High Court of Cassation and Justice

Şedinţa publică din data de 05 martie 2024

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 153/F din 23 august 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2022, s-au dispus următoarele:

I. În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen.., s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., ca urmare a împlinirii termenului general de prescripţie a răspunderii penale (contractul de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017).

II. În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen.., s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpat, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., ca urmare a împlinirii termenului general de prescripţie a răspunderii penale (contractul de asistenţă juridică nr. x/16.10.2017).

III. În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen.., s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpat, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., ca urmare a împlinirii termenului general de prescripţie a răspunderii penale (contractul de asistenţă juridică nr. x/18.10.2017).

IV. În baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de 4 luni, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (contractul de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019).

V. În baza art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de 4 luni, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (contractul de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019).

VI. În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de 1 an şi 4 luni, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii (contractul de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017). În baza art. 67 alin. (2) C. pen., s-au aplicat inculpatului pedepsele complementare prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen., pe o durată de 2 ani. În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au aplicat inculpatului pedepsele accesorii prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen.

VII. În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de 1 an şi 4 luni, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii (contractul de asistenţă juridică nr. x/16.10.2017). În baza art. 67 alin. (2) C. pen., s-au aplicat inculpatului pedepsele complementare prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia avocat) C. pen., pe o durată de 2 ani. În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au aplicat inculpatului pedepsele accesorii prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen.

VIII. În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de 1 an şi 4 luni, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii (contractul de asistenţă juridică nr. x/18.10.2017). În baza art. 67 alin. (2) C. pen., s-au aplicat inculpatului pedepsele complementare prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen., pe o durată de 2 ani. În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au aplicat inculpatului pedepsele accesorii prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen.

IX. În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de 1 an şi 4 luni, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii (contractul de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019). În baza art. 67 alin. (2) C. pen., s-au aplicat inculpatului pedepsele complementare prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen., pe o durată de 2 ani. În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au aplicat inculpatului pedepsele accesorii prev. de art. art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen.

X. În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de 1 an şi 4 luni, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii (contractul de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019). În baza art. 67 alin. (2) C. pen., s-au aplicat inculpatului pedepsele complementare prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen., pe o durată de 2 ani. În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au aplicat inculpatului pedepsele accesorii prev. de art. art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen.

S-a constatat că infracţiunile deduse judecăţii sunt concurente.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, astfel încât inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 4 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 2 ani închisoare, astfel încât inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 4 luni închisoare. În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-au aplicat inculpatului pedepsele complementare prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen., pe o durată de 2 ani, care se execută conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen. În baza art. 43 alin. (5) C. pen., s-au aplicat inculpatului pdepsele accesorii prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen., care se execută conform art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 397 C. proc. pen.., au fost admise în parte acţiunile civile formulate de către părţile civile B. şi C., privind daunele materiale, în sensul că a fost obligat inculpatul la plata către părţile civile B. şi C., de despăgubiri constând în lipsa de folosinţă a sumelor executate silit în dosarele de executare silită nr. x/2018, nr. y/2018, nr. z/2018, nr. w/2020 şi nr. 207/2020, aflate pe rolul B.E.J. "D. şi E.", cuantificate sub forma dobânzii legale penalizatoare, calculate conform O.G. nr. 13/2011, începând cu data perceperii lor prin executarea silită şi până la data restituirii efective a sumelor executate.

Au fost respinse, ca neîntemeiate, celelalte cereri vizând daunele materiale.

În baza art. 397 C. proc. pen.., au fost admise în parte acţiunile civile formulate de către părţile civile B. şi C., privind daunele morale, în sensul că: a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă B. a sumei de 5.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR de la data plăţii; a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă C. a sumei de 5.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR de la data plăţii.

A fost menţinută măsura sechestrului asigurător instituită prin ordonanţa dispusă în data de 07.04.2021, asupra cotei de 3/4 deţinută de către inculpat din imobilul situat în Bucureşti, str. x, până la concurenţa sumei de 10.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR de la data plăţii.

Au fost anulate contractele de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017, nr. x/16.10.2017, nr. x/18.10.2017, nr. x/01.11.2019 şi nr. x/01.11.2019.

În baza art. 274 alin. (2) C. proc. pen.., a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în valoare de 7.000 RON. Onorariul avocatului din oficiu, în valoare de 1.622 RON, a fost avansat din fondurile special alocate de către Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această soluţie, analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul A. are calitatea de avocat, potrivit relaţiilor comunicate de către Baroul Bucureşti. Acesta a fost suspendat din profesie, în intervalul 01.10.2009 - 01.10.2019. Conform adresei nr. x/26.11.2020, eliberată de către Baroul Bucureşti, prin decizia nr. 1715/1/17.09.2019, s-a aprobat ridicarea măsurii suspendării din profesia de avocat şi reînscrierea inculpatului în Tabloul avocaţilor, începând cu data de 01.10.2019.

În intervalul 02.10.2017 - 01.11.2019, inculpatul a încheiat, în calitate de avocat, contractele de asistenţă juridică, şi anume nr. x/02.10.2017, nr. x/16.10.2017, nr. x/18.10.2017, nr. x/01.11.2019 şi nr. x/01.11.2019, care atestă că acesta ar fi acordat asistenţă juridică, în calitate de avocat, persoanei vătămate C. (conform contractelor de asistenţă juridică nr. x/16.10.2017 şi nr. x/01.11.2019) şi persoanei vătămate B. (conform contractelor de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019 şi nr. x/18.10.2017). În ceea ce priveşte contractul de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017, potrivit acestuia, coinculpatul F., în calitate de avocat, ar fi prestat servicii pentru persoana vătămată C..

S-a reţinut că cele cinci contracte de asistenţă juridică sunt false deoarece atestă în mod neadevărat că inculpatul ar mai avea dreptul să practice avocatura, deşi a fost suspendat din profesie în intervalul 01.10.2009 - 01.10.2019 (este vorba despre contractele de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017, nr. x/16.10.2017 şi nr. x/18.10.2017, deoarece atunci când a falsificat ultimele două contracte era deja reînscris în Tabloul avocaţilor); semnătura de la rubrica "Clienţi" nu aparţine persoanelor vătămate C. şi B., fiind efectuată prin imitare; în cuprinsul contractelor se prevede, în mod nereal, că inculpatul sau numitul F. (este vorba despre contractul de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017) ar fi acordat servicii avocaţiale celor două persoane vătămate; tipizatele folosite pentru încheierea contractelor nu i-au fost comunicate de către barou. În mod suplimentar, cu privire la contractul de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017, s-a reţinut că inculpatul a falsificat şi semnătura avocatului F..

Potrivit relaţiilor comunicate de către Baroul Bucureşti, Baroul nu i-a eliberat inculpatului carnetul de contracte de asistenţă juridică care să conţină seria nr. x, aspect ce denotă faptul că acesta a completat contractele de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017, nr. x/16.10.2017 şi nr. x/18.10.2017, deşi tipizatele nu-i aparţineau şi erau scoase din circulaţie de peste 10 ani.

În plus, contractele de asistenţă juridică nr. x/16.10.2017 şi nr. x/02.10.2017, ridicate în original în urma percheziţiei domiciliare efectuată la locuinţa inculpatului şi în urma percheziţiei efectuate la sediul cabinetului de avocat al acestuia, au fost supuse unei constatări criminalistice. Potrivit rapoartelor de constatare criminalistică nr. 382.856/05.09.2019 şi nr. 244.088/22.01.2021, semnăturile de la rubrica "client", atribuite persoanelor vătămate C. şi B., sunt contrafăcute prin imitare. Prin concluziile exprimate în rapoartele de expertiză criminalistică grafică nr. 332.420/08.07.2021 şi 541.194/11.03.2021, s-a stabilit că toate menţiunile din cuprinsul contractului de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017 au fost completate de inculpatul A.. De asemenea, s-a stabilit că acesta a falsificat semnăturile persoanei vătămate C., precum şi ale numitului F.. Totodată, cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la biroul de executori "D. şi E." au fost ridicate în original contractele de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019 şi nr. x/01.11.2019, contracte care, fiind supuse unor expertize grafice, au atestat faptul că semnăturile atribuite celor două persoane vătămate, în calitate de clienţi, nu au fost executate de către acestea (raportul de expertiză grafică nr. 332.420/08.07.2021). Acest din urmă mijloc de probă atestă că persoana vătămată B. nu a semnat nici contractul de asistenţă juridică nr. x/18.10.2017.

Un alt argument care probează că cele cinci contracte de asistenţă juridică care fac obiectul judecăţii sunt false îl reprezintă şi faptul că, în urma percheziţiei domiciliare efectuate la inculpat, s-a ridicat o coală de hârtie ruptă, pe care erau exersate semnăturile persoanelor vătămate, precum şi un număr de contracte de asistenţă juridică în alb, dar semnate aparent de persoanele vătămate, rezultând că şi aceste înscrisuri urmau a fi folosite de inculpat, în vederea producerii de consecinţe juridice şi a unei pagube în patrimoniul acestora, aşa cum, de altfel, le ameninţa, potrivit mesajelor trimise de acesta persoanelor vătămate în perioada executării silite a acestora, 2018-2021, mesaje identificate la percheziţiile informatice efectuate pe terminalele mobile folosite de inculpat şi persoana vătămată C.. Este vorba despre contractul de asistenţă juridică nr. x, exemplar autocopiativ, necompletat, însă semnat la rubrica client B., o filă; contractul de asistenţă juridică nr. x, exemplar autocopiativ necompletat, însă semnat la rubrica client C. şi la avocat semnătură indescifrabilă; contractul de asistenţă juridică nr. x, necompletat, însă semnat la rubrica client B., iar în partea stângă la rubrica avocat semnat şi aplicată ştampilă rotundă albastră F. avocat, o filă; contractul de asistenţă juridică nr. x, necompletat, însă semnat la rubrica client C. şi la avocat semnătură indescifrabilă aplicată ştampilă rotundă albastră F. avocat, o filă.

Prima instanţă a reţinut că între persoanele vătămate există o relaţie de rudenie, în sensul că B. este mama numitei C.. Ambele persoane vătămate au negat în mod constant, pe parcursul întregului proces penal, faptul că acestea ar fi semnat vreunul dintre cele cinci contracte de asistenţă juridică sau ar fi beneficiat de serviciile de asistenţă juridică ale inculpatului sau ale anumitului F.. Potrivit declaraţiilor coroborate ale celor două persoane vătămate, care se coroborează cu mesajele telefonice trimise de inculpat, acesta a falsificat contractele şi le-a pus în executare, în scop de răzbunare, deoarece persoana vătămată C. nu a dorit să aibă o relaţie amoroasă cu el, deşi a existat un început de relaţie între ei, care a încetat din cauza comportamentului inculpatului. Conform declaraţiilor persoanelor vătămate, acestea l-au cunoscut pe inculpat în anul 2013, prin intermediul unei cunoştinţe comune, care l-a prezentat pe acesta ca fiind avocat. Persoanele vătămate C. şi B. i-au relatat acestuia unele probleme juridice cu care se confruntau, o acţiune de divorţ (C.) şi o acţiune civilă privind o succesiune (B.), fără ca inculpatul să le rezolve problemele: persoana vătămată C. a divorţat la notar în anul 2015, iar acţiunile persoanei vătătmate B. au fost anulate ca informe.

După falsificarea celor cinci contracte de asistenţă juridică, inculpatul A. le-a depus la Biroul Executorului Judecătoresc D. şi E., pentru a fi executate silit. Neştiind că aceste contracte sunt falsificate, executorul judecătoresc E. a constituit câte un dosar de executare silită cu privire la fiecare contract, astfel: contractul de asistenţă juridică nr. x/16.10.2017 (persoană vătămată C.) a fost depus la B.E.J. în data de 27.02.2018, solicitare în urma căreia s-a format dosarul de executare silită nr. x/2018, în cadrul căruia s-a poprit suma de 4174,50 RON, aflată în contul bancar al persoanei vătămate C.; contractul de asistenţă juridică nr. x/18.10.2017 (persoană vătămată B.) a fost depus la B.E.J. în data de 27.02.2018, solicitare în urma căreia s-a format dosarul de executare silită nr. x/2018, în cadrul căreia s-a poprit suma de 5853 RON, aflată în contul bancar al persoanei vătămate B.; contractul de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017 (persoană vătămată C.) a fost depus la B.E.J. de către inculpat, în numele avocatului F., în data de 26.04.2018, solicitare în urma căreia s-a format dosarul de executare silită nr. x/2018, în cadrul căruia s-a poprit suma de 7531,50 RON, aflată în contul bancar al persoanei vătămate C.; contractul de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019 (persoană vătămată C.) a fost depus la B.E.J. în data de 29.05.2020, solicitare în urma căreia s-a format dosarul de executare silită nr. x, în cadrul căruia s-a poprit suma de 9329 RON, aflată în contul bancar al persoanei vătămate C.; contractul de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019 (persoană vătămată B.) a fost depus la B.E.J. în data de 29.05.2020, solicitare în urma căreia s-a format dosarul de executare silită nr. x, în cadrul căruia s-a poprit suma de 20.519 RON, aflată în contul bancar al persoanei vătămate B..

În privinţa contractelor de asistenţă juridică nr. x/16.10.2017, nr. x/18.10.2017 şi nr. x/02.10.2017, care au făcut obiectul executării silite în dosarele nr. x/2018, nr. y/2018 şi nr. 257/2018, persoanele vătămate C. şi B. au formulat contestaţii la executare la Judecătoria Bolintin Vale. Instanţa civilă a dispus definitiv şi irevocabil anularea executării silite şi, totodată, întoarcerea executării silite, deoarece s-a constatat că titlurile executorii, în baza cărora s-au desfăşurat aceste executări, nu erau valabile, iar motivul nevalabilităţii acestora l-a constituit faptul că inculpatul A. nu avea dreptul să încheie contracte de asistenţă juridică în perioada 2009-2019, întrucât fusese suspendat din exercitarea profesiei, pentru neplata taxelor aferente. De asemenea, cu privire la contractelor de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019 şi nr. x/01.11.2019, care au făcut obiectul executării silite în dosarele nr. x şi y/2020, instanţa civilă a decis definitiv cu privire la contestaţia la executare formulată de persoana vătămată B., anularea executării silite şi întoarcerea executării, pentru nevalabilitatea titlului executoriu. De asemenea, prin sentinţa civilă nr. 704/15.04.2021 a Judecătoriei Bolintin Vale, s-a dispus respingerea cererii de validare a popririi formulate de inculpatul A. în contradictoriu cu persoana vătămată B., şi, totodată, desfiinţarea popririi înfiinţate de B.E.J. D. şi E. prin adresa emisă la data de 01.10.2020, în dosarul de executare silită nr. x.

Inculpatul nu a dorit să dea declaraţii în faţa organelor de urmărire penală, dar în faţa instanţei a solicitat aplicarea procedurii simplificate, cerere admisă de către instanţă, acesta recunoscând, astfel, faptele pentru care a fost trimis în judecată. În schimb, celălalt coinculpat din faza de urmărire penală şi în raport de care s-a dispus disjungerea prin rechizitoriu, numitul F., a recunoscut că inculpatul A. a falsificat contractul de asistenţă juridică în care el apărea menţionat în calitate de avocat şi pe care ulterior inculpatul l-a pus în executare silită, obţinând în acest fel un folos patrimonial injust.

Referitor la infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., prima instanţă a reţinut următoarele:

A) În baza art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., Curtea de Apel Bucureşti a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a împlinirii termenului general de prescripţie al răspunderii penale, în raport de infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., cu privire la contractele de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017, nr. x/16.10.2017 şi nr. x/18.10.2017 (primele trei infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată deduse judecăţii).

În legătură cu cele trei infracţiuni, în sarcina inculpatului s-au reţinut următoarele:

- a falsificat contractul de asistenţă juridică nr. x/16.10.2017, prin atestarea faptei neadevărate că ar mai avea dreptul să practice avocatura, deşi era suspendat din profesie din anul 2009; prin folosirea fără drept a tipizatelor specifice profesiei, care erau scoase din uz; prin prezentarea faptului nereal că acesta, în calitate de avocat, ar fi prestat pentru persoana vătămată C. servicii avocaţiale; prin falsificarea (contrafacerea prin imitare) a semnăturii acesteia, contract pe care l-a depus la B.E.J. E. şi a solicitat, la data de 27.02.2018, executarea silită a acestui contract, solicitare în urma căreia s-a format dosarul de executare silită nr. x/2018;

- a falsificat contractul de asistenţă juridică nr. x/18.10.2017, prin atestarea faptei neadevărate că ar mai avea dreptul să practice avocatura, deşi era suspendat din profesie din anul 2009; prin folosirea fără drept a tipizatelor specifice profesiei, care erau scoase din uz; prin prezentarea faptului nereal că acesta, în calitate de avocat, ar fi prestat pentru persoana vătămată B. servicii avocaţiale şi a falsificat, prin contrafacere, semnătura persoanei vătămate, după care a depus şi solicitat, la data de 27.02.2018, executarea silită a acestui contract la B.E.J. E., solicitare în urma căreia s-a format dosarul de executare silită nr. x/2018;

- a falsificat contractul de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017, prin folosirea fără drept a tipizatelor specifice profesiei, care erau scoase din uz; prin prezentarea faptului nereal că numitul F., în calitate de avocat, ar fi prestat pentru persoana vătămată C. servicii avocaţiale; prin falsificarea semnăturii numitului F., pentru a crea aparenţa că acesta din urmă ar fi avut o relaţie contractuală cu persoana vătămată C., contract pe care inculpatul l-a depus şi a solicitat, în numele avocatului F., la data de 26.04.2018, executarea silită a acestui contract la B.E.J. E., solicitare în urma căreia s-a format dosarul de executare silită nr. x/2018.

Astfel, potrivit art. 154 alin. (2) teza I C. pen., termenele de prescripţie ale răspunderii penale încep să curgă de la data săvârşirii infracţiunii. Infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 C. pen., se consumă în momentul folosirii înscrisului falsificat, în vederea producerii unei consecinţe juridice sau în momentul încredinţării altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice. În prezenta cauză, inculpatul a folosit cele trei înscrisuri falsificate pentru a produce consecinţe juridice, în momentul în care le-a depus la Biroul Executorului Judecătoresc D. şi E., pentru a fi executate silit, şi anume în data de 27.02.2018 - contractele de asistenţă juridică nr. x/16.10.2017 şi nr. x/18.10.2017, respectiv în data de 26.04.2018 - contractul de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017. Prin urmare, potrivit art. 154 alin. (2) teza I C. pen., începând cu data de 27.02.2018, respectiv data de 26.04.2018, a început să curgă termenul general de prescripţie al răspunderii penale.

Infracţiunea prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de 6 luni la 3 ani, alternativ cu amenda. Conform art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani. În condiţiile în care termenul a început să curgă în datele de 27.02.2018 şi 26.04.2018, acest termen s-a împlinit, potrivit art. 186 alin. (1) C. pen., în data de 26.02.2023 - contractele de asistenţă juridică nr. x/16.10.2017 şi nr. x/18.10.2017, respectiv în data de 25.04.202023 - contractul de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017. În intervalul 27.02.2018/26.04.2018 - 26.02.2023/25.04.2023, termenul general de prescripţie a curs neîntrerupt, pentru motivele expuse în continuare.

Astfel, potrivit art. 155 alin. (1) C. pen. - cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză. Acest text normativ a fost declarat neconstituţional prin decizia Curţii Constituţionale nr. 297/2018, potrivit căreia soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) C. pen., este neconstituţională. Această decizie este una simplă, iar nu interpretativă, conform deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2022. Prin această din urmă decizie s-a constatat că dispoziţiile art. 155 alin. (1) C. pen. sunt neconstituţionale, întrucât, ca urmare a publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018, legiuitorul nu a intervenit pentru a reglementa cauzele de întrerupere ale prescripţiei răspunderii penale. Legiuitorul a intervenit de-abia în data de 30.05.2022, când a intrat în vigoare O.U.G. nr. 71/2022, care, prin articol unic, a statuat că dispoziţiile art. 155 alin. (1) C. pen. se modifică, în sensul că cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului. Pentru aceste motive, în intervalul 25.06.2018 (data publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018) - 30.05.2022 (data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 71/2022), fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale, în această situaţie fiind aplicabil exclusiv termenul general de prescripţie prevăzut de art. 154 C. pen.

Prin decizia nr. 67/25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (publicată în M. Of. nr. 1141/28.11.2022) s-a statuat că normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial), supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 C. pen., cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi art. 5 C. pen.

În aceste condiţii, prima instanţă a făcut aplicarea art. 5 C. pen., reţinând că îndeplinirea oricărui act de procedură care trebuie comunicat inculpatului anterior datei de 25.06.2018, respectiv ulterior datei de 30.05.2022, nu are efect întreruptiv, astfel încât este aplicabil termenul general de prescripţie a răspunderii penale, care în speţă este de 5 ani.

La termenul din 25.05.2023, inculpatul a precizat în mod expres că nu solicită continuarea procesului penal, motiv pentru care, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen.., s-a dispus încetarea procesului penal în raport de inculpatul A., ca urmare a împlinirii termenului general de prescripţie al răspunderii penale, sub aspectul săvârşirii următoarelor infracţiuni: fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. (cu privire la contractul de asistenţă juridică nr. x/16.10.2017); fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. (cu privire la contractul de asistenţă juridică nr. x/18.10.2017); fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. (cu privire la contractul de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017).

B) În baza art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., Curtea de Apel Bucureşti a dispus condamnarea inculpatului, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., cu privire la contractele de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019 şi nr. x/01.11.2019 (ultimele două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată deduse judecăţii), pentru următoarele motive:

S-a reţinut că faptele inculpatului A., care:

- a falsificat prin contrafacere semnătura persoanei vătămate C., de la rubrica "client" de pe contractul de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019; a atestat în fals încheierea cu aceasta a contractului anterior menţionat, deşi aceasta nu l-a desemnat ca avocat şi nu a apelat la serviciile sale de avocat, mai ales că între aceştia există litigii aflate în curs de desfăşurare, după care l-a depus la data de 29.05.2020 ca titlu executoriu la B.E.J.A. D. şi E., unde s-a format dosarul de executare silită nr. x, şi a solicitat executarea silită a presupusei debitoare, cerere admisă de executorul E. la data de 29.05.2020 şi de instanţă la data de 25.06.2020,

- a falsificat semnătura persoanei vătămate B., de la rubrica "client" de pe contractul de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019; a atestat în fals încheierea cu aceasta a contractului respectiv, deşi aceasta nu l-a desemnat ca avocat şi nu a apelat la serviciile sale de avocat, mai ales că între aceştia există litigii aflate în curs de desfăşurare, după care a depus contractul la data de 29.05.2020, ca titlu executoriu, la B.E.JA. D. şi E., unde s-a format dosarul de executare silită nr. x, şi a solicitat executarea silită a presupusei debitoare, cerere admisă de executorul E. la data de 29.05.2020 şi de instanţă la 25.06.2020, întrunesc elementele de tipicitate a două infracţiuni de falsificare de înscrisuri sub semnătură privată în concurs real, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

În sarcina inculpatului s-a reţinut acţiunea de falsificare prin contrafacerea scrierii (acesta a imitat semnătura persoanelor vătămate C. şi B. de la rubrica "client" din cuprinsul celor două contracte de asistenţă juridică) şi prin atestarea unor fapte contrare adevărului (acesta a menţionat în mod mincinos că cele două persoane vătămate l-au desemnat să presteze servicii de asistenţă juridică în favoarea lor).

Cele două contracte de asistenţă care fac obiectul judecăţii, au calitatea de înscrisuri sub semnătură privată, deoarece nu corespund definiţiei date noţiunii de "înscris oficial", potrivit art. 178 alin. (2) C. pen. Astfel, conform art. 178 alin. (2) C. pen., înscris oficial este orice înscris care emană de la o persoană juridică dintre cele la care se referă art. 176 ori de la persoana prev. de art. 175 alin. (2) sau care aparţine unor asemenea persoane. Avocatul nu face parte din categoria persoanelor limitativ prev. de art. 175 alin. (2) C. pen. Astfel, conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei, iar potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, în exercitarea profesiei, avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic.

Forma de vinovăţie cu care a acţionat inculpatul este intenţia directă, conform art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., deoarece acesta a falsificat cele două contracte de asistenţă juridică cunoscând faptul că sunt titluri executorii, conform art. 124 alin. (1) din Hotărârea UNBR nr. 64/20211, pentru a le pune în executare.

Referitor la instigarea la infracţiunile de abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, prev. de art. 47 alin. (1) C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. s-au reţinut următoarele:

Faptele inculpatului A., care:

- l-a instigat, determinându-l pe executorul judecătoresc E. să pornească, fără vinovăţie, executarea silită în baza unui titlu executoriu fals, şi anume contractul de asistenţă juridică falsificat nr. x/16.10.2017, determinându-l pe acesta să încalce prevederile art. 625 C. proc. civ., art. 627 C. proc. civ., art. 632 C. proc. civ., art. 646 C. proc. civ. şi art. 663 C. proc. civ., întrucât a solicitat, la data de 27.02.2018, executarea silită a acestui contract la B.E.J. E., solicitare în urma căreia s-a format dosarul de executare silită nr. x/2018, în cadrul căruia s-a cauzat persoanei vătămate C. un prejudiciu de 4.174,50 RON, sumă aflată în contul bancar al acesteia, poprită de către executor;

- l-a instigat pe executorul judecătoresc E. să pornească executarea silită în baza unui titlu executoriu fals, şi anume contractul de asistenţă juridică falsificat nr. x/18.10.2017, determinându-l fără vinovăţie pe acesta să încalce prevederile art. 625 C. proc. civ., art. 627 C. proc. civ., art. 632 C. proc. civ., art. 646 C. proc. civ. şi art. 663 C. proc. civ., întrucât a solicitat la data de 27.02.2018 executarea silită a acestui contract la B.E.J. E., solicitare în urma căreia s-a format dosarul de executare silită nr. x/2018, în cadrul căruia s-a cauzat persoanei vătătmate B. un prejudiciu de 5.853 RON, sumă aflată în contul bancar al acesteia, poprită de către executor;

- l-a instigat pe executorul judecătoresc E. să pornească, fără vinovăţie, executarea silită în baza unui titlu executoriu fals, şi anume contractul de asistenţă juridică falsificat nr. x/02.10.2017, determinându-l pe acesta să încalce prevederile art. 625 C. proc. civ., art. 627 C. proc. civ., art. 632 C. proc. civ., art. 646 C. proc. civ. şi art. 663 C. proc. civ., întrucât a solicitat, la data de 26.04.2018, executarea silită a acestui contract la B.E.J. E., solicitare în urma căreia s-a format dosarul de executare silită nr. x/2018, în cadrul căreia s-a cauzat persoanei vătămate C. un prejudiciu de 7.531,50 RON, sumă aflată în contul bancar al acesteia, poprită de către executor;

- l-a instigat, determinându-l pe executorul judecătoresc E. să pornească, fără vinovăţie, executarea silită în baza unui titlu executoriu fals, şi anume contractul de asistenţă juridică falsificat nr. x datat 01.11.2019, determinându-l pe acesta să încalce prevederile art. 625 C. proc. civ., art. 627 C. proc. civ., art. 632 C. proc. civ., art. 646 C. proc. civ. şi art. 663 C. proc. civ., întrucât a solicitat, la data de 29.05.2020, executarea silită a acestui contract la B.E.J. E., solicitare în urma căreia s-a format dosarul de executare silită nr. x, în cadrul căreia s-a cauzat persoanei vătămate C. un prejudiciu de 9329 RON, sumă aflată în contul bancar al acesteia, poprită de către executor;

- l-a instigat pe executorul judecătoresc E. să pornească executarea silită în baza unui titlu executoriu fals, şi anume contractul de asistenţă juridică falsificat nr. x datat 01.11.2019, determinându-l fără vinovăţie pe acesta să încalce prevederile art. 625 C. proc. civ., art. 627 C. proc. civ., art. 632 C. proc. civ., art. 646 C. proc. civ. şi art. 663 C. proc. civ., întrucât a solicitat la data de 29.05.2020, executarea silită a acestui contract la B.E.J. E., solicitare în urma căreia s-a format dosarul de executare silită nr. x, în cadrul căruia s-a cauzat persoanei vătămate B. un prejudiciu de 20.519 RON, sumă aflată în contul bancar al acesteia, poprită de către executor, întrunesc elementele de tipicitate a cinci infracţiuni de instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

În sarcina inculpatului s-a reţinut ca formă de participaţie instigarea, conform art. 47 C. pen., deoarece, cu intenţie, l-a determinat pe executorul judecătoresc E. să pună în executare cele cinci contracte de asistenţă juridică, în condiţiile în care le-a falsificat în prealabil. Instigarea inculpatului constă în faptul că acesta a formulat cerere de începere a executării silite pentru fiecare dintre cele cinci contracte, determinând astfel executorul judecătoresc să pună poprire pe conturile de salariu ale celor două persoane vătămate, după care să execute respectivele conturi.

Totodată, prima instanţă a reţinut că probele administrate nu au relevat faptul că executorul judecătoresc E. ar fi acţionat cu vinovăţie, deoarece acesta nu a avut reprezentarea că cele cinci titluri executorii sunt false, motiv pentru care s-a reţinut participaţia improprie la abuz în serviciu, întrucât doar inculpatul a acţionat cu vinovăţie, şi anume intenţie directă, conform art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen.

Executorul judecătoresc este asimilat funcţionarului public, în baza art. 175 alin. (2) teza I C. pen., potrivit căruia este considerat funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice. Astfel, conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/2000, privind executorii judecătoreşti, aceştia sunt învestiţi să îndeplinească un serviciu de interes public. De asemenea, aceştia sunt învestiţi în funcţie de către o autoritate publică, şi anume de către Ministrul Justiţiei, conform art. 16 alin. (1) din Legea nr. 188/2000. Pentru aceste motive, instanţa de fond a apreciat că executorul judecătoresc E. are calitatea de subiect activ al infracţiunii prev. de art. 297 C. pen.

Executorul judecătoresc E. a săvârşit fapta, fără vinovăţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, deoarece, conform art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/2000, executorul judecătoresc are drept atribuţie de serviciu punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii.

Executorul judecătoresc E. şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile prev. de art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/2000, prin încălcarea dispoziţiilor art. 625 C. proc. civ. Astfel, potrivit alin. (1) al acestui articol, executarea silită se face cu respectarea dispoziţiilor legii, a drepturilor părţilor şi ale altor persoane interesate. Nu se poate pune în executare decât un titlu executoriu, potrivit art. 632 alin. (1) C. proc. civ. Conform art. 632 alin. (2) C. proc. civ., constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute la art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare. Contractele de asistenţă juridică, legal încheiate, sunt titluri executorii, potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 51/1995. Punând în executare contractele de asistenţă juridică falsificate, executorul judecătoresc E. a încălcat dispoziţiile art. 625 alin. (1), art. 632 alin. (2) C. proc. civ. şi art. 29 alin. (5) din Legea nr. 51/1995, norme de legislaţie primară, motiv care pentru este respectată decizia Curţii Constituţionale nr. 405/2016.

Prin activitatea lui, executorul judecătoresc E. a produs un prejudiciu în patrimoniul celor două persoane vătămate, constând în sumele poprite în contul de salariu şi transferate în patrimoniul inculpatului, în baza celor cinci contracte de asistenţă juridică falsificate.

Prima instanţă a constatat că atât infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., cât şi infracţiunile de instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, prev. de art. 47 alin. (1) C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., au fost săvârşite în concurs real, conform art. 38 alin. (1) C. pen., şi nu în formă continuată, prev. de art. 35 alin. (1) C. pen.

Din conversaţiile purtate de inculpat cu persoana vătămată C., prin intermediul aplicaţiei WhatsApp, potrivit înscrisurilor depuse la dosar, rezultă că inculpatul a plăsmuit contractele de asistenţă juridică şi a solicitat punerea lor în executare, de fiecare dată, în urma conversaţiilor avute cu această persoană vătămată, pe fondul geloziei. Practic, inculpatul a văzut executarea silită a celor două persoane vătămate ca o modalitate de a se răzbuna pe persoana vătămată C., pentru că a refuzat că aibă o relaţie de iubire cu el, lăsându-le pe aceasta şi pe mama sa, B., fără resurse financiare, ca urmare a popririi conturilor de salariu al celor două.

În cadrul discuţiilor avute cu persoana vătămată C., de-a lungul timpului, rezultă că inculpatul a ameninţat-o pe aceasta că va formula împotriva ei şi a mamei sale noi cereri de executare silită, ceea ce s-a şi întâmplat, aspect ce denotă faptul că inculpatul nu a avut o rezoluţie infracţională conturată de la început, în legătură cu fiecare dintre cele cinci contracte, pentru a se putea susţine că ar fi vorba despre două infracţiuni în formă continuată (fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii în formă continuată). Decizia de a falsifica fiecare contract de asistenţă juridică şi de a cere executarea lui silită a survenit pe parcurs, în funcţie de discuţiile pe care inculpatul le-a avut în prealabil cu persoana vătămată C., după ce a ameninţat-o pe aceasta, aspect semnalat şi de către aceasta din urmă, cu ocazia declaraţiilor date în cursul urmăririi penale.

S-a reţinut că un argument suplimentar în sensul existenţei unui concurs de infracţiuni îl constituie faptul că contractele de asistenţă juridică nr. x datat 01.11.2019 şi nr. x datat 01.11.2019 au fost falsificate după ce instanţele civile anulaseră deja formele de executare efectuate în legătură cu contractele de asistenţă juridică nr. x/16.10.2017, nr. x/18.10.2017 şi nr. x/02.10.2017, cu motivarea că inculpatul nu putea exercita atribuţii de avocat. Totodată, contractul de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017 a fost depus la biroul executorului judecătoresc în vederea executării silite în data de 26.04.2018, după ce, în data de 16.04.2018, Judecătoria Bolintin Vale suspendase provizoriu executarea silită în dosar nr. x/2018, vizând contractul de asistenţă juridică nr. x/18.10.2017. Suspendarea provizorie/contestaţiile la executare admise de către instanţele civile în favoarea celor două persoane vătămate, dosare în care inculpatul a avut calitate de parte în proces, au fost de natură să întrerupă rezoluţia infracţională a inculpatului.

De aceea, instanţa de fond a apreciat că infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, au fost săvârşite în concurs, şi nu în formă continuată, în ciuda faptului că două dintre cele cinci contracte de asistenţă juridică au fost depuse la B.E.J. în aceeaşi zi, şi anume în data de 27.02.2018 (contractele de asistenţă juridică nr. x/16.10.2017 şi nr. x/18.10.2017), respectiv în data de 29.05.2020 (contractele de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019 şi nr. x/01.11.2019). Diferenţa dintre infracţiunea continuată şi concursul de infracţiuni este dată de momentul în care a apărut rezoluţia infracţională de a săvârşi fiecare faptă în parte, şi nu în funcţie de momentul când inculpatul a falsificat fiecare contract de asistenţă sau când a formulat cerere la executor, pentru a fi puse în executare. Or, probele administrate în cauză, constând în conversaţiile pe WhatsApp ale inculpatului cu persoana vătămată C. şi în declaraţiile acesteia, atestă că inculpatul a luat rezoluţia infracţională de a falsifica şi de a pune în executare contractele în mod succesiv, pe măsură ce o ameninţa pe persoana vătămată. S-a reţinut că sunt elocvente în acest sens următoarele afirmaţii ale inculpatului: "După ce termin contra asta, după aceea mai urmează unul, ce să-ţi fac dacă semnezi?", "... V-am pus cu botul pe labe? Ghiozdănaşele şi la şcoală cu voi! V-am ciuruit. Să vezi partea 2. Cu dedicaţie.!"

În ceea ce priveşte individualizarea pedepselor, prima instanţă a constatat că, potrivit art. 322 alin. (1) C. pen., infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, alternativ cu amenda. În baza art. 74 alin. (2) C. pen., instanţa de fond a optat pentru pedeapsa închisorii în defavoarea amenzii. Inculpatul a falsificat contractele de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019 şi nr. x/01.11.2019, pentru care s-a dispus condamnarea sa (în raport de primele trei s-a dispus încetarea procesului penal), şi le-a depus la executorul judecătoresc, după ce instanţele civile au anulat în mod definitiv formele de executare derulate în dosarele de executare nr. 165/2018, nr. 166/2018 şi nr. 257/2018, tocmai pentru faptul că inculpatul A. nu avea dreptul să încheie contractele de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017, nr. x/16.10.2017, nr. x/18.10.2017, în perioada 2009-2019, întrucât fusese suspendat din exercitarea profesiei, pentru neplata taxelor aferente. Falsificând contractele de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019 şi nr. x/01.11.2019, fără a ţine cont de soluţiile instanţelor civile cu privire la primele trei contracte încheiate anterior, în condiţiile în care avea noţiuni juridice, inculpatul a dovedit o mare dezinvoltură. De aceea, instanţa de fond a apreciat că faptele inculpatului denotă o periculozitate sporită, situaţie în care nu se impune aplicarea amenzii penale.

Inculpatul a solicitat aplicarea procedurii simplificate, cerere admisă de către instanţă, astfel încât, în baza art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., individualizarea pedepselor s-a făcut în limite cuprinse între 4 luni - 2 ani închisoare (infracţiunea prev. de art. 322 C. pen.), respectiv în limite cuprinse între 1 an şi 4 luni - 4 ani şi 8 luni închisoare (infracţiunea prev. de art. 297 alin. (1) C. pen.).

Aplicând în concret dispoziţiile art. 74 alin. (1) C. pen., instanţa de fond a constatat că inculpatul este la primul conflict cu legea penală, are studii superioare, de profesie avocat, fiind reîncadrat în profesie după suspendare, în data de 01.10.2019. Acesta a perseverat pe cale infracţională, săvârşind mai multe infracţiuni în concurs, cu scopul de a se răzbuna pe persoanele vătămate, deoarece C. a refuzat să aibă o relaţie amoroasă cu el, iar atât ea, cât şi mama acesteia, persoana vătătmată B., i-au reproşat că nu este avocat, aspecte pe care inculpatul le-a considerat a fi o mare ofensă, potrivit următoarelor discuţii de pe WhatpApp: "Citeşte şi dă-ţi seama în cine te-ai bazat şi ai avut încredere cum că nu sunt avocat şi etc. Dacă a trebuit să ajung aici ca să vezi, fie. Mă recunoaşte chiar instanţa vs din Bolintin şi chiar oficial.", "V-am dat să mă pomeniţi. Paşte fericit! Altădată să te uiţi ce semnezi, fraiero! Te-am executat exact pe calitatea mea de avocat.". În condiţiile în care este avocat, inculpatul a dovedit o mare dezinvoltură, continuând să mai falsifice încă două contracte de asistenţă juridică, cu toate că instanţele civile îi anulaseră deja formele de executare cu privire la celelalte trei contracte, pentru nelegalitatea titlului executoriu. Dacă nu s-ar fi demarat prezenta anchetă, inculpatul ar fi continuat să producă contracte de asistenţă juridică false, întrucât, cu ocazia percheziţiei domiciliare, s-au găsit mai multe înscrisuri, care aveau această destinaţie, aspect pe care i l-a comunicat şi persoanei vătămate C.: "Debitoarele mele preferate! Ai citit, debitoarea mea? ...Vezi că mai am 2 semnături în alb cu tine!", "După ce termin contra asta, după aceea mai urmează unul, ce să-ţi fac dacă semnezi!!", "... V-am pus cu botul pe labe? Ghiozdănaşele şi la şcoală cu voi! V-am ciuruit. Să vezi partea 2. Cu dedicaţie.!". În cuprinsul cererilor de punere în executare silită a celor cinci contracte de asistenţă juridică falsificate, inculpatul a solicitat în mod expres executorului judecătoresc să pună poprire pe conturile celor două persoane vătămate, inclusiv pe contul de salariu, pentru a le lipsi pe cele două de orice sursă de venit, aspect de natură să le producă disconfort psihic: "V-am lovit unde v-a durut. Ce credeai că dacă nu ţe-ai folosit cadrul de la Transilvania de 2 luni, nu puteam să te execut? Te-am executat pe ştat. Oricum ai toate băncile blocate. Adică prin spital. Vb în ziua de salariu. Oricum o să-mi iau "salariul" înaintea ta. Nu m-ai crezut, când v-am spus că o să-mi recuperez banii, într-un fel sau altul", "Să-ţi aduci aminte. Pe prima rată mă duc la femei. Pe banii tăi. V-am dat să mă pomeniţi", "Dacă tot ţi-a plăcut să fii sclavă, acum ai să munceşti pentru mine. Crezi că înţelegi că ţi-am blocat... Şi ăsta este începutul. Fără cale de atac", "Sărbători fericite, şi mamei tale. Şi pe ea am executat-o. Uitaţi-vă. Să mă ţii minte toată viaţa. Măcar să vă amintiţi de rău, că binele l-aţi uitat", "Ăştia ai tăi? 1.400 RON, 1/3 din sal tău. Mulţumesc ... la femei cu ei".

În ceea ce priveşte atitudinea procesuală, în cursul urmăririi penale, inculpatul şi-a rezervat dreptul la tăcere, dar în cursul judecăţii a recunoscut infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată. În schimb, a avut o atitudine de sfidare la adresa procurorului de caz, jignind-o pe aceasta, în mesajele adresate persoanei vătămate C., deşi avea reprezentarea faptului că respectivele conversaţii vor ajunge la dosarul cauzei: "Tu, ai vrea să ne împăcăm? Uite cum văd eu: dc instanţa de la Giurgiu menţine hotărârea de la Bolintin, vă voi sparge atât pe tine, cât pe zdreanţa de procuroare ... Eu nu mă sperii nici de tine şi nici de procuroare, vor plăti la momentul respectiv, deja am înjurat-o oficial . . . . . . . . . .Poţi să trimiţi asta şi la zdreanţa de procuroare . . . . . . . . . .Poţi să-i trimiţi mes asta şi la zdreanţa de procuroare. Nu mă tem de ea, de fapt îi dau morţii în p... Asta i-am transmis şi ei.".

Chiar dacă în cuprinsul rechizitoriului se reţine de către procurorul de caz că inculpatul le-a agresat, le-a ameninţat şi le-a hărţuit pe cele două persoane vătămate, subliniind pericolul social al conduitei acestuia, totuşi, acesta nu a fost trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ameninţare sau şantaj, infracţiuni în raport de care, în cursul urmăririi penale, s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor. În aceste condiţii, atâta timp cât aceste infracţiuni nu fac obiectul judecăţii, instanţa de fond nu a ţinut cont de aceste elemente la individualizarea pedepsei, deoarece s-ar fi depăşit limitele sesizării.

Punând în balanţă circumstanţele favorabile inculpatului, cu modalitatea de comitere a faptelor, ceea ce atestă o mare determinare în săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii, instanţa de fond a aplicat pedeapsa minimă prevăzută de lege, şi anume pedeapsa închisorii de 4 luni, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, şi pedeapsa închisorii de 1 an şi 4 luni, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii.

Având în vedere că infracţiunile deduse judecăţii sunt concurente, în baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 4 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 2 ani închisoare (reprezentând 1/3 din celelalte pedepse aplicate respectiv 2 pedepse de câte 4 luni închisoare şi 4 pedepse de câte 1 an şi 4 luni închisoare), astfel încât inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 4 luni închisoare.

Prima instanţă a apreciat că modalitatea de executare a pedepsei rezultante nu poate fi decât în regim de detenţie, dat fiind cuantumul acesteia, în ciuda faptului că s-a aplicat inculpatului pedeapsa minimă prevăzută de lege, pentru fiecare infracţiune dedusă judecăţii. S-a reţinut că nu se impune aplicarea pedepselor sub minimul special, ca urmare a reţinerii unor circumstanţe atenuante judiciare, având în vedere că inculpatul a perseverat, deşi instanţele civile au anulat formele de executare pentru primele trei contracte de asistenţă şi a continuat să şicaneze cele două persoane vătămate.

Dispoziţiile art. 297 C. pen. prevăd aplicarea în mod obligatoriu a pedepsei complementare constând în interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică, motiv pentru care, în baza art. 67 alin. (2) C. pen., instanţa de fond a aplicat inculpatului pedepsele complementare prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a ocupa funcţia sa avocat) C. pen., pe o durată de 2 ani, termen proporţional în raport de activitatea infracţională a acestuia. Având în vedere că inculpatul, în calitate de avocat, ar fi trebuit să respecte legea, însă acesta a deturnat noţiunile juridice de la finalitatea lor, folosindu-le pentru a le şicana pe cele două persoane vătămate, timp de aproape 2 ani, lăsându-le fără salariu, unica sursă de venit, instanţa de fond a apreciat că inculpatul este nedemn de a exercita profesia de avocat. Deopotrivă, instanţa de fond a aplicat inculpatului şi pedepsele accesorii prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a ocupa profesia de avocat) C. pen., având în vedere faptul că pedepsele accesorii urmăresc pedepsele complementare.

Pe latură civilă, ambele persoane vătămate s-au constituit părţi civile. În cursul urmăririi penale, persoana vătămată C. s-a constituit parte civilă cu suma de 140.000 de RON, reprezentând: sumele de bani poprite pe nedrept; taxele şi cauţiunile pe care au trebuit să le plătească în cadrul procedurilor privind contestaţiile la executare şi suspendările provizorii ale executărilor silite abuzive, iniţiate de inculpat; sumele plătite în cadrul asistenţei juridice de care au avut nevoie şi taxele plătite în cadrul procedurii de întoarcere a executării silite pe care au obţinut-o împotriva acestuia. Persoana vătămată B. s-a constituit parte civilă cu suma de 100.000 de RON, sumă ce reprezintă prejudiciul produs prin faptele inculpatului. În cursul judecăţii, ambele părţi civile şi-au majorat pretenţiile, solicitând câte 15.000 RON, cu titlu de daune materiale (reprezentând sumele cheltuite pentru a se apăra împotriva acţiunilor nelegale ale inculpatului; lipsa folosului sumelor ce reprezintă salariu; dobânzile plătite la G., pentru a putea plăti cheltuielile casnice) şi câte 50.000 euro, cu titlu de daune morale.

În ceea ce priveşte sumele solicitate de către cele două părţi civile cu titlu de daune materiale, instanţa de fond a admis în parte această cerere. Astfel, banii care au fost popriţi şi au fost ridicaţi din contul de salariu al celor două părţi civile, au făcut obiectul contestaţiilor la executare, instanţele civile dispunând anularea executării şi întoarcerea executării silite, potrivit hotărârilor ataşate la dosarul de fond. În aceste condiţii, părţile civile îşi vor recupera sumele poprite pe calea întoarcerii la executare silită, hotărârile civile beneficiind de autoritate de lucru judecat.

Referitor la lipsa folosului sumelor ce constituie salariu, solicitate de cele două părţi civile, instanţa de fond a apreciat că acest prejudiciu se impune a fi reparat potrivit O.G. nr. 13/2011, privind dobânda legală, începând cu data de perceperii lor prin executarea silită şi până la data restituirii efective a sumelor executate. Este cert că părţile civile au fost lipsite de folosul banilor care au făcut obiectul executării silite în dosarele care au vizat cele cinci contracte de asistenţă juridică falsificate. Atâta timp cât prin hotărârile instanţelor civile prin care s-a dispus întoarcerea executării silite nu s-au acordat dobânzi legale, conform O.G. nr. 13/2011, iar părţile civile pot solicita acest lucru pe cale separată, atunci nu există niciun argument pentru a nu fi acordate în prezenta cauză, atâta timp cât trebuie reparat nu doar prejudiciul efectiv cauzat, ci şi beneficiul nerealizat.

În privinţa sumelor plătite de cele două persoane vătămate pentru a se apăra în litigiile civile, prima instanţă a constatat că acestea nu pot fi acordate în prezenta cauză, deoarece instanţele civile l-au obligat pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare, aşa cum se poate observa în dispozitivul hotărârilor ataşate la dosarul de fond. Din moment ce părţile civile au deja un titlu executoriu pentru cheltuielile judiciare, atunci acestea nu se mai pot acorda în prezentul dosar. Totodată, s-a reţinut că părţile civile nu pot fi obligate nici la plata cheltuielilor de executare efectuate în cele cinci dosare de executare, deoarece acestea rămân în sarcina inculpatului, conform art. 723 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora în toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului.

În ceea ce priveşte dobânzile plătite la G., pentru împrumuturile efectuate pentru a suplini lipsa salariului, prima instanţă a constatat că părţile civile au depus la dosarul de fond doar contractele de împrumut, fără a depune şi situaţia creditelor respective, şi anume înscrisuri din care să rezulte plata creditelor şi a dobânzilor aferente acesta. În aceste condiţii, având în vedere că în procesul penal acţiunea civilă este guvernată de principiul disponibilităţii, părţile civile trebuie să probeze aceste aspecte. Lipsa probelor atrage respingerea acestei solicitări, deoarece nu s-a dovedit că este certă creanţa, nici în privinţa existenţei şi nici sub aspectul întinderii.

Referitor la daunele morale, chiar dacă ambele părţi civile au solicitat aceste daune întrucât au fost hărţuite de inculpat, prin mesaje de ameninţare, prin telefoane, prin urmărirea acestora pe stradă, instanţa de fond a constatat că nu poate acorda daune morale pentru aceste motive, deoarece inculpatul nu este trimis în judecată pentru ameninţare sau şantaj, infracţiuni în raport cu care, prin ordonanţa din 08.11.2022, procurorul de caz a dispus disjungerea cauzei, în vederea efectuării de cercetări. Curtea de Apel Bucureşti a constatat că nu poate acorda daune morale decât pentru prejudiciul moral derivat din infracţiunile care fac obiectul prezentei cauze, infracţiuni care nu vizează actele de agresiune morală exercitate de inculpat. A proceda în sensul dorit de părţile civile înseamnă depăşirea limitelor cu care a fost învestită instanţa, contrar art. 371 C. proc. pen.., cu atât mai mult cu cât în raport cu infracţiunile de ameninţare şi şantaj cercetările sunt în curs.

S-a reţinut că părţile civile au suferit în mod cert un disconfort psihologic, întrucât, prin punerea în executare a celor cinci contracte falsificate de asistenţă juridică, au fost lipsite vreme îndelungată de singura lor sursă de venit, salariul, fiind nevoite să se împrumute de la persoanele apropiate, potrivit declaraţiilor martorilor H. şi I., sau să facă împrumuturi cu dobândă la G.. Totodată, nu se poate face abstracţie nici de disconfortul moral cauzat de numeroasele procese civile deramarate de către părţile civile, pentru a obţine anularea formelor de executare silită efectuate împotriva lor, în baza contractelor falsificate.

Pentru aceste motive, instanţa de fond a apreciat că suma de 5.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR de la data plăţii, este proporţională cu prejudiciul moral cauzat persoanelor vătămate, prin acţiunile inculpatului.

În vederea recuperării prejudiciului produs prin infracţiunile comise, în cursul urmăririi penale, ca urmare a cererilor formulate de către părţile civile, în data de 25.03.2021, s-a dispus instituirea popririi în contul de consemnaţiuni deschis la dispoziţia Biroului Executorului Judecătoresc D. şi E., deschis la J., pe numele inculpatului. De asemenea, în data de 07.04.2021, s-a dispus luarea măsurii sechestrului asigurător asupra cotei de 3/4 deţinută de către inculpat asupra imobilului situat în Bucureşti, str. x. Prin ordonanţa dispusă în data de 31.03.2022, s-a ridicat poprirea, iar prin ordonanţa dispusă în data de 09.09.2022, s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra cotei de 3/4 deţinută de către inculpat din imobilul situat în Bucureşti, str. x. Inculpatul deţine cota de 3/4 din imobil în urma decesului tatălui său, în baza certificatului de moştenitor nr. x/19.11.2008, suplimentar la certificatul de moştenitor nr. x/11.01.2006. Având în vedere faptul că va admite în parte acţiunea civilă formulată de către cele două părţi civile în ceea ce priveşte daunele morale, în valoare de 5.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR pentru fiecare parte civilă, atunci instanţa de fond va menţine măsura sechestrului asigurător asupra cotei de 3/4 din imobil, doar până la concurenţa sumei de 10.000 euro.

Instanţa de fond a procedat la anularea contractelor de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017, nr. x/16.10.2017, nr. x/18.10.2017, nr. x/01.11.2019 şi nr. x/01.11.2019, deoarece sunt înscrisuri falsificate, potrivit probelor administrate.

În baza art. 274 alin. (2) C. proc. pen.., instanţa de fond a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în valoare de 6.500 RON, dintre care 5031,39 RON aferente fazei de urmărire penală, iar diferenţa de 1.468,61 RON este aferentă fazei de cameră preliminară şi fazei de judecată.

Împotriva sentinţei penale nr. 153/F din 23 august 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2022, a declarat apel inculpatul A..

Prin motivele formulate, în esenţă, apelantul inculpat A. a susţinut că soluţia pronunţată de prima instanţă este nelegală şi netemeinică în raport cu următoarele aspecte:

1. În mod greşit s-a reţinut că au fost comise în concurs real infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., aferente contractelor de asistenţă juridică din 01.11.2019 (2 contracte), în realitate aflându-ne în prezenţa formei continuate a acestei infracţiuni, conform art. 35 alin. (1) C. pen.

2. Greşita reţinere a concursului real între cinci infracţiuni de participaţie improprie la abuz în serviciu, comise după cum urmează: câte două infracţiuni la 27.02.2018 şi la 29.05.2020 şi o infracţiune la 26.04.2018, în realitate aflându-ne în prezenţa unei infracţiuni unice continuate, conform art. 35 alin. (1) C. pen.

3. Greşita individualizare a sancţiunii, ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. în raport cu concursul real reţinut pentru infracţiunile prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., respectiv art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen.

4. Greşita obligare la plata daunelor morale în sumă de câte 5000 euro pentru părţile civile C. şi B..

În dezvoltarea motivelor de apel, referitor la prima critică, inculpatul a solicitat să se constate că infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată referitoare la contractele de asistenţă juridică datate 01.11.2019 constituie o infracţiune unică continuată, în forma prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., şi nu două infracţiuni distincte săvârşite în concurs real.

Astfel, apelantul a arătat că ambele contracte de asistenţă juridică au fost falsificate în aceeaşi modalitate, respectiv prin contrafacerea semnăturii persoanelor vătămate la rubrica "client", una dintre semnăturile contrafăcute aparţinând lui C., iar cea de-a doua, mamei acesteia, B.. Contractele poartă numere consecutive, iar data acestora este aceeaşi, prin urmare nu a avut rezoluţii infracţionale distincte raportat la modul în care urmează să acţioneze pentru atingerea obiectivului propus. Circumstanţele de natură subiectivă care l-au determinat să procedeze în modul arătat, respectiv starea de frustrare şi umilinţă în care s-a aflat ca urmare a ceea ce a considerat că reprezintă conivenţa dintre cele două părţi civile au reprezentat elementul determinant al întregului său comportament ilicit. Dincolo de orice considerent de ordin moral, ţinând de modalitatea complet neinspirată în care a procedat, din punct de vedere subiectiv, rezoluţia sa a fost unică pe întreg parcursul derulării evenimentelor, prin urmare nu se poate vorbi de o latură subiectivă diferită pentru cele două contracte de asistenţă juridică.

Având în vedere unitatea de rezoluţie subiectivă, unitatea de timp şi loc în care au fost comise faptele şi modalitatea concretă prin care a fost adusă la îndeplinire rezoluţia ilicită, inculpatul a solicitat ca, în temeiul art. 386 C. proc. pen.. să se procedeze la schimbarea încadrării juridice a faptei de fals în înscrisuri sub semnătură privată, din două infracţiuni aflate în concurs real, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) C. pen. într-o singură infracţiune în formă continuată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Referitor la al doilea motiv de apel (greşita reţinere a concursului real între cinci infracţiuni de participaţie improprie la abuz în serviciu, câte două infracţiuni comise la 27.02.2018 şi la 29.05.2020 şi o infracţiune la 26.04.2018, în realitate fiind o infracţiune continuată, conform art. 35 alin. (1) C. pen.), apelantul a arătat că, potrivit rechizitoriului, s-a reţinut că a conceput un proiect infracţional care a constat în întocmirea prin falsificarea conţinutului şi a semnăturii a unui număr de cinci contracte de asistenţă juridică, în care erau menţionate cu titlu de onorariu diferite sume de bani, la care nu era îndreptăţit, şi prin falsificarea semnăturii presupuselor cliente, contractele de asistenţă juridică au fost puse în executare prin intermediul executorului judecătoresc E.. Două dintre aceste contracte de asistenţă juridică au fost depuse în vederea executării în aceeaşi zi, respectiv 27.02.2018, un alt contract a fost transmis executorului judecătoresc la 26.04.2018 în vederea punerii în executare şi alte două contracte au fost depuse în vederea executării la 29.05.2020.

Apelantul a susţinut că, de la bun început, a căutat o modalitate prin care să atragă atenţia părţilor civile asupra sa, în sensul de a le determina să reia dialogul, să încerce o împăcare şi eventual o reluare a relaţiei personale cu C., acesta fiind de fapt motivul pentru care punerea în executare a contractelor de asistenţă juridică s-a realizat la date diferite.

În opinia apelantului, întocmirea în fals a contractelor de asistenţă juridică nu a reprezentat un scop în sine, aceasta fiind premergătoare momentului în care contractele au fost puse în executare, el având reprezentarea acţiunilor succesive pe care urma să le desfăşoare, şi anume falsificarea contractelor de asistenţă juridică, iar ulterior, punerea lor în executare silită. Este lipsit de relevanţă, sub acest aspect, faptul că au existat date diferite la care s-a adresat executorului judecătoresc, respectiv în lunile februarie şi aprilie 2018, iar, ulterior, în luna mai 2020, din moment ce modalitatea sa de acţiune a fost aceeaşi şi urmarea socialmente negativă identică. Nu se poate suspecta o conivenţă infracţională între el şi executorul judecătoresc, acesta din urmă fiind de bună credinţă, dovadă fiind împrejurarea că împotriva acestuia nu a fost pornită acţiunea penală, iar învinuirea adusă inculpatului a fost aceea de instigare în forma participaţiei improprii la infracţiunea de abuz în serviciu, pe care executorul K. a comis-o fără vinovăţie. Datele diferite la care a solicitat declanşarea procedurii de executare silită sunt complet lipsite de relevanţă, din moment ce rezoluţia ilicită a fost aceeaşi, la fel ca şi modalitatea în care a acţionat şi rezultatul socialmente negativ urmărit şi produs.

Drept urmare, în conformitate cu prevederile art. 386 C. proc. pen.., inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice din cinci infracţiuni de participaţie improprie la abuz în serviciu, comise în concurs real, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. într-o singură infracţiune de participaţie improprie la abuz în serviciu, comisă în formă continuată, compusă din 5 acte materiale, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În privinţa celui de-al treilea motiv de apel (greşita individualizare a pedepsei aplicate), inculpatul a arătat că instanţa de fond i-a aplicat pedepse situate la limita miniumului special prevăzut de lege pentru infracţiunile reţinute în sarcina sa, aplicând pentru fiecare dintre aceste fapte dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., iar pedeapsa rezultată ca urmare a aplicării prevederilor art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. este de 3 ani şi 4 luni închisoare.

În situaţia în care vor fi admise motivele de apel formulate cu privire la schimbarea încadrării juridice, apelantul a solicitat să îi fie aplicată o pedeapsă rezultantă care să permită suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, în condiţiile art. 91 şi următoarele C. pen.

Apelantul a arătat că faptele comise sunt reprobabile şi putea găsi o modalitate civilizată pentru rezolvarea problemelor sentimentale pe care le avea în raport cu partea civilă C., nicidecum să îi creeze acesteia şi celeilalte părţi civile neplăceri de natură financiară. Faptele, astfel cum au fost descrise, le-a recunoscut, asumându-şi responsabilitatea nu doar de natură morală, ci şi de ordin patrimonial, în legătură cu comiterea lor.

Deopotrivă, inculpatul a solicitat să fie avute în vedere eforturile depuse pentru înlăturarea consecinţelor faptelor comise, arătând că a achitat, în totalitate, despăgubirile materiale datorate celor două părţi civile.

A învederat apelantul că şi-a reluat activitatea profesională în cadrul Baroului Bucureşti şi, în vederea acoperirii cât mai grabnice a prejudiciului, desfăşoară şi activitate de curierat, ceea ce reprezintă o dovadă în plus a interesului său pentru reintegrare şi pentru acoperirea integrală a consecinţelor faptelor comise.

Referitor la al patrulea motiv de apel (greşita obligare la plata daunelor morale în sumă de câte 5000 euro pentru fiecare dintre cele două părţi civile), apelantul a arătat că, în şedinţa de judecată din 27.04.2023, cu ocazia audierii, partea civilă B. a explicat constituirea de parte civilă pentru daune morale, invocând faptul că i-a decedat soţul ca urmare a unui infarct şi consideră că ar exista o legătură de cauzalitate între decesul soţului şi faptele inculpatului, ca urmare a situaţiei de stres apărute în familie determinate de procedurile de executare silită. Interogată în legătură cu momentul în care inculpatul a încetat să le mai viziteze, B. a precizat că ultima împrejurare în care acesta s-a aflat în locuinţa ei a fost luna februarie 2018, atunci când a participat la petrecerea organizată cu ocazia zilei ei de naştere. În aceeaşi declaraţie, contrar celor susţinute în plângerile şi declaraţiile anterioare, în care negase existenţa unei relaţii personale între inculpat şi fiica sa, B. a relatat că în tot cursul anului 2017 şi până în luna februarie 2018, când a avut loc evenimentul de familie amintit, inculpatul s-a aflat zilnic în locuinţa sa. Partea civilă a mai declarat că inculpatul i-a inspirat o stare de temere întrucât mai mulţi vecini i-au relatat că l-au văzut pe acesta în faţa casei familiei sale, lucru pe care partea civilă nu l-a remarcat însă, susţinând că l-a văzut pe inculpat în spitalul unde este angajată, presupunând că acesta a venit să o hărţuiască sau să o ameninţe. La rândul său, partea civilă C. a declarat că a suferit o stare de stres ca urmare a acţiunilor apelantului, care o urmărea la locul de muncă pe mama sa şi, de asemenea, s-a temut pentru integritatea fizică a fiului său, în vârstă de 17 ani, presupunând că inculpatul l-ar putea urmări şi pe acesta şi l-ar putea agresa fizic.

Apelantul inculpat a considerat că susţinerile părţilor civile îndreptăţesc solicitarea sa privind respingerea cererilor acestora de acordare a daunelor morale în cuantum de câte 5000 euro, neexistând legătură de cauzalitate între faptele comise şi prejudiciul moral invocat de acestea.

Cercetarea judecătorească în faţa instanţei de apel

În cursul cercetării judecătoreşti în faţa instanţei de apel a fost administrată proba cu înscrisuri, după cum urmează: foaie de vărsământ seria x din 09 octombrie 2023 emisă de J. din care rezultă plata sumei de 2100 RON - dosar apel, procesul-verbal de constatare întocmit de B.E.J. L. la data de 20 noiembrie 2023, în dosarul nr. x/2023 - dosar apel, o adeverinţă emisă de S.C. M. S.R.L. - dosar apel, o caracterizare emisă de N., Aleea x, sector 6 - dosar apel, contractul individual de muncă nr. x/25.09.2023 - dosar apel, un extras din REGES (Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor - dosar apel, foaie de vărsământ seria x din 19 ianuarie 2024 emisă de J. din care rezultă plata sumei de 4039,76 RON - dosar apel, corespondenţă electronică din 10 ianuarie 2024 prin care consilierul juridic O. detaliază debitul în sumă de 8.863,09 RON din dosarul de executare silită nr. x - fila x verso dosar apel, înştiinţare din 14.12.2023 privind măsura popririi emisă de B.E.J. P., în dosarul de executare silită nr. x - dosar apel, adresa din 14.12.2023 a B.E.J. P. emisă către M. S.R.L. privind înfiinţarea popririi asupra unei cote din venitul lunar net al inculpatului - fila x verso dosar apel.

Examinând cauza, atât prin prisma criticilor invocate, cât şi din oficiu, conform art. 417 alin. (2) C. proc. pen.., Înalta Curte reţine următoarele:

Referitor la situaţia de fapt, instanţa de apel constată că aceasta nu a fost contestată de inculpatul apelant, de altfel, cauza fiind soluţionată în procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii.

Sub aspectul infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. (cele faţă de care s-a dispus o soluţie de condamnare), pe baza probelor administrate în cauză, în sarcina inculpatului A. s-a reţinut că:

- a falsificat prin contrafacere semnătura persoanei vătămate C., de la rubrica "client" de pe contractul de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019; a atestat în fals încheierea cu aceasta a contractului anterior menţionat, deşi aceasta nu l-a desemnat ca avocat şi nu a apelat la serviciile sale de avocat, după care l-a depus la data de 29.05.2020 ca titlu executoriu la B.E.J.A. D. şi E., unde s-a format dosarul de executare silită nr. x, şi a solicitat executarea silită a presupusei debitoare, cerere admisă de executorul E. la data de 29.05.2020 şi de instanţă la data de 25.06.2020,

- a falsificat semnătura persoanei vătămate B., de la rubrica "client" de pe contractul de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019; a atestat în fals încheierea cu aceasta a contractului respectiv, deşi aceasta nu l-a desemnat ca avocat şi nu a apelat la serviciile sale de avocat, după care a depus contractul la data de 29.05.2020, ca titlu executoriu, la B.E.JA. D. şi E., unde s-a format dosarul de executare silită nr. x, şi a solicitat executarea silită a presupusei debitoare, cerere admisă de executorul E. la data de 29.05.2020 şi de instanţă la 25.06.2020.

Referitor la faptele care au fost încadrate în instigare la infracţiunile de abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, prev. de art. 47 alin. (1) C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., în sarcina aceluiaşi inculpat s-a reţinut că:

- l-a determinat pe executorul judecătoresc E. să pornească, fără vinovăţie, executarea silită în baza unui titlu executoriu fals, şi anume contractul de asistenţă juridică falsificat nr. x/16.10.2017, determinându-l pe acesta să încalce prevederile art. 625 C. proc. civ., art. 627 C. proc. civ., art. 632 C. proc. civ., art. 646 C. proc. civ. şi art. 663 C. proc. civ., întrucât a solicitat, la data de 27.02.2018, executarea silită a acestui contract la B.E.J. E., solicitare în urma căreia s-a format dosarul de executare silită nr. x/2018, în cadrul căruia s-a cauzat persoanei vătămate C. un prejudiciu de 4.174,50 RON, sumă aflată în contul bancar al acesteia, poprită de către executor;

- l-a instigat pe executorul judecătoresc E. să pornească executarea silită în baza unui titlu executoriu fals, şi anume contractul de asistenţă juridică falsificat nr. x/18.10.2017, determinându-l fără vinovăţie pe acesta să încalce prevederile art. 625 C. proc. civ., art. 627 C. proc. civ., art. 632 C. proc. civ., art. 646 C. proc. civ. şi art. 663 C. proc. civ., întrucât a solicitat la data de 27.02.2018 executarea silită a acestui contract la B.E.J. E., solicitare în urma căreia s-a format dosarul de executare silită nr. x/2018, în cadrul căruia s-a cauzat persoanei vătătmate B. un prejudiciu de 5.853 RON, sumă aflată în contul bancar al acesteia, poprită de către executor;

- l-a instigat pe executorul judecătoresc E. să pornească, fără vinovăţie, executarea silită în baza unui titlu executoriu fals, şi anume contractul de asistenţă juridică falsificat nr. x/02.10.2017, determinându-l pe acesta să încalce prevederile art. 625 C. proc. civ., art. 627 C. proc. civ., art. 632 C. proc. civ., art. 646 C. proc. civ. şi art. 663 C. proc. civ., întrucât a solicitat, la data de 26.04.2018, executarea silită a acestui contract la B.E.J. E., solicitare în urma căreia s-a format dosarul de executare silită nr. x/2018, în cadrul căreia s-a cauzat persoanei vătămate C. un prejudiciu de 7.531,50 RON, sumă aflată în contul bancar al acesteia, poprită de către executor;

- l-a determinat pe executorul judecătoresc E. să pornească, fără vinovăţie, executarea silită în baza unui titlu executoriu fals, şi anume contractul de asistenţă juridică falsificat nr. x datat 01.11.2019, determinându-l pe acesta să încalce prevederile art. 625 C. proc. civ., art. 627 C. proc. civ., art. 632 C. proc. civ., art. 646 C. proc. civ. şi art. 663 C. proc. civ., întrucât a solicitat, la data de 29.05.2020, executarea silită a acestui contract la B.E.J. E., solicitare în urma căreia s-a format dosarul de executare silită nr. x, în cadrul căreia s-a cauzat persoanei vătămate C. un Prejudiciu de 9329 RON, sumă aflată în contul bancar al acesteia, poprită de către executor;

- l-a instigat pe executorul judecătoresc E. să pornească executarea silită în baza unui titlu executoriu fals, şi anume contractul de asistenţă juridică falsificat nr. x datat 01.11.2019, determinându-l fără vinovăţie pe acesta să încalce prevederile art. 625 C. proc. civ., art. 627 C. proc. civ., art. 632 C. proc. civ., art. 646 C. proc. civ. şi art. 663 C. proc. civ., întrucât a solicitat la data de 29.05.2020, executarea silită a acestui contract la B.E.J. E., solicitare în urma căreia s-a format dosarul de executare silită nr. x, în cadrul căruia s-a cauzat persoanei vătămate B. un prejudiciu de 20.519 RON, sumă aflată în contul bancar al acesteia, poprită de către executor.

Referitor la primele două motive de apel formulate de inculpatul A., în sensul că, în mod greşit s-a reţinut că au fost săvârşite în concurs real infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., aferente contractelor de asistenţă juridică din 01.11.2019 (2 contracte), precum şi cele de instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, în realitate aflându-ne în prezenţa unor infracţiuni unice continuate, Înalta Curte constată că acestea sunt întemeiate, însă în limitele ce se vor arăta în continuare.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 35 alin. (1) C. pen., infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

Aşadar, infracţiunea continuată presupune o pluralitate de acţiuni sau inacţiuni, săvârşite de aceeaşi persoană la diferite intervale de timp. Intervalele de timp scurse între diferitele acţiuni care se integrează în structura infracţiunii continuate nu trebuie să fie nici foarte scurte (în acest caz existând o unitate naturală de infracţiuni), nici foarte lungi (întrucât ar fi compromisă unitatea rezoluţiei infracţionale şi s-ar ajunge la reţinerea unui concurs de infracţiuni). Deopotrivă, acţiunile sau inacţiunile comise la diferite intervale de timp trebuie să realizeze conţinutul aceleiaşi infracţiuni (omogenitatea juridică a acţiunilor sau inacţiunilor).

O altă condiţie este reprezentată de unitatea de rezoluţie infracţională, care trebuie să fie prealabilă începerii activităţii infracţionale şi să persiste în tot cursul acestei activităţi. Sunt astfel avute în vedere toate împrejurările de fapt, toate datele cauzei, de natură să determine concluzia că în momentul luării rezoluţiei autorul a avut reprezentarea activităţii infracţionale în ansamblul ei.

Înalta Curte constată că, în cauză, în raport cu situaţia de fapt stabilită, concluzia instanţei de fond în sensul că nu poate fi reţinută o unică rezoluţie infracţională comună tuturor celor 5 acte de executare este doar parţial corectă.

Astfel, din probele administrate în cauză, respectiv conversaţiile purtate de inculpat cu partea civilă C., prin intermediul aplicaţiei WhatsApp, a rezultat că inculpatul a plăsmuit contractele de asistenţă juridică şi a solicitat punerea lor în executare, succesiv, de fiecare dată în urma discuţiilor avute cu C., pe fondul geloziei, încercând să se răzbune pentru că aceasta a refuzat că aibă o relaţie de iubire cu el.

Totodată, referitor la contractele de asistenţă juridică nr. x din 01.11.2019 şi nr. x din 01.11.2019, din succesiunea faptelor, rezultă că acestea au fost falsificate după ce instanţele civile anulaseră deja formele de executare efectuate în baza contractelor de asistenţă juridică nr. x/16.10.2017, nr. x/18.10.2017 şi nr. x/02.10.2017, întrucât inculpatul nu putea exercita atribuţii de avocat. De asemenea, contractul de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017 a fost depus la biroul executorului judecătoresc în vederea executării silite în data de 26.04.2018, după ce, în data de 16.04.2018, Judecătoria Bolintin Vale suspendase provizoriu executarea silită în dosarul nr. x/2018, vizând contractul de asistenţă juridică nr. x/18.10.2017. Atât suspendarea provizorie, cât şi contestaţiile la executare admise de către instanţele civile în favoarea celor două părţi civile au fost de natură să nască o nouă rezoluţie infracţională, inculpatul căutând o nouă variantă de limitare a veniturilor părţilor civile, în condiţiile în care planul său iniţial fusese blocat pe cale judiciară. Sub acest aspect, criticile inculpatului A. sunt neîntemeiate, nefiind incidente dispoziţiile art. 35 alin. (1) C. pen. în privinţa tuturor actelor de executare.

Însă, din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în cadrul discuţiilor avute cu C. de-a lungul timpului, inculpatul a ameninţat-o în mod direct că va formula împotriva ei şi a mamei sale cereri de executare silită. Aşadar, încă de la început, inculpatul şi-a conceput activitatea infracţională prin falsificarea şi punerea în executare a contractelor de asistenţă juridică vizând ambele părţi civile, C. şi mama acesteia, B. ("debitoarele mele preferate"), în acest fel înţelegând să se răzbune pentru faptul că prima refuza să aibă o relaţie de iubire cu el. În acest context, împrejurarea că, în aceeaşi zi, inculpatul a folosit contractele de asistenţă juridică false, aparent încheiate cu C. şi B., prin depunerea acestora la biroul executorului judecătoresc în vederea executării silite, nu este lipsită de relevanţă, aşa cum a stabilit instanţa de fond. Rezoluţia infracţională este în mod evident unică, fiind comună şi anterioară ambelor acte de executare comise în cursul aceleiaşi zile, în aceleaşi împrejurări şi prin aceeaşi modalitate de operare (contrafacere), inculpatul având de la început o reprezentare de ansamblu a activităţii sale infracţionale, acesta fiind modul în care şi-a organizat planul său de răzbunare.

Ca atare, Înalta Curte reţine că fapta de falsificare prin contrafacere a semnăturilor celor două părţi civile C. şi B., pe contractele de asistenţă juridică nr. x din 01.11.2019 şi nr. x din 01.11.2019, prin care inculpatul a atestat în fals încheierea contractelor, deşi acestea nu l-au desemnat ca avocat şi nu au apelat la serviciile sale de avocat, urmată de folosirea acestor contracte la data de 29.05.2020, în vederea producerii de consecinţe juridice, respectiv executarea silită a celor două presupuse debitoare, realizează conţinutul unei unităţi legale de infracţiune sub forma infracţiunii continuate.

Relativ la cele ce precedă, Înalta Curte constată că sunt incidente dispoziţiile art. 35 alin. (1) C. pen., cu privire la cele două acţiuni de falsificare a contractelor de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019 şi nr. x/01.11.2019, motiv pentru care, în temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen.., va proceda la schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de inculpatul A., din două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. în o infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Aceeaşi concluzie se impune şi în privinţa celor patru fapte circumscrise participaţiei improprii sub forma instigării la infracţiunea de abuz în serviciu, comise la 27.02.2018 (constând în determinarea executorului judecătoresc E. să pornească executarea silită în baza unor titluri executorii false şi anume contractele de asistenţă juridică falsificate nr. x/16.10.2017 şi nr. x/18.10.2017 aparent încheiate cu C. şi B.) şi la 29.05.2020 (constând în determinarea aceluiaşi executor judecătoresc să pornească executarea silită în baza unor titluri executorii false, respectiv contractele de asistenţă juridică falsificate nr. x din 01.11.2019 şi nr. x din 01.11.2019, aparent încheiate cu cele două părţi civile). Argumentele reţinute anterior în cazul infracţiunilor de fals sunt pe deplin incidente, existând, de altfel, în privinţa faptelor comise la aceeaşi dată, un concurs ideal între infracţiunile de fals şi participaţie improprie la abuz în serviciu, folosirea/depunerea contractelor de asistenţă juridică falsificate constituind totodată modalitatea în care executorul judecătoresc E. a fost determinat să pornească executarea silită împotriva părţilor civile.

Ca atare, încadrarea juridică stabilită de prima instanţă nu este corectă, cele patru fapte realizând elementele constitutive a două infracţiuni de instigare la abuz în serviciu, comise în forma participaţiei improprii şi în formă continuată, săvârşite la datele de 27.02.2018 şi de 29.05.2020, fiecare dintre acestea cu două acte materiale.

Astfel cum s-a arătat anterior, nu sunt însă îndeplinite condiţiile includerii în unitatea legală de infracţiune prev. de art. 35 alin. (1) C. pen. reţinută cu privire la faptele comise la 27.02.2018 şi referitor la fapta din data de 26.04.2018, când inculpatul a depus la biroul executorului judecătoresc în vederea executării silite contractul de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017. Deşi intervalul de timp dintre acţiuni a fost unul scurt, de doar două luni, rezoluţia infracţională a fost una distinctă, pornirea noii executări silite din data de 26.04.2018 fiind consecinţa faptului că la 16.04.2018, Judecătoria Bolintin Vale suspendase provizoriu executarea silită în dosarul nr. x/2018, vizând contractul de asistenţă juridică nr. x/18.10.2017 (fapta din 27.02.2018).

În raport cu considerentele anterioare, Înalta Curte constată că se impune schimbarea încadrării juridice din patru infracţiuni de abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii (instigare), prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. (determinarea executorului judecătoresc E. să pornească executarea silită în baza contractelor de asistenţă juridică nr. x din 16.10.2017, nr. x din 18.10.2017 - fapte comise la 27.02.2018, şi a contractelor de asistenţă juridică nr. x din 01.11.2019, nr. x din 01.11.2019 - fapte comise la 29.05.2020) în două infracţiuni, respectiv: instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, în formă continuată, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. - fapte comise la 27.02.2018, şi în instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, în formă continuată, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. - fapte comise la 29.05.2020.

În raport cu soluţia pronunţată de instanţa de fond, de încetare a procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., necriticată în apelul inculpatului, Înalta Curte apreciază că nu se justifică desfiinţarea hotărârii sub aspectul reţinerii unităţii legale de infracţiune în privinţa faptelor comise la data de 27.02.2018, în acest caz o schimbare a încadrării juridice fiind total lipsită de consecinţe.

Procedând la individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpatului în raport de noile încadrări juridice, Înalta Curte are în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Deşi prejudiciul cauzat părţilor civile este unul redus, Înalta Curte reţine că faptele prezintă un grad de pericol social mediu, dată fiind calitatea de avocat a inculpatului şi motivul pentru care a luat hotărârea de a comite infracţiunile, respectiv răzbunarea pe una dintre părţile vătămate din cauza refuzului de a avea o relaţie cu el, numărul de acte comise împotriva victimelor şi declanşarea unor proceduri judiciare împotriva persoanelor vătămate. Referitor la persoana acestuia, se constată că nu este cunoscut cu antecedente penale, are studii superioare, fiind reîncadrat în profesie după suspendare, la 01.10.2019, iar după comiterea infracţiunilor, pe parcursul procesului penal a avut un comportament adecvat, participând la termenele de judecată, recunoscând faptele săvârşite şi exprimându-şi regretul în legătură cu comiterea acestora.

Înalta Curte apreciază că, faţă de criteriile prevăzute de art. 74 C. pen., prin raportare şi la prevederile art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., se impune aplicarea unei pedepse de 4 luni închisoare, reprezentând minimul special redus în urma aplicării acestor din urmă prevederi, pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., precum şi a două pedepse de câte 1 an şi 4 luni închisoare, pentru instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, în formă continuată, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În raport cu circumstanţele în care au fost comise infracţiunile, inculpatul folosindu-se de calitatea sa de avocat, Înalta Curte apreciază că este justificată şi aplicarea unei pedepse complementare, potrivit art. 67 alin. (1) C. pen., astfel că va interzice inculpatului pe o perioadă de 2 ani, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita profesia de avocat.

Conform art. 65 C. pen., va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita profesia de avocat.

În temeiul 38 alin. (1) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., vor fi contopite pedepsele aplicate inculpatului A. prin prezenta decizie cu pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare aplicată de instanţa de fond pentru instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. (contractul de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017- fapta din 26.04.2018), astfel încât acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 4 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 12 luni închisoare (1/3 din celelalte pedepse de 4 luni închisoare, 1 an şi 4 luni închisoare şi 1 an şi 4 luni închisoare), deci o pedeapsă rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare.

Faţă de cuantumul pedepsei rezultante, de probatoriul administrat în cauză, de împrejurarea că inculpatul nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsa închisorii şi de faptul că şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, apreciind că acesta dovedeşte posibilităţi de îndreptare în condiţiile supravegherii comportamentului său, Înalta Curte apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă, regimul sancţionator al suspendării executării pedepsei sub supraveghere fiind apt să asigure realizarea scopului sancţiunii atât din perspectiva reeducării inculpatului şi a prevenirii comiterii de noi infracţiuni, cât şi prin atingerea scopului intimidant şi retributiv.

Ca atare, conform art. 91, art. 92 C. pen., va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani şi 4 luni închisoare, pe un termen de supraveghere de 3 ani.

În ceea ce priveşte latura civilă, Înalta Curte constată că suma achitată de inculpat, conform foilor de vărsământ depuse la dosar, reprezintă plata unor despăgubiri privind o altă hotărâre judecătorească şi nu despăgubirile stabilite prin sentinţa pronunţată de instanţa de fond, prin care au fost admise în parte acţiunile civile formulate de către părţile civile B. şi C., privind daunele materiale, fiind obligat inculpatul la plata către acestea a unor despăgubiri constând în lipsa de folosinţă a sumelor executate silit în dosarele de executare silită nr. x/2018, nr. y/2018, nr. z/2018, nr. w/2020 şi nr. 207/2020, aflate pe rolul B.E.J. "D. şi E.", cuantificate sub forma dobânzii legale penalizatoare, calculate conform O.G. nr. 13/2011, începând cu data perceperii lor prin executarea silită şi până la data restituirii efective a sumelor executate.

Referitor la ultima critică a inculpatului, în sensul că nu este justificată obligarea sa la plata daunelor morale către cele două părţi civile, Înalta Curte constată că, urmare a activităţii sale infracţionale părţile civile B. şi C. au suferit un prejudiciu moral. Prejudicierea acestora s-a realizat prin punerea în executare a contractelor de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017, nr. x/16.10.2017, nr. x/18.10.2017, nr. x/01.11.2019 şi nr. x/01.11.2019, faptele inculpatului conducând la lipsirea părţilor civile de singura lor sursă de venit, salariul, ca urmare a popririlor instituite, acestea fiind, astfel, obligate să facă împrumuturi (la persoane apropiate sau să încheie contracte de credit cu G. S.A., plătind şi anumite dobânzi urmare a încheierii unor astfel de contracte). Deopotrivă, este avut în vedere şi numărul mare al proceselor civile în care au fost implicate B. şi C., pentru a obţine anularea formelor de executare silită efectuate împotriva lor, în baza contractelor de asistenţă juridică indicate anterior.

Relativ la cele ce precedă, evaluând suma care ar putea compensa întreruperea cursului firesc şi liniştit al vieţii părţilor civile, precum şi consecinţele pe plan psihic inerente procedurilor judiciare în care au fost implicate urmare a faptelor inculpatului, Înalta Curte constată că suma de 5.000 euro, acordată de prima instanţă, cu titlu de daune morale, este corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv suferit de părţile civile.

În raport cu considerentele anterioare, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen.., Înalta Curte va admite apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 153/F din 23 august 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2022, va desfiinţa, în parte, sentinţa penală apelată şi rejudecând:

Va descontopi pedeapsa principală rezultantă de 3 ani şi 4 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen. în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor, după cum urmează:

- 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. (contractul de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019);

- 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. (contractul de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019);

- 1 an şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea instigării la infracţiunea de abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. şi 2 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen. (contractul de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017);

- 1 an şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea instigării la infracţiunea de abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. şi 2 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen. (contractul de asistenţă juridică nr. x/16.10.2017);

- 1 an şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea instigării la infracţiunea de abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. şi 2 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen. (contractul de asistenţă juridică nr. x/18.10.2017);

- 1 an şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea instigării la infracţiunea de abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. şi 2 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen. (contractul de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019).;

- 1 an şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea instigării la infracţiunea de abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. şi 2 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen. (contractul de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019);

În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen.., va schimba încadrarea juridică a faptelor comise de inculpatul A., după cum urmează:

- din două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. (contractele de asistenţă juridică nr. x din 01.11.2019 şi nr. x din 01.11.2019) în o infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- din patru infracţiuni de instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., în instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, în formă continuată, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (faptele din 27.02.2018) şi instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, în formă continuată, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (faptele din 29.05.2020).

În baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., va condamna pe inculpatul A. la pedeapsa de 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (contractele de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019 şi nr. x/01.11.2019).

În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., va condamna pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare pentru instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, în formă continuată (faptele din 27.02.2018).

În baza art. 67 alin. (2) C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen., pe o durată de 2 ani. În baza art. 65 alin. (1) C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen.

În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., va condamna pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare pentru instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, în formă continuată (faptele din 29.05.2020).

În baza art. 67 alin. (2) C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen., pe o durată de 2 ani. În baza art. 65 alin. (1) C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen.

În temeiul 38 alin. (1) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., va contopi pedepsele aplicate inculpatului A. prin prezenta decizie cu pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare aplicată de instanţa de fond pentru instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. (fapta din 26.04.2018), astfel încât acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 4 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 12 luni închisoare (1/3 din celelalte pedepse de 4 luni închisoare, 1 an şi 4 luni închisoare şi 1 an şi 4 luni închisoare), deci o pedeapsă rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen., pe o durată de 2 ani, care se execută conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen.

În temeiul art. 91 C. pen., va dispune suspendarea executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 3 ani, stabilit în condiţiile art. 92 C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul A. va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de supraveghere desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., va impune inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Administraţiei Domeniului Public şi Dezvoltare Urbană Sector 6 sau în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 6, instituţie ce va fi decisă de consilierul de probaţiune.

În temeiul art. 91 alin. (4) C. pen., va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. a căror încălcare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.

Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.

Conform prevederilor art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Potrivit dispoziţiilor art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat A., în cuantum de 236 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 153/F din 23 august 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2022.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi rejudecând:

Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă de 3 ani şi 4 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, după cum urmează:

- 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. (contractul de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019);

- 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. (contractul de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019);

- 1 an şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea instigării la infracţiunea de abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. şi 2 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen. (contractul de asistenţă juridică nr. x/02.10.2017);

- 1 an şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea instigării la infracţiunea de abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. şi 2 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen. (contractul de asistenţă juridică nr. x/16.10.2017);

- 1 an şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea instigării la infracţiunea de abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. şi 2 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen. (contractul de asistenţă juridică nr. x/18.10.2017);

- 1 an şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea instigării la infracţiunea de abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. şi 2 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen. (contractul de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019).;

- 1 an şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea instigării la infracţiunea de abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. şi 2 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen. (contractul de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019);

În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen.., schimbă încadrarea juridică a faptelor comise de inculpatul A., după cum urmează:

- din două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. (contractele de asistenţă juridică nr. x din 01.11.2019 şi nr. x din 01.11.2019) în o infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- din patru infracţiuni de instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., în instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, în formă continuată, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (faptele din 27.02.2018) şi instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, în formă continuată, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (faptele din 29.05.2020).

În baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (contractele de asistenţă juridică nr. x/01.11.2019 şi nr. x/01.11.2019).

În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare pentru instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, în formă continuată (faptele din 27.02.2018).

În baza art. 67 alin. (2) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen., pe o durată de 2 ani. În baza art. 65 alin. (1) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen.

În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare pentru instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, în formă continuată (faptele din 29.05.2020).

În baza art. 67 alin. (2) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen., pe o durată de 2 ani. În baza art. 65 alin. (1) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen.

În temeiul 38 alin. (1) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele aplicate inculpatului A. prin prezenta decizie cu pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare aplicată de instanţa de fond pentru instigare la abuz în serviciu, în forma participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. (fapta din 26.04.2018), astfel încât acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 4 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 12 luni închisoare (1/3 din celelalte pedepse de 4 luni închisoare, 1 an şi 4 luni închisoare şi 1 an şi 4 luni închisoare), deci o pedeapsă rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen., pe o durată de 2 ani, care se execută conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) (interdicţia dreptului de a exercita profesia de avocat) C. pen.

În temeiul art. 91 C. pen., dispune suspendarea executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 3 ani, stabilit în condiţiile art. 92 C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul A. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de supraveghere desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., impune inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Administraţiei Domeniului Public şi Dezvoltare Urbană Sector 6 sau în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 6, instituţie ce va fi decisă de consilierul de probaţiune.

În temeiul art. 91 alin. (4) C. pen., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. a căror încălcare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat A., în cuantum de 236 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 05 martie 2024.