Şedinţa publică din data de 20 februarie 2024
Asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 32/PI din 07 februarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2024, în baza art. 109 alin. (1) raportat la art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.
În baza art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus executarea mandatului european de arestare emis la data de 08.01.2024 de către Procurorul Republicii de pe lângă Tribunalul Judiciar din Toulouse, în dosarul Nr. Parchet x/Nr. Instrucţie x, având la bază mandatul de arestare emis la data de 03.01.2024 de către judecătorul de instrucţie de pe lângă Tribunalul Judiciar din Toulouse, pe numele persoanei solicitate A., cetăţean român, şi predarea acesteia către organele judiciare din Franţa.
S-a constatat că persoana solicitată nu a consimţit la predarea sa autorităţilor judiciare din Franţa şi nu a renunţat la beneficiul regulii specialităţii.
În baza art. 114 raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, a fost amânată predarea persoanei solicitate până la soluţionarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2023 aflat pe rolul Curţii de Apel Timişoara şi a dosarului nr. x/2024 aflat pe rolul Judecătoriei Timişoara, sau, în caz de condamnare a persoanei solicitate cu executarea pedepsei în regim de detenţie, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen.
În baza art. 104 alin. (10) raportat la art. 58 alin. (3), cu aplicarea art. 109 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. pe o perioadă de 30 zile, în vederea predării, şi emiterea de îndată a mandatului de arestare, potrivit art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 republicată, acesta urmând să fie pus în executare, la data încetării motivelor care au justificat amânarea potrivit art. 109 alin. (3) din Legea nr. 302/2004.
În baza art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus respectarea condiţiei ca în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, de către autorităţile din Franţa, persoana solicitată să fie transferată în România pentru executarea pedepsei.
În baza art. 32 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 76/2023, s-a solicitat Biroului naţional SIRENE întreprinderea demersurilor necesare pentru adăugarea unui indicator de validitate la semnalarea din SIS introdusă de Franţa în baza unui mandat european de arestare.
În baza art. 16 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
În baza art. 8 alin. (1) lit. b) şi alin. (4) raportat la art. 5 alin. (3) din Protocolul privind stabilirea onorariilor avocatului pentru furnizarea serviciilor de asistenţă juridică în materie penală şi cooperare judiciară internaţională în materie penală, s-a dispus plata sumei de 1098 RON reprezentând onorariu avocat din oficiu, ce se va vira din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului de Avocaţi Timiş, onorariu avocat care în condiţiile art. 8 alin. (3) din acelaşi protocol se acordă o singura dată pentru întreaga durată a procedurii judiciare de executare a mandatului european de arestare (desfăşurată atât în faţa procurorului cât şi a instanţei de judecată).
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut că, prin cererea formulată de autorităţile judiciare din Franţa, comunicată prin Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, s-a solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 08.01.2024 de către Procurorul Republicii de pe lângă Tribunalul Judiciar din Toulouse, în dosarul Nr. Parchet x/Nr. Instrucţie x, având la bază mandatul de arestare emis la data de 03.01.2024 de către judecătorul de instrucţie de pe lângă Tribunalul Judiciar din Toulouse pe numele persoanei solicitate A., arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 30 de zile în vederea predării acesteia către organele judiciare din Franţa şi amânarea predării persoanei solicitate.
În susţinerea cererii, s-a arătat că mandatul european de arestare a fost emis în scopul efectuării urmăririi penale pentru săvârşirea unui număr de 7 infracţiuni, respectiv 3 infracţiuni de furt comis în grup organizat, o infracţiune de furt comis prin înşelăciune, efracţie sau escaladă într-o locuinţă sau într-un depozit şi 3 infracţiuni de distrugere printr-un mijloc periculos pentru alte persoane comise în grup organizat, conform C. pen. francez, fapte comise pe teritoriul Franţei în luna august 2022, pentru care poate fi aplicată o pedeapsă maximă de 15 ani închisoare. S-a arătat că circumstanţele comiterii faptelor au fost descrise în conţinutul mandatului european de arestare, în cuprinsul căruia s-a indicat şi calificarea juridică a acestora.
S-a apreciat că, în cauză, sunt întrunite exigenţele impuse de art. 97 din Legea nr. 302/2004, referitoare la faptele pentru care se dispune predarea, însă, în urma verificărilor efectuate, a rezultat că în prezent persoana solicitată A. are calitatea procesuală de inculpat în dosarul nr. x/2024 aflat pe rolul Judecătoriei Timişoara, dosar în care este judecat în stare de arest preventiv pentru săvârşirea a patru infracţiuni de ultraj, dosarul aflându-se în faza camerei preliminare, şi, de asemenea, persoana solicitată A. are calitatea procesuală de inculpat şi în dosarul nr. x/2023 aflat pe rolul Curţii de Apel Timişoara, dosar aflat în faza apelului, în care este judecat pentru săvârşirea a două infracţiuni de tâlhărie calificată.
Din cuprinsul actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa de fond a reţinut că persoana solicitată este cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de grup infracţional organizat, furt, tentativă la furt, furt calificat şi distrugere. Astfel, conform mandatului european de arestare, numitul A. este acuzat de faptul că, în data de 18 august 2022, în jurul orei 04:00 dimineaţa, a participat la vandalizarea unui distributor automatic de bancnote (DAB) al băncii La Poşte din cartierul Ancely, din Toulouse. Totodată, împreună cu alte persoane au furat un vehicul lejer şi au sustras un camion de tip betoniera din zona Montaudran (Toulouse) de care s-au folosit ca si "camion-berbec" pentru a distruge DAB-ul. Aceştia au incendiat camionul la locul faptei si mai apoi au incendiat si maşina. S-a mai reţinut un furt fusese de asemenea comis la standul de tir din Fenouillet în timpul aceleiaşi nopţi, în data de 17 august 2022 seara.
A mai reţinut că faptele imputate persoanei căutate constituie infracţiunile de furt comis în grup organizat şi sunt prevăzute de articolele art. 311-9 alin. (1), art. 311-1, art. 132-71 din C. pen. şi pedepsite de articolele art. 311-9 alin. (1), art. 311-14, art. 311-15, art. 131-26-2 din C. pen., o infracţiune de furt comis prin înşelăciune, efracţie sau escaladă într-o locuinţă sau într-un depozit, fapte prevăzute de articolele art. 311-5, art. 311 -4, art. 311-1, art. 132-73, art. 132-74 din C. pen. şi pedepsite de articolele art. 311-5 alin. (5), art. 311-14, art. 311-15 din C. pen. şi 3 infracţiuni de distrugere printr-un mijloc periculos pentru alte persoane comise în grup organizat, fapte prevăzute de articolele art. 322-8 1°, art. 322-6 alin. (1), art. 132-71 din C. pen. şi pedepsite de articolele art. 322-8 alin. (1), art. 322-15, art. 322-16, art. 322-18, art. 131-26-2 din C. pen.
S-a arătat că, în şedinţa publică din 07.02.2024, persoanei solicitate A. i s-a adus la cunoştinţă conţinutul mandatului european de arestare, iar din declaraţia dată în faţa instanţei la termenul de judecată din aceeaşi dată s-a reţinut că aceasta nu a consimţit la predarea sa către autorităţile judiciare din Franţa, fără a renunţa la beneficiul regulii specialităţii.
Analizând sesizarea formulată şi actele depuse, instanţa de fond a constatat că sunt respectate dispoziţiile art. 87 din Legea nr. 302/2004 referitoare la conţinutul şi forma mandatului european de arestare; faptele arătate mai sus şi prevăzute de C. pen. francez sunt incriminate şi de legea penală română în dispoziţiile art. 367 C. pen., art. 228 alin. (1) C. pen., art. 32 C. pen., raportat la art. 228 alin. (1) C. pen., art. 229 alin. (1) lit. d) C. pen., raportat la art. 77 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 253 alin. (4) C. pen., durata maximă a pedepsei prevăzute de C. pen. francez fiind de 15 ani închisoare, că nu au fost formulate obiecţii privind identitatea, nu este incident niciunul din motivele de refuz prevăzute de art. 99 din aceeaşi lege, iar termenul de prescripţie a răspunderii penale nu este împlinit, observându-se, totodată, că persoana solicitată nu a fost de acord cu predarea sa în Franţa.
În plus, s-a avut în vedere că, potrivit art. 84 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.
Pentru aceste motive, constatând că nu există niciun impediment de ordin legal la executarea mandatului european de arestare, în baza art. 109 alin. (1) raportat la art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, instanţa a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, a dispus executarea mandatului european de arestare emis la data de 08.01.2024 de către Procurorul Republicii de pe lângă Tribunalul Judiciar din Toulouse, în dosarul Nr. Parchet x/Nr. Instrucţie x, având la bază mandatul de arestare emis la data de 03.01.2024 de către judecătorul de instrucţie de pe lângă Tribunalul Judiciar din Toulouse pe numele persoanei solicitate A., precum şi predarea acestuia către autorităţile judiciare din Franţa, impunându-se ca, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România pentru executarea pedepsei, conform art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată.
Pe de altă parte, examinând înscrisurile existente la dosar, instanţa a constatat că, în momentul de faţă, persoana solicitată are calitatea de inculpat în dosarul nr. x/2024 aflat pe rolul Judecătoriei Timişoara, dosar în care este judecat în stare de arest preventiv pentru săvârşirea a patru infracţiuni de ultraj, dosarul aflându-se în faza camerei preliminare, şi, de asemenea, persoana solicitată A. are calitatea procesuală de inculpat şi în dosarul nr. x/2023 aflat pe rolul Curţii de Apel Timişoara, dosar aflat în faza apelului, în care este judecat pentru săvârşirea a două infracţiuni de tâlhărie calificată.
În atare situaţie, s-au apreciat incidente dispoziţiile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, în conformitate cu care, în situaţia în care persoana extrădată este cercetată penal de către autorităţile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluţionarea definitivă a cauzei. În caz de condamnare cu executarea în regim de detenţie a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen.
În acest context, constatând că persoana solicitată este cercetată pentru săvârşirea unor infracţiuni în România, instanţa a apreciat că, în cauză, se impune amânarea predării persoanei solicitate către autorităţile judiciare din Franţa, în conformitate cu dispoziţiile art. 114, raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată, până la data soluţionării definitive a cauzelor ce fac obiectul dosarului nr. x/2023 aflat pe rolul Curţii de Apel Timişoara şi a dosarului nr. x/2024 aflat pe rolul Judecătoriei Timişoara sau, în caz de condamnare a persoanei solicitate cu executarea pedepsei în regim de detenţie, punerii în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau executării pedepsei la termen, în vederea predării către autorităţile judiciare din Franţa.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat contestaţie persoana solicitată A., învederând, prin apărătorul desemnat din oficiu, că ceea ce se critică este dispoziţia de amânare a predării până la soluţionarea definitivă a celor două dosare în care este cercetat, omiţându-se a se avea în vedere şi un dosar aflat în instrumentarea parchetului.
Examinând contestaţia formulată de persoana solicitată A., sub toate aspectele, prin prisma dispoziţiilor art. 4251 C. proc. pen. raportat la art. 110 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată, pentru considerentele arătate în continuare.
Astfel, reglementând procedura de executare a mandatului european de arestare, art. 104 din Legea nr. 302/2004 prevede că, după verificarea identităţii persoanei solicitate şi a împrejurării dacă acesteia i s-a comunicat, în copie şi în limba pe care o înţelege, mandatul european de arestare şi, dacă este cazul, hotărârea de condamnare dată în lipsă, judecătorul legal învestit aduce la cunoştinţa acesteia drepturile prevăzute de art. 106 din Legea nr. 302/2004, efectele regulii specialităţii, precum şi posibilitatea de a consimţi la predarea către autoritatea judiciară emitentă, punându-i în vedere, totodată, consecinţele juridice ale consimţământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia. În situaţia în care persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, potrivit alin. (7) al aceluiaşi articol, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea acesteia, care se limitează la consemnarea poziţiei sale faţă de existenţa unuia dintre motivele obligatorii sau opţionale de neexecutare, precum şi la eventualele obiecţii privind identitatea.
Potrivit art. 109 raportat la art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, judecătorul legal învestit soluţionează cauza prin sentinţă, iar, în situaţia în care admite cererea formulată de autorităţile judiciare solicitante, emite de îndată un mandat de arestare, al cărui conţinut şi ale cărui condiţii de executare sunt prevăzute de dispoziţiile C. proc. pen.. La luarea hotărârii, judecătorul ţine seama de toate împrejurările cauzei şi de necesitatea executării mandatului european de arestare, verificând, în acest sens, dacă faptele imputate se numără printre cele enumerate de art. 97 din Legea nr. 302/2004, dacă mandatul respectă conţinutul şi forma prevăzute de art. 87 din actul normativ şi dacă, în speţă, este aplicabil vreunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării menţionate expres de art. 99 din Legea nr. 302/2004, având, totodată, în vedere şi poziţia persoanei solicitate cu privire la regula specialităţii, conform art. 117 din Legea nr. 302/2004.
Verificând actele dosarului, în raport cu aceste dispoziţii, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanţa de fond a încuviinţat punerea în executare a mandatului european de arestare emis pe numele cetăţeanului român A. şi predarea acestuia către autorităţile judiciare franceze constatând că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege în acest sens.
Astfel, mandatul european de arestare emis la data de 08.01.2024 de către Procurorul Republicii de pe lângă Tribunalul Judiciar din Toulouse, în dosarul Nr. Parchet x/Nr. Instrucţie x, având la bază mandatul de arestare emis la data de 03.01.2024 de către judecătorul de instrucţie de pe lângă Tribunalul Judiciar din Toulouse, are forma şi conţinutul prevăzut de art. 87 din Legea nr. 302/2004, faptele, astfel cum au fost descrise în conţinutul respectivului mandat, prevăzute de C. pen. francez şi sancţionate cu o pedeapsă maximă de 15 ani închisoare, sunt incriminate şi de legea penală română în dispoziţiile art. 367 C. pen., art. 228 alin. (1) C. pen., art. 32 C. pen., raportat la art. 228 alin. (1) C. pen., art. 229 alin. (1) lit. d) C. pen., raportat la art. 77 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 253 alin. (4) C. pen., fiind sancţionate cu pedeapsa închisorii, în cauză nu au fost formulate obiecţii privind identitatea şi nu este incident niciunul din motivele de refuz prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004, chiar dacă persoana solicitată nu a fost de acord cu predarea sa în Franţa, iar termenul de prescripţie a răspunderii penale nu este împlinit.
Pe de altă parte, în mod judicios, prima instanţă a făcut, în cauză, aplicarea dispoziţiilor art. 114 din Legea nr. 302/2004, privind amânarea predării, având în vedere că, din actele dosarului, a rezultat că persoana solicitată este cercetată penal în calitate de inculpat în două cauze aflate pe rolul instanţelor din Timişoara.
În acest sens, se observă că, potrivit art. 114 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, în situaţia în care persoana solicitată este urmărită penal sau judecată de către autorităţile judiciare române, predarea acesteia poate fi amânată până la soluţionarea definitivă a cauzei. În caz de condamnare cu executarea în regim de detenţie a pedepsei, predarea poate fi amânată până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen. Dispoziţiile art. 58 alin. (2) - (5) şi (7) din aceeaşi lege se aplică în mod corespunzător.
Examinând actele dosarului sub acest aspect, se constată că, din adresele din 02.02.2024 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara şi Parchetului de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare (nr. 160/II/6/2024) şi din verificările efectuate de procuror la data de 05.02.2024 pe site-ul portal.just.ro, materializate în procesul-verbal întocmit la aceeaşi dată, rezultă că persoana solicitată A. are calitatea de inculpat în dosarul nr. x/2024 aflat pe rolul Judecătoriei Timişoara, aflat în faza camerei preliminare, dosar în care este judecat în stare de arest preventiv pentru săvârşirea a patru infracţiuni de ultraj, precum şi în dosarul nr. x/2023 al Curţii de Apel Timişoara, aflat în faza apelului, în care este judecat pentru săvârşirea a două infracţiuni de tâlhărie calificată.
Deşi contestatorul a invocat existenţa şi a unei cauze care s-ar afla pe rolul unei unităţi de parchet, acesta nu a putut indica numărul de dosar al respectivei cauze şi nici unitatea de parchet în a cărei instrumentare se află, aşa încât, în lipsa unor date concrete, Înalta Curte nu poate verifica veridicitatea susţinerilor acestuia cu privire la incidenţa unui motiv suplimentar de amânare a predării, cu atât mai mult cu cât indicii în acest sens nu se regăsesc nici în actele de la dosar.
Pentru motivele arătate, constatând că hotărârea atacată este legală şi temeinică, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 32/PI din 07 februarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2024.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere că se află în culpă procesuală, contestatorul persoană solicitată va fi obligat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Totodată, în temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 1098 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 32/PI din 07 februarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2024.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 1098 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 februarie 2024.