Şedinţa publică din data de 04 ianuarie 2024
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă ivit între Tribunalul Dolj şi Tribunalul Militar Timişoara, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. x/2023 din data de 19.06.2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Craiova, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului A., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de: deţinere de droguri de risc (cannabis), fără drept, pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) şi (2) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.
După înregistrarea pe rolul Tribunalului Dolj, cauza a urmat procedura de cameră preliminară, fiind creat primul dosar asociat, nr. x/2023
Prin încheierea din data de 06.09.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2023, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Dolj a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul emis la data de 19.06.2023 în dosarul penal nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Craiova, precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecăţii.
În cauză a fost stabilit primul termen de judecată la data de 02.11.2023 când instanţa, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a Tribunalului Dolj.
Prin sentinţa nr. 511 din data de 02.11.2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023 al Tribunalului Dolj – secţia penală, în temeiul art. 50 raportat la art. 37 alin. (1) din C. proc. pen., a fost admisă excepţia necompetenţei determinată de calitatea persoanei a Tribunalului Dolj, excepţie invocată din oficiu, în cauza penală privind pe inculpatul A. , trimis în judecată în stare de libertate, sub aspectul săvârşirii infacţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) şi (2) din C. pen. şi deţinere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.
A fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Militar Timişoara.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Dolj a reţinut că, în cauză, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. - din cadrul U.M. 01043 Craiova, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) şi (2) din C. pen. şi deţinere fără drept de droguri de risc în vederea consumului propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.
Conform art. 37 din C. proc. pen., tribunalul militar judecă în primă instanţă toate infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe.
Întrucât infracţiunile prevăzute de art. 335 alin. (2) din C. pen. şi art. 336 alin. (1) din C. pen. nu sunt date în competenţa altei instanţei, iar inculpatul are calitatea de militar, în temeiul art. 50 raportat la art. 37 alin. (1) din C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei determinată de calitatea persoanei a Tribunalului Dolj, excepţie invocată din oficiu, în cauza penală privind pe inculpatul A. şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Militar Timişoara.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Militar Timişoara la data de 19.12.2023.
Prin sentinţa penală nr. 49 din data de 20.12.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Militar Timişoara a admis excepţia de necompetenţă după calitatea persoanei, invocată din oficiu de instanţă.
În baza dispoziţiilor art. 50 din C. proc. pen. a declinat competenţa de soluţionare a cauzei penale privind pe inculpatul sold. A. în favoarea Tribunalului Dolj.
În temeiul art. 51 alin. (1) din C. proc. pen. a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Militar Timişoara şi Tribunalul Dolj şi, în consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 51 alin. (2) din C. proc. pen. a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă ierarhic superioară comună, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
În esenţă, Tribunalul Militar Timişoara a reţinut că, potrivit art. 37 alin. (1) din C. proc. pen., tribunalul militar judecă în primă instanţă toate infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe, iar conform art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., competenţa pentru infracţiunile săvârşite pe teritoriul României după teritoriu este determinată, în ordine, de: a) locul săvârşirii infracţiunii [...].
Potrivit art. 48 alin. (1) din C. proc. pen., când competenţa instanţei este determinată de calitatea inculpatului, instanţa rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârşirea infracţiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când: a) fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului; b) s-a dat citire actului de sesizare a instanţei.
Din cuprinsul sentinţei penale nr. 511/02.11.2023 pronunţată de Tribunalul Dolj, rezultă că excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a Tribunalului Dolj a fost invocată din oficiu de instanţă după parcurgerea procedurii de cameră preliminară.
Conform art. 342 din C. proc. pen., obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, iar conform art. 346 alin. (6) din C. proc. pen., dacă apreciază că instanţa sesizată nu este competentă, judecătorul de cameră preliminară procedează potrivit art. 50 şi 51, care se aplică în mod corespunzător.
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 47 din C. proc. pen., excepţia de necompetenţă materială sau după calitatea persoanei a instanţei inferioare celei competente potrivit legii poate fi invocată în tot cursul judecăţii, până la pronunţarea hotărârii definitive, iar excepţia de necompetenţă materială sau după calitatea persoanei a instanţei superioare celei competente potrivit legii poate fi invocată până la începerea cercetării judecătoreşti.
Raportat la dispoziţiile anterior menţionate, Tribunalul Militar Timişoara a apreciat că s-a depăşit momentul până la care Tribunalul Dolj se putea desesiza şi putea să invoce din oficiu excepţia de necompetenţă după calitatea persoanei, având în vedere că această instanţă nu este nici inferioară şi nici superioară celei competente, ci egală în grad cu Tribunalul Militar Timişoara.
În aceste condiţii, s-a apreciat că, prin rămânerea definitivă a încheierii de cameră preliminară, Tribunalul Dolj şi-a câştigat competenţa, inclusiv după calitatea persoanei, de a judeca prezenta cauză, chiar dacă inculpatul este militar, nefiind incident cazul de competenţă absolută.
Faţă de aceste considerente, Tribunalul Militar Timişoara a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 29.12.2023.
Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Militar Timişoara.
Astfel, se observă că, potrivit art. 37 alin. (1) din C. proc. pen., tribunalul militar judecă în primă instanţă toate infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe.
Din analiza acestor dispoziţii legale se observă că legiuitorul a stipulat în mod expres şi fără echivoc faptul că tribunalul militar judecă în primă instanţă toate infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel, respectiv, atât infracţiunile comise în legătură cu serviciul, cât şi cele comise în afara serviciului.
Cu alte cuvinte, competenţa de a judeca în primă instanţă este stabilită exclusiv după calitatea persoanei, de militar, indiferent dacă infracţiunea a fost săvârşită sau nu în legătură cu îndatoririle de serviciu ale militarului.
Înalta Curte constată că inculpatul A., militar în cadrul U.M. 01043 Craiova, avea această calitate (militar - soldat gradat profesionist) şi la momentul săvârşirii infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. x/2023 din data de 19.06.2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Craiova, respectiv deţinere de droguri de risc (cannabis), fără drept, pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) şi (2) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.
În aceste condiţii, având în vedere calitatea inculpatului A. de militar activ şi gradul acestuia (soldat), competenţa pentru a soluţiona cauza în care a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor anterior menţionate, aparţine Tribunalului Militar Timişoara.
În continuare, Înalta Curte reţine că jurisprudenţa relevantă pentru cauza de faţă se prezintă după cum urmează:
a) În condiţiile art. 51 C. proc. pen., s-a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă între două instanţe civile, în raport de competenţa teritorială, şi, fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că acelaşi judecător din cadrul unei Judecătorii a reţinut, în faza camerei preliminare, prin hotărâre care a rămas definitivă, că Judecătoria respectivă este competentă să soluţioneze cauza, iar apoi, la judecata pe fond, a pus în discuţie, din oficiu, competenţa teritorială a Judecătoriei în soluţionarea cauzei penale.
Înalta Curte a constatat că, deşi legiuitorul a prevăzut posibilitatea invocării excepţiei necompetenţei teritoriale până la începerea cercetării judecătoreşti, din examinarea dispoziţiilor art. 47 alin. (3), cu referire la alin. (2) al aceluiaşi articol din C. proc. pen., textul nu poate fi interpretat în sensul în care permite o verificare repetată a acestei chestiuni. În cauză, se constată că aspectele referitoare la competenţă au fost lămurite în procedura camerei preliminare, astfel că nu mai puteau fi repuse în discuţie, deoarece erau dezlegate cu caracter definitiv. (ÎCCJ, s.pen., încheierea nr. 1 din 05 ianuarie 2021, dosar nr. x/2019)
b) Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în raport de competenţa după calitatea persoanei, între o instanţă militară şi o instanţă civilă, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că, ulterior procedurii de cameră preliminară în faţa unei instanţe militare, a intervenit un fapt juridic nou, un ordin de trecere în rezervă pentru motive medicale, depus de către apărare anterior citirii actului de sesizare în faţa instanţei militare, astfel că a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei civile. (ÎCCJ, s.pen., încheiere nr. 332 din 30 mai 2023, dosar nr. x/2022)
Diferenţa faţă de speţele ce preced, decurge din faptul că prin rechizitoriul nr. x/2023 s-a dispus la data de 19 iunie 2023 conform art. 329 C. proc. pen. raportat la art. 37 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., trimiterea dosarului către Tribunalul Militar Timişoara, Rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către procurorul ierarhic superior. La data de 20.06.2023, dosarul a fost trimis prin adresa către Tribunalul Dolj, în baza art. 36 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. şi art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.
Faţă de cele ce preced, având în vedere calitatea inculpatului, competenţa de soluţionare a cauzei, revine, astfel cum s-a dispus sesizarea prin rechizitoriu, Tribunalului Militar Timişoara.
Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Tribunalului Militar Timişoara, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în cuantum de 340 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 04 ianuarie 2024.