Şedinţa publică din data de 26 iunie 2024
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă ce formează obiectul prezentei cauze, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 229 din data de 29 februarie 2024, pronunţată de Judecătoria Constanţa, secţia penală, în dosarul nr. x/2024, în temeiul art. 429 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 426 lit. b) C. proc. pen. a fost declinată în favoarea Curţii de Apel Constanţa competenţa de soluţionare a contestaţiei în anulare formulată de petentul condamnat A. împotriva deciziei penale nr. 997 din 20.11.2020 a Curţii de Apel Constanţa pronunţată în dosarul nr. x/2019.
Pentru a hotărâ astfel, s-a reţinut că prin cererea formulată la data de 22.01.2024 şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa sub nr. x/2024, persoana condamnată A. a solicitat redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsă, cu privire la sentinţa penală nr. 645 din data de 17 iunie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2019 de Judecătoria Constanţa, definitivă prin decizia penală nr. 997/P din 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Constanţa, arătând, în esenţă, că judecata s-a desfăşurat în lipsa sa, fiind plecat în Germania, din anul 2015, şi a fost încarcerat în executarea pedepsei la data de 24.12.2013, fiind reţinut la vamă, la sosirea în ţară.
La data de 05.02.2024, persoana condamnată a solicitat recalificarea cererii de redeschidere a procesului penal în contestaţie în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 426 lit. b) C. proc. pen., solicitând să se constate că la data de 20 noiembrie 2020 - data rămânerii definitive a sentinţei penale nr. 645 din data de 17 iunie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2019 de Judecătoria Constanţa -, termenul de prescripţie a răspunderii penale era împlinit, având în vedere Deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022.
La termenul din 06.02.2024 Judecătoria Constanţa a luat act de faptul că apărătorul persoanei condamnate a formulat precizări scrise prin care arată că recalifică cererea ca fiind contestaţie în anulare invocând necompetenţa materială a Judecătoriei Constanţa.
Apoi, prin decizia penală nr. 597/P din 07 iunie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2024 în baza art. 466 C. proc. pen., s-a recalificat cererea formulată de persoana condamnată A. ca fiind cerere de redeschidere a procesului penal.
În baza art. 47 alin. (2) raportat la art. 467 alin. (1) C. proc. pen., a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Constanţa.
În baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen., a fost declinată în favoarea Judecătoriei Constanţa competenţa de soluţionarea a cauzei privind cererea de redeschidere a procesului penal formulată de persoana condamnată A. împotriva sentinţei penale nr. 645 din 17.06.2020 a Judecătoriei Constanţa, definitivă prin decizia penală nr. 997 din 20.11.2020 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul nr. x/2019.
În baza art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., s-a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Constanţa şi Judecătoria Constanţa şi s-a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.
În esenţă, s-a reţinut că, la termenul de judecată din data de 23.05.2024, Curtea de Apel Constanţa a pus în discuţie recalificarea cererii formulată de persoana condamnată A. în cerere de redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsă, cale de atac formulată de altfel iniţial de persoana condamnată, şi declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.
Curtea a mai observat că persoana condamnată a învestit instanţa de judecată cu o cerere de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă, cerere care nu putea fi recalificată ca fiind contestaţie în anulare, chiar dacă persoana condamnată a solicitat acest lucru.
A mai reţinut că cererea de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă şi contestaţia în anulare sunt căi extraordinare de atac, ce pot fi promovate împotriva hotărârilor penale definitive pentru motive distincte, expres şi limitativ prevăzute de lege.
Redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate reprezintă o cale extraordinară de atac de retractare care are ca scop garantarea dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, al persoanei condamnate în lipsă, prin respectarea principiului contradictorialităţii, al egalităţii armelor, al exercitării dreptului la apărare prin propria persoană, al nemijlocirii, oralităţii şi aflării adevărului, precum şi a dreptului de a interoga martorii sau părţile din proces.
Contestaţia în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac de anulare şi de retractare care are ca scop îndreptarea erorilor de procedură comise la soluţionarea apelului, în speţă invocându-se că instanţa a pronunţat o soluţie de condamnare, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal, respectiv prescripţia răspunderii penale, în lumina Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022.
De aceea, persoana condamnată a formulat, în aceeaşi cauză, succesiv, două căi extraordinare de atac distincte, ceea ce nu poate fi admis.
Astfel fiind, Curtea a considerat că în prezenta cauză instanţa a fost învestită cu redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, cale de atac ce nu putea fi recalificată în contestaţie în anulare, urmând a atribui cererii formulate de persoana condamnată calificarea iniţială.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 19 iunie 2024, sub nr. x/2024, fiind repartizată aleatoriu C8, cu termen de judecată la data de 26 iunie 2024.
Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Constanţa, motiv pentru care, conform dispoziţiilor art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanţe, pentru următoarele considerente:
Înalta Curte constată că pentru stabilirea instanţei căreia îi revine competenţa materială de soluţionare a sesizării formulate de petentul A. este esenţială calificarea juridică a căii de atac în raport de motivul invocat şi scopul urmărit.
Analizând conţinutul cererii introductive, se observă că motivele invocate de persoana condamnată în cererea de redeschidere a procesului penal, în sensul că procesul penal s-a desfăşurat în lipsa sa, fiindu-i încălcat astfel dreptul la un proces echitabil sunt specifice căii de atac a redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsă, iar nu contestaţiei în anulare, astfel că cererea formulată iniţial nu putea fi recalificată în contestaţie în anulare.
Astfel, recalificarea căii de atac presupune doar indicarea greşită a denumirii acesteia de către parte şi punerea de acord a conţinutului acesteia cu denumirea corectă şi aplicare normelor legale incidente. Or, în acest caz nu poate fi vorba de o denumire greşită a cererii şi de o concordanţă reală a motivelor invocate cu cazurile de contestaţie în anulare, de vreme ce se invocă în mod expres în cerere desfăşurarea procesului în lipsă, situaţie ce poate fi remediată prin redeschiderea procesului penal, iar nu pe calea contestaţiei în anulare.
Redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate reprezintă o cale extraordinară de atac de retractare. Scopul acesteia este garantarea dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din CEDO, al persoanei condamnate în lipsă, prin respectarea principiului contradictorialităţii, al egalităţii armelor, al exercitării dreptului la apărare prin propria persoană, al nemijlocirii, oralităţii şi aflării adevărului, precum şi a dreptului de a interoga martorii sau părţile din proces.
Mai mult, recalificarea cererii de redeschidere a procesului penal în contestaţie în anulare ar conduce şi la pierderea, de către persoana condamnată, a dreptului de a formula cerere de redeschidere a procesului penal în ipoteza respingerii contestaţiei în anulare, întrucât cererea de redeschidere a procesului penal poate fi formulată în termen de o lună din ziua în care persoana condamnată a luat cunoştinţă, prin orice notificare oficială, că s-a desfăşurat un proces penal împotriva sa, spre deosebire de contestaţia în anulare care, pentru motivul invocat în cauză, poate fi introdusă oricând.
Or, recalificarea căilor de atac are ca scop tocmai protecţia drepturilor părţilor în sensul ca acestea să nu fie respinse ca inadmisibile sau tardive doar pentru că se constată, excesiv şi pur formal, că au fost denumite greşit, deşi conţinutul lor este concordant cu reglementarea unei alte căi de atac admisibile. Procedând la recalificarea cererii de faţă în contestaţie în anulare, această operaţiune juridică se transformă într-o sancţiune pentru parte, contrar scopului său, deşi în materie penală instanţa are o responsabilitate sporită în protecţia dreptului la un proces echitabil al inculpatului.
Ca atare, singura cale de atac care permite evaluarea motivelor expuse în sesizare este calea extraordinară de atac a redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, reglementată de art. 466-469 din C. proc. pen.
Relativ la instanţa competentă material să soluţioneze această cale extraordinară de atac de retractare, art. 467 alin. (1) din C. proc. pen., statuează explicit în sensul că o astfel de cerere se adresează instanţei care a judecat cauza în primă instanţă.
Ca urmare, constatând că, potrivit art. 467 alin. (1) C. proc. pen., competenţa de soluţionare a cererii de redeschidere a procesului penal revine instanţei care a judecat cauza în primă instanţă, care, în speţă, este Judecătoria Constanţa, Înalta Curte, în temeiul art. 51 alin. (6) Cod procedură, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea instanţei anterior menţionate, căreia i se va trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Judecătoriei Constanţa, instanţă căreia i se trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 iunie 2024.