Şedinţa publică din data de 21 martie 2024
Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
1. Prin cererea formulată la data de 10.10.2023, din Penitenciarul Gherla, condamnatul A. a solicitat liberarea condiţionată din executarea pedepsei de 5 ani, 1 lună şi 20 de zile închisoare ce i-a fost aplicată prin sentinţa penală nr. 793/2023 a Judecătoriei Timişoara.
Cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Gherla, la data de 11.10.2023, sub nr. x/2023.
Prin sentinţa penală nr. 1174 din 03.11.2023 pronunţată în dosarul sus-menţionat, Judecătoria Gherla a respins cererea de liberare condiţionată formulată de condamnatul A., stabilind că după data de 30.06.3034, acesta va putea reitera cererea.
Împotriva acestei sentinţe, la data de 21.11.2023, în timp ce se afla în Penitenciarul Gherla, a formulat contestaţie condamnatul A..
2. Contestaţia a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj – secţia penală, la data de 06.12.20203, sub nr. x/2023.
Prin decizia penală nr. 572 din 20.12.2023, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 16.01.20204, ambele pronunţate în dosarul penal nr. x/2023, în temeiul art. 47 alin. (2) rap. la art. 50 rap. la art. 587 alin. (3) C. proc. pen., Tribunalul Cluj – secţia penală a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinţi.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Cluj a reţinut că, în condiţiile în care dispoziţiile art. 587 alin. (3) C. proc. pen. instituie o excepţie în favoarea instanţei superioare în a cărei circumscripţie se afla locul de deţinere al persoanei (care pretinde liberarea condiţionată) la data formulării contestaţiei, competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Mehedinţi, în a cărui circumscripţie teritorială se află Penitenciarul Drobeta Turnu Severin în care era deţinut contestatorul A. la data formulării căii de atac.
3. Urmare declinării de competenţă, cauza a fost înregistrată, la data de 29.01.2024, pe rolul Tribunalului Mehedinţi, sub nr. x/2023.
Prin decizia penală nr. 75 din 22.02.2024 pronunţată în dosarul sus-menţionat, Tribunalul Mehedinţi a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.
Totodată, constatând ivit conflict negativ de compentenţă, a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa ierarhic superioară comună, pentru regulator de competenţă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, făcând trimitere la sfera dată noţiunii de "instanţă în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere" prin Decizia nr. 15/2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, Tribunalul Mehedinţi a reţinut, în esenţă, că dispoziţiile art. 587 alin. (3) C. proc. pen. nu instituie o excepţie de la regula generală stabilită prin art. 4251 alin. (5) C. proc. pen., motiv pentru care competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva hotărârii prin care s-a soluţionat cererea de liberare condiţionată revine instanţei ierhic superioare instanţei de fond în a cărei circumscripţie se afla locul de detenţie al contestatorului la momentul formulării cererii iniţiale, iar nu a contestaţiei.
****
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 11.03.2024, formând obiectul dosarului nr. x/2023, cu termen de judecată la data de 21 martie 2024.
Analizând conflictul negativ de competenţă ce face obiectul cauzei pendinte, Înalta Curte constată următoarele:
Obiectul cauzei cu privire la care s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Cluj şi Tribunalul Mehedinţi este reprezentat de contestaţia formulată de condamnatul A. împotriva sentinţei penale nr. 1174 din 03.11.2023 prin care Judecătoria Gherla a respins cererea de liberare condiţionată formulată de acesta.
Prin urmare, obiectul regulatorului de competenţă îl reprezintă contestaţia prevăzută de art. 587 alin. (3) C. proc. pen. formulată de condamnatul A. împotriva hotărârii pronunţate în primă instanţă în temeiul art. 587 alin. (1) C. proc. pen.
Fiind exercitată împotriva unei hotărâri pronunţate în primă instanţă în materia executării, contestaţia formulată de condamnatul A. este guvernată de dispoziţiile comune (în materia executării hotărârilor penale) prevăzute de art. 597 alin. (7) C. proc. pen., care stabilesc că, "Hotărârile pronunţate în primă instanţă în materia executării potrivit prezentului titlu pot fi atacate cu contestaţie la instanţa ierarhic superioară, în termen de 3 zile de la comunicare.".
Prin această normă se instituie, în materia executării hotărârilor penale, regula generală statuată, cu titlu de principiu, prin dispoziţiile art. 4251 alin. (5) C. proc. pen., conform căreia contestaţia împotriva hotărârii de primă instanţă se soluţionează de instanţa ierarhic superioară în a cărei circumscripţie se află instanţa care a pronunţat-o.
Aplicând această regulă generală la datele particulare ale speţei, Înalta Curte constată că Tribunalului Cluj îi revine competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate de condamnatul A. împotriva sentinţei penale nr. 1174 din 03.11.2023 a Judecătoriei Gherla, ca instanţă ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată.
Dispoziţiile art. 587 alin. (3) C. proc. pen., care reglementează calea de atac a contestaţiei în materia liberării condiţionate, nu derogă de la regula generală sus-menţionată întrucât stabileşte că instanţa competentă să soluţioneze contestaţia este tribunalul în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, adică instanţa ierhic superioară (competentă funcţional şi material) judecătoriei competente stabilite conform alin. (1) al aceluiaşi text, respectiv cea în a cărei circumscripţie se afla locul de deţinere a contestatorului la data formulării cererii.
Această interpretare îşi găseşte fundament în dezlegarea de principiu dată de Înalta Curte prin Decizia nr. 15/2018 pronunţată în recurs în interesul legii: "instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate", care a avut drept argument determinant împrejurarea că transferarea persoanei condamnate, ulterior datei formulării cererii, într-un alt penitenciar, nu are aptitudinea de a modifica instanţa competentă şi nu poate avea ca efect declinarea competenţei.
Or, dacă transferarea persoanei condamnate ulterior formulării cererii nu operează modificări în competenţa teritorială a instanţei de fond, în mod evident, nu poate avea astfel de efecte nici în ceea ce priveşte competenţa instanţei de control judiciar, argument care legitimează interpretarea sus-menţionată dată dispoziţiilor art. 587 alin. (3) C. proc. pen.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul condamnat A. în favoarea Tribunalului Cluj, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în sumă de 340 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul condamnat A. în favoarea Tribunalului Cluj, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în sumă de 340 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 martie 2024.