."
Faţă de aceste acuzaţii, este evident că instanţa de fond nu a depus diligenţele necesare pentru aflarea adevărului nici în ceea ce priveşte atribuţiile notarilor publici în România, dar nici în privinţa existenţei/întinderii prejudiciului ce ar fi putut fi reţinut în sarcina apelantei intimate inculpate.
Hotărârea primei instanţe nu a urmat regulile procedurale care obligă la respectarea tuturor garanţiilor procesuale referitoare la dreptul la apărare prin prisma încuviinţării şi administrării probatoriului solicitat, tocmai de aceea ar fi contrar dreptului la un proces echitabil de a impune instanţei de control judiciar să judece direct în apel o cauză care nu a parcurs toate etapele judecăţii în prima instanţă.
Probatoriile încuviinţate de prima instanţă aparţineau cauzei, chiar dacă au fost solicitate de inculpatul care nu a mai solicitat continuarea judecăţii, deoarece, dată fiind natura similară a acuzaţiilor, probele nu sunt proprii unui inculpat (nefiind probe în circumstanţiere), ci aparţin cauzei.
Astfel, soluţia de trimitere spre rejudecare este una judicioasă şi din perspectiva evitării unor soluţii contradictorii, respectiv dacă instanţa de apel ar reţine cauza şi ar stabili vinovăţia/nevinovăţia pentru cei doi inculpaţi care au solicitat continuarea judecăţii, cel pentru care s-ar trimite cauza spre rejudecare ar avea deja autoritate de lucru judecat faţă de existenţa faptei şi întinderea prejudiciului.
Soluţia de trimitere a cauzei spre rejudecare se impune şi pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie (cel puţin pentru inculpatul care nu a solicitat continuarea judecării cauzei şi pentru care nu s-a reţinut ca fiind săvârşită o faptă penală).
Astfel, inexistenţa unui al doilea grad de jurisdicţie aduce atingere şi dreptului la un proces echitabil al inculpatului prev. de art. 6 §1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, dreptul la un proces echitabil fiind în strânsă legătură cu dreptul la dublul grad de jurisdicţie în materie penală.
Dublul grad de jurisdicţie este un drept recunoscut în materie penală prin Protocolul nr. 7 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fiind obligatoriu un "recurs/apel efectiv" atunci când se reţine "vinovăţia" celui judecat. Or, cel puţin în privinţa inculpatului A., acest lucru nu s-ar mai putea respecta, deoarece hotărârea prin care s-ar reţine "vinovăţia" acestuia nu ar mai putea fi atacată cu nicio cale de atac efectivă/devolutivă.
Atunci când în primă instanţă nu a avut loc o judecată cu respectarea tuturor garanţiilor procedurale, primul grad de jurisdicţie nu poate fi luat în considerare, pentru respectarea dreptului la un proces echitabil şi asigurarea efectivă a două grade de jurisdicţie, conform art. 2 din Protocolul nr. 7 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, este justificată trimiterea cauzei spre rejudecare.
De altfel, dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. obligă instanţa de apel să pronunţe o nouă hotărâre şi să procedeze potrivit dispoziţiilor privind judecata în fond, ceea ce duce la concluzia că noua hotărâre a instanţei de apel poate fi pronunţată numai pentru a substitui hotărârea anterioară
a primei instanţe, dar care a fost pronunţată după desfăşurarea unei judecăţi ce a respectat dispoziţiile art. 349 şi urm. din C. proc. pen.
În acelaşi sens a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin Decizia nr. 35/A din 7 februarie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2020, în care a trimis cauza primei instanţe pentru continuarea judecării cauzei şi administrarea de probatorii, chiar în condiţiile în care niciun inculpat nu solicitase continuarea judecăţii.
Prin această decizie s-a apreciat că judecătorii au obligaţia de a-şi motiva soluţiile pe fondul acuzaţiilor şi a administra întregul probatoriu, chiar şi atunci când faptele sunt prescrise, aceştia având obligaţia de dispune achitarea dacă nu există probe din care să rezulte comiterea faptei, iar nu încetarea procesului, chiar dacă inculpatul nu a cerut continuarea procesului penale pe motiv de prescripţie.
Aşadar, în urma rejudecării cauzei, după administrarea integrală a probatoriului, instanţei de fond îi rămân două variante: achitarea sau prescripţie, însă numai după efectuarea cercetării judecătoreşti, pentru că în această cauza a fost solicitată continuarea cercetării, continuare care ar putea să probeze inexistenţa faptelor şi pronunţarea unei soluţii de achitare, fără a mai fi menţinut un prejudiciu inexistent, inexistenţă care atrage inexistenţa faptei tuturor inculpaţilor.
Prin decizia nr. 35/A din 7 februarie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2020 instanţa supremă a statuat că:
"Înalta Curte constată că prima instanţă ar fi trebuit să analizeze din perspectiva apărărilor formulate de inculpat activitatea infracţională care face obiectul acţiunii penale, chiar în contextul invocării prescripţiei răspunderii penale, având în vedere relevanţa stabilirii elementelor de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu, în special a laturii obiective şi a datei săvârşirii infracţiunii, pentru stabilirea termenului de prescripţie a răspunderii penale şi a datei de la care curge aceasta. (…). Prescripţia înlătură răspunderea penală şi stinge dreptul de a urmări penal pe infractor, iar dacă a fost urmărit stinge dreptul de a aplica o pedeapsă, însă efectele prescripţiei nu se răsfrâng asupra existenţei şi caracterului penal al faptei, ceea ce înseamnă că fapta săvârşită nu este considerată inexistenţă sau că şi-ar fi pierdut caracterul de faptă penală. Or, prima instanţă s-a limitat să constate că inculpaţii (…) nu doresc să dea declaraţii pe fondul cauzei, ci doar cu privire la încetarea procesului penal şi nu solicită continuarea judecăţii, apreciind că nu se mai impune administrarea de probatorii în cauză. În cuprinsul sentinţei, prima instanţă a expus starea de fapt reţinută în rechizitoriu şi încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare, însă nu a motivat soluţia cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale a cauzei şi a celor care au fost înlăturare şi nici motivarea cu privire la latura civilă a cauzei, precum şi analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluţia dată în cauză, potrivit dispoziţiilor art. 403 alin. (1) lit. c) C. proc. pen..(…) Prin urmare, în condiţiile în care prima instanţă a dispus încetarea procesului penal pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu şi a luat act că persoana vătămată UAT Filipeştii de Pădure nu s-a constituit parte civilă în cauză, ar fi trebuit să analizeze dacă se poate pronunţat cu privire la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii sau cu privire la luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale. (…). (…). În raport de obiectul acţiunii penale cu soluţionarea căreia a fost sesizată, instanţa de fond avea obligaţia să analizeze latura obiectivă a infracţiunii de abuz în serviciu reţinută prin rechizitoriu în sarcina fiecărui inculpat, să stabilească clar fiecare element material şi act material reţinut în tipologia continuată a infracţiunii, precum şi urmările produse. Aceasta concluzie se impune cu tărie în lumina dispoziţiilor din C. pen. care reglementează instituţia prescripţiei răspunderii penale şi a dispoziţiilor din C. proc. pen. care reglementează rezolvarea laturii civile în procesul penal, conform cărora prescripţia răspunderii penale stinge numai dreptul de a stabili o pedeapsă şi nu se răsfrânge asupra existenţei şi caracterului penale al infracţiunii, cum nu se răsfrânge nici asupra obligaţiei de a soluţiona acţiunea civilă sau, în lipsa constituirii de parte civilă, de a se pronunţa cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii. (…). Deşi aparent soluţia de încetare a procesului penal le este favorabilă inculpaţilor, este evident că o soluţie de achitare ar fi mai favorabilă astfel încât soluţia instanţei de fond care s-a limitat la a reţine doar că răspunderea penală a inculpaţilor este prescrisă, în raport cu data săvârşirii infracţiunii, neadministrând un probatoriu pentru a stabili starea de fapt, este una nelegală în raport de dispoziţiile art. 396 alin. (5) şi (6) din C. proc. pen.. Faţă de cele menţionate, Înalta Curte de Casaţie constată că instanţa de fond în mod nelegal a pronunţat o soluţie de încetare a procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, fără să administreze mai întâi un probatoriu în baza căruia să constate existenţa sau inexistenţa infracţiunilor deduse judecăţii, cu posibilitatea de a dispune achitarea inculpaţilor ce prevalează în analiza, în raport, cu prevederile art. 16 alin. (1) lit. f) din acelaşi cod, astfel încât va desfiinţa sentinţa apelată şi va trimite cauza spre rejudecare. (…). Prin urmare, faţă de aceste considerente, Înalta Curte, va dispune desfiinţarea sentinţei penale apelate şi trimiterea cauzei în vederea rejudecării la aceeaşi instanţă, conform prevederilor art. 421 pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., întrucât, în cauza de faţă instanţa de fond nu a administrat niciun probatoriu pentru a constata existenţa sau inexistenţa faptei, dispunând o soluţie nemotivată de încetare a procesului penal şi nu a soluţionat acţiunea civilă (…). Or, prin examinarea acestora direct în apel urmată de pronunţarea unei hotărâri definitive, inclusiv asupra măsurii de siguranţă, s-ar încălca dispoziţiile art. 2 paragraful 1 din protocolul 7 al Convenţiei referitoare la dreptul privind dublul grad de jurisdicţie în materie penală."
Faţă de cele antereferite, s-a apreciat că este întemeiată chestiunea ridicată din oficiu de instanţă şi că se impune desfiinţarea sentinţei penale pronunţate de prima instanţă şi trimiterea cauzei pentru continuarea judecării cauzei în fond, cu administrarea tuturor probatoriilor utile, pertinente şi concludente.
La termenul de la 28 martie 2024, Înalta Curte, în aceeaşi compunere a completului de judecată, având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. (1), alin. (2) din C. proc. pen. cu ref. la art. 421 alin. (2) rap. la art. 405, art. 406 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. pen., având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii pentru astăzi 4 aprilie 2024, aşa cum rezultă din încheierea de la data mai sus menţionată, aflată la dosarul cauzei.
B. Examinând apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Ploieşti, de apelanta parte civilă S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. şi de apelanţii intimaţi inculpaţi A., aşa cum a fost completat, B. şi N. împotriva sentinţei pronunţate de prima instanţă, în limitele chestiunii de nelegalitate invocată din oficiu, în raport, cu dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, ce prevalează faţă de orice alte cereri şi motive de apel invocate şi puse în discuţia părţilor prin prisma principiilor oralităţii, contradictorialităţii, nemijlocirii şi publicităţii, potrivit art. 420 alin. (11) cu referire la art. 351 şi art. 352 din C. proc. pen., la data de 22 februarie 2024, Înalta Curte consideră toate apelurile declarate ca fiind fondate, pentru considerentele ce se vor arăta în limitele mai sus menţionate.
Cu titlu preliminar, Înalta Curte a analizat cererile formulate de inculpaţi şi încheierile prin care prima instanţă a dispus cu privire la acestea, reţinând următoarele:
În vol. II, dosarul curţii de apel se află cererea în probaţiune formulată de inculpatul A. prin apărător ales în care în temeiul art. 374 alin. (7) din C. proc. pen. contestă probele administrate în cursul urmăririi penale; în temeiul art. 374 alin. (9) din acelaşi cod a solicitat administrarea acestora în cursul cercetării judecătoreşti inclusiv audierea specialistului JJJJ. şi a expertei BBBB. şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 § 3 lit. d) din CEDO; în temeiul art. 374 alin. (6) şi (9) din C. proc. pen. a solicitat administrarea de probe noi în cursul cercetării judecătoreşti, respectiv expertiza judiciară specialitatea evaluare proprietate imobiliară, cu indicarea tezei probatorii şi obiectivele propuse; expertiza judiciară specialitatea contabilitate - societăţi comerciale şi alte entităţi economice, cu indicarea tezei probatorii şi obiectivele propuse; procuri speciale, cu indicarea tezei probatorii; contractul de mandat nr. x/25.08.2006; Hotărârea civilă nr. 349 din 27.02.2017 a Tribunalului Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, cu indicarea tezei probatorii, adresa emisă de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), cu indicarea tezei probatorii; probe testimoniale noi: martor EEEEE., cu indicarea tezei probatorii, martor MMMM. cu indicarea tezei probatorii, alte înscrisuri aflate în posesia S.C. Plopeni Industrial Parc S.A.: contractele de vânzare-cumpărare a unor active imobiliare între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. şi FFFFF. S.R.L., GGGGG. S.R.L., HHHHH. S.R.L., IIIII. S.R.L., JJJJJ. S.R.L., precum şi hotărârile Adunării Generale a Acţionarilor de aprobare a vânzărilor cu indicarea tezei probatorii.
Prin încheierea de la 20 aprilie 2022, curtea de apel cu privire la cererea formulată de inculpata N., privind solicitarea unor lămuriri de la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti a respins-o, ca neîntemeiată, având în vedere că, chestiunile ce ţin de claritatea acuzaţiei fac obiectul camerei preliminară, cameră preliminară care a fost încheiată, aşa cum a subliniat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de două ori în prezenta cauză, prin urmare nu se mai pot pune în discuţie chestiuni ce ţin de claritatea acuzaţiei, urmând ca eventualele lacune ale rechizitoriului să le valorifice apărarea pe fondul cauzei, urmând a fi avute în vedere şi de instanţă la pronunţarea pe fondul cauzei. (…) Cu privire la cererile părţilor de administrarea unor noi probatorii, se pune în vedere acestora să se depună în scris solicitările, în situaţia în care se solicită audierea unor noi martori să se indice numele, prenumele şi adresele acestora, precum şi indicarea tezei probatorii, dacă sunt cereri de efectuarea unor noi expertize de specialitate să se indice obiectivele, eventualele cereri urmând să fie depuse anterior termenului ce urmează a fi acordat, pentru a da posibilitatea reprezentantului Ministerului Public să ia cunoştinţă de conţinutul acestora, sens în care consideră necesar a se acorda un nou termen la data de 19 mai 2022, aşa cum rezultă din încheierea de la data menţionată, aflată în vol. 2, dosarul curţii de apel.
La dosarul curţii de apel, în filele x a fost depusă cererea formulată de inculpatul B., prin apărători aleşi, prin care se contestă o parte dintre probele administrate în faza de urmărire penală şi se propun probe noi.
Astfel, sub aspectul contestării unora dintre probele administrate în faza de urmărire penală, s-a precizat că s-a avut în vedere fiabilitatea (netemeinicia) probelor constând în declaraţiile martorilor şi declaraţiile inculpaţilor, nota de constatare întocmită de specialistul financiar din cadrul DNA- ST Ploieşti, împreună cu anexele (filele x), raportul tehnico-ştiinţific întocmit de specialistul financiar din cadrul DNA-ST. Ploieşti, raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea evaluări imobiliare întocmit de expertul BBBB. şi în consecinţă a solicitat: audierea nemijlocită în faţa instanţei a inculpaţilor, cererea fiind făcută sub rezerva neexercitării dreptului la tăcere; reaudierea tuturor martorilor audiaţi în faza de urmărire penală, precizaţi în rechizitoriu. Teza probatorie: administrarea probatoriului menţionat va evidenţia neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 297 din C. pen., cu referire la art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen.. Readministrarea probatoriului va evidenţia faptul că luarea deciziilor privitoare la vânzarea activului "Ciuperceasca" s-a făcut atât în Consiliul Judeţean Prahova, cât şi în Adunarea Generală a Acţionarilor - Parcul Industrial Plopeni, entităţi colegiale responsabile de decizia vânzării, decizia care nu aparţine inculpaţilor din prezenta cauză. De asemenea, readministrarea probatoriului va arăta şi inexistenţa urmării imediate prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000, respectiv art. 297 din C. pen., adică lipsa unei vătămări a intereselor legale ale părţii civile S.C. PLOPENI INDUSTRIAL PARC S.A., sau a unei pagube produse acestei societăţi, bunurile vândute la preţul de piaţă de la momentul vânzării, în baza unei expertize legal dispusă şi efectuată.
De asemenea, au fost propuse probe noi, înscrisuri pentru dovedirea situaţiei de fapt:
a. Adresa nr. x din 15.03.2007 a S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. înregistrată la Consiliul Judeţean Prahova cu nr. x din 16 martie 2007, precum şi răspunsul Consiliului Judeţean Prahova la această adresă, înregistrat cu numărul x din 20 aprilie 2007. Teza probatorie: Aceste înscrisuri infirmă teza parchetului potrivit căreia au exista neregularităţi în trecerea activului Ciuperceni din domeniul public în domeniul privat al judeţului Prahova, precum şi la constituirea lui ca aport în natură la capitalul social al S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., precum şi la valoarea acestui aport la capitalul social. Astfel, din adresele menţionate rezultă răspunsul Consiliului Judeţean Prahova, care face referire la Hotărârea de Consiliu nr. 16/02.02.2007, arătându-se că majorarea capitalului social se va face după evaluarea bunurilor ce constituie aport în natură.
b. Adresa nr. x din 28.11.2008 a Consiliului Judeţean Prahova, Direcţia Juridic, Contencios şi Administraţie Locală. Teze probatorie: Adresa menţionată exprimă un punct de vedere juridic referitor la aspectul dacă Raportul de evaluare nr. x/19.09.2007 întocmit de către expertul tehnic judiciar R. în vederea majorării capitalului social cu contravaloarea întregului activ "Cazarma 1375 - Ciuperceasca" poate fi luat în considerare ca raport de evaluare pentru vânzarea activelor sub forma dezmembrată, punct de vedere care, dincolo de aspectele juridice conţinute (contrazise prin rechizitoriu) care vor face obiectul analizei instanţei de fond în stabilirea întrunirii condiţiilor de tipicitate a infracţiunii de abuz în serviciu presupus săvârşită de inculpaţi, conduce şi la conturarea poziţiei subiective a acestora cu privire la acest raport de evaluare, aspect care, de asemenea, face parte din elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu.
c. Sentinţa civilă nr. 796 din 27.05.2016 a Tribunalului Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Decizia nr. 87 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a-II-a civilă, de contencios - administrativ şi fiscal privind pe reclamanta L. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta PLOPENI INDUSTRIAL PARC S.A.. Teza probatorie: Potrivit deciziei Curţii Constituţionale nr. 102/2021, chestiunile prejudiciale constând în hotărârile definitive ale altor instanţe decât cele penale asupra unei chestiuni prealabile în procesul penal au autoritate de lucru judecat în faţa instanţei penale. Aceste două hotărâri ale instanţei civile vizează unul din bunurile vândute care fac parte din activul "Cazarma 1375 - Ciuperceasca", instanţa civilă analizând şi pronunţându-
se definitiv asupra legalităţii unor aspecte invocate în rechizitoriu: legalitatea intrării bunului în patrimoniul S.C. PLOPENI INDUSTRIAL PARC S.A., legalitatea utilizării la vânzare a raportului de expertiză evaluatorie folosit la majorarea capitalului social, legalitatea şi consecinţele vânzării directe a bunului, iar nu prin licitaţie publică, dacă a existat o fraudă în vânzarea bunului. Toate aceste aspecte sunt fundamentale în stabilirea existenţei elementelor constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, în ceea ce priveşte actul material referitor la actul de vânzare-cumpărare nr. x/29.05.2008.
d. Expertiza tehnică extrajudiciară în specialitatea verificare raport de evaluare constând în verificarea raportului de expertiză tehnică realizat de expert BBBB. la data de 01.06.2015. Teza probatorie: a contestat probele administrate în faza de urmărire penală care au vizat urmarea imediată a infracţiunii de abuz în serviciu, respectiv producerea unei pagube în patrimoniul părţii civile SC "Plopeni Industrial Parc" S.A. - raportul tehnico-ştiinţific întocmit de specialistul financiar din cadrul DNA - ST Ploieşti, raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea evaluări imobiliare întocmit de expertul BBBB. . Expertiza tehnică extrajudiciară a cărei depunere o solicită vine să arate lipsa de fiabilitate a acestor probe administrate în faza de urmărire penală. Din lectura expertizei tehnice extrajudiciare se poate observa că administrarea probelor în faza de urmărire penală a prezentat deficienţe majore în ceea ce priveşte fiabilitatea acestora, dintre care a enumerat:
"Nu am regăsit în cadrul raportului de evaluare o prezentare directă şi clară a caracteristicilor terenului aferent proprietăţii imobiliare evaluate. În raportul de evaluare verificat, analiza celei mai bune utilizări nu este realizată deloc, să face doar referire formal, fără a fi efectuate investigaţiile specifice care ar fi putut conduce la determinarea pieţei specifice bunului evaluat. În raportul de evaluare verificat nu există niciun fel de analiză a pieţei imobiliare la data de referinţă. Se afirmă în raportul de evaluare că valoarea de piaţă este estimată având în vedere cea mai bună utilizare a sa, dar nu se specifică care este aceasta. Se afirmă că este utilizată abordarea prin comparaţia vânzărilor, dar nu este întocmită nicio grilă de calcul"; Sub aspectul modului de prezentare a datelor a datelor observăm următoarele neconformităţi majore: descrierea proprietăţii evaluate este foarte sumară şi nu prezintă caracteristicile importante ale subiectului, funcţie de care să se poată face selecţia comparabilelor, analiza şi fundamentarea corecţiilor asupra preţurilor acestora. Nu sunt furnizate informaţii privind tipologia amplasamentului; nu sunt prezentate punctele forte şi punctele slabe ale amplasamentului. Nu sunt utilizate hărţi sau planuri care să permită înţelegerea caracteristicilor proprietăţii în raport cu vecinătăţile; din raportul de evaluare verificat lipseşte complet analiza amplasamentului proprietăţii. Nu sunt prezentate informaţii privind dezvoltările din zonă, gradul de activitate al zonei, evoluţia amplasamentului ca interes potenţial pentru participanţii pe piaţă, nu sunt prezentate posibile elemente negative care ar putea afecta potenţialul de dezvoltare;din raportul de evaluare verificat lipseşte analiza pieţei, deşi aceasta este o etapă esenţială în procesul de evaluare a unei proprietăţi imobiliare. Nu regăsim niciun fel de informaţii referitoare la: contextul macroeconomic, piaţa imobiliară la nivelul zonei industriale a oraşului Ploieşti, piaţa imobiliară specifică terenurilor din zonele periferice ale comunelor adiacente oraşului Ploieşti, preţuri medii, raport cerere şi oferta, piaţa investiţională etc." "Apreciem că neconformităţile observate în privinţa modului de prezentare a datelor sunt majore şi ele au avut un impact direct asupra valorii estimate. Faptul că nu au fost analizate: amplasamentul proprietăţii, caracteristicile fizice şi tehnice ale terenului precum şi condiţiile de piaţă existente la data evaluării au condus la o eronată selecţie a comparabilelor şi implicit la o estimare eronată a valorii." Cu privire la analiza celei mai bune utilizări (CMBU) - "aceasta este prezentată doar formal…deoarece în prezentarea comparabilelor se sesizează orientarea majoritară către comparabile teren având categoria de folosinţă intravilan şi cea mai bună utilizare teren construibil am considerat această neconformitate ca fiind majoră." Cu privire la selecţia comparabilelor, se arată:
"cu privire la raportul de evaluare verificat observăm absenţa completă a oricăror argumentări privind modalitatea de selecţie a comparabilelor utilizate precum şi a aplicării unei metode de evaluare. Sunt incluse pasaje de teorie privind modul în care ar trebui făcute aceste selecţii fără a se explica însă care comparabile au fost selectate şi care au fost criteriile avute în vedere în mod corect de către evaluator. Observăm că în raport sunt preluate şi prezentate exclusiv date despre oferte de tranzacţii de pe internet şi din ziare. Nu rezultă din raport care au fost demersurile proprii ale evaluatorului de identificare a acestor aşa-zise comparabile şi de găsire a unor comparabile suplimentare (oferte şi/sau tranzacţii) din perioada relevantă, nici cum s-a asigurat evaluatorul că informaţiile privind ofertele pe care le-a avut la dispoziţie compun o imagine completă a pieţei nemaifiind necesare analize proprii. Trebuie de asemenea observat că nu s-a utilizat o grilă de calcul pentru evaluarea terenurilor, concluzia evaluării nefiind clar din ce calcul rezultă." Cu privire la relevanţa comparabilelor se arată:
"pentru a determina relevanţa aşa-ziselor comparabile selectate (Anexa 1 şi 2 la raportul de evaluare) am analizat în principal următoarele elemente: localizările comparabilelor, cea mai bună utilizare a acestora în raport cu proprietatea subiect, accesul la utilităţi şi la căi de acces sistematizate. Sub aspectul localizării observăm că niciuna din cele 6 oferte nu are un amplasament similar terenului evaluat, toate fiind categoric superioare sub acest criteriu. Ofertele selectate sunt amplasate la DN1 fiind înconjurate de terenuri exclusiv intravilane. Toate sunt situate la distanţe mici (sub 500 m) faţă de drumuri sistematizate; Sub aspectul celei mai bune utilizări toate ofertele selectate sunt terenuri cu cea mai bună utilizare industrială sau comercială cu perspectivă imediată sau pe termen mediu de dezvoltare, Sub aspectul celei mai bune utilizări niciuna din ofertele comparabile nu este similară terenului subiect; Sub aspectul accesului la utilităţi niciuna din ofertele comparabile nu este similară subiectului, toate fiind situate la distanţe mici faţă de utilităţi. Proprietatea subiect avea data evaluării acces la reţeaua publică de energie electrică." "Selecţia metodei de evaluare: pentru determinarea valorii proprietăţii subiect se afirmă că
a fost utilizată abordarea prin piaţă. Însă nu este prezentată nicio grilă de calcul. În practica evaluărilor prevalează grilele având la bază modele cantitative care permit estimarea ajustărilor necesar a fi aplicate pentru a reflecta diferenţele între subiectul evaluării şi diferitele comparabile. Apreciem că neutilizarea unei grile de comparaţii în acest caz a fost eronată prin raportare la intervalul valoric foarte mare în care se situează comparabilele selectate. Deoarece nu s-a utilizat o tehnică cantitativă comparabilele nu au fost ajustate şi prin urmare nu au putut fi reconciliate diferenţele dintre comparabile şi subiect."
e. Opinie legală conf. univ. dr. KKKKK., specialist în Drept comercial, titular al disciplinei Drept Comercial la Facultatea de Drept a Universităţii Româno-Americane. Teza probatorie: Exprimarea unei poziţii avizate cu privire la aspectele de drept comercial întâlnite în speţă, în special cele referitoare la regimul juridic al terenului "Cazarma 1375 - Ciuperceasca", condiţiile legii privitoare la evaluarea terenului, condiţiile legii privind majorarea capitalului social al SC "Plopeni Industrial Parc" S.A., regimul juridic şi valoarea terenului în suprafaţă de 449.374,27 mp - 402.412,00 mp din măsurători - situat în Băneşti, jud. Prahova, ulterior constituirii/aducerii ca aport în natură la majorarea capitalului social al SC "Plopeni Industrial Parc" S.A., precum şi răspunderea din perspectiva legislaţiei comerciale pentru înstrăinarea prin vânzare-prin intermediul a nouă contracte de vânzare-cumpărare - a bunurilor/activelor teren şi construcţii aferente. Aceste aspecte vor face obiectul analizei instanţei de fond în stabilirea întrunirii condiţiilor de tipicitate a infracţiunii de abuz în serviciu presupus săvârşită de inculpaţi, conduce şi la conturarea poziţiei subiective a acestora cu privire la vânzarea acestor active, aspect care, de asemenea, face parte din elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu.
Prin încheierea de şedinţă de la 17 mai 2022, curtea de apel a reţinut că având în vedere că au fost contestate probele administrate în cursul urmăririi penale, a dispus reaudierea martorilor din actul de sesizare, urmând a fi citaţi pentru termenul ce urmează a fi acordat martorii din acte JJ., Z., AA. şi W., cu privire la martorul din acte JJ., s-a luat act de susţinerea părţilor în sensul că este decedat; S-a încuviinţat proba cu înscrisuri astfel cum a fost solicitată cu menţiunea că având în vedere şi poziţia apărătorului părţii civile, urmează a se dispune emiterea unei adrese către S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. pentru a înainta la dosar actele menţionate la punctul 8, dosar, respectiv contractele de vânzare-cumpărare a unor active imobiliare între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. şi S.C. FFFFF. S.R.L., S.C. GGGGG. S.R.L., S.C. HHHHH. S.R.L., S.C. IIIII. S.R.L., S.C. JJJJJ. S.R.L., precum şi hotărârile Adunării Generale a Acţionarilor de aprobare a vânzărilor. Cu privire la cererile privind efectuarea expertizei tehnice şi a expertizei contabile, audierea unor noi martori şi audierea expertei BBBB., precum şi a specialistului DNA JJJJ., instanţa a reţinut că urmează să se pronunţe prin încheiere separată, acordând termen la 29 iunie 2022 şi a amânat pronunţarea asupra celorlalte cereri de probatorii la data de 2 iunie 2022, aşa cum rezultă din încheierea de la data mai sus menţionată, aflată în vol. 2, dosarul curţii de apel.
Prin încheierea de şedinţă de la 2 iunie 2022, curtea de apel, după deliberare asupra cererilor de probatorii a constatat următoarele: cu privire la cererea privind efectuarea unei expertize cu specialitatea evaluare proprietăţi imobiliare, Curtea a constatat că este relevantă în raport cu obiectul probaţiunii, fiind necesară părerea unui specialist, urmând să o admită, obiectivul fiind să se stabilească valoarea de piaţă a activului Cazarma 1375 punct Ciuperceasca (terenuri, păduri, construcţii) precum şi a fiecărui lot înstrăinat - astfel cu au fost menţionate la punctele 1-9 din rechizitoriu, la momentul încheierii contractelor de vânzare-cumpărare. Cu privire la cererea de audiere a expertei BBBB., precum şi a specialistului DNA JJJJ., Curtea, în lipsa oricăror precizări din partea inculpatului, a arătat că nu a identificat concluziile sau constatările în cuprinsul rapoartelor întocmite, care să necesite lămuriri suplimentare din partea experţilor care le-au întocmit. Precizările aduse la solicitarea instanţei conform cărora este necesară audierea specialiştilor pentru ca aceştia să precizeze actele normative care au fost avute în vedere nu reprezintă constatări sau concluzii necesare a fi lămurite în înţelesul art. 179 alin. (1) din C. proc. pen.. Mai mult, a constatat că în partea introductivă a rapoartelor întocmite sunt prezentate materialele documentare şi faptice avute în vedere de specialişti ceea ce poate conduce la nerelevanţ probei. Nici cererea de audiere a martorilor EEEEE. şi MMMM. nu a fost apreciată ca întemeiată de Curte, având în vedere că faţă de teza probatorie propusă, respectiv faptul negativ că nu existau instituţional comunicări directe între Preşedintele Consiliului Judeţean şi societăţile comerciale la care Consiliul Judeţean era acţionar respectiv între acesta şi inculpatul A., proba este nerelevantă, fiind posibilă existenţa unor discuţii cu un caracter neoficial. În ceea ce priveşte cererea de efectuare a unei expertize contabile, Curtea a constatat că se impune prorogarea pronunţării până la depunerea raportului de expertiză evaluatorie imobiliară, aşa cum rezultă din încheierea de la data menţionată, aflată în vol. 2, dosarul curţii de apel.
La dosarul cauzei curţii de apel, în filele x, inculpatul A., prin apărător ales în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 147 din Constituţia României prin raportare la Deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022 şi la art. 5 din C. pen. a înaintat cererea de încetare a procesului penal, prin care a solicitat să se constate intervenţia prescripţia răspunderii penale în raport cu infracţiunea de instigare la abuz în serviciu pentru care a fost trimis în judecată.
În dezvoltarea cererii s-a arătat că potrivit rechizitoriului, a fost acuzat de săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, combinat cu art. 297 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen.. Termenul general de prescripţie prevăzut de actuala legislaţie pentru infracţiunea de abuz în serviciu în modalitatea imputată lui A. este de 10 ani.
Având în vedere Decizia nr. 5/2019 din 11.02.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 334 din 02.05.2019, care stabileşte că:
"Prin data săvârşirii infracţiunii şi implicit, data de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunilor simple a căror latură obiectivă implică producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp se înţelege momentul apariţiei primei pagube ori al obţinerii primului folos necuvenit" şi să se constate că data la care s-a produs prima pagubă şi primul folos necuvenit şi de la care a început să curgă termenul de prescripţie este data semnării primului contract de vânzare-cumpărare între S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. şi S.C. H. S.R.L., adică 24.06.2008. Luând în considerare cele două decrete de instituire a stării de urgenţă din 2020, pe parcursul cărora a fost suspendat cursul prescripţiei, termenul general de prescripţie s-a împlinit la data de 24.06.2018.
Prin Decizia nr. 297/26.04.2018 Curtea Constituţională a stabilit că soluţia legislativă care prevede că întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză din cuprinsul art. 155 alin. (1) din C. pen. este neconstituţională.
Prin Decizia nr. 358/26.05.2022 Curtea Constituţională a stabilit că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. sunt neconstituţionale, iar în motivarea deciziei a arătat că Decizia nr. 297/26.04.2018 este una simplă şi că pe perioada cuprinsă între data publicării acesteia şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norme prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului de prescripţie a răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei penale.
Prin Decizia nr. 358/26.05.2022 Curtea Constituţională a stabilit că în perioada 08.08.2018 (după expirarea celor 45 de zile în care legiuitorul trebuia să intervină asupra art. 155) şi 30.05.2022 (Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului pentru modificarea art. 155), C. pen. român nu a prevăzut vreun caz de întrerupere al cursului prescripţiei penale.
Cum aplicarea legii penale mai favorabile în timpul judecăţii se face potrivit art. 5 alin. (2) din C. pen. şi în cazul actelor normative declarate neconstituţionale, rezultă că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen., în vigoare în această perioadă, ce nu includea vreo cauză de întrerupere a cursului termenului de prescripţie, reprezintă lege penală mai favorabilă. Ca urmare prescripţia specială nu operează, iar prescripţia răspunderii penale intervine la împlinirea termenului general de prescripţie prevăzut la art. 154 din C. pen., în cazul său la data de 24 iunie 2018.
La termenul de judecată de la 29 iunie 2022, curtea de apel a pus în discuţia părţilor faptul că din partea inculpatului A. s-a depus o cerere prin care solicită încetarea procesului penal, urmând a se constata intervenirea prescripţiei răspunderii penale, în raport cu infracţiunea de instigare la abuz în serviciu pentru care a fost trimis în judecată.
Au fost interpelaţi apărătorii inculpaţilor N. şi B., dacă înţeleg să formuleze aceeaşi apărare.
Avocat ales LLLLL., pentru inculpata N. a solicitat a se luat act de faptul că deja s-a formulat o atare cerere care se află la dosar din partea inculpatei. Având în vedere dispoziţiile Deciziei nr. 358/2022 a Curţii Constituţionale, a arătat că este de acord cu solicitarea formulată.
Avocat MMMMM., apărător ales al inculpatului B. a menţionat că este de acord cu solicitarea formulată.
Curtea de apel a luat act de faptul că şi inculpaţii N. şi B. înţeleg să formuleze cerere de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale în urma Deciziei nr. 358/2022 a Curţii Constituţionale.
Curtea din oficiu a pus în discuţia părţilor suspendarea judecării cauzei până la pronunţarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea problemei de drept referitoare la intervenirea prescripţiei răspunderii penale, chestiuni cu care mai multe instanţe au sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având fixat termen la data de 25 octombrie 2022, concluziile părţilor fiind consemnate în partea introductivă a încheierii de şedinţă.
Curtea de apel, având în vedere dispoziţiile art. 476 alin. (4) din C. proc. pen. a dispus suspendarea judecării cauzei până la pronunţarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea problemei de drept referitoare la intervenirea prescripţiei răspunderii penale, chestiuni cu care mai multe instanţe au sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având fixat termen la data de 25 octombrie 2022, aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă de la data mai sus menţionată, aflată în vol. II, dosarul curţii de apel.
Prin rezoluţia preşedintelui de complet s-a repus cauza pe rol, stabilindu-se termen la 28 noiembrie 2022 cu citarea părţilor şi asigurarea apărării, aflată în dosarul curţii de apel.
La termenul de la 28 noiembrie 2022, curtea de apel având în vedere imposibilitatea prezentării la termen a domnilor avocaţi NNNNN., apărător al inculpatului A. şi a domnului avocat OOOOO., apărător al părţii civile S.C. PLOPENI INDUSTRIAL PARC S.A., şi a încuviinţat amânarea la data de 18 ianuarie 2023, aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă de la data menţionată, aflată în vol. 3, dosarul curţii de apel.
La termenul de la 18 ianuarie 2023, curtea de apel a pus în discuţia părţilor cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dosarul nr. x/2010 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti depusă de către reprezentantul Ministerului Public, discuţie prorogată de la termenul din 28 noiembrie 2022, concluziile părţilor fiind consemnate în partea introductivă a încheierii de la data mai sus menţionată.
La acelaşi termen, avocatul ales RRRR., apărător ales al inculpatei N., a menţionat că procedura şi practica este ca iniţial instanţa să aprecieze că sunt în prezenţa unei asemenea cauze, doar atunci când inculpatul având posibilitatea de a solicita continuarea procesului, altfel ne-am afla de facto şi de iure în situaţia de a se judeca această cauză. Dacă se solicită achitarea pe alte temeiuri, cele care privesc fondul cauzei şi nu această chestiune de prescripţie, nu are solicitări de formulat, dar a solicitat să se constate că se află într-un caz de incidenţă al acestui temei al prescripţiei şi în egală măsură a solicitat a se lua act în situaţia în care va face această constatare că doreşte continuarea procesului penal în ceea ce o priveşte pe inculpata N..
Avocat MMMMM., apărător ales al inculpatului B. a solicitat a se lua act că se doreşte continuarea procesului penal în ceea ce-l priveşte pe inculpat, dar nu a solicitat administrarea de noi probe.
La interpelarea Curţii s-a precizat de către apărătorul ales al inculpatului B. că se invocă excepţia prescripţiei răspunderii penale şi instanţa urmează să se pronunţe asupra excepţiei, dar s-a solicitat continuarea procesului.
Avocat PPPPP., apărător desemnat din oficiu al inculpatului A. a solicitat a se lua act că se invocă excepţia prescripţiei răspunderii penale şi instanţa urmând să se pronunţe asupra excepţiei, dar s-a solicitat continuarea procesului.
Curtea a arătat că în raport de practica judiciară şi de dispoziţiile referitoare la pronunţare şi la deliberare, dacă se doreşte continuarea procesului penal, urmează a se pune în discuţie excepţia prescripţiei răspunderii penale în cadrul dezbaterilor. Dacă atunci se consideră că fapta este prescrisă, se constată intervenirea prescripţiei răspunderii penale, dacă se va considera că se impune achitarea sau un alt caz de încetarea procesului penal va fi luat acela în discuţie.
La interpelarea Curţii, inculpaţii N. şi B. au precizat că doresc continuarea procesului penal.
Avocat PPPPP., apărător desemnat din oficiu al inculpatului A. a solicitat a se lua act că inculpatul A. nu doreşte continuarea procesului penal, ci solicită a se pune în discuţie excepţia prescripţiei răspunderii penale şi soluţionarea cauzei, iar în situaţia în care instanţa va constata intervenită prescripţia răspunderii penale să se dispună încetarea procesului penal în ceea ce-l priveşte pe inculpatul A., urmând ca latura civilă să fie discutată separat dacă va fi cazul.
Avocat MMMMM., apărător ales al inculpatului B., a solicitat a se lua act că nu sunt de formulat obiecţiuni cu privire la probele administrate deja în cauză şi nu se solicită readministrarea acestora. Practic, la acest moment plecând de la probele deja administrate, fiind doar chestiuni de aplicarea legii şi nu sunt aspecte care să fie relevate de anumite mijloace de probă care ar presupune o readministrare în faţa curţii de apel, având în vedere Hotărârile Consiliului de Administraţie care au stat la baza tuturor operaţiunilor, textele legale invocate de Ministerul Public în rechizitoriu, iar în ceea ce priveşte eventualele acte de evaluare se consideră că sunt nerelevante în prezenta cauză, plecând de la existenţa unei valori aprobate de către Consiliul Local.
Curtea a interpelat părţile în sensul dacă se mai susţine sau nu administrarea probei cu efectuarea expertizei în domeniul evaluării proprietăţii imobiliare, probă încuviinţată la termenul din data de 02 iunie 2022, la solicitarea inculpatului A..
Avocat PPPPP., apărător desemnat din oficiu al inculpatului A., a arătat că în raport cu faptul că inculpatul A. nu doreşte continuarea procesului penal, nu se mai impune administrarea probei cu expertiză în domeniul evaluării proprietăţii imobiliare.
Avocat MMMMM. pentru inculpatul B. a solicitat a se lua act că nu a solicitat administrarea unei astfel de probe.
Avocat ales RRRR., apărător ales al inculpatei N., a menţionat că nici partea pe care o asistă nu a solicitat administrarea unei astfel de probe, cu atât mai mult cu cât are o poziţie separată faţă de obiectul acestui dosar, în ceea ce o priveşte pe inculpată de a se reţine strict că ar fi trebuit să ştie şi să aplice acea chestiune privitoare la licitaţie. Aceasta este singura chestiune care se discută în ceea ce o priveşte pe inculpată şi aceasta urmează să fie analizată în momentul dezbaterilor. Toţi martorii audiaţi în cauză nu au legătură cu activitatea desfăşurată de inculpata N., chiar în timpul urmăririi penale nu se fac afirmaţii cu privire la activităţi sau acţiuni ale inculpatei şi că s-ar fi cunoscut dinainte cu vreunui dintre coinculpaţi. A solicitat a se luat act că inculpata N. nu are obiecţiuni cu privire la probele administrate în cauză, din punct de vedere al notarului public valoarea bunului tranzacţiei nu are nicio legătură cu activitatea notarului, fiind stabilită de părţi această valoare, urmând a se lua act că nu se solicită administrarea altor probe, fiind chestiuni de natură legislativă şi de interpretare.
Avocat OOOOO. apărătorul părţii civile S.C: Plopeni Industrial Parc S.A. a solicitat ca instanţa să se pronunţe în sensul dacă se impune sau nu efectuarea expertizei în domeniul evaluării proprietăţii imobiliare, probă deja încuviinţată la solicitarea inculpatului A. şi respectiv dacă se mai impune sau nu reaudierea martorilor de la urmărirea penală, probă solicitată de inculpaţi.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul a apreciat că se impune readministrarea probelor menţionate în rechizitoriu, astfel cum au fost încuviinţate la un termen anterior.
Avocat ales RRRR., apărător ales al inculpatei N. a menţionat că se impune reaprecierea probelor. Textul de lege prevede readministrarea probelor contestate. În măsura în care inculpatul nu contestă probatoriile dar nu optează pentru judecarea cauzei în procedură simplificată înseamnă că îşi bazează solicitarea de achitare pe chestiuni care nu ţin de contestarea directă a probelor administrate în cursul urmăririi penale. A apreciat că trebuie să se asigure şi soluţionarea cu celeritate a cauzei.
La interpelarea Curţii dacă inculpaţii nu pot reveni asupra solicitării anterioare de readministrarea probatoriilor de la urmărirea penală, reprezentantul Ministerului Public a apreciat că inculpaţii nu au făcut o revenire expresă asupra solicitării anterioare de readministrarea probatoriilor de la urmărirea penală.
Avocat ales RRRR., apărător ales al inculpatei N. a menţionat că nu se contestă probele administrate în faza de urmărire penală şi nu se doreşte readministrarea acestora în faţa instanţei.
Avocat MMMMM., pentru inculpatul B. a solicitat a se lua act că nu se contestă probele administrate în faza de urmărire penală şi nu se doreşte readministrarea acestora în faţa instanţei.
Avocat PPPPP., apărător desemnat din oficiu al inculpatului A. a apreciat că în raport cu faptul că inculpatul A. nu doreşte continuarea procesului penal, nu se mai impune administrarea probei cu expertiză în domeniul evaluării proprietăţii imobiliare, solicitând a se pune în discuţie excepţia prescripţiei răspunderii penale şi soluţionarea cauzei.
Curtea având în vedere situaţia relevată de inculpatul A., în sensul că nu doreşte continuarea procesului penal şi faţă de susţinerile inculpaţilor B. şi N. care doresc continuarea procesului penal, în urma analizei actelor dosarului urmează a se soluţiona cauza, atât în latura penală, cât şi în latura civilă, instanţa urmând să se pronunţe pe toate aspectele invocate prin sentinţă pentru toţi inculpaţii.
Avocat PPPPP., apărător desemnat din oficiu al inculpatului A. a solicitat a se lua act că nu se mai impune administrarea probei cu expertiză în domeniul evaluării proprietăţii imobiliare.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul solicită a se lua act că nu are de formulat obiecţiuni faţă de precizările inculpaţilor de la acest termen, în sensul că nu se contestă materialul probator administrat în cauză.
Curtea a adus la cunoştinţa inculpaţilor A., B. şi N. că în temeiul dispoziţiilor art. 420 alin. (4) din C. proc. pen. rap. la art. 83 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., au dreptul să fie ascultaţi şi de către instanţă.
Inculpatul A. având cuvântul, a precizat că nu doreşte să se folosească de acest drept, deoarece îşi menţine în totalitate declaraţiile date în cauză până în prezent, la care nu are de făcut nicio completare sau adăugire.
Inculpatul B. având cuvântul a precizat că nu doreşte să se folosească de acest drept, deoarece îşi menţine în totalitate declaraţiile date în cauză până în prezent, la care nu are de făcut nicio completare sau adăugire.
Inculpata N. având cuvântul a precizat că nu doreşte să se folosească de acest drept, deoarece îşi menţine în totalitate declaraţiile date în cauză până în prezent, la care nu are de făcut nicio completare sau adăugire.
Curtea a luat act de susţinerile părţilor şi ale reprezentantului Ministerului Public în sensul că nu mai sunt cereri prealabile de formulat sau excepţii de invocat şi, faţă de actele şi lucrările dosarului a constatat cauza în stare de judecată şi, în temeiul dispoziţiilor art. 420 alin. (6) din C. proc. pen. şi a acordat cuvântul în dezbateri, cu menţiunea că pronunţarea se va face la o dată ulterioară, părţile având posibilitatea să depună concluzii scrise.
Amplele concluzii ale părţilor au fost consemnate în încheierea de la data mai sus menţionate, fiind stabilită succesiv pronunţarea la 6 martie 2023 şi la 5 aprilie 2023 când a fost pronunţată sentinţa pe fondul cauzei, aşa cum rezultă din încheierile de la 18 ianuarie 2023 şi respectiv 6 martie 2023, aflate în vol. 4, dosarul curţii de apel.
În considerentele sentinţei pronunţate de prima instanţă, la fila x a acesteia (respectiv fila x) dosarul curţii de apel aceasta reţine "Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti la data de 18 februarie 2022. La termenul de judecată din data de 18 ianuarie 2023, inculpatul A. a formulat cerere de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale. La acelaşi termen de judecată, inculpaţii B. şi N. au arătat că nu contestă probele administrate în cursul urmăririi penale, nu mai solicită administrarea lor şi nu solicită administrarea de probe noi. Curtea faţă de dispoziţiile art. 375 alin. (7) C. proc. pen. nu a mai dispus readministrarea probelor contestate."
Înalta Curte, analizând încheierile mai sus menţionate, prin prisma soluţiilor date cererilor formulate de inculpaţii A., B. şi N. prin apărătorii aleşi, precum şi poziţiile exprimate personal, considerentele sentinţei sub aspectul probelor, în temeiul art. 374 alin. (7), art. 374 alin. (8) cu referire la art. 383 din C. proc. pen. cu referire la art. 8 din C. proc. pen. caracterul echitabil al procesului penal şi art. 6 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, constată că, deşi, standardul naţional al dispoziţiilor legale mai sus menţionate este în concordanţă cu dispoziţiile convenţionale, în contextul concret al cauzei, aplicarea lor de către, prima instanţă a avut loc cu încălcarea acestor prevederi, în condiţiile ce se vor expune.
Astfel, deşi prima instanţă prin încheierile mai sus menţionate de la 17 mai 2022 şi respectiv 2 iunie 2022 a încuviinţat în condiţiile menţionate readministrarea probatoriului, respingerea unor probe dar şi administrarea unora din cele solicitate şi arătate în mod concret, precum şi administrarea unor probe noi, ulterior ca urmare a necontestării probelor, în raport, cu cererea de încetare a procesului penal susţinută de inculpatul A. prin apărătorul ales, precum şi cu cererile iniţiale de încetare a procesului penal asupra cărora s-a revenit fiind precizate în sensul de continuare a procesului penal, de către inculpaţii B. şi N. prin apărătorii aleşi, a omis să facă aplicarea dispoziţiilor art. 383 din C. proc. pen. privind renunţarea la probe, deşi reprezentantul Ministerului Public a apreciat că se impune administrarea probelor încuviinţate anterior, întrucât inculpaţii nu au făcut o revenire expresă asupra solicitării anterioare de readministrarea probatoriilor de la urmărirea penală.
Legiuitorul a prevăzut în conţinutul art. 383 din C. proc. pen. o procedură efectivă cu privire la renunţarea la probe şi imposibilitatea administrării probelor şi anume:
"(1) Procurorul, persoana vătămată şi părţile pot renunţa la probele pe care le-au propus. (2) După punerea în discuţie a renunţării, instanţa poate dispune ca proba să nu mai fie administrată, dacă apreciază că nu mai este necesar. (3) Dacă în cursul cercetării judecătoreşti administrarea unei probe anterior admise apare ca inutilă sau nu mai este posibilă, instanţa, după ce ascultă procurorul, persoana vătămată şi părţile, poate dispune ca acea probă să nu mai fie administrată. (4) Dacă imposibilitatea de administrare se referă la o probă administrată în faza de urmărire penală şi încuviinţată de instanţă, aceasta este pusă în discuţia părţilor, a persoanei vătămate şi a procurorului şi se ţine seama de ea la judecarea cauzei."
Or, în contextul cauzei, prima instanţă nu a pus în mod concret în discuţie efectele cererilor apărătorilor, cu privire la necontestarea probelor, în sensul revenirii asupra vreuneia din probele înviinţate, în condiţiile art. 383 alin. (2) şi (3) din C. proc. pen., limitându-se la a accepta concluziile cu privire la necontestarea probelor de către inculpaţi, în sensul precizărilor făcute în încheierea primei instanţe şi la care s-a făcut trimitere detaliată în prezenta decizie.
Aşadar, prima instanţă a omis să dea eficienţă prevederilor legale cu privire la renunţarea la probe, în sensul în care nu s-a pronunţat explicit dacă administrarea probelor deja încuviinţate era sau nu utilă şi posibilă, consecinţa fiind că probele încuviinţate în condiţiile încheierilor mai sus arătate nu au fost administrate, fără a exista vreo dispoziţie de revenire asupra lor, ceea ce a afectat legalitatea dar şi echitatea procedurii judecării cauzei în primă instanţă, în contextul concret al acesteia.
Mai mult, Înalta Curte consideră că prima instanţă a făcut o greşită aplicare asupra dispoziţiilor art. 7 din C. proc. pen. atunci când nu a mai dispus readministrarea probelor încuviinţate, în condiţiile în care iniţial probele au fost contestate, ca urmare a solicitărilor de probatorii ale inculpaţilor A. şi B., asupra cărora s-a pronunţat parţial, prin încuviinţarea lor, conform încheierilor menţionate.
Este adevărat că în conţinutul art. 374 alin. (7) din C. proc. pen. se prevede că "probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi sau de către persoana vătămată nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti. Acestea sunt puse în dezbaterea contradictorie a părţilor, a persoanei vătămate şi a procurorului şi sunt avute în vedere de instanţă la deliberare."
Legiuitorul a prevăzut, însă, o dispoziţie în alin. (8) al aceleiaşi norme care asigură garantarea efectivă a drepturilor procesuale ale părţilor corelativ cu art. 8 din C. proc. pen. dar şi cu art. 6 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, respectiv că "probele prevăzute la alin. (7) pot fi administrare din oficiu de către instanţă, dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei."
Or, în contextul cauzei, chiar părţile au contestat, iniţial probele şi au solicitat readministrarea acestora, precum şi administrarea unor probe noi, cereri asupra cărora chiar instanţa s-a pronunţat în condiţiile arătate încuviinţând readministrarea parţială a probatoriului, omisiunea instanţei de a reevalua necesitatea administrării acestora, în condiţiile poziţiilor procesuale ale inculpaţilor cumulată cu neadministrarea vreunei alte probe pentru a statua asupra acuzaţiilor şi a laturii civile, echivalând cu absenţa în totalitate a cercetării judecătoreşti şi implicit cu nerespectarea dreptului la apărare şi la un proces echitabil.
Înalta Curte consideră că, în condiţiile în care au fost formulate cereri diferite, respectiv în cazul inculpatului A. de încetare a procesului penal, iar în situaţia inculpaţilor B. şi N. de continuare a procesului penal, prima instanţă era obligată mai întâi să administreze probele încuviinţate, pentru ca ulterior să stabilească, urmare a procesului de coroborare a tuturor mijloacelor de probă administratre, situaţia de fapt, acţiunile sau inacţiunile inculpaţilor, având drept consecinţă rezolvarea acţiunii penale, în raport, cu prevederile legale, pentru ca ulterior în funcţie de soluţionarea acţiunii penale, să fie rezolvată şi acţiunea civilă a cauzei.
Or, prima instanţă, aşa cum rezultă din considerentele sentinţei atacate, în mod nelegal a coroborat exclusiv materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, reţinând situaţia de fapt, în condiţiile arătate de la filele x ale sentinţei, pentru ca ulterior a reţine, în drept, ca fiind îndeplinite condiţiile de tipicitate ale infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii A., B. şi N., făcând aplicarea pentru toţi inculpaţii a dispoziţiilor art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. cu referire la art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. şi art. 16 alin. f) din C. proc. pen., cu referire la art. 131 din C. pen. raportat la art. 154 alin. (1) lit. b) din C. pen. şi cu aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 358 din 26 mai 2022 privind încetarea procesului penal.
În egală măsură şi soluţia dată acţiunii civile a cauzei a avut la bază doar situaţia de fapt stabilită în condiţiile arătate, fără administrarea vreunei alte probe, inculpaţii fiind obligaţi în solidar, către partea civilă la suma de 1.138.937,71 RON, reprezentând prejudiciul cauzat ca urmare a înstrăinării bunurilor imobile în sarcina inculpaţilor B. şi A., în cote de câte 40 % şi în cotă de 20 % pentru inculpata N.. A fost admisă acţiunea civilă formulată de S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. şi a fost obligat inculpatul B. să plătească părţii civile suma de 42.297 RON, reprezentând prejudiciul cauzat ca urmare a încheierii contractelor de servicii nr. x/16.05.2008 şi nr. y/16.05.2008.
Altfel spus, deşi prima instanţă a încuviinţat readministrarea şi administrarea unor probe noi în limitele arătate, neadministrând probele încuviinţate a încălcat dispoziţiile legale menite a garanta caracterul echitabil al procedurii, baza factuală, atât în latură penală, cât şi în latură civilă fiind stabilită în lipsa unei administrări orale, contradictorie şi nemijlocită şi în condiţii de publicitate, conform art. 351-352 din C. proc. pen. a probelor relevante.
Soluţia încetării procesului penal nu exclude ab initio administrarea probelor în faţa primei instanţe, întrucât şi în cazul în care instanţa de judecată ar da eficienţă prevederilor incidente privind încetarea procesului penal, aceasta trebuie să se fundamenteze pe o bază factuală stabilită complet, prin coroborarea tuturor probelor administrate, cu privire la condiţiile de timp, de spaţiu, acţiunile sau inacţiunile inculpaţilor, îndeplinirea condiţiilor de tipicitate obiectivă şi subiectivă a faptei pentru care au fost trimişi în judecată, consecinţele în planul acţiunii civile.
În egală măsura continuarea procesului penal, solicitată în cauză de către inculpaţii B. şi N. presupunea administrarea probatoriului şi stabilirea unei baze factuale complete, în scopul reţinerii în mod efectiv a condiţiilor temporale şi spaţiale ale acţiunii sau inacţiunii inculpaţilor, a condiţiilor de tipicitate obiectivă şi subiectivă, inclusiv a consecinţelor în planul acţiunii civile.
Înalta Curte constată, în contextul cauzei, că prin neadministrarea probatoriului încuviinţat de către prima instanţă a fost încălcat şi principiul egalităţii armelor, aşa încât s-a dat prevalenţă exclusivă probelor administrate în cursul urmăririi penale, în lipsa administrării probelor încuviinţate în cursul cercetării judecătoreşti, în al doilea ciclu procesual, ceea ce a golit de conţinut apărarea, care a fost lipsită de efectivitatea garanţiilor ce decurg din procedura administrării probelor în faţa unei instanţe independente, imparţiale, prevăzute de lege, prin formularea de întrebări, care trecute prin filtrul utilităţii şi concludenţei acestora, admise de către judecător, să conducă la lămurirea împrejurărilor faptice, atât în ceea ce priveşte acţiunea penală, cât şi acţiunea civilă şi stabilirea adevărului.
Totodată, Înalta Curte constată că, aşa cum este reglementat apelul, în dispoziţiile C. proc. pen., ca unica cale ordinară de atac, faţă de caracterul devolutiv al acestuia, prevăzut de art. 417 din C. proc. pen., potrivit art. 420 din acelaşi cod, judecata apelului are norme distincte cu privire la ascultarea inculpatului, readministrarea probelor administrate la prima instanţă şi posibilitatea administrării de probei noi, verificându-se hotărârea atacată pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, precum şi a oricăror probe administrate în faţa instanţei de apel, putând fi dată o nouă apreciere asupra probelor, la judecata în apel, aplicându-se regulile de la judecata în fond, în măsura în care în respectivul titlu nu există dispoziţii contrare, potrivit alin. (4),
(5), (8), (9) şi (11) ale normei invocate, ceea ce asigura standardul convenţional cu privire la o cale de atac efectivă.
Cu toate acestea atunci când în situaţia în care în primă instanţă nu a efectuat cercetarea judecătorească, prin soluţionarea cererilor şi administrarea probelor încuviinţate, care să conducă instanţa de apel la aplicarea efectivă a dispoziţiilor art. 420 alin. (8) din C. proc. pen., în sensul asigurării controlului jurisdicţional asupra lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, instanţa de apel nu poate complini în integralitate efectuarea cercetării judecătoreşti omisă a fi efectuată de prima instanţă, întrucât s-ar subroga obligaţiei acesteia, ceea ce ar goli de conţinut caracterul parţial jurisdicţional al apelului şi ar lipsi părţile de un grad de jurisdicţie, garantat de art. 2 din Protocolul 7 la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
Aşadar, în contextul concret al cauzei, prin omisiunea readministrării probelor încuviinţate, administrarea parţială a celor solicitate şi a celor noi încuviinţate, în condiţiile arătate, cercetarea judecătorească în primă instanţă nu a avut loc, aşa încât instanţa de apel nu poate să se subroge în obligaţiile procesuale integrale ale primei instanţe, întrucât ar încălca garanţia unui dublu grad de jurisdicţie, potrivit art. 2 din Protocolul 7 la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
În raport cu cele mai sus menţionate, instanţa de apel constată că sentinţa pronunţată de prima instanţă în contextul cauzei este nelegală, pentru argumentele menţionate, încălcându-se şi caracterul echitabil al procedurii, potrivit art. 6 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentatale, prin neefectuarea cercetării judecătoreşti, de către prima instanţă, fiind încălcat dreptul la apărare, sancţiunea fiind nulitatea absolută.
Această omisiune care afectează legalitatea hotărârii pronunţate de prima instanţă prevalează, în raport, cu celelalte motive de apel invocate de către apelanţi, aşa cum a fost şi completat apelul declarat de apelantul intimat inculpat A..
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen. va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Ploieşti, de apelanta parte civilă S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. şi de apelanţii intimaţi inculpaţi A., B. şi N. împotriva sentinţei nr. 33 din 5 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2015.
Se va desfiinţa în integralitate sentinţa apelată şi se va dispune rejudecarea cauzei de către aceeaşi instanţă, Curtea de Apel Ploieşti, care va avea în vedere în condiţiile de oralitate, contradictorialitate, nemijlocire şi publicitate toate cererile, inclusiv probatoriile formulate de către părţi, pe care le va pune în discuţie şi se va pronunţa asupra acestora potrivit dispoziţiilor legale incidente.
Totodată, prima instanţă în rejudecarea cauzei urmează a reevalua pertinenţa şi utilitatea probelor raportat la cererile de continuare a procesului penal formulate de inculpaţii B. şi N., precum şi va proceda la administrarea probatoriului necesar pentru efectiva soluţionare a laturii penale, cât şi justa soluţionare a laturii civile, cenzurând pe baza probatoriului toate apărările formulate de inculpaţi.
În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleşi pentru apelanţii intimaţi inculpaţi B. şi N., în cuantum de câte 240 RON, respectiv onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul intimat inculpat A., în cuantum de 942 RON, vor rămâne în sarcina statului. Înalta Curte consideră cuantumul de 942 RON al onorariului apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul intimat inculpat A. ca fiind suficient pentru prezenţa de la termenele de judecată acordate în cauză de la 15 iunie 2023, 26 octombrie 2023, 11 ianuarie 2024, 22 februarie 2024, precum şi cererile şi apărările formulate în scris în limita unei apărări efective corespunzătoare termenelor acordate, neimpunându-se majorarea onorariului în condiţiile art. 10 alin. (2) din Protocolul încheiat între Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Ploieşti, de apelanta parte civilă S.C. Plopeni Industrial parc S.A. şi de apelanţii intimaţi inculpaţi A., B. şi N. împotriva sentinţei penale nr. 33 din 5 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Desfiinţează în integralitate sentinţa apelată şi dispune rejudecarea cauzei de către aceeaşi instanţă, Curtea de Apel Ploieşti.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleşi pentru apelanţii intimaţi inculpaţi B. şi N., în cuantum de câte 240 RON, respectiv onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul intimat inculpat A., în cuantum de 942 RON, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 04 aprilie 2024.