Şedinţa publică din data de 06 martie 2024
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă ivit între Tribunalul Cluj şi Tribunalul Alba, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 384/26.10.2023 pronunţată de Judecătoria Dej în dosarul nr. x/2023 a fost admisă excepţia prematurităţii, iar în baza art. 587 alin. (2) din C. proc. pen. a fost respinsă ca prematură cererea de liberare condiţionată formulată de către petentul condamnat A., deţinut în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1074/2021 emis de Judecătoria Oradea. În baza art. 587 din C. proc. pen. a fost stabilit termenul de 14.12.2023 pentru reînnoirea propunerii sau a cererii, astfel cum a fost stabilită prin sentinţa penală nr. 130/03.02.2023 a Judecătoriei Oradea, pronunţată în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 45/DCP din 18.04.2023.
Judecătoria Dej a reţinut, în esenţă, că, prin sentinţa penală nr. 130/03.02.2023 a Judecătoriei Oradea, pronunţată în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 45/DCP/18.04.2023, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de liberare condiţionată formulată de deţinutul A., fiind stabilit termenul de 14.12.2023 pentru reînnoirea propunerii sau a cererii.
Potrivit dispoziţiilor art. 587 alin. (2) din C. proc. pen. când instanţa constată că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru acordarea liberării condiţionate, prin hotărârea de respingere fixează termenul după expirarea căruia propunerea sau cererea va putea fi reînnoită.
Aşadar, Judecătoria Dej, reţinând că termenul de rediscutare stabilit la data de 14.12.2023 nu a fost împlinit, a admis excepţia prematurităţii cererii, a respins ca prematură cererea de liberare condiţionată formulată de către petentul condamnat A., deţinut în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1074/2021 emis de Judecătoria Oradea şi a stabilit termenul de 14.12.2023 pentru reînnoirea propunerii sau a cererii, astfel cum, de altfel, a fost stabilit prin sentinţa penală nr. 130/03.02.2023 a Judecătoriei Oradea, pronunţată în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 45/DCP/18.04.2023.
Împotriva sentinţei penale nr. 384/26.10.2023 pronunţată de Judecătoria Dej în dosarul nr. x/2023 a formulat contestaţie deţinutul A..
Prin decizia penală nr. 23/2024 din 17.01.2024 pronunţată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Cluj, în temeiul art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., a admis excepţia necompetenţei teritoriale, iar în temeiul art. 50 din C. proc. pen. a declinat în favoarea Tribunalului Alba competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţia formulată de către contestatorul condamnat A. (aflat în prezent în Penitenciarul Oradea), împotriva sentinţei penale nr. 384/26.10.2023 a Judecătoriei Dej pronunţată în dosar nr. x/2023.
Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul Cluj a reţinut, în esenţă, că, la data de 20.12.2023 (data poştei), condamnatul A. a formulat contestaţie împotriva sentinţei penale nr. 384/2023 pronunţată de Judecătoria Dej în dosarul nr. x/2023, întrucât a fost nemulţumit de soluţia pronunţată în dosarul anterior menţionat, având ca obiect liberare condiţionată, şi a considerat că îi sunt încălcate o serie de drepturi în cadrul penitenciarului.
În şedinţa publică din data de 17.01.2024, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Cluj având în vedere că, la momentul la care condamnatul a formulat contestaţia, acesta se afla în Penitenciarul Aiud.
Analizând, cu prioritate, excepţia necompetenţei teritoriale, Tribunalul Cluj a reţinut că, potrivit art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., hotărârea judecătoriei (prin care se soluţionează cererea sau propunerea de liberare condiţionată) poate fi atacată cu contestaţie la tribunalul în a cărui circumscripţie se află locul de deţinere, în termen de 3 zile de la comunicare, respectiv tribunalul în a cărui circumscripţie se află locul de deţinere în care execută pedeapsa persoana condamnată la data formulării contestaţiei.
De asemenea, a constatat că, potrivit actelor din dosar, la data de 04.12.2023, data la care condamnatul A. a primit copia minutei sentinţei penale nr. 384/26.10.2023 pronunţată de Judecătoria Dej în dosar nr. x/2023, acesta se afla încarcerat în Penitenciarul Oradea, însă la data la care acesta a declarat, personal, contestaţie, respectiv la data de 20.12.2023, se afla încarcerat în Peniteciarul Aiud (unde a fost transferat la data de 18.12.2023 în vederea executării pedepsei, conform bazei de date a ANP). De altfel, atât din contestaţia formulată de condamnat, cât şi potrivit menţiunilor de pe plicul prin intermediul căruia acesta a transmis actul procedural instanţei de fond, rezultă că locul de deţinere al condamnatului se află în circumscripţia Tribunalului Alba.
Pe cale de consecinţă, Tribunalul Cluj a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat în favoarea Tribunalului Alba competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţia formulată de către contestatorul condamnat A. împotriva sentinţei penale nr. 384/26.10.2023 a Judecătoriei Dej pronunţată în dosar nr. x/2023.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Alba, secţia penală la data de 29.01.2024.
Prin decizia penală nr. 35/2024 din data de 12.02.2024 pronunţată de Tribunalul Alba, secţia penală în dosarul nr. x/2023, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Alba, invocată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, iar în temeiul art. 50 alin. (1) din C. proc. pen., cu referire la art. 598 alin. (3) şi art. 4251 alin. (5) din C. proc. pen., a fost declinată competenţa teritorială de soluţionare a contestaţiei formulate de contestatorul A., împotriva sentinţei penale nr. 384/26.10.2023 pronunţată de Judecătoria Dej în dosarul nr. x/2023, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia Penală.
În temeiul art. 51 din C. proc. pen., s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Alba şi Tribunalul Cluj şi s-a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Alba a reţinut, în esenţă, că potrivit art. 587 alin. (1) din C. proc. pen., liberarea condiţionată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispoziţiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere. Conform alin. (3) al acestui text de lege, hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestaţie la tribunalul în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, în termen de 3 zile de la comunicare. Contestaţia formulată de procuror este suspensivă de executare.
De asemenea, potrivit art. 36 alin. (2) din C. proc. pen., tribunalul soluţionează conflictele de competenţă ivite între judecătoriile din circumscripţia sa, precum şi contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorie în cazurile prevăzute de lege.
Totodată, conform art. 4251 alin. (5) din C. proc. pen., contestaţia se soluţionează de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, respectiv de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa superioară celei sesizate sau, după caz, de către instanţa superioară celei sesizate, respectiv de completul competent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţă publică, cu participarea procurorului.
Tribunalul Alba a reţinut că interpretarea sistematică a acestor dispoziţii legale conduce la concluzia potrivit căreia criteriul locului de deţinere unde se află persoana condamnată la momentul formulării cererii are relevanţă numai pentru stabilirea judecătoriei care analizează în primă instanţă cauza. Astfel, odată stabilită această competenţă teritorială, cu luarea în considerare a Deciziei nr. 15/2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, tribunalul care are competenţa de a soluţiona contestaţia (fie că este formulată de persoana condamnată, fie de către procuror) este cel în a cărui rază teritorială funcţionează judecătoria care a pronunţat sentinţa.
De asemenea, Tribunalul Alba a apreciat că opinia contrară, împărtăşită şi de completul din cadrul Tribunalului Cluj, este bazată pe interpretarea formală şi în mod izolat a dispoziţiilor art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., fără a se avea în vedere dispoziţiile generale de stabilire a competenţei în soluţionarea căii de atac a contestaţiei.
De altfel, soluţia conform căreia tribunalul care are competenţa de a soluţiona contestaţia este cel în a cărui rază teritorială funcţionează judecătoria care a pronunţat sentinţa era valabilă şi în cadrul reglementării anterioare (C. proc. pen. din 1968), neexistând niciun argument logic pentru care legiuitorul să fi dorit schimbarea regulilor privind competenţa de soluţionare a contestaţiei în cadrul procedurii liberării condiţionate, spre deosebire de toate celelalte proceduri din cadrul etapei executării hotărârii de condamnare.
La aceeaşi concluzie a ajuns Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin mai multe decizii pronunţate în regulatoare de competenţă privind această problemă juridică (ex: încheierea nr. 29/25.01.2024, pronunţată în dosar nr. x/2023, sentinţa nr. 681/6.12.203, pronunţată în dosar x/2023, încheierea nr. 422/11 iulie 2023, pronunţată în dosar nr. x/2023 etc.).
În final, Tribunalul Alba a arătat că există şi la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală opinia conform căreia pentru stabilirea tribunalului competent trebuie avut în vedere locul de deţinere al persoanei condamnate de la momentul formulării contestaţiei (Încheierea penală nr. 1/04.01.2024, pronunţată în dosarul nr. x/2023), dar această hotărâre este una izolată, fapt pentru care nu poate fi avută în vedere.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 26.02.2024.
Examinând conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Cluj şi Tribunalul Alba, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Cluj.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte reţine că obiectul cauzei cu privire la care s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Cluj şi Tribunalul Alba îl reprezintă contestaţia persoanei condamnate A. formulată împotriva unei sentinţe penale pronunţată în primă instanţă în materia executării hotărârilor penale.
În ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a unei astfel de căi de atac, se observă că, potrivit art. 36 alin. (2) teza finală din C. proc. pen., "Tribunalul soluţionează (…) contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorie în cazurile prevăzute de lege.".
De asemenea, conform art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., "Hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestaţie la tribunalul în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, în termen de 3 zile de la comunicare", iar potrivit art. 597 alin. (7) din C. proc. pen., "Hotărârile pronunţate în primă instanţă în materia executării potrivit prezentului titlu pot fi atacate cu contestaţie la instanţa ierarhic superioară, în termen de 3 zile de la comunicare.".
Totodată, potrivit art. 4251 alin. (5) din C. proc. pen., contestaţia se soluţionează de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, respectiv de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa superioară celei sesizate sau, după caz, de către instanţa superioară celei sesizate, respectiv de completul competent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţă publică, cu participarea procurorului.
Din analiza dispoziţiilor legale anterior menţionate rezultă în mod clar că instanţa ierarhic superioară celei care a judecat cauza în primă instanţă este competentă să soluţioneze contestaţia formulată împotriva hotărârii pronunţate de prima instanţă. Cu alte cuvinte, aşa cum în mod corect a reţinut şi Tribunalul Alba, tribunalul care are competenţa de a soluţiona contestaţia este cel în a cărui rază teritorială funcţionează judecătoria care a pronunţat sentinţa.
Aşadar, observând că hotărârea atacată de către contestatorul A. este pronunţată de Judecătoria Dej, se constată că instanţa ierarhic superioară Judecătoriei Dej este Tribunalul Cluj, competenţa de soluţionare a prezentei contestaţii revenind acestuia.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Tribunalului Cluj, instanţă căreia i se trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Conform art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Tribunalului Cluj, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 06 martie 2024.