Şedinţa publică din data de 12 iunie 2024
I. Circumstanţele cauzei
I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la Tribunal Cluj la data de 11.03.2020, sub nr. x/2020, reclamantul Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, obligarea pârâţilor la acordarea drepturilor băneşti prevăzute în Nota x din anexa VIII capitolul 1 lit. A) punctul 1 din Legea 153 din 2017, în sensul majorării cu 15% a salariului de bază al fiecărui membru al sindicatului reclamant, sumă actualizată cu indicele de inflaţie după cum urmează: pentru perioada 1 iulie 2017 şi până în 31 decembrie 2018 plata integrală, începând cu anul 2019, plata diferenţelor dintre sumele primite efectiv cu titlu de majorare şi cele rezultate în urma recalculării. Se mai solicită obligarea pârâţilor la plata dobânzii legale penalizatoare prevăzută de articolul 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011, aplicată la suma menţionată la punctul 1, în conformitate cu articolul 166 alin. (4) Codul Muncii, de la data scadenţei fiecărui drept salarial lunar până la momentul plăţii efective a sumelor cuvenite, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
La termenul de judecată din data de 15.07.2020, în dosarul nr. x/2020, instanţa în temeiul dispoziţiilor art. 131 alin. (2) C. proc. civ., a prorogat pronunţarea asupra competenţei de soluţionare a cauzei şi a pus în vedere reclamantului prin reprezentant convenţional să depună la dosar o situaţie centralizatoare care să cuprindă numele tuturor membrilor de sindicat reprezentaţi în dosar, CNP-ul, adresa de domiciliu a acestora, structurată pe judeţe.
La termenul de judecată din data de 07.10.2020, în dosarul nr. x/2020, a fost pusă în discuţia părţilor, din oficiu, necesitatea disjungerii din dosar nr. x/2020 şi formării unui număr corespunzător de dosare, în raport de domiciliile membrilor de sindicat reprezentaţi, respectiv 26 de dosare, unde reclamant va fi sindicatul, iar ca pârât acele direcţii care deţin calitatea de angajator.
Ca urmare a disjungerii menţionate, la acelaşi termen de judecată, în prezentul dosar, instanţa a invocat din oficiu şi a pus în discuţie excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Cluj iar, prin sentinţa nr. 2040 din 14 octombrie 2022, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Cluj şi declinată competenţa soluţionării cererii privind pe reclamantul Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca (pentru membrii de sindicat llie A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S.), cu sediul ales în Cluj-Napoca, Piaţa Cipariu, nr. 9, jud. Cluj (persoană însărcinată cu primirea corespondenţei T.), având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici (disjuns din dosar x/2020), în favoarea Tribunalului Ilfov.
I.2. Soluţia primei instanţe
Prin încheierea din şedinţa publică din data de 10 mai 2022, Tribunalul Ilfov, secţia Civilă, a respins cererea reclamanţilor N. şi Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca privind sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a notei 2 lit. c), pct. II, lit. A), cap) I din anexa nr. VIII la Legea cadru nr. 153-2017, prin raportare la disp. art. 1, 16, 126 şi 147 din Constituţia României, ca inadmisibilă.
I.3. Decizia Curţii de Apel Bucureşti
Împotriva încheierii pronunţate de tribunal au declarat recurs N. şi Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca.
La termenul de judecată din 23 noiembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia nr. 2525, a luat act de renunţarea recurentului N. la judecata recursului, în cauza privind pe recurenţii - reclamanţi N. şi Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca împotriva încheierii din data de 19.05.2022 pronunţate de Tribunalul Ilfov, secţia civilă în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimatele-pârâte Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
II. Calea de atac declarată în cauză
Împotriva deciziei date în recurs a declarat recurs reclamantul Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ.
II.1 Motive de recurs
Recurentul-reclamant a susţinut că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, potrivit art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., precum şi cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material - art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi cod.
În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, având în vedere că instanţa de recurs avea obligaţia de a lua act de renunţarea la judecata recursului doar în ceea ce îl priveşte pe recurentul N..
De asemenea, s-a mai susţinut că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a notei 2 lit. c), pct. II, lit. A), cap) I din alexa nr. VIII la Legea cadru nr. 153-2017, prin raportare la disp. art. 1, 16, 126 şi 147 din Constituţia României, a fost formulată de către Sindicat în numele celor 19 membri ai săi, unul dintre aceştia fiind N..
Este evident susţine recurentul că, în caz de coparticipare procesuală activă, renunţarea produce efecte doar faţă de părţile în privinţa căreia a fost făcută, astfel că instanţa de recurs în mod greşit nu a soluţionat recursul promovat de ceilalţi membri de Sindicat.
II.2 Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea formulată, în termen legal, intimata-pârâtă Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a hotărârii atacate.
În cauză nu a fost formulat răspuns la întâmpinare.
III.3 Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţi şi Justiţie
Înalta Curte constată că recurentul a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ., criticile formulate prin cererea de recurs care nu conţin susţineri de natură a putea fi încadrate în ipoteza de recurs de la pct. (8) - încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, cu atât mai mult cu cât, prin decizia recurată, s-a dat eficienţă unui act procedural de dispoziţie al reclamantului N., în sensul celor reglementate de art. 406 din C. proc. civ. - renunţarea la cererea adresată instanţei, manifestare de voinţă exprimată în faţa instanţei de recurs.
În consecinţă, criticile recurentului urmează a fi analizate exclusiv pe temeiul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. - când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.
Totodată, s-a argumentat că, prin aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 406 alin. (2) C. proc. civ., instanţa de recurs a produs recurentului un prejudiciu ce nu poate fi îndreptat decât prin anularea hotărârii şi rejudecarea recursului.
Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate prin motivele de recurs, Înalta Curte apreciază recursul fondat, în limitele şi pentru considerentele ce vor fi expuse:
Prin hotărârea recurată, instanţa de recurs, în cuprinsul considerentelor, a reţinut că la termenul din data de 06.03.2023, recurentul-reclamant N. a depus cerere de renunţare la judecata recursului, întemeiată pe prevederile art. 406 C. proc. civ.
Curtea de apel a acordat termen, în raport de prevederile art. 406 alin. (4) C. proc. civ., pentru ca reclamantul Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca şi intimaţii să îşi exprime poziţia (acordul sau opunerea) faţă de cererea de renunţare, precum şi ca recurentul N. să depună cererea în original.
La termenul acordat, 23 noiembrie 2023, instanţa de recurs a reţinut că la data de 28.07.2023 Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca a depus motive de recurs iar, intimata Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi a depus precizări prin care a solicitat să se ia act de cererea de renunţare la judecată.
În plus, instanţa a mai reţinut că, manifestarea de voinţă în sensul de a se renunţa la judecată reprezintă un act de dispoziţie al titularului demersului judiciar pendinte, care nu este supus cenzurii instanţei, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, reglementat de art. 9 din C. proc. civ.
Având în vedere cererea de renunţare la calea de atac a recursului, constatând că aceasta îndeplineşte condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege, în temeiul art. 406 şi art. 463 alin. (1) din C. proc. civ., Curtea de apel a luat act de renunţarea la judecarea recursului.
Totodată, Curtea de apel a subliniat că, potrivit art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, în vigoare la data introducerii acţiunii, prevăd că acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată, aceleaşi dispoziţii fiind prevăzute şi de art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011.
Din analiza practicalei de la termenul din 23 noiembrie 2023 şi a considerentelor deciziei recurate, Înalta Curte constată că ipoteza retinută de instanţa de recurs, incidenta dispoziţiilor art. 463 din C. proc. civ. care reglementează achiesarea la hotărâre este aplicabilă doar în ceea ce îl priveşte reclamantului N..
Pe de altă parte, din înscrisurile depuse de către recurentul-reclamant Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca, prin cererea depusă prin email, la data de 26 aprilie 2023 - pentru clarificarea actului procedural de dispoziţie al recurentului-reclamant N., a precizat că cererea de renunţare la judecata recursului este formulată doar de reclamantul N., unul dintre membrii de sindicat.
Or, instanţa de recurs, într-o greşită interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 406 şi art. 463 din C. proc. civ. a prezumat că toţi membrii de sindicat au renunţat la judecata recursului promovat împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, fără a observa că recurentul Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca în numele celor 19 membri ai săi (conform tabelului anexat la cerere dosar recurs) nu au formulat cerere de renunţare la judecata recursului,
De asemenea, Înalta Curte constată că, în ceea ce îl priveşte pe reclamantul Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca în numele tuturor membrilor de sindicat, poziţia exprimată este clară doar pentru situaţia în care recurentul reclamant N. renunţă la judecată.
Neprocedând în acest mod, i s-a produs recurentului o vătămare procesuală esenţială, care nu a mai permis cercetarea pe fond a motivelor de recurs şi a apărărilor formulate prin întâmpinare, într-o cauză a cărei complexitate este dată de obiectul său şi de miza sa, ceea ce echivalează cu împiedicarea dreptului părţii de acces la calea de atac a recursului împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, măsură ce nu este necesară în cauză şi nu păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul vizat, mijloacele utilizate şi interesul de a-şi vedea protejat dreptul pretins.
În acest context, Înalta Curte constată că instanţa de recurs a încălcat regulile de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii, astfel că, în speţă, sunt întrunite condiţiile cazului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 497 coroborat cu dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., urmează să admită recursul reclamantului, să caseze în parte decizia Curţii de Apel Bucureşti, cu trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă, pentru rejudecare, urmând a se menţine soluţia cu privire la renunţarea reclamantului N. la judecata recursului.
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de recurentul-reclamant Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca împotriva deciziei civile nr. 2515 din 23 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.
Casează în parte sentinţa atacată.
Trimite cauza spre o nouă judecată doar în ceea ce îl priveşte pe recurentul reclamant Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca.
Menţine soluţia cu privire la renunţarea reclamantului N. la judecata recursului.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 12 iunie 2024.