Şedinţa publică din data de 27 martie 2024
Deliberând asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 31/P din data de 08 martie 2024, Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie în baza art. 52 în referire la art. 49 din Legea nr. 302/2004, republicată, a respins opoziţia la extrădare formulată de persoana extrădabilă A., ca nefondată.
În baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, a constatat îndeplinite condiţiile extrădării persoanei extrădabile A., pe numele căruia autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii au transmis către Ministerul Justiţiei o cerere de extrădare în conformitate cu dispoziţiile art. 37 alin. (4) raportat la art. 40 din Legea nr. 302/2004 modificată, raportat la dispoziţiile art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii din 10.09.2007, pentru săvârşirea infracţiunilor de fraudă prin cablu, prevăzute de secţiunile 1343 şi 2 din Titlul 18 din Codul Statelor Unite şi spălare de bani, prevăzute de secţiunile 1956 (a)(2) şi 2 din Titlul 18 din Codul Statelor Unite.
În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată şi art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii din 10.09.2007, a admis cererea de extrădare a persoanei extrădate A..
În baza art. 56 din Legea nr. 302/2004, republicată a dispus predarea persoanei extrădate A. către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, cu respectarea regulii specialităţii predării, prevăzută de art. 74 din Legea nr. 302/2004, republicată.
În baza art. 58 alin. (1) Legea nr. 302/2004, republicată, a dispus amânarea predării persoanei extrădabile A. către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii până soluţionarea definitivă a cauzei înregistrată sub nr. x/2023 aflată în curs de cercetare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În baza art. 58 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, dispune emiterea mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării pe numele persoanei extrădate A., cu începere din data de 08.03.2024.
Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie a reţinut că a fost înregistrată cauza penală nr. 128/36/2024, având ca obiect sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, prin care, în temeiul art. 45 şi următorele din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, modificată şi completată, s-a solicitat admiterea cererii de extrădare transmisă de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii către Ministerul Justiţiei, în conformitate cu dispoziţiile art. 37 alin. (4) raportat la art. 40 din Legea nr. 302/2004 modificată, raportat la art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii din 10.09.2007 şi luarea măsurii arestării, în vederea predării privind pe numitul A., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de fraudă prin cablu, prev. de secţiunile 1343 şi 2 din Titlul 18 din Codul Statelor Unite şi spălare de bani, prev. de secţiunile 1956 (a)(2) şi 2 din Titlul 18 din Codul Statelor Unite.
În motivarea sesizării, s-a arătat că aceste fapte penale sunt incriminate şi de legea penală română ca infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen. şi infracţiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019.
Astfel, s-a precizat că pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa se află înregistrată lucrarea cu nr. x/2024 (trimisă de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu adresa din 28.02.2024), privind cererea de extrădare din România în Statele Unite ale Americii nr. 2024 - 0036 din 21.02.2024, formulată de Ambasada Statelor Unite ale Americii.
În fapt, autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii au reţinut că împreună cu cetăţeanul român B., persoana extrădabilă a postat pe o reţea de socializare un anunţ de vânzare a unui autoturism. Au solicitat şi au primit electronic de la persoana vătămată W.S. o sumă de bani (BTC în valoare de 2000 USD), fără a expedia autoturismul. Persoana vătămată nu a intrat niciodată în posesia autoturismului plătit.
Ulterior, au fost identificate zeci de victime din S.U.A., care au fost vătămate ca urmare a schemei de vânzare a unor autoturisme întreprinse de cei doi cetăţeni români.
În acelaşi timp, organele judiciare din S.U.A., au reţinut că cetăţenii români au transferat/transmis prin intermediul internetului, instrumente monetare, în sensul că au convertit în mod fraudulos monedă S.U.A. (USD) în BITCOIN.
Aceste activităţi au fost descoperite în cursul anului 2021, răspunderea penală nefiind prescrisă, iar consumarea acestor fapte s-a produs în jurul datei de 30.09.2021.
S-a arătat că faţă de numitul A. s-a dispus reţinerea, pe o durată de 24 ore, începând de la data de 07.03.2024, ora 12:45, până la data de 08.03.2024, ora 12:45.
Având în vedere cele expuse, s-a solicitat a se dispune arestarea şi extrădarea numitului A..
La dosarul cauzei au fost ataşate: lucrarea nr. x/2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, cererea de extrădare formulată de Statele Unite ale Americii, procesele-verbale de depistare/verificare încheiate de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Constanţa, procesele-verbale prin care i s-a adus la cunoştinţă numitului A. că autorităţile judiciare din S.U.A. au emis pe numele său o cerere de extrădare, Ordonanţa de reţinere nr. x/2024 din data de 07.03.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, procesul-verbal privind drepturile persoanei private de libertate în procedura de executare a unei cereri de arestare în vederea extrădării, procesul-verbal prin care numitul A. anunţa familia de măsura reţinerii sale, declaraţiile numitului A., împuternicirea avocaţială emisă pentru avocatul din oficiu C. - Baroul Constanţa, un plic conţinând două telefoane marca x şi procesul-verbal întocmit de organele de poliţie referitor la ridicarea telefoanelor mobile aparţinând numitului A..
Prezentă la termenul de judecată din 07.03.2024, persoana extrădabilă a formulat opoziţie la extrădare şi a arătat că nu este de acord să fie predat autorităţilor solicitante, întrucât îi este teamă de oamenii periculoşi ce s-ar putea găsi în Statele Unite şi că ar fi departe de casă, fără cunoştinţe şi prieteni.
La dosarul cauzei a fost depusă, la data de 08.03.2024, ulterior închiderii dezbaterilor, de către apărătorul ales al persoanei extrădabile, cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de persoana extrădabilă, însoţită de motivele ce au stat la baza acestei solicitări, precum şi 3 anexe (înscrisuri), considerate relevante pentru situaţia juridică şi medicală a persoanei extrădabile. În drept, apărarea şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 83 lit. d) şi e) din C. proc. pen. şi art. 395 din C. proc. pen. raportat la art. 6 CEDO.
Analizând cererea de extrădare a persoanei solicitate A., prin raportare la dispoziţiile art. 18 şi următoarele din Legea nr. 302/2204 şi apărările formulate în cadrul opoziţiei la extrădare, Curtea de Apel a reţinut că, potrivit art. 18 din Legea nr. 302/2004, pot fi extrădate din România, în condiţiile prezentei legi, la cererea unui stat străin, persoanele aflate pe teritoriul său care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni ori sunt căutate în vederea executării unei măsuri de siguranţă, a unei pedepse sau a unei alte hotărâri a instanţei penale în statul solicitant.
În art. 21 din Legea nr. 302/2004 sunt reglementate motivele obligatorii de refuz al extrădării, iar în art. 22 din Legea nr. 302/2004 sunt prevăzute motivele opţionale de refuz al extrădării.
De asemenea, în art. 24 din Legea nr. 302/2004 este prevăzută condiţia dublei incriminări; în art. 27 din lege interdicţia extrădării, în cazul în care fapta pentru care se cere extrădarea este pedepsită cu moartea de către legea statului solicitant, afară de cazul în care statul respectiv dă asigurări considerate ca îndestulătoare de către statul român că pedeapsa capitală nu se va executa, urmând să fie comutată; în art. 31 din lege se prevede interdicţia extrădării în cazurile în care persoana extrădabilă ar fi beneficia de dreptul la un proces echitabil; conform art. 33 din lege, extrădarea nu se acordă în cazul în care prescripţia răspunderii penale sau prescripţia executării pedepsei este împlinită fie potrivit legislaţiei române, fie potrivit legislaţiei statului solicitant.
Din perspectiva condiţiilor de formă, s-a constatat că au fost respectate dispoziţiile art. 38 din Legea nr. 302/2004 privind examenul de regularitate internaţională, astfel cum rezultă din adresa nr. x/26.02.2024 a Ministerului Justiţiei .
Astfel, s-a reţinut că persoana a cărei extrădare se solicită este cetăţean român, între România şi Statele Unite ale Americii este aplicabil Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii (semnat la Bucureşti, la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, intrat în vigoare la data de 8 mai 2009), cererea de extrădare fiind însoţită de documentele prevăzute de art. 8 din Tratatul bilateral (declaraţia dată sub jurământ de numitul D. în sprijinul cererii de extrădare, rechizitoriul înregistrat la 08.11.2022 la Tribunalul Districtual SUA - Districtul Central al Statului Georgia, mandatul de arestare emis la 08.11.2022 de către Tribunalul Districtual al SUA - Districtul Central al Statului Georgia, copia dispoziţiilor legale aplicabile, declaraţia dată sub jurământ de agentul special E. în sprijinul cererii de extrădare, copia cărţii de identitate, fotografia persoanei), iar în cauză nefiind incidente nici una din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute de art. 3 din Legea nr. 302/2004.
De asemenea, Curtea a reţinut că au fost înaintate documentele prevăzute de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 (traduse în limba română), iar cererea de extrădare s-a formulat în temeiul art. 1-23 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti, la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, intrat în vigoare la data de 8 mai 2009.
În cadrul opoziţiei la extrădare s-a invocat împrejurarea că persoana extrădabilă nu recunoaşte săvârşirea faptei, neavând cunoştinţă despre conţinutul acuzaţiilor, dar şi că ar fi departe de casă, fără cunoştinţe ori prieteni, fiindu-i teamă de oamenii periculoşi ce s-ar putea găsi în Statele Unite.
S-a arătat că potrivit art. 21 alin. (1) din Legea 302/2004, reprezintă motive obligatorii de refuz al extrădării:
a) nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricărui alt instrument internaţional pertinent în domeniu, ratificat de România;
b) există motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasă, religie, sex, naţionalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenenţă la un anumit grup social;
c) situaţia persoanei riscă să se agraveze din unul dintre motivele enunţate la lit. b);
d) cererea este formulată într-o cauză aflată pe rolul unor tribunale extraordinare, altele decât cele constituite prin instrumentele internaţionale pertinente, sau în vederea executării unei pedepse aplicate de un asemenea tribunal;
e) se referă la o infracţiune de natură politică sau la o infracţiune conexă unei infracţiuni politice;
f) se referă la o infracţiune militară care nu constituie infracţiune de drept comun.
În art. 22 din Legea nr. 302/2004 se prevede că extrădarea poate fi refuzată atunci când fapta care motivează cererea face obiectul unui proces penal în curs sau atunci când această faptă poate face obiectul unui proces penal în România, şi, de asemenea, extrădarea unei persoane poate fi refuzată sau amânată, dacă predarea acesteia este susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită pentru ea, în special din cauza vârstei sau a stării sale de sănătate. În caz de refuz al extrădării, prevederile art. 23 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
Instanţa a apreciat că nu poate fi reţinută incidenţa vreunui dintre motivele de refuz obligatorii sau opţionale, mai sus menţionate, întrucât aspectele invocate de persoana extrădabilă şi apărătorul acestuia, nu se circumscriu cazurilor prevăzute de lege.
S-a arătat că, deşi apărarea invocă, în concluziile scrise, depuse după încheierea dezbaterilor şi primite în dosar la data de 08.03.2024, orele 09:30, încălcarea dreptului la apărare, persoanei extrădabile i s-au adus la cunoştinţă atât existenţa cererii de extrădare, cât şi acuzaţiile cuprinse în cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din S.U.A, aspecte pe care persoana extrădabilă le-a confirmat în declaraţia dată, în faţa procurorului, la data de 07.03.2024 şi reconfirmat, în faţa Curţii, astfel cum este consemnat în încheierea de şedinţă din data de 07.03.2023. Totodată, s-a arătat că persoana extrădabilă a fost asistată de un apărător din oficiu, pe durata derulării procedurilor la parchet şi instanţă şi a beneficiat de o apărare eficientă, aşa cum reiese din înscrisurile aflate în cauză.
Cât priveşte critica apărării referitoare la aşa zisa "privare" de dreptul de a formula opoziţie la extrădare prin indicarea unor motive scrise, s-a constatat că persoana extrădabilă nu a solicitat acordarea unui termen pentru a preciza alte motive/apărări, legiuitorul neinstituind în sarcina instanţei obligaţia de a proceda în sensul acordării termenului de 8 zile, ci doar conferind această posibilitate persoanei extrădabile, interpretare ce se desprinde din coroborarea dispoziţiilor art. 49 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 302/2004 republicată.
Referitor la cererea de repunere pe rol a cauzei aceasta nu a mai fost posibilă, având în vedere momentul în care, solicitarea a ajuns în dosarul cauzei, în situaţia riscului evident de expirare a măsurii preventive a reţinerii persoanei extrădabile. De altfel, toate argumentele cuprinse în concluziile scrise ale apărătorului ales au fost analizate de Curte înaintea de pronunţarea hotărârii.
Relativ la starea de sănătate a persoanei extrădabile, conform înscrisurilor medicale depuse, s-a reţinut că prezenţa unor afecţiuni medicale, însă acestea datează de o anumită perioadă de timp, respectiv din anul 2019. Mai mult, conform biletului de externare/scrisoarea medicală seria x nr. x, starea numitului A. era ameliorată la externare, mai concret, la data de 14.10.2019. Aşadar, din conţinutul înscrisurilor medicale depuse în dosar nu reiese că situaţia medicală în care acesta se găsea în urmă cu 5 ani, îl pune în imposibilitate de a avea o viaţa socială, profesională şi de familie normale, de aceea nu poate fi apreciat că extrădarea ar avea consecinţe deosebite pentru persoana sa. Drept urmare, nu s-a reţinut incidenţa vreunuia dintre cazurile obligatorii sau opţionale de refuz al extrădării, dintre cele prevăzute de art. 21, 22 din Legea nr. 302/2004.
Totodată, s-a arătat că este îndeplinită cerinţa dublei incriminări prevăzute de art. 27 din Legea nr. 302/2004.
Persoana extrădabilă A. este cercetată în Statele Unite ale Americii pentru comiterea infracţiunilor de fraudă prin cablu, prevăzută de secţiunile 1343 şi 2 din Titlul 18 din Codul Statelor Unite şi spălare de bani, prevăzută de secţiunile 1956 (a)(2) şi 2 din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, constând în aceea că împreună cu cetăţeanul român B., au postat pe o reţea de socializare un anunţ de vânzare a unui autoturism, solicitând şi primind electronic de la persoana vătămată W.S. o sumă de bani (BTC în valoare de 2000 USD), fără a expedia autoturismul. Persoana vătămată nu a intrat niciodată în posesia autoturismului plătit. Ulterior, au fost identificate zeci de victime din S.U.A., care au fost vătămate ca urmare a schemei de vânzare a unor autoturisme întreprinse de cei doi cetăţeni români. De asemenea, organele judiciare din S.U.A., au reţinut că cetăţenii români au transferat/transmis prin intermediul internetului, instrumente monetare, în sensul că au convertit în mod fraudulos monedă S.U.A. (USD) în BITCOIN. Aceste activităţi au fost descoperite în cursul anului 2021, iar consumarea acestor fapte s-a produs în jurul datei de 30.09.2021.
Curtea a reţinut că faptele pentru care este cercetată persoana extrădabilă A. are corespondent în legislaţia română, în infracţiunile de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 1 la 5 ani) şi spălare de bani, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea 129/2019 (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 3 la 10 ani).
Întrucât apărările persoanei extrădabile nu pot conduce la respingerea cererii formulate, Curtea a constatat a fi îndeplinite condiţiile de fond şi de formă impuse de art. 18 şi următoarele din Legea nr. 302/2004, în cauză nefiind identificate motive obligatorii sau opţionale de refuz la extrădare, iar cerinţele impuse de art. 24 - art. 35 din lege fiind pe deplin întrunite.
S-a mai constatat astfel că faptele pentru care persoana extrădabilă este cercetată nu sunt acoperite de prescripţia răspunderii penale, potrivit legilor statului solicitant sau statului român, că pentru aceste fapte nu a intervenit amnistia în România, că tragerea la răspundere penală nu este condiţionată de o plângere prealabilă şi că pentru aceste fapte atât legislaţia Statelor unite ale Americii cât şi legislaţia română prevăd o pedeapsă privativă de libertate de cel puţin un an.
Potrivit art. 58 alin. (1) din Legea 302/2004, în situaţia în care persoana extrădată este cercetată penal de către autorităţile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluţionarea definitivă a cauzei.
S-a arătat că pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, se găseşte dosarul penal nr. x/2023 (4183/159/P/2022) unde persoana extrădabilă A. are calitatea de inculpat, în cauză fiind dispusă măsura preventivă a controlului judiciar faţă de acesta, sens în care se impune amânarea predării către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii până soluţionarea definitivă a cauzei mai sus menţionate, aflată în curs de cercetare.
S-a mai arătat că potrivit dispoziţiilor art. 58 alin. (3) din Legea 302/2004, în cazul amânării predării persoanei extrădate, instanţa emite un mandat de arestare provizorie în vederea extrădării, motiv pentru care, s-a dispus emiterea mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării pe numele persoanei extrădate A., cu începere din data de 08.03.2024, pe o durata de 40 zile, durata maximă prevăzută de art. 44 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, în considerarea necesităţii păstrării persoanei extrădabile la dispoziţia organelor judiciare române, până la predarea efectivă a acesteia, către autorităţile solicitante.
Împotriva sentinţei penale nr. 31/P din data de 08 martie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie a formulat contestaţie persoana extrădabilă A..
În susţinerea contestaţiei a invocat, în esenţă, încălcarea dreptului la apărare motivat de faptul că instanţa de fond a soluţionat cauza fără ca apărătorul ales să fie prezent.
De asemenea, a invocat faptul că există neconcordanţă între infracţiunile din C. pen. din SUA reţinute în sarcina sa şi corespondeţa acestora în C. pen. român, nefiind îndeplinită condiţia dublei incriminări.
Deopotrivă, a apreciat că nu sunt întrunite condiţiile pentru extrădare fiind incidente dispoziţiile art. 21 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 302/2004.
Totodată, a invocat faptul că se impune amânarea arestării persoanei extrădabile până la încetarea motivelor avute în vedere pentru amânarea predării.
S-a mai invocat faptul că nu sunt descrise în mod corespunzător faptele, precum şi aceea că nu a existat o reciprocitate între cele două state, autorităţile americane respingând solicitările de extrădare formulate de statul român.
Analizând contestaţia formulată, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:
Prealabil, Înalta Curte reţine că între România şi Statele Unite ale Americii este aplicabil Tratatul de extrădare, semnat la Bucureşti, la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, intrat în vigoare la data de 8 mai 2009.
Totodată, extrădarea este supusă condiţiilor prevăzute la art. 18-35 din Legea nr. 302/2004, republicată şi art. 1 - 23 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, anterior menţionat.
Instanţa de control judiciar reţine că potrivit art. 58 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, în cazul amânării predării persoanei extrădate, instanţa emite un mandat de arestare provizorie în vederea extrădării. În cazul în care persoana extrădată se află, la momentul admiterii cererii de extrădare, sub puterea unui mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei închisorii emis de autorităţile judiciare române, mandatul de arestare provizorie în vederea extrădării intră în vigoare la data încetării motivelor care au justificat amânarea.
De asemenea, potrivit art. 43 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, arestarea provizorie în vederea extrădării se dispune şi este prelungită de acelaşi complet învestit cu soluţionarea cererii de extrădare, prin încheiere, fără ca durata totală a arestării provizorii, până la predarea efectivă către statul solicitant, să poată depăşi 180 de zile. Ca urmare, în prezent, persoana solicitată se află în executarea unei măsuri preventive restrictive de libertate, aptă a asigura scopul măsurilor preventive.
În prezenta procedură, s-a dispus, în fond, amânarea predării până la soluţionarea definitivă a dosarului de urmărire penală nr. 565/P/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, persoana extrădabilă aflându-se deja sub puterea măsurii preventive a controlului judiciar.
Înalta Curte mai reţine că în cauza în care contestatorul este cercetat de autorităţile judiciare române instanţa a fost sesizată cu rechizitoriul, sens în care arestarea provizorie a acesteia în vederea extrădării (de îndată) nu este oportună la acest moment procesual.
În acest sens, având în vedere durata judecăţii în cauza ce a determinat amânarea predării, instanţa de control judiciar apreciază că se impune ca arestarea provizorie a persoanei extrădabile să intre în vigoare la data încetării motivelor ce au justificat amânarea sau la momentul predării temporare.
În ceea ce priveşte critica contestatorului cu privire la nerespectarea dreptului la apărare de către prima instanţă, Înalta Curte reţine că persoana extrădabilă a fost de acord cu asistenţa juridică din oficiu, sens în care critica cu privire la lipsa de diligenţă a avocatului său, chiar dacă fusese desemnat din oficiu, apare ca neîntemeiată.
Faptul că instanţa nu a repus cauza pe rol, astfel cum a solicitat apărătorul ales al contestatorului, ori faptul că apărătorul desemnat din oficiu nu a depus anumite înscrisuri, nu poate susţine de plano încălcarea dreptului la apărare. De altfel, contestatorul a avut posibilitatea administrării probatoriului pe care l-a apreciat util situaţiei sale juridice în calea de atac.
Examinând actele şi lucrările dosarului în raport cu dispoziţiile Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, precum şi ale Legii nr. 302/2004, Înalta Curte apreciază că, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile de fond şi de formă pentru a se dispune extrădarea numitului A. către autorităţile americane.
Înalta Curte constată că judecătorul fondului a analizat în mod pertinent şi detaliat condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a se dispune extrădarea.
Astfel, potrivit art. 20 din Legea nr. 302/2004, cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza dispoziţiilor tratatelor bilaterale şi pe bază de reciprocitate.
În cauză, persoana extrădabilă A. este cetăţean român, iar între România şi Statele Unite ale Americii a fost încheiat Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008. Potrivit art. 1, părţile convin să-şi extrădeze reciproc, în conformitate cu dispoziţiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autorităţile statului solicitant pentru o infracţiune care dă loc la extrădare.
Referitor la dubla incriminare, condiţie impusă atât de art. 24 din Legea nr. 302/2004, cât şi de art. 2 din Tratat, Înalta Curte constată că infracţiunile reţinute dau loc la extrădare, având corespondent în legislaţia română.
Astfel, este îndeplinită cerinţa dublei incriminări, prevăzută de art. 24 din Lege, întrucât faptele respective, sunt incriminate şi de legea penală română, realizând elementele de tipicitate ale infracţiunilor de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 1 la 5 ani) şi spălare de bani, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea 129/2019 (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 3 la 10 ani).
Baza factuală prezentată de autorităţile străine şi modalitatea de descriere a faptelor este aptă a permite persoanei extrădabile să înţeleagă acuzaţiile şi încadrarea juridică a acestora, sens în care apărarea contestatorului sub acest aspect apare ca nefondată.
De asemenea, apărările contestatorului conform cărora nu ar fi îndeplinită condiţia dublei incriminări în ceea ce priveşte infracţiunea de înşelăciune sunt neîntemeiate, baza factuală reţinută de autorităţile americane susţinând întrunirea elementelor contitutive ale infracţiunii de înşelăciune.
Toate faptele pot atrage, potrivit legislaţiei ambelor state, aplicarea unor pedepse privative de libertate de cel puţin 1 an, fiind respectată condiţia prevăzută de art. 26 din Legea nr. 302/2004, iar în raport cu data comiterii faptelor nu s-a împlinit termenul de prescripţie al răspunderii penale nici potrivit legislaţiei statului solicitant, nici potrivit C. pen. român (art. 33 din Legea nr. 302/2004).
În continuare, instanţa constată că persoana extrădabilă nu este exceptată de la extrădare, conform art. 19 alin. (1) lit. a) raportat la art. 20 alin. (3) din Lege, în raport cu care cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza dispoziţiilor din tratatele bilaterale şi pe bază de reciprocitate şi, respectiv, potrivit art. 3 din Tratat, care prevede că extrădarea între cele două state semnatare (România şi Statele Unite ale Americii) nu poate fi refuzată pe baza cetăţeniei persoanei căutate.
Referitor la motivul obligatoriu de refuz de la art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004, potrivit căruia "nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricărui alt instrument internaţional pertinent în domeniu, ratificat de România", se reţine că nu a fost invocată în faţa primei instanţe. Instanţa de control judiciar, constată că o astfel de temere a persoanei solicitate nu este fundamentată în mod real, nefiind bazată pe argumente pertinente faptice ori procesuale, ci este determinată de necesitatea susţinerii opoziţiei sale la extrădare. La acest moment, nu se poate reţine că maniera derulării procesului penal în faţa autorităţii judicare din Statele Unite ale Americii ar fi de natură a încălca dreptul la un proces echitabil al contestatorului.
În ceea ce priveşte incidenţa motivului de refuz prevăzut de art. 21 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, conform căruia situaţia persoanei riscă să se agraveze din unul dintre motivele enunţate la lit. b) (există motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasă, religie, sex, naţionalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenenţă la un anumit grup social), Înalta Curte constată că înscrisurile existente la dosar nu susţin nici existenţa unui astfel de risc.
De asemenea, faptul că autorităţile americane au respins cereri de extrădare formulate de statul român nu are nicio relevanţă ori impact asupra procedurii pendinte în cadrul căreia instanţa are de evaluat, punctual şi în considerarea situaţiei juridice a persoanei solicitate, îndeplinirea condiţiilor de fond şi formă impuse de lege.
Referitor la situaţia medicală a contestatorului, se reţine că acesta nu a depus înscrisuri medicale recente pe baza cărora să poată fi evaluată starea sa, cele existente la dosarul cauzei, datând din anul 2019, atestă necesitatea efectuării unei investigaţii IRM cu substanţă de contrast, ca urmare a unui diagnostic de condrom femur proximal, ce nu poate influenţa soluţia, pentru că nu dovedeşte imposibilitatea participării la judecată ori imposibilitate suportării procedurii predării şi transferului.
Astfel, Înalta Curte constată, în acord cu instanţa fondului, că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opţionale de refuz al extrădării (art. 21 şi 22 din Legea nr. 302/2004).
De asemenea, se reţine că potrivit art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, în situaţia în care persoana extrădată este cercetată penal de către autorităţile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluţionarea definitivă a cauzei. În caz de condamnare cu executarea în regim de detenţie a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate
Se constată că, în mod corect, instanţa fondului a reţinut că persoana extrădabilă este cercetată penal de către autorităţile judiciare române, în cauza penală ce face obiectul dosarului nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, faţă de contestator fiind impusă măsura controlului judiciar, sens în care, a dispus amânarea predării persoanei extrădabile până la soluţionarea definitivă a cauzei.
În consecinţă, în raport cu aspectele expuse, constatând că în mod legal şi temeinic prima instanţă a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi de formă pentru a se dispune extrădarea numitului A. către autorităţile americane,
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite contestaţia formulată de contestatorul persoană extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 31/P din data de 08 martie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, va desfiinţa, în parte, sentinţa contestată şi rejudecând, va dispune punerea de îndată în libertate a persoanei extrădabile A. de sub puterea mandatului nr. x/P emis în data de 8 martie 2024, în dosarul nr. x/2024 de către Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
În baza art. 58 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, va dispune ca mandatul de arestare provizorie în vederea extrădării intră în vigoare la data încetării motivelor care au justificat amânarea sau la momentul predării temporare.
În baza art. 275 alin. (3) şi (6) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea contestaţiei formulate de persoană extrădabilă A. vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în cuantum de 400 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestaţia formulată de contestatorul persoană extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 31/P din data de 08 martie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
Desfiinţează, în parte, sentinţa contestată şi rejudecând:
Dispune punerea de îndată în libertate a persoanei extrădabile A. de sub puterea mandatului nr. x/P emis în data de 8 martie 2024, în dosarul nr. x/2024 de către Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
În baza art. 58 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, mandatul de arestare provizorie în vederea extrădării intră în vigoare la data încetării motivelor care au justificat amânarea sau la momentul predării temporare.
Menţine celelalte dispoziţii care nu contravin prezentei hotărâri.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea contestaţiei formulate de persoană extrădabilă A. rămân în sarcina statului.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în cuantum de 400 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 martie 2024.