Şedinţa publică din data de 26 martie 2024
Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin ordonanţa din data de 25 august 2023 emisă în dosarul nr. x D/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud, în temeiul art. 249 alin. (1), (2), (4) şi 5 art. 250, art. 251 şi art. 252 din C. proc. pen., art. 112 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) din C. pen., art. 2 alin. (1) lit. b), art. 6 alin. (1) şi alin. (3) şi art. 7 alin. (6) din O.U.G. nr. 78/2016, coroborat cu prev. art. 201 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 324 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus instituirea, în vederea confiscării speciale şi a garantării executării cheltuielilor judiciare, a măsurii sechestrului asigurator asupra sumei de 37.600 RON – ridicată la data de 16.03.2023 de la inculpatul A..
Prin contestaţia înregistrată la data de 28 august 2023 sub nr. x/2023 la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, contestatorii B. şi C. au contestat ordonanţa din data de 25.08.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud, dispusă în dosarul nr. x D/P/2021, şi comunicată la data de 25.08.2023, prin care s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumei de 37.600 RON şi au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului asigurător asupra sumei de 37.600 RON, ridicată cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare de la domiciliul lor, şi restituirea sumei de 37.600 RON, având în vedere faptul că aceste sume le aparţin, fiind obţinute din venituri licite, fiind străine de dosarul cauzei, în care fiul lor C. este cercetat pentru săvârşirea de infracţiuni în legătură cu traficul de droguri.
Dosarul nr. x/2023 s-a înregistrat la data de 28.08.2023 pe rolul Tribunalului Bistriţa Năsăud, fiind repartizat completului C5 JDL.
La primul termen de judecată stabilit în cauză la data de 08 septembrie 2023, judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat că, la data de 06 septembrie 2023, Tribunalul Bistriţa-Năsăud a fost sesizat cu rechizitoriul nr. x/2021 fiind astfel înregistrat dosarul nr. x/2023 şi reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 250 alin. (51) C. proc. pen. potrivit cărora, "dacă până la soluţionarea contestaţiei formulate conform alin. (1), a fost sesizată instanţa prin rechizitoriu, contestaţia se înaintează, spre competentă soluţionare, judecătorului de cameră preliminară", a dispus înaintarea cauzei spre competentă soluţionare judecătorului de cameră preliminară investit cu dosarul nr. x/2023 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud, cauza fiind repartizată manual completului nr. 5* - Fond.
La termenul de judecată din data de 3 octombrie 2023 în dosarul nr. x/2023, judecătorul de cameră preliminară a învederat participanţilor la proces existenţa dosarului nr. x/2023 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud (având ca obiect contestaţia formulată de contestatorii B. şi C. împotriva unei alte ordonanţe, din 30.08.2023, dispusă în acelaşi dosar nr. x D/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud, prin care au solicitat ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra autoturismului marca x, cu nr. de înmatriculare x), dosar care de asemenea a fost trimis judecătorului de cameră preliminară sesizat cu rechizitoriul nr. x/2021 (în cauza nr. x/20223), în temeiul dispoziţiilor art. 250 alin. (51) C. proc. pen. de judecătorul de drepturi şi libertăţi, termen la care s-a pus în discuţie reunirea celor două contestaţii.
Astfel, în temeiul art. 43 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară a dispus reunirea dosarului nr. x/2023 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud, având ca obiect contestaţia formulată de contestatorii B. şi C. împotriva Ordonanţei din 30.08.2023, dispusă în acelaşi dosar nr. x D/P/2021 al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud (prin care au solicitat ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra autoturismului marca x, cu nr. de înmatriculare x), la dosarul nr. x/2023 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud, având ca obiect contestaţia formulată de B. şi C. împotriva Ordonanţei din 25.08.2023 în dosarul nr. x D/P/2021 prin care s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asigurător asupra sumei de 37.600 RON (solicitându-se ridicarea acesteia şi restituirea sumei respective către contestatori), în considerarea faptului că persoana contestatorilor este aceeaşi în ambele dosare şi au contestat măsuri asigurătorii raportat la acelaşi dosar de urmărire penală.
La termenul de judecată din data de 24 octombrie 2023, reprezentantul Parchetului a invocat în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 47 C. proc. pen., excepţia de necompetenţă materială a judecătorului de cameră preliminară, având în vedere că suma de 37.600 RON a fost ridicată de la inculpatul A., faţă de care prin rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei, acesta fiind în continuare cercetat în dosarul disjuns (dosar în care a dobândit calitatea de inculpat pentru complicitate la infracţiunea de trafic de droguri de risc), motiv pentru care a apreciat că contestaţia formulată trebuie judecată de judecătorul de drepturi şi libertăţi.
Prin încheierea penală nr. 290/CP/21.11.2023 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bistriţa-Năsăud a fost disjunsă cauza având ca obiect contestaţia formulată de contestatorii B. şi C. împotriva ordonanţei procurorului din data de 30.08.2023, dispusă în dosarul nr. x D/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud, prin care s-a instituit măsura sechestrului asigurător asupra autoturismului marca x nr. x (dosar nr. x/2023 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud), iar în baza art. 50 alin. (1) şi (4) C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei de soluţionare de către judecătorul de cameră preliminară a contestaţiei formulate de contestatorii B. şi C., împotriva ordonanţei procurorului din data de 25.08.2023, dispusă în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud, prin care s-a instituit măsura sechestrului asigurător asupra sumei de 37.600 RON, constatându-se existenţa conflictului negativ de competenţă între judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, fiind astfel sesizată Curtea de Apel Cluj – secţia penală în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Prin încheierea penală nr. 265/2023 din 06 decembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în baza art. 51 alin. (6) C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bistriţa-Năsăud prin încheierea penală nr. 290/CP/20.11.2023 în dosarul nr. x/2023, privind constatarea conflictului negativ de competenţă.
Pentru a dispune astfel, Curtea a reţinut, în esenţă, că principala condiţie pentru constatarea conflictului negativ de competenţă constă în aceea ca niciuna din instanţele aflate în conflict să nu se considere competentă să judece cererea cu care a fost sesizată.
Or, în cauză, Curtea a constatat că nu există două instanţe care să-şi fi declinat reciproc competenţa, reţinând că între judecătorul de drepturi şi libertăţi şi cel de cameră preliminară, ambii aflaţi în cadrul secţiei penale din cadrul Tribunalului Bistriţa-Năsăud nu s-a ivit un conflict negativ de competenţă în accepţiunea dispoziţiilor art. 51 C. proc. pen., care s-ar fi impus a fi soluţionat de instanţa superioară comună, ci un incident privind repartizarea contestaţiei ca urmare a interpretării diferite cu privire la incidenţa dispoziţiilor art. 250 alin. (51) C. proc. pen.
În aceste condiţii, s-a constatat că, în prima etapă nu a avut loc o declinare de competenţă, ci o înaintare pe cale administrativă a cauzei de la judecătorul de drepturi şi libertăţi la judecătorul de cameră preliminară din cadrul aceleiaşi secţii, învestit cu rechizitoriul nr. x/2021 în care s-a emis ordonanţa privind instituirea măsurii asiguratorii contestate. În mod analog, cel de-al doilea judecător a constatat, dimpotrivă, faptul că, în mod greşit, i-a fost repartizată cauza, dezînvestindu-se, în mod formal, printr-o încheiere de declinare de competenţă.
Curtea a constatat că, într-o atare ipoteză, nu sunt incidente dispoziţiile art. 50 şi art. 51 C. proc. pen. privind declinarea de competenţă şi existenţa unui conflict de competenţă, câtă vreme conflictul s-a ivit între doi judecători din cadrul aceleiaşi secţii, ca urmare a interpretării şi aplicării dispoziţiilor art. 250 alin. (51) C. proc. pen., fiind în schimb incidente dispoziţiile art. 101 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea secţiei pentru judecători nr. 3243 din 2022, publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 1254 bis/27.12.2022, potrivit cărora "în cazul în care un complet consideră că în mod greşit i-a fost repartizat un dosar, sesizează preşedintele de secţie sau, după caz, preşedintele instanţei, care stabileşte completul care va soluţiona cauza, întocmind un proces-verbal".
Prin încheierea penală nr. 54/CP/2024 din data de 23 februarie 2024, pronunţată de Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. x/2023, în baza art. 40 alin. (4) C. proc. pen. a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a soluţiona cazul de întrerupere a cursului justiţiei incident cu privire la judecarea contestaţiei formulată de contestatorii B. şi C. împotriva ordonanţei procurorului din 25.08.2023, dată în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud.
Pentru a dispune astfel, Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bistriţa-Năsăud a reţinut, în esenţă, că, prin încheierea penală nr. 265/2023, pronunţată la data de 6.12.2023 în dosarul nr. x/2023 al Curţii de Apel Cluj, în baza art. 51 alin. (6) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bistriţa-Năsăud, prin încheierea penală nr. 290/CP/20.11.2023 în dosarul nr. x/2023, privind soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit în cauză cu judecătorul de drepturi şi libertăţi de la aceeaşi instanţă, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Cluj reţinând totodată că sunt incidente în cauză dispoziţiile Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.
Fiind sesizată conducerea Tribunalului Bistriţa-Năsăud în acest sens, prin adresa din data de 18.12.2023, a fost întocmit de către vicepreşedintele Tribunalului Bistriţa-Năsăud procesul-verbal din data de 19.12.2023, prin care s-a reţinut că preşedintele instanţei nu a fost sesizat de completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu dosarul, iar pe de altă parte incidentul sesizat nu priveşte momentul repartizării aleatorii a dosarului — 28.08.2023, astfel că în cauză nu este aplicabil art. 101 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti pentru ca preşedintele instanţei să stabilească completul care va soluţiona cauza; altfel spus, preşedintele instanţei nu poate tranşa, în baza art. 101 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, interpretări diferite ale art. 250 alin. (5)1 C. proc. pen., ci poate doar analiza dacă la momentul repartizării aleatorii s-a repartizat greşit un dosar.
În condiţiile în care judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud a trimis cauza spre soluţionare judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, apreciind că acesta este competent, în baza art. 250 alin. (5) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud a procedat în acelaşi sens, declinându-şi competenţa de soluţionare a contestaţiei formulată de către contestatorii B. şi C. în favoarea judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, şi raportat la faptul că a fost respinsă de către judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj, sesizarea de constatare a conflictului negativ de competenţă, reţinându-se totodată că sunt incidente în cauză dispoziţiile Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, iar prin procesul-verbal din data de 19.12.2023, întocmit de către vicepreşedintele Tribunalului Bistriţa-Năsăud, s-a reţinut că incidentul sesizat nu determină aplicarea Regulamentului menţionat, rezultă că nu s-a stabilit căruia dintre judecători îi revine competenţa de soluţionare a contestaţiei ce constituie obiectul prezentului dosar.
În consecinţă, întrucât nu este stabilită competenţa funcţională de soluţionare a cauzei, consecutiv rezultând imposibilitatea aplicării normelor de procedură penală în vederea pronunţării unei soluţii, s-a apreciat că sunt aplicabile dispoziţiile art. 40 alin. (4) C. proc. pen. referitoare la întreruperea cursului justiţiei, în baza cărora a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a soluţiona cazul de întrerupere a cursului justiţiei incident cu privire la judecarea contestaţiei formulată de contestatorii B. şi C. împotriva Ordonanţei procurorului din 25.08.2023, dată în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud.
Examinând sesizarea formulată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bistriţa-Năsăud privind întreruperea cursului justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
În conformitate cu dispoziţiile art. 40 alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă în cazurile în care este instanţa superioară comună instanţelor aflate în conflict, cazurile în care cursul justiţiei este întrerupt, cererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege, precum şi contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel în cazurile prevăzute de lege.
Făcând un examen doctrinar, dar jurisprudenţial, s-a constatat că se iveşte un caz de întrerupere a cursului justiţiei dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) există o încălcare a normelor referitoare la competenţa funcţională a instanţei judecătoreşti fie ca urmare a unei erori judiciare, fie ca urmare a unei erori de interpretare;
b) încălcarea a fost realizată de către o instanţă de judecată sesizată cu soluţionarea unei cauze;
c) încălcarea normelor procedural penale conduce la o sesizare nelegală a unei alte instanţe sau chiar a instanţei care a încălcat norma procedural penală respectivă;
d) rezultatul nerespectării normelor de procedură penală este imposibilitatea soluţionării cauzei prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, prin inaplicabilitatea vreunei alte dispoziţii legale referitoare la declinarea competenţei, conflictul de competenţă.
În doctrina juridică s-a menţionat că întreruperea cursului justiţiei este o situaţie excepţională care constituie o împiedicare a desfăşurării normale a procesului penal; de exemplu, o astfel de situaţie excepţională se produce în cazul desesizării organului judiciar, fără pronunţarea unei soluţii legale şi fără ca dosarul să fie preluat de un alt organ, sesizat în acest scop (Încheierea nr. 98 din data de 17 februarie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia penală în dosarul nr. x/2020).
Aplicând aceste consideraţii la speţa de faţă, se constată că ipoteza prevăzută de art. 40 alin. (4) C. proc. pen. nu se regăseşte în prezenta cauză, câtă vreme nu există un caz în care cursul justiţiei este întrerupt.
Înalta Curte constată că, în realitate, disputa cu privire la judecarea contestaţiei formulată de contestatorii B. şi C. împotriva ordonanţei procurorului din 25.08.2023, dată în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud a intervenit între Judecătorul de drepturi şi libertăţi şi Judecătorul de cameră preliminară din cadrul aceleiaşi secţii a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, neexistând o situaţie excepţională care să constituie o împiedicare a desfăşurării normale a procesului penal.
Întreruperea cursului justiţiei presupune împrejurarea în care se poate afla o cauză penală, aflată pe rolul unei instanţe judecătoreşti, de imposibilitate a realizării scopului final al procesului penal, ca urmare a inaplicabilităţii niciuneia din prevederile procedurale referitoare la competenţă, astfel încât nu se poate determina instanţa competentă a dispune o soluţie legală.
Or, în cauză, se constată că există numai o neînţelegere între două complete de judecată ale Tribunalului Bistriţa-Năsăud, respectiv Judecătorul de drepturi şi libertăţi şi Judecătorul de cameră preliminară, care îşi declină în mod reciproc competenţa de soluţionare a contestaţiei formulată de contestatorii B. şi C. împotriva ordonanţei procurorului din 25.08.2023, dată în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud, această neînţelegere putându-se soluţiona prin aplicarea prevederilor Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti adoptat prin Hotărârea secţiei pentru judecători nr. 3243 din 2022, publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 1254 bis/27.12.2022.
Având în vedere cele ce preced, se constată că în mod greşit Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bistriţa-Năsăud, prin încheierea penală nr. 54/CP/2024 din data de 23 februarie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2023 a stabilit că este întrerupt cursul justiţiei, sesizând Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, solicitarea implicită a acestuia ca instanţa superioară să interpreteze aplicarea Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti nu se circumscrie incidentului procedural invocat, ci reprezintă mai degrabă o solicitare de rezolvare a conflictului dintre două complete din cadrul aceleiaşi secţii a unei instanţe de judecată, lucru nepermis de lege.
Pe de altă parte, Înalta Curte constată că în soluţionarea contestaţiei formulată de contestatorii B. şi C. împotriva Ordonanţei procurorului din 25.08.2023, dată în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud sunt aplicabile dispoziţiile art. 250 alin. (1) C. proc. pen., în raport cu momentul formulării căii de atac, faţă de împrejurarea că ordonanţa contestată vizează instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra sumei de 37.600 RON ridicată la data de 16.03.2023 de la inculpatul A., faţă de care se efectuau în continuare cercetări penale de către organele de urmărire penală, inculpatul nefiind trimis în judecată la momentul sesizării instanţei (în speţă, judecătorul de drepturi şi libertăţi).
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va constata că nu există caz de întrerupere a cursului justiţiei privind judecarea contestaţiei formulată de contestatorii B. şi C. împotriva ordonanţei procurorului din 25.08.2023, dată în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud, drept pentru care va respinge, ca inadmisibilă, solicitarea de constatare a întreruperii cursului justiţiei.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar în raport de alin. (6) al aceluiaşi articol, onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru petenţi, în cuantum de câte 340 RON, vor rămâne în sarcina statului şi se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, solicitarea de constatare a întreruperii cursului justiţiei.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru petenţi, în cuantum de câte 340 RON, rămân în sarcina statului şi se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 martie 2024.