Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2024
Deliberând asupra excepţiei tardivităţii contestaţiei formulate de persoana condamnată A. împotriva sentinţei penale nr. 247/F din data de 12 decembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală invocate în cauză de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 247/F din data de 12 decembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 52 rap. la art. 36 din Legea nr. 302/2004, rep., s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de extrădare formulată de petentul condamnat A. (în prezent încarcerat în Penitenciarul Bucureşti Rahova).
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligată persoana condamnată la plata sumei de 700 le, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., cheltuielile constând în onorariul avocatului din oficiu pentru condamnat, în cuantum de 1098 RON, au rămas în sarcina statului şi s-a dispus a se plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a dispune astfel, curtea a reţinut că prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, la data de 12.10.2023, sub nr. x/2023, petentul-condamnat A. a solicitat extrădarea sa în statul de condamnare, respectiv Italia, conform art. 4 din decizia-cadru nr. 2008/909/JAI a Consiliului din data de 27.11.2008 şi a art. 14 C. pen., art. 18 şi art. 20 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 republicată.
Prin hotărârea penală nr. 508/2020 pronunţată de Tribunalul Suprem din La Spezia, Italia, la data de 4.12.2012, rămasă definitivă la data de 4.12.2013, A., cetăţean român, a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea a trei infracţiuni prevăzute de art. 629 şi art. 81 din C. pen. italian.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs persoana condamnată A..
La data de 3.12.2013 Curtea Supremă de Casaţie, secţia a VII-a a respins ca inadmisibil recursul declarat (registrul general 23.088-2013).
Prin sentinţa penală nr. 139/31.01.2012, A. a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infr. prev. de art. 81 şi art. 337 C. pen. italian.
Hotărârea a rămas definitivă la data de 20.06.2015 ca urmare a respingerii ca nefondat a recursului declarat de către A., de către Curtea de Apel din Genova prin decizia penală nr. 1070/20.03.2015.
Prin sentinţa penală nr. 2504/19.04.2016 a Tribunalului din Genova, rămasă definitivă prin decizia nr. 2833/26.10.2017 a Curţii de Apel din Genova, Italia, A. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani şi 4 luni închisoare pentru furt din locuinţă şi primire de bunuri furate, fapte prev. de art. 624 bis şi art. 648 din C. pen. italian.
Prin sentinţa penală nr. 40/F din 23 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II - a Penală, în dosarul nr. x/2020, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti de recunoaştere şi punere în executare în România a hotărârii nr. 508/2012 pronunţată de Tribunalul Gup din La Spezia, Italia, la data de 4.12.2012, rămasă definitivă la data 1.12.2013, a hotărârii nr. 139/2012 pronunţată de Tribunalul din Chiavari, Italia, la data de 31.01.2012, rămasă definitivă la data 20.06.2015 şi a hotărârii nr. 2504/2016 pronunţată de Tribunalul din Genova, Italia, la data de 19.04.2016, definitivă la data de 26.10.2017, privind persoana condamnată A..
În temeiul art. 172 raportat la art. 166 din Legea nr. 302/2004, s-au recunoscut hotărârile penale mai sus menţionate, iar în temeiul art. 166 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus executarea în România a pedepsei de 7 ani şi 2 luni închisoare (2615 zile) aplicată condamnatului A. prin hotărârile penale anterioare, fiind dedusă reţinerea şi arestarea preventivă a persoanei condamnate de la data de 25.09.2020 la data de 22.11.2020, inclusiv.
Împotriva acestei sentinţe penale a formulat apel condamnatul A..
Prin decizia penală nr. 92/A din data de 18 martie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în dosarul nr. x/2020, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul A. împotriva sentinţei penale nr. 40/F din 23 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2020.
În baza hotărârii de recunoaştere pronunţate de autorităţile române, astfel cum a rămas definitivă, a fost emis MEPI nr. 64/18.03.2021 de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II a Penală, mandat pe care persoana condamnată îl execută în România din data de 19.03.2021.
Întrucât prin cererea formulată în cauza de faţă petentul condamnat A. a urmărit să repună în discuţie aspectul legat de recunoaşterea hotărârilor de condamnare străine şi de executare în România a pedepsei astfel aplicate, în baza art. 52 rap. la art. 36 din Legea nr. 302/2004 rep., s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de extrădare formulată.
Împotriva sentinţei penale nr. 247/F din data de 12 decembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penal, a formulat contestaţie, la data de 19.01.2024, persoana condamnată A..
Potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. (8) rap. la art. 36 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cererea de extrădare: "Hotărârea asupra extrădării poate fi atacată cu contestaţie de procurorul general competent şi de persoana extrădabilă, în termen de 5 zile de la pronunţare, la secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie."
Înalta Curte notează că vor fi avute în vedere dispoziţiile legale menţionate şi care sunt prevăzute expres în cuprinsul legii speciale, Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.
Coroborând şi dispoziţiile art. 269 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., dispoziţii procesual penale cu caracter general, care prevăd că termenul procedural de 5 zile înăuntrul căruia se poate promova calea de atac a contestaţiei, se calculează pornind de la ora, ziua …prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel.
(2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlineşte".
Analizând în acest context actele dosarului, Înalta Curte constată că sentinţa penală atacată în cauză de contestatorul persoană condamnată, a fost pronunţată la data de 12.12.2023, fără ca în cuprinsul acesteia să se menţioneze ora pronunţării acesteia, iar cererea de contestaţie a fost declarată, la data de 19.01.2024 .
Or, calea de atac formulată de persoana condamnată, la data de 19.01.2024, a fost exercitată mult după expirarea termenului legal, care în conformitate cu dispoziţiile art. 269 alin. (1), (2) şi (4) din C. proc. pen. s-a împlinit la data de 18.12.2023 (luni), întrucât termenul în interiorul căruia persoana condamnată avea posibilitatea de a declara calea de atac expira într-o zi nelucrătoare (duminică, 17.12.2023), care se prorogă la sfârşitul primei zile lucrătoare care urmează, respectiv, luni, 18.12.2023.
În aceste condiţii, devin incidente dispoziţiile art. 268 alin. (1) din C. proc. pen., în conformitate cu care, când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen.
Prin urmare, cum excepţia tardivităţii constituie o excepţie peremptorie - care împiedică judecarea cauzei, se constată că există un impediment legal în analiza pe fond a contestaţiei formulate de persoana condamnată A. împotriva soluţiei de respingere a cererii de extrădare.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. cu referire la art. 52 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, va respinge, ca tardivă, contestaţia formulată de contestatorul persoană condamnată A. împotriva sentinţei penale nr. 247/F din data de 12 decembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană condamnată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardivă, contestaţia formulată de contestatorul persoană condamnată A. împotriva sentinţei penale nr. 247/F din data de 12 decembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă contestatorul persoană condamnată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 ianuarie 2024.