Şedinţa publică din data de 13 iunie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1.1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 02.11.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, a solicitat:
- anularea, în parte, în ceea ce priveşte gradul militar acordat, a Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.P. 340/26.04.2022, prin care a fost chemat în activitate cu gradul de căpitan şi pus la dispoziţia secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea încadrării ca procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj - Circumscripţia Teritorială Braşov;
- obligarea pârâtului la emiterea unui ordin în vederea acordării gradului militar de locotenent-colonel ori, în subsidiar, al gradului de maior, corespunzător criteriilor enunţate de art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, şi de art. 8 din Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari, aprobat prin Hotărârea nr. 176/06.02.2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi prin Ordinul nr. M.47/22.04.2014 al ministrului apărării naţionale.
1.2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 36 din 29 martie 2023, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, ca neîntemeiată.
1.3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 36 din 29 martie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a declarat apel, reiterând, în întregime, argumentele prezentate în cererea de chemare în judecată prin care a susţinut că Ordinul nr. M.P. 340/26.04.2022 a fost emis cu respectarea parţială a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.
În esenţă, prin criticile formulate împotriva sentinţei pronunţate de prima instanţă, reclamantul a susţinut că art. 52 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare nu s-ar aplica direct, ci prin prisma art. 79 din aceeaşi lege, care face referire la o legislaţie specifică pentru ofiţerii de justiţie militară, respectiv Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari, aprobat prin Hotărârea nr. 176/06.02.2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi prin Ordinul nr. M.47/22.04.2014 al ministrului apărării naţionale. Aşadar, art. 52 din Legea nr. 80/1995 este încorporat în acest Regulament şi se aplică în prezenta cauză.
A mai susţinut reclamantul că această legislaţie specială se referă şi la un alt tip de ofiţeri decât cei ce ar fi fost încadraţi (doar) în M.Ap. N., reiterând în acest sens, că dispoziţiile aplicabile ofiţerilor de justiţie militară sunt prevăzute în art. 79 din Legea nr. 80/1995 şi în actele speciale indicate în acţiune. Mai mult, aceşti din urmă ofiţeri sunt încadraţi în MAp. N. doar administrativ întrucât, din punct de vedere profesional, rămân în subordinea Ministerului Public.
1.4. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Ministerul Apărării Naţionale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea căii de atac şi menţinerea soluţiei pronunţate de instanţă ca fiind temeinică şi legală.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.
2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Reclamantul a investit instanţa de contencios administrativ cu analiza legalităţii Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.P. 340/26.04.2022, prin care a fost chemat în activitate cu gradul de căpitan şi pus la dispoziţia secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea încadrării ca procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj - Circumscripţia Teritorială Braşov. A solicitat instanţei obligarea pârâtului la emiterea unui ordin în vederea acordării gradului militar de locotenent-colonel ori, în subsidiar, al gradului de maior, corespunzător criteriilor enunţate de art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, şi de art. 8 din Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari, aprobat prin Hotărârea nr. 176/06.02.2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi prin Ordinul nr. M.47/22.04.2014 al ministrului apărării naţionale.
În esenţă, raportându-se la dispoziţiile art. 109 alin. (13) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în forma modificată prin Legea nr. 101/2019, prima instanţă a reţinut că prevederile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995, invocate de reclamant, nu sunt aplicabile speţei şi a respins acţiunea ca neîntemeiată.
O primă chestiune pe care instanţa de recurs o are de lămurit este aceea dacă dispoziţiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare sunt aplicabile sau nu în speţa dedusă judecăţii.
În acest sens, Înalta Curte reţine că prezintă relevanţă următoarele textele legislative:
Art. 36 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare care prevede că:
"Ofiţerii în activitate provin din:
g) persoane care au vârsta de cel mult 45 de ani, sunt absolvente cu diplomă de licenţă ale unei instituţii de învăţământ superior, cu profil corespunzător specialităţilor militare, au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale".
Art. 79 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare conform căruia:
"Încadrarea şi promovarea în funcţii a ofiţerilor de justiţie se fac potrivit actelor normative specifice acestora".
Art. 32 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în vigoare la momentul emiterii ordinului contestat:
"Numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Apărării Naţionale".
Art. 8 din Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari, aprobat prin Hotărârea nr. 176/06.02.2014 a Plenului CSM şi prin Ordinul MApN nr. M.47/22.04.2014:
"Gradele militare propuse ministrului apărării naţionale de către secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie spre acordare procurorilor civili numiţi în funcţia de procuror militar se stabilesc în funcţie de pregătirea, vechimea în specialitate raportată la stagiile minime în grad, precum şi de vârsta acestora, potrivit dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 80/1995."
Art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare arată că:
"Persoanelor prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. e), g) şi h), art. 36 alin. (2), art. 37 lit. e), art. 39 lit. c), art. 40 alin. (1) lit. g) şi la art. 41 lit. e), g) şi h) li se acordă grade militare în funcţie de pregătirea lor, vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, precum şi de vârsta acestora".
Art. 109 alin. (13) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în forma modificată prin Legea nr. 101/2019, care prevede că:
"Dispoziţiile art. 2 alin. (2), art. 35^13, art. 51 alin. (1), art. 52 alin. (1), art. 55 alin. (1) privind durata îndeplinirii funcţiei, art. 56 - 59, art. 62, art. 771alin. (1), art. 80 şi 81 nu se aplică ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor din structurile Ministerului Apărării Naţionale".
Din coroborarea acestor texte de lege, Înalta Curte reţine că art. 8 din Regulamentul comun face în mod expres trimitere la dispoziţiile art. 52 din Legea nr. 80/1995 pentru acordarea gradelor militare procurorilor civili numiţi în funcţia de procuror militar, iar articolul 109 alin. (13) din Legea nr. 80/1995 exclude aplicarea acestui articol, în ceea ce priveşte durata îndeplinirii funcţiei, pentru ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii din structurile Ministerului Apărării naţionale.
În speţă, prin Hotărârea nr. 643 din 22.03.2022 emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori s-a dispus, începând cu data de 01.05.2022, transferarea recurentului-reclamant din funcţia de procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, în funcţia de procuror militar la Parchetul militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj.
Actul atacat, respectiv Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.P. 340/26.04.2022, se referă la o persoană care nu făcea parte din structurile Ministerului Apărării Naţionale atunci când a dobândit calitatea de procuror militar şi conţine o măsură luată pentru acordarea gradului militar unui procuror care a activat la un Parchet din cadrul Ministerului Public înainte de a fi transferat la o unitate de parchet militară, nefiind incidentă excluderea prevăzută de art. 109 alin. (3) din Legea nr. 80/1995.
Prin urmare, nu există temei legal pentru a se reţine că dispoziţiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare nu sunt aplicabile speţei.
Cu toate acestea, deşi sunt corecte argumentele recurentului-reclamant în sensul că se aplică dispoziţiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 care prevede acordarea gradelor militare în funcţie de pregătirea persoanelor, de vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, precum şi de vârsta acestora, instanţa de control judiciar constată că recurentul-reclamant nu îndeplineşte aceste criterii pentru a i se acorda gradul de locotenent-colonel sau, în subsidiar, pe cel de maior, în locul gradului de căpitan, astfel cum i s-a acordat prin actul administrativ contestat.
Raportând aceste criterii la situaţia personală a recurentului-reclamant, Înalta Curte reţine că la momentul numirii în funcţia de procuror militar (05.05.2022), acesta avea o vechime în specialitatea juridică de puţin peste 10 ani, obţinuse gradul profesional de parchet de pe lângă curtea de apel şi avea vârsta de 43 de ani.
Stagiile minime în grad pentru înaintarea în gradul următor al ofiţerilor, până la gradul de locotenent-colonel sunt, conform art. 94 lit. a) din Legea nr. 80/1995, următoarele: stagiul minim în gradul de sublocotenent pentru a deveni locotenent este de 3 ani; stagiul minim în gradul de locotenent pentru a deveni căpitan este de 5 ani; stagiul minim în gradul de căpitan pentru a deveni maior este de 5 ani; stagiul minim în gradul de maior pentru a deveni locotenent-colonel este de 5 ani.
Prin însumarea stagiilor minime obligatorii pentru acordarea gradului de maior se obţine un stagiu total de 13 ani, iar pentru acordarea gradului de locotenent-colonel se obţine un stagiu total de 18 ani.
Raportând aşadar, conform dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995, vechimea în specialitatea juridică pe care o are recurentul-reclamant de puţin peste 10 ani, la stagiile minime în grad prevăzute de art. 94 lit. a) din aceeaşi lege, Înalta Curte constată că acesta nu are dreptul la acordarea gradului militar de locotenent-colonel sau, în subsidiar, de maior, în locul gradului de căpitan, cum în mod corect s-a dispus prin ordinul contestat.
Susţinerile referitoare la pregătirea profesională constând în absolvirea studiilor masterale nu sunt elemente care să conducă la un alt mod de calcul al vechimii în specialitate. Totodată, nici invocarea prevederilor art. 37 alin. (1) raportat la art. 63 alin. (3) C. proc. pen. nu reprezintă argumente suficiente pentru acordarea gradului invocat de recurentul-reclamant, respectivele texte de lege reglementând chestiuni care ţin de competenţa organelor de urmărire penală şi nu de acordarea ori înaintarea în grade militare.
În aceste condiţii, Înalta Curte constată că nu a fost demonstrată nelegalitatea Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.P. 340/26.04.2022, aşa încât argumentele expuse de către recurentul-reclamant în calea de atac declarată nu sunt apte să determine casarea hotărârii instanţei de fond.
2.2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
În temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă recursul formulat de reclamantul A., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 36 din 29 martie 2023 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 13 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.