Şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2024
Deliberând asupra contestaţiei formulată de persoana solicitată A., în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 3/F din data de 08 ianuarie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti privind executarea mandatului european de arestare emis la data de 10.10.2023 de Judecătoria Raională Centrală Buda faţă de persoana solicitată A. şi a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare din 10.10.2023, emis de Judecătoria Raională Centrală Buda, în vederea efectuării urmăririi penale pe numele acesteia.
În baza dispoziţiilor articolului 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, a dispus luarea măsurii arestării faţă de persoana solicitată A. pe o durată de 30 zile, începând cu data 08 ianuarie 2024 şi până la data de 06 februarie 2024, inclusiv, şi predarea acesteia în stare de arest către autorităţile judiciare din Republica Ungaria, cu respectarea regulii specialităţii.
A dispus emiterea mandatului de arestare faţă de persoana solicitată A. şi a dispus ca administraţia locului de deţinere să reţină persoana solicitată în arest pe o durată de 30 zile, până la predarea efectivă către autorităţile judiciare ale statului solicitant.
În baza articolului 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, a condiţionat predarea persoanei solicitate A., cetăţean român, de împrejurarea că în cazul în care autorităţile judiciare din Republica Ungaria vor pronunţa o pedeapsă privativă de libertate faţă de aceasta, cetăţeanul român să fie transferat în România în vederea executării pedepsei.
A constatat că persoana solicitată a fost reţinută pe o durată de 24 de ore prin ordonanţa de reţinere nr. 121 din 27.12.2023, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2023, începând cu ora 02:35.
A constatat că prin încheierea penală din 27.12.2023 s-a dispus, în baza art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004, arestarea provizorie a persoanei solicitate A. pe o durată de 15 zile, începând cu data de 27.12.2023 până la data de 10.01.2024, inclusiv.
Toate cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reţinut că, prin sesizarea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data 27 decembrie 2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a înaintat ordonanţa de reţinere şi procesul-verbal de identificare şi ascultare privind pe persoana solicitată A., emise în dosarul nr. x/2023 în data de 27 decembrie 2023 faţă de care a fost emis mandatul european de arestare de către autorităţile judiciare din Republica Ungaria, solicitându-se fixarea de urgenţă a unui termen de judecată în vederea soluţionării cauzei conform dispoziţiilor art. 102 alin. (2) şi alin. (7) raportat la art. 100 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată.
S-a arătat că au fost anexate următoarele documente: procesul-verbal de identificare şi ascultare din 27.12.2023, ordonanţa de reţinere nr. x din 27.12.2023, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2023, fişa DEPABD, copia act de identitate, semnalarea Biroului Sirene, extras cazier judiciar, procesul-verbal de depistare din 26.12.2023 în Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" Bucureşti pe sensul de intrare în ţară, mandatul european de arestare emis la data de 10.10.2023 de Judecătoria Raională Centrală Buda în limba maghiară.
Prin încheierea penală/F-DL/27.12.2023, în baza art. 102 alin. (7) Legea nr. 302/2004, în vederea continuării procedurii, curtea a dispus amânarea judecării cauzei la data de 08.01.2024, ora 11:00, iar în baza art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004 modificată, cu referire la art. 230 din C. proc. pen., a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate A. pe o durată de 15 zile, începând cu data de 27.12.2023 până la data de 10.01.2024, inclusiv.
Examinând cererea formulată, curtea a reţinut următoarele:
Pe numele persoanei solicitate A. a fost emis un mandat european de arestare de către autorităţile judiciare din Republica Ungaria [Judecătoria Raională Centrală Buda], existând suspiciunea rezonabilă privind comiterea infracţiunilor de: fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 342 alin. (1) lit. b) din C. pen. maghiar şi pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi spălare de bani, varianta calificată şi în formă continuată, prev. de art. 399 alin. (1) lit. a) şi alin. (4) lit. a) din C. pen. maghiar şi pedepsită cu închisoare 2 ani la 8 ani.
S-a reţinut că autoritate judiciară competentă din Republica Ungaria (Judecătoria Raională Centrală Buda) a solicitat arestarea şi predarea persoanei solicitate A. în scopul efectuării urmăririi penale, precum şi faptul că, la data de 18 mai 2023, Biroul Naţional de Investigaţii din cadrul poliţiei pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale a eliberat mandatul de arestare nr. x/402-56/2019 faţă de A., care a fost aprobat de Parchetul General al Capitalei la 26.09.2023 sub nr. x/2019. Ordonanţa de arestare a fost aprobată de un judecător din cadrul Judecătoriei Raionale Centrale Buda.
Cu privire la descrierea circumstanţelor în care s-ar fi săvârşit infracţiunile, s-a reţinut, în esenţă, că, în baza datelor disponibile, în perioada dintre mai 2016 şi noiembrie 2017, A., B. şi C., folosindu-se de acte de identitate false, au deschis conturi bancare în diferite instituţii financiare maghiare şi străine, ale căror date au fost schimbate între ei şi puse la dispoziţia altor făptuitori necunoscuţi.
Ulterior, în favoarea acestor conturi bancare au sosit sume rezultate din săvârşirea de infracţiuni - în principal fraude online -, în parte semnificativă din conturi străine, care au fost deschise de coautorii lor folosind, de asemenea, acte de identitate false. Partea cea mai mare a sumelor sosite în aceste conturi au fost ridicate în numerar la scurt timp după sosirea lor de numiţii A., B. şi C. în cursul operaţiunilor bancare efectuate personal, respectiv, prin bancomate. S-a mai arătat că modul de utilizare al acestor sume nu se cunoaşte, în timp ce o parte mai mică a fost transferată în conturi bancare deschise de ei înşişi sau de complicii lor.
Autorităţile străine au mai arătat că numiţii A., B., C. şi complicii lor au cunoscut - în parte - activitatea celuilalt, au comis infracţiunile în unitate de voinţă, şi au apreciat că, în baza circumstanţelor deschiderilor conturilor curente, circumstanţelor transferurilor bancare, respectiv tranzacţiilor efectuate între diferite conturi de plăţi se poate constata că intenţia a fost de a ascunde, de a acoperi şi de a face de negăsit provenienţa sumelor rezultate din săvârşirea infracţiunilor.
Audiată în faţa procurorului, potrivit art. 101 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată A. a indicat că nu are obiecţiuni cu privire la identitate, că este persoana menţionată în cuprinsul semnalării transmisă de autorităţile judiciare din republica Ungaria şi că nu este de acord să fie predată autorităţilor judiciare din republica Ungaria. Aceeaşi conduită a fost avută de către persoana solicitată şi în faţa instanţei de judecată arătând ca motiv de refuz la predare faptul că este împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale potrivit legii române, pentru infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale.
Curtea de apel a notat dispoziţiile prevăzute de art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 şi a luat act că persoana solicitată A. nu a consimţit la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă din Republica Ungaria, aceasta menţionând expres că nu renunţă la regula specialităţii, aspecte consemnate în declaraţia sa cu ocazia audierii, potrivit art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004.
În raport de dispoziţiile art. 97 alin. (2) din Legea 302/2004, verificând condiţia dublei incriminări, curtea a reţinut că faptele care fac obiectul mandatului european de arestare sunt incriminate şi de legislaţia română, faptele persoanei solicitate, astfel cum au fost descrise de autoritatea judiciară străină, putând întruni elementele de tipicitate ale infracţiunilor de uz de fals, în formă continuată, prevăzut de art. 323 din C. pen., pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani închisoare sau amendă, şi spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea 656/2002, pedepsită cu închisoare de la 3 ani la 10 ani.
Curtea a mai reţinut că în speţă nu este incident niciunul dintre motivele imperative de refuz al executării reglementate de art. 99 alin. (1) lit. a) - c) din Legea nr. 302/2004 sau dintre motivele facultative de refuz al executării reglementate de art. 99 alin. (2) lit. a) - i) din Legea nr. 302/2004 privind infracţiunea de spălarea banilor.
Potrivit legislaţiei române, cu privire la infracţiunea de uz de fals, în formă continuată, prev. de art. 323 din C. pen., curtea de apel a reţinut că pedeapsa prevăzută pentru această infracţiune este închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, iar termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani, conform dispoziţiilor art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen.
S-a apreciat că acest termen de 5 ani a curs de la data pretinsului ultim act material, iar potrivit legii penale maghiare, din datele cauzei rezultă că ar putea fi considerat întrerupt, conform hotărârii referitoare la coerenţa în aplicarea legilor numărul 1/2005 a ÎCCJ, astfel încât s-ar împlini cel mai târziu la data de 09.10.2028.
Pe de altă parte, însă, potrivit deciziilor Curţii Constituţionale a României nr. 297 din 26 aprilie 2018 şi nr. 358 din 26 mai 2022, rezultă că, în perioada 2018 - 2022, fondul activ al legislaţiei penale din România nu a conţinut vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale, astfel încât curtea de apel a constatat că răspunderea penală a persoanei solicitate A. pentru infracţiunea de uz de fals pe care se întemeiază mandatul european de arestare s-a prescris încă din iulie 2021 (data ultimului act material - 07 iulie 2016).
Referitor la oportunitatea predării persoanei solicitate A., întrucât prescripţia răspunderii penale pentru fapta de uz de fals ce face obiectul mandatului european de arestare este un motiv opţional de refuz de executare, curtea a considerat că datele cauzei converg spre o soluţie de admitere a cererii de executare a mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare din Republica Ungaria, ţinând seama de toate împrejurările cauzei vizând întreaga activitate infracţională şi strânsa legătură între infracţiunile de uz de fals şi spălarea banilor, precum şi de necesitatea executării mandatului european de arestare, în baza cooperării judiciare internaţionale în materie penală.
S-a mai reţinut că, în virtutea principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce consacrat de Decizia-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002, precum şi raportat la dispoziţiile art. 84 din Legea nr. 302/2004, care reglementează mandatul european de arestare, instanţa română, ca autoritate judiciară de executare, nu are competenţa de a verifica temeinicia măsurii arestării preventive dispuse de autoritatea judiciară emitentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene, în speţă cel din Ungaria, în baza căreia s-a emis mandatul european de arestare şi nici asupra oportunităţii mandatului european de arestare.
În această fază procesuală, instanţa română nu are competenţa să verifice vinovăţia sau participarea persoanei solicitate la săvârşirea infracţiunilor reţinute în cuprinsul mandatului european de arestare, temeinicia acuzaţiei urmând a fi lămurită în cursul urmăririi penale de autorităţile din Republica Ungaria.
În contextul celor expuse mai sus, fiind îndeplinite condiţiile de formă şi de fond reglementate de Legea nr. 302/2004, nefiind constatate impedimente legale la predare, curtea a constatat că cererea pentru executarea mandatului european de arestare este fondată.
Împotriva sentinţei penale nr. 3/F din data de 08 ianuarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a formulat contestaţie persoana solicitată A., fără a motiva calea de atac promovată.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 16 ianuarie 2024, sub nr. x/2023, cu termen de judecată fixat pentru 25 ianuarie 2024.
Concluziile reprezentatului Ministerului Public, precum şi ale apărării contestatorului de la termenul de dezbateri sunt detaliat redate în practicaua prezentei decizii.
Examinând contestaţia formulată de persoana solicitată A., în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, Înalta Curte urmează a o respinge, ca nefondată, în considerarea următoarelor argumente:
Potrivit dispoziţiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, republicată, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.
Alin. (2) al aceluiaşi text de lege statuează că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002, modificată prin Decizia-cadru nr. 2009/299/JAI din 26 februarie 2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 81/24 din 27 martie 2009.
Din dispoziţiile art. 85 şi urm. din Legea nr. 302/2004, republicată, rezultă că rolul instanţei de judecată în această procedură se rezumă la verificarea condiţiilor de formă ale mandatului, la soluţionarea eventualelor obiecţiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum şi la motivele de refuz a predării pe care aceasta le invocă.
Învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăşte asupra arestării şi predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condiţiile referitoare la emiterea mandatului, identificarea persoanei solicitate, existenţa dublei încriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau a situaţiilor ce se constituie în motive de refuz la predare.
În acest fel, se pune în practică principiul recunoaşterii şi încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanţa română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă.
În speţă, respectând rigorile legii, prima instanţă a verificat temeinic îndeplinirea tuturor condiţiilor care legitimează punerea în executare a mandatului european de arestare emis, la data de 10 octombrie 2023, de Judecătoria Raională Centrală Buda, în dosarul cu numărul de referinţă 45. Bny. 3893/2023/2, faţă de persoana solicitată A., în vederea cercetării acesteia sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 342 alin. (1) lit. b) din C. pen. maghiar, pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, şi spălare de bani, varianta calificată şi în formă continuată, prev. de art. 399 alin. (1) lit. a) şi alin. (4) lit. a) din C. pen. maghiar, pedepsită cu închisoare de la 2 ani la 8 ani, durata maximă a pedepsei cumulative aplicabile fiind de 11 ani închisoare, constatând în mod just că mandatul îndeplineşte condiţiile de formă şi conţinut prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, republicată.
Deopotrivă, Înalta Curte reţine că infracţiunile ce formează obiectul mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară solicitantă intră în categoria faptelor prev. de art. 97 alin. (1) pct. 9 (spălarea produselor infracţiunii) şi pct. 23 (falsificarea de acte oficiale şi uzul de fals) din Legea nr. 302/2004, care dau loc la predare fără îndeplinirea condiţiei dublei incriminări, iar în cauză nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz la predare, prevăzute în mod expres şi limitativ de art. 99 alin. (1) lit. a) - c) din Legea nr. 302/2004.
Se mai constată că persoana solicitată nu a ridicat obiecţiuni cu privire la identitatea sa, iar în considerarea dispoziţiilor prevăzute de art. 100 din Legea 302/2004, republicată, Înalta Curte notează că din actele şi lucrările existente la dosarul cauzei rezultă că persoana solicitată nu este cercetată de către autorităţile judiciare române într-o altă cauză penală.
Înalta Curte reţine că, în contestaţie, persoana solicitată a susţinut că este incident motivul opţional de refuz al executării mandatului european de arestare prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 302/2004, întrucât, potrivit legislaţiei române, s-a împlinit termenul general de prescripţie pentru infracţiunea de uz de fals, aceasta fiind una dintre infracţiunile pe care se întemeiază mandatul european de arestare.
Criticile contestatorului A. sunt neîntemeiate.
Potrivit art. 99 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, "Autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare în următoarele cazuri: când, conform legislaţiei române, răspunderea pentru infracţiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare ori executarea pedepsei aplicate s-a prescris, dacă faptele ar fi fost de competenţa autorităţilor române.".
Înalta Curte reţine că situaţiile prevăzute de art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 constituie motive facultative de refuz pentru autoritatea judiciară română (legiuitorul utilizând expresia poate refuza) şi nu motive obligatorii, astfel că instanţa română poate dispune executarea mandatului european de arestare, chiar în lipsa acordului persoanei solicitate, dacă apreciază că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru aceasta.
Aşadar, contrar susţinerilor apărării, chiar dacă s-ar constata că răspunderea penală pentru infracţiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare s-a prescris, dacă faptele ar fi fost de competenţa autorităţilor române, trebuie menţionat că, într-o astfel de situaţie, legea lasă la aprecierea instanţei oportunitatea refuzului executării mandatului european de arestare, care trebuie să ţină seama de circumstanţele cauzei, de natura infracţiunii comise sau chiar de demersurile autorităţilor judiciare emitente în vederea tragerii la răspundere a persoanei în cauză.
Se observă că împotriva contestatorului s-a solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare emis, la data de 10 octombrie 2023, de Judecătoria Raională Centrală Buda, în dosarul cu numărul de referinţă 45. Bny. 3893/2023/2, în vederea cercetării acestuia sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 342 alin. (1) lit. b) din C. pen. maghiar, şi spălare de bani, varianta calificată şi în formă continuată, prev. de art. 399 alin. (1) lit. a) şi alin. (4) lit. a) din C. pen. maghiar, situaţia de fapt constând, în esenţă, în aceea că persoana solicitată, alături de alţi complici, folosindu-se de acte de identitate false, a deschis conturi bancare în diferite instituţii financiare maghiare şi străine, în scopul săvârşirii unor fraude online.
S-a precizat că, prin această metodă, cetăţeanul român A. ar fi comis următoarele infracţiuni:
1. În data de 24 mai 2016, în sucursala băncii D.. de la adresa Budapest VIII.Kerület, utilizând actul de identitate român fals cu numărul x, care a conţinut fotografia lui, dar a fost eliberat pe numele lui E., a deschis conturi bancare în HUF şi euro.
1.1. La data de 01 iulie 2016, de pe contul unei persoane vătămate a sosit o creditare în valoare de 1.568,26 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la banca britanică F. pe numele G.. În baza notificării interne a băncii F., suma a provenit din comiterea infracţiunii de fraudă. În ziua creditării a fost transferată suma de 1.237,67euro, adică 391.661 HUF în contul numărul x deschis de persoana solicitată A. la D. pe numele de E..
La 01 iulie 2016, cetăţeanul român A. a ridicat în numerar la filiala din Budapesta a băncii suma de 1.250 euro, care conţinea şi transferul de bani de mai sus.
1.2. Pe portalul de internet E-bay, o persoană necunoscută a oferit spre vânzare un autovehicul, în baza căreia, la 31 mai 2016, persoana vătămată H. a transferat ca, preţ de cumpărare, suma de 9.000 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x, deschis de un făptuitor necunoscut la banca I. prin utilizarea unui act de identitate fals pe numele de J.. În urma creditării, la I. a sosit o semnalizare conform căreia virarea sumei ar putea fi legată de săvârşirea unei infracţiuni. Din suma virată de persoana vătămată în favoarea contului britanic, chiar în ziua creditării, a fost transferată mai departe suma de 2.453,94 euro, adică 770.451 HUF în contul numărul x deschis de A. la D. pe numele de E..
Din suma transferată, la 31 mai 2016, persoana solicitată A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 2.100 euro, iar la 03 iunie 2016 a ridicat 800 euro - provenite şi din alte sume transferate.
2. În data de 24 mai 2016, în sucursala băncii K. de la adresa Budapest VIII. Kerület, utilizând actul de identitate român fals cu numărul x, care a conţinut fotografia lui, dar a fost eliberat pe numele lui E., cetăţeanul român A. a deschis conturi bancare în HUF şi euro.
3. În data de 25 mai 2016, în sucursala băncii L. de la adresa Budapest VII. Kerület, utilizând actul de identitate român fals cu numărul x, care a conţinut fotografia lui, dar a fost eliberat pe numele lui E., cetăţeanul român A. a deschis conturi bancare în HUF, euro şi lire sterline.
3.1. Pe internet, o persoană necunoscută a oferit spre vânzare un autovehicul, în baza căreia, la 02 iunie 2016, persoana vătămată M. a transferat, ca preţ de cumpărare, suma de 11.013,09 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de N. la banca I. prin utilizarea unui act de identitate fals pe numele de O.. În urma creditării, la I. a sosit o semnalizare conform căreia virarea sumei ar putea fi legată de săvârşirea unei infracţiuni. Din suma virată, chiar în ziua creditării şi în ziua următoare, N. a transferat mai departe suma de 4.778,93 euro, adică 1.796.074 HUF în contul cu numărul x deschis de cetăţeanul român A. la L. pe numele de E..
Din suma transferată, la 03 iunie 2016, persoana solicitată A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 3,000 euro, iar la 06 iunie 2016 2.800 euro - provenite şi din alte sume transferate.
3.2. La data de 08 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate P. a sosit o creditare în valoare de 2,466,18 lire sterline în favoarea contului bancar cu numărul x, deschis de un făptuitor necunoscut prin folosirea unui act de identitate fals la banca britanică F. pe numele Q.. În privinţa sumei creditate în contul englez, F. a fost sesizată de banca ce a transferat suma în sensul revocării plăţii. În ziua creditării a fost transferată suma de 2.209,75 euro în contul numărul x deschis de cetăţeanul român A. la L. pe numele de E..
Din suma transferată, la 08 iulie 2016, cetăţeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 2.150 euro, adică 677.57 HUF.
3.3. La data de 15 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate D. Kerr a sosit o creditare în valoare de 6.500 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la banca britanică F. pe numele Q.. În privinţa sumei creditate în contul englez, F. a fost sesizată de un membru de familie al clientului băncii, care a solicitat virarea înapoi a sumei. Din suma virată, chiar în ziua creditării a fost transferată suma de 4.509,95 euro în contul numărul x deschis de cetăţeanul român A. la L. pe numele de E..
Din suma transferată, la 15 iulie 2016 cetăţeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat - folosindu-se de un act de identitate fals - în numerar suma de 4,500 euro, adică 1.416.150 HUF.
3.4. La data de 17 octombrie 2016, de pe contul persoanei vătămate societatea comercială R.. a sosit o creditare în valoare de 50.274,19 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut prin folosirea unui act de identitate fals la I. pe numele S.. Tranzacţia poate fi pusă în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni. În perioada dintre 18 octombrie 2016 şi 26 octombrie 2016, în mai multe rate, a fost transferată în total suma de 16.890 euro, adică 5,194.110 HUF în contul numărul x deschis de cetăţeanul român A. la L. pe numele de E..
Din suma transferată, împreună cu alte sume provenite din alte virări, cetăţeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar următoarele sume: la 19 octombrie 2016 - 2.600 euro, la 20 octombrie 2016 - 3.200 euro, la 21 octombrie 2016 - 4.200 euro, la 24 octombrie 2016 - 5.000 euro şi la 26 octombrie 2016 - 4.250 euro.
3.5. La data de 27 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate T. a sosit o creditare în valoare de 2.744,89 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele U.. Tranzacţia poate fi pusă în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni. Din suma virată, chiar în ziua creditării a fost transferată suma de 2,268,15 euro în contul numărul x deschis de cetăţeanul român A. la L. pe numele de E..
Din suma transferată, la 27 iulie 2016, cetăţeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 2,200 euro, adică 689.370 HUF.
3.6. La data de 28 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate V. a sosit o creditare în valoare de 1.889,20 lire sterline, adică 2.245 euro în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele U.. Tranzacţia poate fi pusă în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni. În ziua creditării, a fost transferată suma de 2.258,51 euro-conţinând şi suma de mai sus - în contul numărul x deschis de cetăţeanul român A. la L. pe numele de E..
Din suma transferată, la 28 iulie 2016, cetăţeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 2.200 euro, adică 688.556 HUF.
3.7. La data de 02 august 2016, de pe contul persoanei vătămate W. a sosit o creditare în valoare de 3.538 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele U.. Tranzacţia poate fi pusă în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni. Chiar în ziua creditării, a fost transferată suma de 3.364,12 euro, corespunzătoare sumei de 1.048.731 HUF, în contul numărul x deschis de cetăţeanul român A. la L. pe numele de E.. Din suma transferată, la 02 august 2016, cetăţeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 3,350 euro, adică 1.044.329 HUF.
3.8. La data de 08 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate X. a sosit o creditare în valoare de 7.200 lire sterline, la 11 iulie 2016 de pe contul persoanelor vătămate Y. şi Z. - 6.085,40 lire sterline, la 12 iulie 2016 de pe contul lui AA. - 5.350 lire sterline, toate în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele BB.. Toate cele trei tranzacţii pot fi puse în legătură cu săvârşirea de infracţiuni. În urma creditării sumelor sosite de pe contul bancar englez, la 12 iulie 2016 a fost transferată suma de 2.231,27 euro în contul numărul x deschis de cetăţeanul român A. la L. pe numele de E., din care suma de 2,229,89 euro a fost transferată mai departe în contul numărul x deschis de cetăţeanul român A. la CC. pe numele de E..
Suma de 4.461,16 euro, adică 1.379.548 HUF, transferată în aceste conturi, a fost ridicată în numerar la 12 iulie 2016 de cetăţeanul român A. la filialele băncilor din Ungaria.
3.9. La data de 05 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate DD. a sosit o creditare în valoare de 1.584 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele BB.. Tranzacţia poate fi pusă în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni. În ziua creditării a fost transferată suma de 1.217,57 euro, adică 385.617 HUF în contul numărul x deschis de cetăţeanul român A. la L. pe numele de E..
La 06 iulie 2016, cetăţeanul român A. a ridicat în numerar la filiala băncii din Budapesta suma de 2.400 curo, care conţinea si un alt transfer de bani.
3.10. La data de 09 iunie 2016, de pe contul persoanei vătămate EE. a sosit o creditare în valoare de 11.320,71 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele FF.. Tranzacţia poate fi pusă în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni. În ziua creditării, a fost transferată suma de 2.418,921euro în contul numărul x deschis de cetăţeanul român A. la L. pe numele de E..
Din suma transferată, la 09 iunie 2016, cetăţeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 2,400 euro, adică 748,080 HUF, ocazie cu care a utilizat un act de identitate fals.
3.11. La data de 20 iunie 2016, de pe contul persoanei vătămate GG. a sosit o creditare în valoare de 7,500 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de numitul C., prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele HH.. Tranzacţia poate fi pusă în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni. În ziua creditării, numitul C. a transferat suma de 2.447,39 euro în contul numărul x deschis de cetăţeanul român A. la L. pe numele de E..
Din suma totală, la 20 iunie 2016, cetăţeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 2.400 euro, adică 749.904 HUF.
4. În data de 25 mai 2016, în sucursala băncii II.. de la adresa Budapest VIII. Kerület, utilizând actul de identitate român fals cu numărul x, care a conţinut fotografia lui, dar a fost eliberat pe numele lui E., cetăţeanul român A. a deschis conturi bancare în HUF şi euro.
4.1. La data de 26 mai 2016, de pe contul persoanei vătămate JJ. a sosit o creditare în valoare de 6.637,68 lire sterline şi, la 06 iunie 2016, de pe contul unei persoane vătămate care nu poate fi identificată exact, suma de 5.700 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele KK.. Ambele tranzacţii pot fi puse în legătură cu săvârşirea de infracţiuni. Din suma virată, la 27 mai 2016 a fost transferată suma de 2.506,13 euro, respectiv la 06 iunie 2016 - suma de 3,622,50 euro în contul numărul x deschis de cetăţeanul român A. la II. pe numele de E..
Din prima virare, la 27 mai 2016, în filialele din Budapesta ale băncii II., persoana solicitată A. a ridicat în numerar suma de 2.000 euro, iar din suma virată a doua oară, la 06 iunie 2016 a ridicat în numerar 3.000 euro, în total 5.000 euro, adică 1.563.400 HUF.
4.2. La data de 21 iunie 2016, de pe contul persoanei vătămate LL. a sosit o creditare în valoare de 6,214,72 lire sterline, iar la 23 iunie 2016 suma de 4,955,97 lire sterline, respectiv la data de 28 iunie 2016 de pe contul persoanei vătămate MM. a sosit o creditare în valoare de 3.169,87 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut prin folosirea unui act de identitate fals la I. pe numele NN.. Toate cele trei tranzacţii pot fi puse în legătură cu săvârşirea de infracţiuni. Din suma virată, la 21 iunie 2016 a fost transferată mai departe suma de 2,461,72 euro, la 22 iunie 2016 - suma de 1.631,71 euro, la 23 iunie 2016 - suma de 3.765,78 euro şi la 28 iunie 2016 - suma de 2.052,66 euro în contul numărul x deschis de cetăţeanul român A. la II. pe numele de E..
Din suma transferată, la 21 iunie 2016, cetăţeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar următoarele sume: la 21 iunie 2016 - 2.450 euro, la 23 iunie 2016 - 5.000 euro, respectiv la 28 iunie 2016 - 2.050 euro, în total 9.500 euro, adică 2.990.804 HUF, la aceste tranzacţii utilizând un act de identitate fals.
5. În data de 01 iulie 2016, în sucursala băncii CC.. de la adresa Budapest VIII. Kerület, utilizând actul de identitate român fals cu numărul x,care a conţinut fotografia lui, dar eliberat pe numele lui E., cetăţeanul român A. a deschis conturi bancare în HUF şi euro.
5.1. La data de 04 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate OO. a sosit o creditare în valoare de 6.000 lire sterline, la 07 iulie 2016 de pe contul persoanei vătămate PP. - 6.500 lire sterline, la 07 iulie 2016 de pe contul lui QQ. - 4.290 lire sterline, respectiv la 08 iulie 2016 de pe contul lui RR. - 2.400 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele SS.. Toate cele patru tranzacţii pot fi puse în legătură cu săvârşirea de infracţiuni. În urma creditării sumelor sosite de pe contul bancar englez, la 05 iulie 2016 a fost transferată mai departe suma de 2.262,07 euro, la 07 iulie 2016- 3.394,73 euro şi la 08 iulie 2016 - 3.342,06 curo în contul numărul x deschis de cetăţeanul român A. la CC. pe numele de E..
Utilizând un act de identitate fals, la 05 iulie 2016, în filialele din Budapesta ale băncii CC., cetăţeanul A. a ridicat în două tranşe în numerar câte 1.000 euro din prima virare, la 07 iulie 2016, în două tranşe 2.000 euro, respectiv 1.000 euro din suma virată a doua oară, iar din suma virată a treia oară în două tranşe de 2.000, respectiv 1.000 curo, în total 8.000 euro, adică 2.528.260 HUF.
Din sumele provenite din infracţiuni, cetăţeanul român A. a obţinut în numerar-ca rezultat al transferurilor de bani iniţiate de alţi membri ai cercului infracţional - suma de 23.013.371 HUF, asupra căreia a dispus în mod necunoscut [punctul e].
Se observă, astfel, că acuzaţiile privind presupusa săvârşire a infracţiunii de fals în înscrisuri oficiale în formă continuată prevăzută de C. pen. maghiar, care ar putea avea corespondent în infracţiunea de uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art. 323 din C. pen. român, sunt integrate, factual, celor referitoare la presupusa comitere a faptei de spălare de bani, varianta calificată şi în formă continuată, motiv pentru care Înalta Curte, în virtutea respectării principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanţa română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă, apreciază necesară examinarea corelată a infracţiunilor care stau la baza emiterii mandatului european de arestare de faţă, constatând, în acest context, caracterul nefondat al criticilor formulate de contestator.
Înalta Curte constată că în cauză nu este incident niciun alt motiv opţional de refuz la predare, dintre cele prevăzute în mod expres şi limitativ de art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.
Astfel, în raport cu aspectele învederate, Înalta Curte reţine că prima instanţă, în mod temeinic şi legal, a autorizat predarea persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare maghiare şi, pe cale de consecinţă, în temeiul art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, a dispus arestarea acesteia pentru o perioadă de 30 de zile, în vederea predării.
Pentru aceste motive, constatând neîntemeiate criticile formulate de persoana solicitată A., în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. raportat la art. 110 alin. (2) şi art. 111 din Legea nr. 302/2004, republicată, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de aceasta împotriva sentinţei penale nr. 3/F din data de 08 ianuarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Urmare acestei soluţii, în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga pe contestator la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, urmând ca, potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 1098 RON, să fie plătit din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 3/F din data de 08 ianuarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă pe contestator la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 1098 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 ianuarie 2024.