Şedinţa publică din data de 19 decembrie 2023
Deliberând asupra sesizării formulate de Tribunalul Ialomiţa – secţia penală privind întreruperea cursului justiţiei, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 09.11.2023, pronunţată de Tribunalul Ialomiţa, secţia penală, în baza art. 68 alin. (8) şi (10) C. proc. pen., s-a admis declaraţia de abţinere formulată de dl judecător A. în cauza ce face obiectul dosarului nr. x/2023, privind pe inculpaţii B., C., D. şi E. zis Poligrat.
În baza art. 68 alin. (91) C. proc. pen., s-a constatat că la nivelul secţiei penale a Tribunalului Ialomiţa nu se poate constitui un complet pentru soluţionarea cauzei şi s-a trimis cauza Curţii de Apel Bucureşti pentru desemnarea unei alte instanţe egale în grad.
În fapt, Tribunalul Ialomiţa a reţinut că la data de 08.11.2023, pe rolul acestei instanţe au fost înregistrate contestaţiile formulate de inculpaţii B., C., D. şi E. zis Poligrat, împotriva încheierii din data de 06 noiembrie 2023 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Slobozia.
Cauza a fost repartizată completului C1 Contestaţii, alcătuit din dra judecător F. şi dl judecător G..
Cu ocazia înregistrării dosarului, s-a constatat faptul că C1 Contestaţii a participat la soluţionarea unor contestaţii în această cauză, în faza de urmărire penală, pronunţându-se în dosarele nr. x/2023, y/2023, z/2023 şi w/2023 (dosar de urmărire penală x/2023), în calitate de judecători de drepturi şi libertăţi.
Prin proces-verbal, conform planificării de permanenţă aprobată prin Hotărârea nr. 49 din data de 12.06.2023, dosarul a fost repartizat manual, spre soluţionare, completului C2 contestaţii, alcătuit din dl judecător A. şi dl judecător H..
Faţă de acest aspect, domnul judecător A. a formulat declaraţie de abţinere în raport de dispoziţiile art. 64 alin. (4) C. proc. pen., motivând-o prin prisma incompatibilităţii celor două funcţii judiciare, întrucât a soluţionat contestaţiile formulate de aceiaşi inculpaţi împotriva încheierii din data de 02.08.2023, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Slobozia.
În acest context, s-a constatat că la nivelul secţiei penale a Tribunalului Ialomiţa nu se poate constitui, din cauza incompatibilităţilor şi a numărului de judecători aflaţi în activitate (patru, din care trei incompatibili), un complet care să poată soluţiona calea de atac exercitată de către inculpaţii B., C., D. şi E. zis Poligrat.
Prin încheierea penală nr. 648/CP din 24.11.2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-a respins, ca neîntemeiată, solicitarea formulată de Tribunalul Ialomiţa, de desemnare a unei instanţe egale în grad pentru judecarea dosarului nr. x/2023
Pentru a dispune astfel, Curtea a reţinut, în esenţă, că aplicarea dispoziţiilor art. 68 alin. (91) C. proc. pen. nu se impune atâta vreme cât prevederile art. 109 alin. (10) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti stabilesc că, în mod excepţional, în situaţia în care, în cadrul unei secţii, nu se poate constitui un complet de judecată, preşedintele instanţei, cu avizul colegiului de conducere, poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii, soluţie care asigură celeritatea judecării cauzei şi evită încărcarea unei instanţe egale în grad.
S-a arătat că nu se poate alcătui completul de contestaţii prin includerea unui judecător de la secţia civilă întrucât şi aceştia au participat la soluţionarea unor contestaţii în cauză, însă nu s-a făcut dovada că toţi judecătorii secţiei civile ar fi incompatibili.
Dosarul nr. x/2023 a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului Ialomiţa şi s-a acordat termen la 07.12.2023 cu citarea părţilor, termen la care completul de judecători de cameră preliminară a constatat că la nivelul Tribunalului Ialomiţa nu se poate constitui un complet de judecată pentru judecarea contestaţiilor formulate de inculpaţii B., C., D. şi E. zis Poligrat împotriva încheierii din data de 06.11.2023 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Slobozia.
Astfel, a pus în discuţia părţilor sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru ca, în temeiul competenţei conferite acesteia de disp. art. 40 alin. (4) C. proc. pen., să stabilească modul de rezolvare a situaţiei excepţionale de întrerupere a cursului justiţiei intervenit în cauză ca urmare a pronunţării încheierii Tribunalului Ialomiţa din data de 09.11.2023 în dosarul x/2023 şi încheierii Curţii de Apel Bucureşti nr. 648/CP/24.11.2023 în dosarul nr. x/2023.
Prin încheierea din 07.12.2023, pronunţată de Tribunalul Ialomiţa, s-a constatat că prin încheierea pronunţată de Tribunalul Ialomiţa la data de 09.11.2023 în dosarul x/2023 şi prin încheierea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti nr. 648/CP/24.11.2023 în dosarul nr. x/2023 s-a întrerupt cursul justiţiei în prezenta cauză întrucât nu se poate constitui un complet de judecată care să judece contestaţiile formulate de inculpaţi împotriva încheierii din data de 06.11.2023, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Slobozia.
În baza art. 40 alin. (4) C. proc. pen., a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a soluţiona cazul de întrerupere a cursului justiţiei incident.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul Ialomiţa, analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva soluţiilor dispuse de aceeaşi instanţă şi Curtea de Apel Bucureşti prin încheierile menţionate, s-au reţiut ca relevante următoarele aspecte care atestă că la acest moment nu se poate constitui legal un complet care să judece contestaţiile formulate de inculpaţii B., C., D. şi E. zis Poligrat împotriva încheierii din data de 06.11.2023 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Slobozia:
Conform Deciziei nr. 1/05.01.2023 a Preşedintelui Tribunalului Ialomiţa, în anul 2023, componenţa secţiei Penale a Tribunalului Ialomiţa cuprinde pe domnii judecători G., F., A. şi I. (judecător care nu îşi desfăşoară activitatea efectiv în cadrul Tribunalului Ialomiţa, fiind delegat, inclusiv la acest moment, la Tribunalul Giurgiu).
Prin Decizia nr. 18/06.01.2023 a Preşedintelui Tribunalului Ialomiţa s-a dispus participarea la judecată a domnilor judecători J., K. şi L., toţi din cadrul secţiei Civile a Tribunalului Ialomiţa, în completurile de contestaţii la permanenţă constituite la nivelul secţiei Penale, în vederea evitării situaţiilor de incompatibilitate. Însă, participarea domnilor judecători J., K. şi L. vizează doar soluţionarea dosarelor având ca obiect contestaţii formulate împotriva încheierilor în materia măsurilor preventive, indiferent de faza de judecată, nu contestaţii având alte obiecte.
Referitor la doamna judecător K., aceasta s-a pensionat începând cu data de 08.05.2023, astfel că, la acest moment, doar domnii judecători J. şi L. (din cadrul secţiei Civile) intră în compunerea completurilor de contestaţii la permanenţă constituite la nivelul secţiei Penale, însă doar în contestaţii având ca obiect măsuri preventive.
Potrivit Deciziei nr. 52/05.07.2023 a Preşedintelui Tribunalului Ialomiţa, începând cu data de 01.09.2023, în cadrul secţiei Penale a Tribunalului Ialomiţa îşi desfăşoară activitatea şi domnul judecător H., delegat la Tribunalul Ialomiţa de la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.
În continuare, concluzionând asupra aspectelor de ordin administrativ privind funcţionarea secţiei Penale a Tribunalului Ialomiţa, s-a constatat că, la acest moment, este compusă din 4 judecători, respectiv: G., F., A. şi H..
În ceea ce-i priveşte pe domnii judecători G., F. şi A., s-a reţinut că aceştia sunt incompatibili să participe la judecarea contestaţiilor formulate de inculpaţii B., C., D. şi E. zis Poligrat împotriva încheierii din data de 06.11.2023, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Slobozia, fiind admise cererile de abţinere, astfel cum s-a prezentat pe larg mai sus. Pe cale de consecinţă, în prezent, doar domnul judecător H., din cadrul secţiei Penale a Tribunalului Ialomiţa, poate intra în compunerea completului care să judece contestaţiile în cauză.
Totodată, compunerea completului nu poate fi completată cu judecători din cadrul secţiei Civile, întrucât aceştia au fost desemnaţi să participe doar la judecarea contestaţiilor vizând măsuri preventive, iar prezenta cauză are alt obiect.
În concluzie, la acest moment, nu se poate constitui legal un complet care să judece contestaţiile formulate de inculpaţii B., C., D. şi E. zis Poligrat împotriva încheierii din data de 06.11.2023, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Slobozia.
Se poate observa că situaţia prezentului dosar este una excepţională, la nivelul Tribunalului Ialomiţa fiind luate o serie de măsuri privind prevenirea unor astfel de situaţii, în compunerea completurilor de contestaţii, având ca obiect măsuri preventive, fiind desemnaţi să participe şi judecători din cadrul secţiei Civile.
Inclusiv în cadrul acestui dosar, judecători din cadrul secţiei Civile au participat la soluţionarea contestaţiilor având ca obiect măsuri preventive, respectiv domnul judecător L. a participat la soluţionarea unor contestaţii în faza de urmărire penală, iar doamna judecător J. la soluţionarea unor contestaţii în faza de cameră preliminară.
În cauză au fost invocate dispoziţiile art. 68 alin. (91) şi alin. (10) C. proc. pen., întrucât Tribunalul Ialomiţa este organizat pe secţii, având însă doar o secţie penală, din care doar un judecător ar putea intra în compunerea completului de contestaţii, complet ce nu poate fi completat prin participarea vreunui judecător din cadrul secţiei civile.
Având în vedere situaţia de fapt expusă, precum şi dispoziţiile legale invocate, în cauză de faţă neputându-se constitui legal un complet care să judece contestaţiile formulate, s-a apreciat că se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a soluţiona cazul de întrerupere a cursului justiţiei incident, în raport cu dispoziţiile art. 40 alin. (4) C. proc. pen.
Examinând sesizarea formulată de Tribunalul Ialomiţa privind întreruperea cursului justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
În conformitate cu dispoziţiile art. 40 alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă în cazurile în care este instanţa superioară comună instanţelor aflate în conflict, cazurile în care cursul justiţiei este întrerupt, cererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege, precum şi contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel în cazurile prevăzute de lege.
Făcând un examen doctrinar, dar jurisprudenţial, s-a constatat că se iveşte un caz de întrerupere a cursului justiţiei dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) există o încălcare a normelor referitoare la competenţa funcţională a instanţei judecătoreşti fie ca urmare a unei erori judiciare, fie ca urmare a unei erori de interpretare;
b) încălcarea a fost realizată de către o instanţă de judecată sesizată cu soluţionarea unei cauze;
c) încălcarea normelor procedural penale conduce la o sesizare nelegală a unei alte instanţe sau chiar a instanţei care a încălcat norma procedural penală respectivă;
d) rezultatul nerespectării normelor de procedură penală este imposibilitatea soluţionării cauzei prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, prin inaplicabilitatea vreunei alte dispoziţii legale referitoare la declinarea competenţei, conflictul de competenţă.
În doctrina juridică s-a menţionat că întreruperea cursului justiţiei este o situaţie excepţională care constituie o împiedicare a desfăşurării normale a procesului penal; de exemplu, o astfel de situaţie excepţională se produce în cazul desesizării organului judiciar, fără pronunţarea unei soluţii legale şi fără ca dosarul să fie preluat de un alt organ, sesizat în acest scop (Încheierea nr. 98 din data de 17 februarie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia penală în dosarul nr. x/2020).
Sintetizând istoricul cauzei, se constată că prin încheierea din 09.11.2023, pronunţată de Tribunalul Ialomiţa, secţia penală s-a reţinut că sunt incidente dispoziţiile art. 68 alin. (91) C. proc. pen., motiv pentru care s-a dispus sesizarea Curţii de Apel Bucureşti, în vederea desemnării unei instanţe egale în grad cu Tribunalul Ialomiţa, care să procedeze la judecarea contestaţiilor formulate de inculpaţii B., C., D. şi E. zis Poligrat, împotriva încheierii din data de 06 noiembrie 2023 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Slobozia.
Prin încheierea nr. 648/CP din 24.11.2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-a respins, ca neîntemeiată, solicitarea formulată de Tribunalul Ialomiţa, de desemnare a unei instanţe egale în grad pentru judecarea dosarului nr. x/2023
Dosarul nr. x/2023 fost reînregistrat pe rolul Tribunalului Ialomiţa, iar la termenul din 07.12.2023, s-a constatat că prin încheierea pronunţată de Tribunalul Ialomiţa la data de 09.11.2023 şi prin încheierea nr. 648/CP/24.11.2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti s-a întrerupt cursul justiţiei în prezenta cauză întrucât nu se poate constitui un complet de judecată care să judece contestaţiile formulate de inculpaţii B., C., D. şi E. zis Poligrat, împotriva încheierii din data de 06 noiembrie 2023 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Slobozia.
În baza art. 40 alin. (4) C. proc. pen., a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a soluţiona cazul de întrerupere a cursului justiţiei incident.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, în urma demersurilor efectuate, prin adresa din 18 decembrie 2023, înaintată de Tribunalul Ialomiţa, s-a arătat că secţia penală are prevăzut în schemă un număr de 6 posturi de judecător, în prezent desfăşurându-şi efectiv activitatea 4 judecători, respectiv: G.- preşedinte Tribunal; F. -preşedinte secţie; A.-judecător şi H.- judecător delegat la Tribunalul Ialomiţa, iar un judecător, respectiv I. este delegat Ia Tribunalul Giurgiu.
Prin aceeaşi adresă, s-a arătat că secţia civilă are în schemă un număr de 10 judecători, în prezent desfăşurându-şi efectiv activitatea un număr de 8 judecători, respectiv J. – vicepreşedinte; M. - preşedinte secţie; N. -judecător; L. – judecător; O.-judecător delegat la Tribunalul Ialomiţa; P.-judecător delegat la Tribunalul Ialomiţa; Q.- judecător delegat la Tribunalul Ialomiţa şi R. -judecător delegat de la Tribunalul Bucureşti.
Referitor la situaţia de incompatibilitate în care se află judecătorii celor două secţii, cu referire la dosarul nr. x/2023, Tribunalul Ialomiţa a precizat că domnii judecători G. şi F., membri ai completului C1 Contestaţii, căruia i-a fost repartizată cauza spre soluţionare, se află în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin. (4) C. proc. pen., motivat de faptul că au îndeplinit, în cursul urmăririi penale, funcţia de judecător de drepturi şi libertăţi, pronunţând încheierea din data de 06 iulie 2023, prin care au soluţionat contestaţiile formulate inculpaţii B., C., D. şi E. zis Poligrat, împotriva încheierii din data de 30 iunie 2023 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Slobozia.
Totodată, s-a susţinut că domnul judecător A. se află în aceeaşi situaţie de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin. (4) C. proc. pen., având în vedere că a soluţionat în calitate de judecător de drepturi şi libertăţi contestaţiile formulate de aceiaşi inculpaţi împotriva încheierii din data de 02.08.2023, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Slobozia.
În ceea ce-l priveşte pe domnul judecător H., s-a arătat că acesta este singurul judecător compatibil din cadrul secţiei penale.
Referitor la judecătorii secţiei civile, prin aceeaşi adresă, Tribunalul Ialomiţa a făcut următoarele precizări:
Prin acte administrative emise de preşedintele instanţei, cu avizul Colegiului de Conducere, respectiv Decizia nr. 18/6.01.2023 şi Decizia nr. 54/5.07.2023, s-a dispus participarea la judecată a unor judecători din cadrul secţiei civile, în completurile de contestaţii la permanenţă constituite la nivelul secţiei penale, în vederea evitării situaţiilor de incompatibilitate sau în situaţia în care doar un judecător al secţiei penale mai poate participa în completurile de contestaţii, însă, participarea judecătorilor de la secţia civilă vizează doar soluţionarea dosarelor având ca obiect contestaţii formulate împotriva încheierilor în materia măsurilor preventive, indiferent de faza de judecată, aceştia neputând participa la judecarea contestaţiilor împotriva încheierilor prin care s-a dispus asupra măsurilor şi excepţiilor dispuse de judecătorul de cameră preliminară.
Urmare acestor informaţii transmise de către Tribunalul Ialomiţa, Înalta Curte constată că în mod corect Curtea de Apel Bucureşti a apreciat în sensul că nu sunt aplicabile în cauză dispoziţiile art. 68 alin. (91) C. proc. pen. care prevăd că, în cazul în care se admite abţinerea sau recuzarea, dacă instanţa competentă pentru soluţionarea cauzei este organizată pe secţii şi nu se poate desemna un judecător de la secţia corespunzătoare a acestei instanţe, soluţionarea cauzei se realizează de o altă secţie a aceleiaşi instanţe, care are aceeaşi specializare. Dacă nu există o secţie cu aceeaşi specializare, judecătorul de la instanţa ierarhic superioară desemnează o altă instanţă egală în grad cu instanţa în faţa căreia s-a formulat declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare, din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau din circumscripţia unei curţi de apel învecinate.
Normele anterior menţionate instituie dispoziţii derogatorii de la regulile ce reglementează competenţa teritorială a instanţelor, respectiv de la dispoziţiile art. 41-42 C. proc. pen.
Aceasta înseamnă că, în situaţii excepţionale, justificate de motive obiective, enumerate limitativ, legea permite instanţei superioare să procedeze la desemnarea unei alte instanţe egale în grad celei la care s-au ivit situaţiile reglementate de art. 68 alin. (91) C. proc. pen.
Aceste dispoziţii trebuie însă corelate cu cele ale art. 45 alin. (4) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, potrivit cărora, în mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, preşedintele instanţei, cu avizul colegiului de conducere, poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.
Ultimele dispoziţii, din legea de organizare judiciară au fost edictate tocmai pentru ca, în situaţii de natura celei învederate în prezenta cauză, preşedintele, cu avizul colegiului de conducere al instanţei în mod legal competente să poată dispune măsurile necesare pentru constituirea unui complet de judecată, astfel încât, cu relevanţă în speţă, durata procedurii judiciare pendinte să nu fie prelungită peste limitele legale, în condiţiile în care obiectul cauzei îi constituie contestaţiile formulate de inculpaţii B., C., D. şi E. zis Poligrat, împotriva încheierii din data de 06 noiembrie 2023 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Slobozia.
În acord cu aceste dispoziţii legale este şi Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti care, prin art. 109 alin. (10) stabileşte că, în mod excepţional, în situaţia în care, ca urmare a incompatibilităţii sau a altor cauze, în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, preşedintele instanţei, cu avizul colegiului de conducere, poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.
Prin urmare, dispoziţiile art. 68 alin. (91) C. proc. pen. constituie ultima ratio în materie de competenţă teritorială, urmând a fi aplicate numai în situaţii temeinic justificate, dintre cele indicate în textul legal. Mai exact, textul se aplică doar dacă în urma admiterii mai multor cereri de recuzare şi abţinere, nu se poate (în mod absolut) desemna să judece cauza nici un judecător de la secţia corespunzătoare a instanţei solicitante ori de la altă secţie cu aceeaşi specializare.
Regulile art. 68 alin. (91) C. proc. pen. sunt de strictă interpretare şi aplicare, ţinând seama de consecinţele pe care le produc asupra părţilor din procesul penal, însă şi asupra bunei administrări a actului de justiţie. Astfel, desemnarea altei instanţe să judece cauza este de natură să îngreuneze desfăşurarea procedurilor, exercitarea dreptului la apărare şi a celorlalte drepturi procesuale, atât pentru inculpaţi cât şi pentru alte părţi, presupunând dificultăţi suplimentare de deplasare şi acces la instanţă.
La, secţia penală a Tribunalului Ialomiţa funcţionează efectiv doar patru judecători ceea ce este de natură să creeze situaţii de incompatibilitate în cauzele penale cu care secţia este învestită în mod repetat, iar această situaţie este una de durată şi afectează buna funcţionare a secţiei.
În situaţii justificate, potrivit Regulamentului de Ordine Interioară al Instanţelor, Colegiul de conducere poate dispune ca un judecător să fie repartizat la o altă secţie chiar dacă judecătorul nu îşi exprimă acordul.
Aşadar, Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 68 alin. (91) C. proc. pen. nu pot fi folosite contrar scopului în vederea căruia au fost edictate, întrucât admiterea de sesizări pentru desemnarea altor instanţe să judece cauzele cu care secţia penală a Tribunalului Ialomiţa este învestită în mod repetitiv şi pentru o perioadă de timp îndelungată, nu mai reprezintă o situaţie punctuală şi de excepţie, ci conduce la grevarea altor instanţe cu cauze cu care nu sunt, în mod legal, competente să le soluţioneze şi în acelaşi timp, la tergiversarea soluţionării cauzelor în termenul legal cu consecinţa vătămării drepturilor procesuale ale inculpaţilor.
În raport de aceste considerente, Înalta Curte constată că la acest moment procesual nu se poate reţine existenţa unei situaţii de întrerupere a cursului justiţiei, Tribunalul Ialomiţa având posibilitatea legală şi reală de a soluţiona contestaţiile formulate de inculpaţii B., C., D. şi E. zis Poligrat împotriva încheierii din data de 06 noiembrie 2023 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Slobozia.
Faţă de aceste motive, Înalta Curte va respinge cererea formulată de Tribunalul Ialomiţa – secţia penală privind întreruperea cursului justiţiei în dosarul nr. x/2023, cu referire la inculpaţii B., C., D. şi E..
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea prezentei cauze vor rămâne în sarcina statului, iar în raport de alin. (6) al aceluiaşi articol, onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul D., în cuantum de 85 RON, va rămâne în sarcina statului şi onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpaţii B., C. şi E., în cuantum de câte 340 RON, de asemenea, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea formulată de Tribunalul Ialomiţa – secţia penală privind întreruperea cursului justiţiei în dosarul nr. x/2023, cu referire la inculpaţii B., C., D. şi E..
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea prezentei cauze rămân în sarcina statului.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul D., în cuantum de 85 RON, rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpaţii B., C. şi E., în cuantum de câte 340 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 decembrie 2023.