Şedinţa publică din data de 11 iunie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti la data de 29.06.2023, sub nr. x/2023, petentul A. a solicitat instanţei anularea procesului-verbal de contravenţie seria x nr. x încheiat la data de 22.06.2023.
2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 16292 din data de 1 noiembrie 2023, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale invocată de către instanţă din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a plângerii contravenţionale în favoarea Judecătoriei Babadag.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a avut în vedere că, aşa cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal nr. x din data de 22.06.2023, agentul constatator a constatat săvârşirea de către petent a contravenţiei prevăzute de art. 121 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, pe DN 22A, km 49+800 m, în circumscripţia Judecătoriei Babadag, iar în ceea ce priveşte soluţionarea plângerilor contravenţionale care au ca obiect contravenţiile prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002, competenţa teritorială este absolută şi aparţine, prin derogare de la art. 32 din O.G. nr. 2/2001, judecătoriei în a cărei rază de competenţă a fost săvârşită fapta, părţile neavând posibilitatea să stabilească competenţa vreunei alte instanţe.
2.2. Prin sentinţa civilă nr. 271 din data de 26 martie 2024, Judecătoria Babadag, secţie Mixtă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat soluţionarea cauzei către Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.
În motivarea soluţiei astfel dispuse, Judecătoria Babadag a reţinut că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, cu modificările aduse prin Legea nr. 107/2022, respectiv cele ce reglementează competenţa alternativă în cazul plângerilor contravenţionale. A mai reţinut şi că, prin Legea nr. 254/2023 a fost modificat şi conţinutul prevederilor O.U.G. nr. 195/2018, respectiv "La articolul 118 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 118 (1) Împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul."
Prin urmare, a apreciat că în speţă este incidentă competenţa teritorială alternativă, instituită în favoarea contravenientului, iar nu competenţa teritorială exclusivă, acesta putând opta între judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia ori judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul petentul, fiind o dispoziţie legală în favoarea contravenientului. Petentul şi-a exercitat dreptul de opţiune, învestind Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti cu soluţionarea cauzei, aceasta fiind instanţa în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul, deci instanţa competentă.
Totodată, s-a mai reţinut că în dreptul român operează principiul neretroactivităţii legii noi cu unele excepţii de la acest principiu, una dintre acestea fiind legea contravenţională mai favorabilă, caz în care intervine retroactivitatea legii, dacă aceasta este mai favorabilă. Având în vedere că scopul modificării legislative a fost tocmai acela de a facilita contravenienţilor accesul la instanţă prin oferirea posibilităţii de a formula plângere contravenţională la instanţa de domiciliu, Judecătoria Babadag a apreciat că aceasta este mai favorabilă şi urmează a se aplica retroactiv. De asemenea, a opinat că o astfel de reglementare conduce la limitarea cheltuielilor contravenientului, dar şi la urgentarea soluţionării litigiilor contravenţionale.
3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii.
Obiectul judecăţii este dat de plângerea înregistrată la data de 29.06.2023 pe rolul Judecătoriei Sector 4 Bucureşti, îndreptată împotriva procesului-verbal de contravenţie nr. x încheiat la data de 22.06.2023 de către Inspectoratul de Poliţie Judeţean Tulcea, petentul A., domiciliat în Bucureşti, a fost sancţionat contravenţional pentru săvârşirea pe DN 22A, între Tulcea - Hârşova, locaţia fiind în circumscripţia Judecătoriri Babadag, a contravenţiei prevăzute de art. 121 alin. (1) din R.O.U.G. nr. 195/2002.
Aspectul care a generat conflictul negativ dintre cele două judecătorii îl constituie problema instanţei competente din punct de vedere teritorial să soluţioneze plângerea contravenţională, faţă de obiectul acesteia şi prevederile legale incidente.
Articolul 32 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, care constituie dreptul comun în materie, instituie o competenţă teritorială alternativă, în sensul că "(1)Plângerea se depune şi se soluţionează în baza competenţei alternative la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul."
Aşa cum s-a precizat, contravenţia constatată şi sancţionată prin actul contestat este reglementată prin art. 121 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
Potrivit art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, forma în vigoare la data introducerii plângerii contravenţionale, "împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate depune plângere contravenţională, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta". Acest text de lege reprezintă o normă specială ce derogă de la norma de drept comun cuprinsă în art. 32 din O.G. nr. 2/2001, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a plângerilor contravenţionale, legiuitorul stabilind competenţa teritorială absolută în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost constatată contravenţia.
Întrucât fapta contravenţională reţinută în sarcina petentului A. a fost săvârşită pe raza judeţului Tulcea, competenţa de soluţionare a plângerii formulate de petent aparţine Judecătoriei Babadag, raportat la normele legale speciale de competenţă aplicabile la data formulării acţiunii.
Aceasta întrucât, deşi art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 a fost modificat în sensul instituirii unei competenţe teritoriale alternative de soluţionare a plângerilor contravenţionale pentru fapte reglementate şi sancţionate de acest act normativ special, în favoarea judecătoriei în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta ori a judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientului, aceste modificări nu sunt aplicabile în speţă, contrar susţinerilor Judecătoriei Babadag.
Legea nr. 254/2023 pentru modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 678 din 24 iulie 2023, fiind aplicabilă de la data de 27 iulie 2023, în acord cu prevederile art. 78 din Constituţia României şi art. 12 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Or, câtă vreme la data formulării plângerii contravenţionale, 29.06.2023, dispoziţiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 instituiau o competenţă teritorială absolută în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost constatată fapta, iar contravenţia sancţionată prin actul contestat a fost săvârşită pe raza Judeţului Tulcea, Judecătoria Babadag a fost legal învestită prin declinarea de competenţă dispusă de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti şi trebuia să păstreze cauza spre soluţionare.
Totodată, Înalta Curte nu poate valida opinia Judecătoriei Babadag cum că ar fi aplicabil principiul legii mai favorabile, având în vedere că acest principiu, potrivit art. 15 alin. (2) din Constituţie, se referă la dispoziţiile de drept material penal ori contravenţional, iar nu la dispoziţiile de drept procesual, procesul contravenţional fiind guvernat de dispoziţiile art. 24 din C. proc. civ., astfel cum prevede art. 47 din O.G. nr. 2/2001, care arată că dispoziţiile acestei ordonanţe se completează cu dispoziţiile C. pen. şi ale C. proc. civ., după caz. Cum normele de competenţă sunt norme de procedură, completarea se va face cu C. proc. civ.
4. Temeiul legal al regulatorului de competenţă
Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., va stabili competenţa teritorială de soluţionare în primă instanţă a cuazei având ca obiect plângerea contravenţională formulată de petentul A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Tulcea, în favoarea Judecătoriei Babadag, secţia Mixtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Tulcea în favoarea Judecătoriei Babadag, secţia Mixtă.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 iunie 2024.