Şedinţa publică din data de 03 aprilie 2024
Deliberând asupra excepţiei inadmisibilităţii invocată de reprezentantul Ministerului Public, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 113 C. civ. din 11.11.2022 pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul nr. x/2020 a fost respinsă, ca inadmisibilă în principiu, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A., ns:08.03.1968, aflat în Penitenciarul Aiud, jud. Alba, raportat la sentinţa penală nr. 1047/18.05.2020 a Judecătoriei Iaşi-dosar nr. x/2020, în baza dispoziţiilor art. 431 din C. proc. pen.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Iaşi a reţinut că petentul nu a dorit să indice care este temeiul legal al cererii formulate. Deoarece a indicat în cererea introductivă art. 426 din C. proc. pen. şi, în cadrul acestui text de lege, doar lit. b) corespunzătoare acestui articol este de competenţa Judecătoriei Iaşi, instanţa s-a raportat la hotărârea judecătorească indicată, respectiv la sentinţa penală nr. 1047/18.05.2020 a Judecătoriei Iaşi pronunţată în dosarul nr. x/2020, menţinută prin decizia penală nr. 216/28.07.2020 a Tribunalului Iaşi şi definitivă prin decizia penală nr. 88/04.12.2020 a Curţii de Apel Iaşi.
Judecătoria Iaşi a respins contestaţia în anulare formulată, reţinând, în esenţă, că hotărârea judecătorească anterior invocată nu soluţionează vinovăţia sau nevinovăţia petentului, ci vizează soluţionarea situaţiei juridice a contestatorului din perspectiva executării pedepselor,.
Împotriva sentinţei penale nr. 113 C. civ. din 11.11.2022 pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul nr. x/2020 a declarat apel contestatorul A. fără a preciza motivele de apel.
Prin decizia penală nr. 1101/2023 din data de 29 noiembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2020, în baza art. 4251 pct. 7 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., a fost respinsă, ca tardivă, contestaţia formulată de contestatorul condamnat A. împotriva încheierii penale nr. 113/11.11.2022 a Judecătoriei Iaşi, pronunţată în dosarul cu numărul x/2020, care a fost menţinută.
În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat contestatorul-condamnat să achite statului, cu titlul de cheltuieli judiciare, suma de 400 de RON, aferentă judecării contestaţiei formulate.
În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., a rămas în sarcina statului onorariul avocatului desemnat din oficiu, în cuantum de 680 de RON, sumă care a fost achitată către Baroul Iaşi din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, curtea de apel a reţinut că, prin încheierea penală nr. 113/11.11.2022, pronunţată de Judecătoria Iaşi, a fost respinsă ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva sentinţei penale nr. 1047/18.05.2020 a Judecătoriei Iaşi, în cauza nr. 146/188/2020, având ca obiect cerere de contopire a pedepselor. Cum în respectiva cauză sentinţa pronunţată în primă instanţă ar fi fost supusă căi de atac a contestaţiei, potrivit dispoziţiilor art. 597 alin. (7) din C. proc. pen., care poate fi formulată în 3 zile de la comunicare, curtea de apel a reţinut că şi încheierea atacată în prezenta cauză este supusă contestaţiei în termen de 3 zile de la comunicare. În acest sens, pe de-o parte, a reţinut că dispoziţiile art. 432 alin. (4) din C. proc. pen., care stabilesc calea de atac a apelului, avute probabil în vedere de prima instanţă, se referă la sentinţele pronunţate în calea extraordinară de atac, nu şi la încheierile pronunţate în procedura filtru a admisibilităţi în principiu. În al doilea rând, potrivit Deciziei nr. 5 din 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, hotărârea pronunţată în procedura examinării admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare împotriva unei sentinţe pentru care nu este prevăzută o cale de atac nu poate fi supusă apelului.
Prin urmare, curtea de apel a reţinut că, indiferent de menţiunea din dispozitivul încheierii atacate, logica reglementării şi viziunea completului de unificare a practicii judiciare potrivit deciziei mai-sus amintite fac să fie logică recalificarea căii de atac formulate în cauză drept contestaţie.
În ce priveşte termenul în care ar fi trebuit respectiva contestaţie, de 3 zile de la comunicare, curtea de apel a constatat că acesta a fost depăşit, din dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare a minutei rezultând că aceasta a fost primită de contestator la 07.12.2022, iar calea de atac a fost înregistrată de administraţia locului de deţinere la 15.12.2022, prin urmare, contestaţia formulată de persoana privată de libertate A. a fost respinsă ca tardiv formulată.
Împotriva deciziei nr. 1101/2023 din data de 29 noiembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2020, a formulat contestaţie A..
Analizând contestaţia formulată de A., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă.
Astfel, procesul penal se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legale, iar hotărârile judecătoreşti sunt supuse numai acelor căi de atac prevăzute de lege.
Dând eficienţă principiilor legalităţii căilor de atac şi liberului acces la justiţie, reglementate de dispoziţiile art. 129 şi art. 21 din Constituţie, precum şi exigenţelor determinate de art. 13 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiţionată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele şi pentru motivele reglementate de normele incidente în materie.
În aceste condiţii, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, şi din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual. Inadmisibilitatea operează automat şi inevitabil, ori de câte ori un act procesual este lipsit de bază legală.
Raportând aceste consideraţii teoretice la datele concrete ale speţei, Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluţionarea contestaţiei formulate A. împotriva deciziei penale nr. 1101/2023 din data de 29 noiembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2020, prin care, în baza art. 425 pct. 7 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., a fost respinsă, ca tardivă, contestaţia formulată de contestatorul condamnat A. împotriva încheierii penale nr. 113/11.11.2022 a Judecătoriei Iaşi.
Decizia contestată este, însă, definitivă, nefiind susceptibilă a fi atacată în condiţiile art. 4251 din C. proc. pen.
Astfel, se observă că, potrivit art. 4251 C. proc. pen., calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres.
Or, dispoziţiile art. 4251 alin. (7) din C. proc. pen. prevăd în mod clar că hotărârea pronunţată în contestaţie nu este supusă niciunei căi de atac.
Prin urmare, petentul A. a învestit Înalta Curte cu soluţionarea unei căi de atac neprevăzută de legea procesual penală, ceea ce încalcă principiul legalităţii căilor de atac.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 1101/2023 din data de 29 noiembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2020.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 1101/2023 din data de 29 noiembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2020.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 03 aprilie 2024.