Şedinţa publică din data de 28 martie 2024
Asupra apelului de faţă, în baza lucrărilor din dosar, constată:
Prin sentinţa penală nr. 15/2024 din 18 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 459 alin. (5) raportat la art. 459 alin. (3) C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii penale nr. 91 din 07 iunie 2023, pronunţată de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Cluj, în dosar nr. x/2023.
Pentru a se pronunţa asupra admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire, Curtea de Apel Cluj a reţinut următoarele:
În temeiul art. 453 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., potrivit căruia revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută "când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia", revizuentul A. a formulat cerere de revizuire cu privire încheierea penală nr. 91 din 07 iunie 2023, pronunţată de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Cluj, în dosar nr. x/2023.
Conform cererii de revizuire, încheierea atacată este netemeinică şi nelegală, întrucât este pronunţată cu încălcarea C. proc. pen., precum si a Convenţiei CEDO si cu nesocotirea dispoziţiilor Deciziei nr. 3338/2011 a ÎCCJ, Deciziei CCR nr. 233/2021 (privind motivarea hotărârilor judecătoreşti), Deciziei nr. 250/2019 a CCR parag. 21, Deciziei nr. 495/2020 a CCR privind dispoziţiile art. 430 C. proc. civ. şi ale art. 513 alin. (4) teza II-a C. proc. civ. raportat la disp. art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În dovedirea celor afirmate privind nelegalitatea hotărârii judecătoreşti, petentul a invocat în probaţiune înscrisurile pronunţate de Judecătoria Cluj-Napoca respectiv hotărârea judecătoreasca nr. 725/2020 pronunţată în dosarul nr. x/2019 şi hotărârea judecătoreasca nr. 91/2023 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023, precum şi extrase din deciziile invocate.
Revizuentul a arătat că la data de 22-23.12.2012, Politia mun. Cluj-Napoca a constatat că o grupare criminală de indivizi condusă şi instigată de Numitul B. locuitor lângă proprietatea mea devastată din str. x un protejat al Dl. Procuror C. din cadrul Parchetului de pe lângă jud. Cluj-Napoca şi a Domnului Prim Procuror D. a intrat prin efracţie în proprietate şi în locuinţa şi anexe distrugând toate uşile, geamurile, pereţi acoperiş, sustrăgând toate bunurile posibile din Locuinţe si anexe, Garaj încărcându-le în 2 transportatoare Auto de mare Tonaj şi părăsind locul faptei noaptea fără să fie identificaţi. Persoana vătămată a făcut toate demersurile la Organele judiciare ale mun. Cluj Napoca şi la Parchetul condus de prim Procuror D. care au început urmărirea penală în dosar nr. x/2012, fără niciun rezultat, întrucât odată cu preluarea dosarului nr. x/2023 de către dl procuror C. sub protecţia dl. prim procuror D. nu s-a întâmplat nimic palpabil în identificarea făptuitorilor, iar in anul 2019 la 29 august cauza s-a clasat sub motivul intervenirii termenului de prescripţie a faptelor.
Precizează că, disperat, persoana vătămată a înaintat organelor de justiţie mai multe cereri la care nici nu i s-a răspuns însă la cererea nr. x/2019 judecător de camera preliminară al Judecătoriei Cluj-Napoca a admis cererea şi a dispus conform art. 341 alin. (5) şi alin. (6) C. proc. pen., desfiinţarea soluţiei de clasare în dosarul nr. x/2012 sşi trimiterea cauzei la procuror în vederea completării urmăririi penale în cauza indicând şi calificarea încadrării judiciare a faptei corect, fapta încadrată juridic în mod intenţionat greşit de către dl procuror C..
Conform legii penale organele judiciare de urmărire penală prin dl Procuror C. sub supravegherea dl. Prim Procuror D. aveau Obligaţia după desfintarea Ordonanţei de Clasare prin Hotărârea Judecătorească nr. 725/2020 sa emită ORDONANŢA de Completare a UP sa reiregistreze cauza cu alt număr si sa procedeze la Cercetarea Penala confort 285, 305, 306 C. proc. pen. la desfăşurarea Cercetării Penale si UP spre aflarea adevărului confort 5 si 8 C. proc. pen. si tragerea la răspundere a vinovaţilor in cauza dosar x/2012
Cu toate ca cunoşteau sarcinile de serviciu cele reveneau au refuzat categoric sa îndeplinească actele necesare si să respecte dispoziţiile Hot Judecătoreşti Definitive si irevocabile nr. 725/2020 Executorie având si puterea lucrului judecat si fiind investita cu autoritatea lucrului judecat.
Din perspectiva celor expuse este de observat ca hotărârea instanţei nr. 91/2023 nu se circumscrie exigentelor art. 403 alin. (1) lit. c) si lit. d) C. proc. pen. si nici dispoziţiilor art. 14 alin. (6) C. proc. civ. raportat la art. 52 C. proc. pen. in condiţiile in care nu sunt analizate raporturile juridice dintre parti prin prisma susţinerilor, apărărilor si a probelor de la dosar.
Arată petentul că instanţa, în dispreţul legii si al obligaţiilor ce-i reveneau in judecarea cauzei si in motivarea Hotărârii revizuite, a copiat expunerea Organului Judiciar de Urmărire Penala din Ordonanţa de Clasare fara a convinge ca este imparţiala ca este investita cu judecarea cauzei in aflarea adevărului si in respectarea dispoziţiilor legii conform art. 5 alin. (1) lit. a) din ROI al instanţelor si dispoziţiile art. 4 alin 1 din legea 303/2022 precum si dispoziţiile Deciziei nr. 459/2018 a ICCJ privitor la excepţia puterii de lucru judecat
În încheierea expunerii motivelor se arată ca in concordanta cu jurisprudenţa CEDO instanţele CCR si ICCJ au statuat ca " obligaţia motivări hotărârii judecătoreşti, decurge din prevederile art. 6 pgfl din Convenţia CEDO si art. 21 alin. (3) din Legea Fundamentala a României privind dreptul la un proces echitabil, precum şi art. 401-404 C. proc. pen. privind cuprinsul şi conţinutul hotărârilor aplicabile indiferent de natura lor.
Totodată s-a arătat că indicarea motivelor de fapt şi de drept care au servit la formarea convingerilor organelor judiciare, precum si analiza efectivă a argumentelor si apărărilor formulate de parti sunt garanţii ale asigurării dreptului la apărare,in lipsa cărora Hotărârea este supusa desfintării (cauza Albina vs Romania, D Popescu Romania din care se desprind coordonatele de interpretare si aplicare a CEDO dreptul pârtilor de a prezenta observaţiile considerate de acestea pertinente pentru propria lor cauza constituie o componenta a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 pgf 1 din Convenţie, întrucât Convenţia nu vizează garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci garantează drepturi concrete si efective,acest drept nu poate fi considerat efectiv decât daca aceste observaţii sunt într-adevar "ascultate" adică analizate examinate in mod temeinic de către instanţa sesizata Doamna/Domnule preşedinte cu respect arat ca in cererea adresata instanţei Curtea de Apel Cluj in cauza dosar nr. x/2023 am indicat fapte concrete de încălcare al Legii Penale privitor la armatoarele aspecte:
Prin refuzul intenţionat organele judiciare de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca in cauza dosar nr. x/2012 de a respecta dispoziţiile Hotărârii Judecătoreşti 725/2020 in aflarea adevărului conf. Art. 5, art. 285, art. 305 si 306 C. proc. civ. i s-a produs o paguba pecuniara reală de peste 40000 de EURO si i s-au încălcat Drepturile prev. de art. 81 C. proc. pen., ale art. 5 şi 8 C. proc. pen. precum si interesele sale legitime de a putea folosi bunurile proprii câştigate in mod licit de către acesta si familia sa, nemaiavând posibilitatea ca aceste bunuri sa le lase moştenire urmaşilor săi conf. Legii nr. 287/2009 încălcând astfel art. 297 C. pen.
Prin încheierea penală nr. 91 din 07 iunie 2023, pronunţată de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei din 6.02.2023 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2022 şi împotriva ordonanţei din 3.03.2023 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023
Curtea de Apel Cluj a constatat că, potrivit art. 452 C. proc. pen., hotărârile judecătoreşti definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă. Atunci când o hotărâre priveşte mai multe infracţiuni sau mai multe persoane, revizuirea se poate cere pentru oricare dintre fapte sau dintre făptuitori. Potrivit art. 453 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia, iar conform alin. (5) al aceluiaşi articol, în cazul prevăzut la alin. (1) lit. e), toate hotărârile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii.
În cauză, petentul A. a solicitat revizuirea încheierii penale nr. 91/2023 a Curţii de Apel Cluj pronunţată în dosarul penal nr. x/2023, invocând faptul că ar exista două hotărâri definitive care nu se pot concilia. În ciuda motivelor invocate formal, respectiv aparenta imposibilitate de conciliere a două hotărâri judecătoreşti definitive, petentul critică însă încheierea penală nr. 91/2023 a Curţii de Apel Cluj din perspectiva legalităţii şi temeiniciei, apreciind acesta că la pronunţarea acestei hotărâri judecătoreşti au fost încălcate dispoziţiile C. proc. pen., ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 3338/2011, Deciziilor Curţii Constituţionale a României nr. 233/2021, 250/2019 şi 459/2020, precum şi dispoziţiile art. 430 şi art. 513 alin. (4) teza a II-a rap. la art. 509 alin. (1) pc. 8 din C. proc. civ.. În susţinerea acestor critici de nelegalitate şi netemeinicie a invocat revizuientul inclusiv încheierea penală nr. 725/2020 a Judecătoriei Cluj Napoca pronunţată în dosarul penal nr. x/2019
Prezentând sintetic procedurile anterioare formulării cererii de revizuire înregistrată sub numărul de dosar x/2023, judecătorul de cameră preliminară a constatat că în dosarul penal nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, prin ordonanţa procurorului din data de 20.08.2019 s-a dispus clasarea cauzei cu privire la presupusele fapte penale în dauna persoanei vătămate A. cercetate în acel dosar, apreciindu-se că a intervenit prescripţia răspunderii penale. Plângerea formulată de petent împotriva acestei ordonanţe, adresată prim-procurorului, a fost respinsă, iar ulterior persoana vătămată s-a adresat cu plângere împotriva soluţiei de clasare la judecătorul de cameră preliminară.
Prin încheierea penală nr. 725/13.03.2020 a Judecătoriei Cluj Napoca a fost admisă plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei de clasare din data de 29.08.2019, a fost desfiinţată soluţia de clasare şi s-a dispus trimiterea cauzei la procuror în vederea completării urmăririi penale, reţinându-se de către judecător că în raport de încadrarea juridică apreciată drept corectă, termenul de prescripţie a răspunderii penale nu era împlinit.
La data de 05.11.2020 a fost înregistrată plângerea penală formulată de petentul A. împotriva unuia dintre procurorii de caz şi a prim procurorului care a soluţionat plângerea contra soluţiei de clasare, din dosarul penal nr. x/2012 S-a înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie dosarul penal nr. x/2020, care ulterior a fost trimis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, ca urmare a desfiinţării secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, şi a fost înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj sub nr. x/2022.
Prin ordonanţa din data de 06.02.2023 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul penal nr. x/2022 s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen.. Împotriva soluţiei de clasare a formulat plângere petentul A., plângere ce a fost respinsă de procurorul general din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj. Petentul a criticat mai departe soluţia de clasare dispusă în acest dosar prin plângere adresată judecătorului de cameră preliminară, plângere ce a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj sub nr. x/2023.
Prin încheierea penală nr. 91/07.06.2023 a Curţii de Apel Cluj, în dosar nr. x/2023, a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei din 06.02.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2022 şi împotriva ordonanţei din 03.03.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023
Faţă de motivele invocate în susţinerea cererii de revizuire formulate de petent în prezenta cauză, judecătorul de cameră preliminară a constatat că, deşi la nivel formal petentul invocă temeiul de revizuire reglementat de art. 453 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., din elaborarea motivelor ce stau la baza cererii de revizuire reiese faptul că acesta critică pe fond încheierea penală nr. 91/2023 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Cluj. Apreciază petentul că această încheiere penală este nelegală şi netemeinică, invocând pe de o parte aspecte ce ţin de presupusele fapte reclamate de petent în sarcina procurorilor faţă de care a formulat plângerea penală în dosarul penal nr. x/2022, iar pe de altă parte nemotivarea corespunzătoare a încheierii penale nr. 91/2023 a Curţii de Apel Cluj. Aceste motive ale cererii de revizuire nu au legătură cu temeiul invocat, prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. e) C. proc. pen.
Judecătorul de cameră preliminară constată că încheierea penală nr. 91/2023 a Curţii de Apel Cluj este o încheiere ce a fost pronunţată în procedura reglementată de art. 341 C. proc. pen.., încheiere care, potrivit art. 341 alin. (8) rap. la art. 341 alin. (6) C. proc. pen.., este definitivă, deci nesupusă nici unei căi de atac. Prin urmare, indiferent de calea procedurală aleasă pentru atacarea unei încheieri prin care s-a soluţionat o plângere contra soluţiei de clasare, o verificare a legalităţii şi temeiniciei modului în care judecătorul a apreciat şi coroborat actele dosarului respectiv şi a făcut aplicarea dispoziţiilor legale la respectiva speţă este inadmisibilă. Verificarea condiţiilor prevăzute de art. 459 alin. (3) lit. c) şi e) C. proc. pen. nu presupune simpla observare a indicării la nivel formal a temeiurilor prevăzute de art. 453 C. proc. pen., ci şi examinarea motivelor de fapt expuse în argumentarea pretinsei incidenţe a unui temei de revizuire, motive care la rândul lor pot atrage inadmisibilitatea cererii de revizuire.
Totodată, şi dacă s-ar reţine că petentul a invocat caracterul ireconciliabil al încheierilor penale nr. 91/2023 a Curţii de Apel Cluj şi nr. 725/2020 a Judecătoriei Cluj Napoca, judecătorul reţine faptul că ambele încheieri sunt pronunţate în procedura plângerii contra soluţiei procurorului şi nu reprezintă hotărâri definitive prin care să se fi rezolvat acţiunea penală sau acţiunea civilă, doar astfel de hotărâri putând fi supuse revizuirii în baza temeiurilor prevăzute de art. 453 C. proc. pen.
Mai mult decât atât, prin încheierea penală nr. 91/2023 a Curţii de Apel Cluj, a fost validată soluţia de clasare dispusă în cauză de procuror, soluţie de clasare ce a avut în vedere inclusiv aspectele faptice ulterioare pronunţării încheierii penale nr. 725/2020 a Judecătoriei Cluj Napoca cu privire la care petentul reclamase o presupusă conduită abuzivă din partea procurorilor. În esenţă, petentul pare a invoca o pretinsă contradicţie între cele două încheieri penale anterior menţionate prin prisma actelor de cercetare îndeplinite ulterior încheierii nr. 725/2020, acte prin care, în opinia petentului, nu s-ar fi respectat dispoziţiile acestei încheieri, însă încheierea penală nr. 91/2023 a Curţii de Apel Cluj a soluţionat plângerea petentului împotriva soluţiei de clasare prin care s-au analizat inclusiv aceste critici ale revizuientului.
Judecătorul de cameră preliminară a apreciat în concluzie că prin prezenta cerere de revizuire nu au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale, faptele şi mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu conduc în mod evident la stabilirea existenţei unor temeiuri legale ce ar permite revizuirea, nu a fost invocată în concret o imposibilitate de conciliere a două hotărâri penale definitive, iar cererea de revizuire a fost formulată împotriva unei hotărâri ce nu poate fi supusă revizuirii.
Împotriva sentinţei penale nr. 15/2024 din 18 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori în dosarul nr. x/2023, revizuentul A. a formulat apel, susţinând că a formulat calea de atac întrucât, există erori de judecată şi apreciere a probelor dosarului, fiind stabilită incorect situaţia juridică de fapt în cauză.
A mai susţinut că, prin cererea de revizuire, a arătat că există două hotărâri definitive ireconciliabile, respectiv hotărârea nr. 91/2023 a Curţii de Apel Cluj şi hotărârea nr. 725/2020 pronunţată de Judecătoria Cluj Napoca.
Examinând cauza, cu prioritate, din perspectiva admisibilităţii căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:
O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de cenzurare a unei hotărâri judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Astfel, dând eficienţă principiului stabilit prin dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi celui privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.
Revine, aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
În speţă, Înalta Curte constată că împotriva sentinţei penale nr. 15/2024 din 18 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori în dosarul nr. x/2023, revizuentului A. nu îi este recunoscută nicio cale de atac; prin sentinţa apelată, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A., cu privire la încheierea penală nr. 91 din 07 iunie 2023, pronunţată de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2023.
Conform dispoziţiilor art. 459 alin. (7) C. proc. pen., "Încheierea prin care este admisă în principiu cererea de revizuire este definitivă. Sentinţa prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilităţii în principiu, este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea la care se referă revizuirea."
Hotărârea la care se referă revizuirea este reprezentată de încheierea penală nr. 91 din 07 iunie 2023, pronunţată de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2023, prin care a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei din 6.02.2023 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2022 şi împotriva ordonanţei din 3.03.2023 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023
Or, această încheiere (pronunţată în procedura soluţionării plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată) este definitivă, în conformitate cu dispoziţiile art. 341 alin. (8) rap. la art. 341 alin. (6) C. proc. pen., iar în privinţa acestei hotărâri legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi de atac.
Acelaşi statut, de hotărâre definitivă, cu privire la care legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi de atac, îl are şi încheierea penală nr. 725/2020 a Judecătoriei Cluj Napoca în dosarul penal nr. x/2019, de asemenea, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară în procedura plângerii contra soluţiei procurorului, cu privire la care revizuentul susţine că se referă cererea de revizuire.
Exercitarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare împotriva unei hotărâri definitive, pentru care legea nu prevede această posibilitate, încălcă coerenţa sistemului căilor de atac reglementate de lege, dispoziţiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, dar şi principiul unicităţii căilor de atac şi modul de stabilire a ierarhiei acestora.
Prin urmare, în raport de dispoziţiile art. 459 alin. (7) teza finală C. proc. pen., având în vedere că împotriva hotărârii definitive la care se referă revizuirea, legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi de atac, Înalta Curte constată că apelul exercitat de revizuentul A. este inadmisibil.
Având în vedere considerentele expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 421 pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de revizuentul A. împotriva sentinţei penale nr. 15/2024 din 18 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori în dosarul nr. x/2023.
Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat apelantul revizuent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de revizuentul A. împotriva sentinţei penale nr. 15/2024 din 18 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori în dosarul nr. x/2023.
Obligă apelantul revizuent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 martie 2024.