Şedinţa publică din data de 19 iunie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2024, reclamantul A.. a formulat în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central contestaţie împotriva Procesului-Verbal nr. x/29.04.2024 emis de pârât cu ocazia stabilirii numărului de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, alianţelor electorale, alianţei politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor Independenţi care participă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, solicitând anularea acestuia.
La data de 10.05.2024, reclamantul a depus cerere de suspendare a executării actului administrativ emis de către Biroul Electoral Central cu nr. x/29.04.2024, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004.
La termenul de judecată din 16.05.2024, reclamanta a depus şi cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 115/2015.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 967 din 5 iunie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
S-a respins ca neîntemeiată acţiunea privind pe reclamantul A.. şi pe pârâtul Biroul Electoral Central, astfel cum a fost completată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 şi împotriva soluţiei de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, a formulat recurs reclamantul, solicitând casarea hotărârii ca fiind nelegală şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanţei de apel.
S-a arătat că instanţa de fond nu a cercetat cauza dedusă judecăţii sub toate aspectele potrivit obligaţiilor prevăzute la art. 22 din C. proc. civ. în ceea ce priveşte aflarea adevărului, din perspectiva încălcării unor norme prevăzute de tratatele internaţionale pe care România le-a ratificat şi prevederilor din Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale, potrivit art. 3 din C. proc. civ. privind aplicarea prioritară a tratatelor internaţionale referitoare la drepturile omului.
A arătat recurentul că instanţa era datoare să se pronunţe cu prioritate asupra excepţiilor, împrejurare care ar fi făcut inutilă verificarea fondului, respectiv excepţia prematurităţii constituirii Biroului Electoral Central, excepţia nelegalităţii constituirii Biroului Electoral Central, excepţia lipsei de interes a Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu a Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, nelegalitatea desemnării reprezentantului Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale în Biroul Electoral Central, prematuritatea desemnării reprezentantului Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale în Biroul Electoral Central şi excepţia nulităţii absolute a actelor emise de Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.
S-a arătat că potrivit O.U.G. nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, aceste alegeri au fost comasate, rezultând un organism electoral din care fac parte 21 de membri, act normativ care are putere inferioară faţă de Legea 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi faţă de Legea 33/2007 privind alegerea membrilor din România a Parlamentului European, acte normative care menţionează că Biroul Electoral Central este compus din 19 membri, respectiv 15 membri, fapt ce instituie un caracter dinamic al membrilor Biroului Electoral Central, cu efectul imposibilităţii stabilirii de atribuţii clare şi previzibile pentru fiecare dintre aceştia.
Din punctul de vedere al statutului Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, s-a precizat că acesta nu este un partid politic, iar prin desemnarea în organismele electorale a reprezentanţilor acestuia, potrivit adresei nr. x/11.03.2024 eliberată de Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale şi înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă cu nr. x/14.03.2024, se introduce Camera Deputaţilor în procesul de organizare a alegerilor, încălcându-se principiul democraţiei reprezentative, fiind încălcat art. 16 din Constituţia României republicată, cu privire la egalitatea în drepturi.
Totodată, Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale nu justifică un interes legitim pentru a desemna reprezentanţi în organismele electorale în cadrul alegerilor privind alegerea membrilor din România a Parlamentului European.
Din perspectiva Legii nr. 115/2015, se încalcă principiul securităţii juridice întrucât legiuitorul a manifestat inconsecvenţă şi lipsă de predictibilitate de la o legislatură la alta prin introducerea în ambele legi a unui organism pentru care se efectuează scrutinul electoral, aspect care este de natură să vicieze funcţionarea tuturor organismelor electorale, încălcându-se principiului egalităţii de drepturi, principiile statuate de art. 62 alin. (1) din Constituţia României republicată cu referire la votul universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în asemenea manieră încât statul să nu afecteze încrederea persoanelor în corectitudinea şi stabilitatea proceselor electorale, legile criticate încălcând şi art. 1 alin. (4) din Constituţia României referitoare la echilibrul democratic al puterilor statului.
Pentru aceste considerente, s-a arătat că se impune sesizarea Curţii Constituţionale pentru efectuarea controlului de constituţionalitate a posteriori a Legii nr. 115/2015.
S-a mai arătat că există un conflict de funcţionare a Biroului Electoral Central din perspectiva Legii 115/2015, a Legii 33/2007 şi a O.U.G. nr. 21/2024, unde componenţa nu mai este aceeaşi, iar termenele prevăzute de cele trei acte normative sunt intercalate, în atare condiţii neputându-se vorbi despre îndeplinirea la data de 29.04.2024 a termenului privind stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care vor fi folosite la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
S-a învederat că pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se află dosarul nr. x/2024 în care a fost exercitată o cale de atac având ca obiect anularea procesului-verbal de constituire a Biroului Electoral Central, fiind solicitată şi sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 115/2015, dosare care au impact decisiv asupra legalităţii şi desfăşurării în continuare a acestui scrutin electoral nedemocratic, sens în care nu se poate vorbi la ora actuală despre definitivarea candidaturilor competitorilor electorali.
A arătat recurentul că în condiţiile prezenţei unui Grup Parlamentar în procesul electoral prin desemnarea unor reprezentanţi în Biroul Electoral Central, se încalcă în primul rând egalitatea în drepturi a fiecărui competitor electoral şi dreptul de a alege şi de a fi ales potrivit prevederilor art. 39 şi art. 40 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene.
Cu privire la nelegalitatea compunerii Biroului Electoral Central, s-a solicitat a se avea în vedere comunicarea înregistrată cu nr. x/85/10.06.2022 din partea Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale şi înregistrată la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor în data de 14.06.2022 şi ulterior la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor cu nr. x/14.06.2022, prin care liderul Grupului Parlamentar, cu încălcarea atribuţiilor prevăzute la art. 15 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, dar şi a art. 11, art. 14 şi art. 34 din Legea 96/2006 privind Statutul Deputaţilor şi Senatorilor, a comunicat faptul că în cadrul unei şedinţe de Grup din data de 09.06.2022 reclamantului i-a fost retrasă calitatea de membru al Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, aspect ce face obiectul dosarului x/2024 al Curţii de Apel Bucureşti.
De la data de 11.03.2024, când a fost format Biroul Electoral Central şi a cărei compunere este contestată, nu numai procesul electoral este viciat, prin încălcarea interdicţiei prevăzute de art. 14 alin. (1), (2) şi (3) cât şi art. 33 alin. (1) şi (2) din Legea 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, dar nici resursele financiare avansate cu titlu de cheltuieli electorale nu pot fi decontate din bugetul de stat prin Autoritatea Electorală Permanentă iar resursele materiale folosite de către această instituţie publică încalcă interdicţiile menţionate la articolele de lege anterior menţionate.
De asemenea, prematuritatea compunerii Biroului Electoral Central este dată de existenţa pe rolul Curţii de Apel Bucureşti a dosarului nr. x/2024 având ca obiect anulare acte administrative constând în raportul Comisiei Juridice de Disciplină şi Imunităţi a Camerei Deputaţilor şi a adresei din partea Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale prin care i-a fost retrasă calitatea de membru în cadrul acestui grup şi care sunt hotărâtoare în ceea ce priveşte legalitatea desemnării membrului Grupului în acest organism electoral.
În condiţiile date, având în vedere că nu există o hotărâre judecătorească definitivă care să consfiinţească legalitatea măsurii de excludere din acest grup, alta decât cea electivă, se constată prematuritatea compunerii Biroului Electoral Central la data de 11.04.2024 şi drept urmare, nici numărul de ordine de pe buletinele de vot nu poate fi stabilit, aşa cum se menţionează în Procesul Verbal al Biroului Electoral Central Nr. 1060C/BEC/29.04.2024.
Pe de altă parte, macheta buletinului de vot nu poate fi conformă datorită nerespectării de către Preşedintele României a rezultatului votului Parlamentului României în ceea ce priveşte Legea nr. 53/2022 pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2019 privind unele masuri aplicabile în cazul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeana fără un acord, astfel, situaţia juridică a celui de-al 33 lea membru pentru Parlamentul European nu este clarificată, astfel că România are dreptul de a organiza scrutinul electoral pentru alegerea a numai 32 de membri, iar reprezentanţii tuturor partidelor politice reprezentate în Camera Deputaţilor, ca şi cameră decizională, au adoptat cu majoritate proiectul de lege, contrar raportului Comisiei Juridice de Disciplină si Imunităţi care prevedea în realitate aprobarea O.U.G. nr. 70/2019.
Totodată, s-a arătat că în cadrul procesului electoral sunt desemnaţi o serie de procurori cu statut de lucrători acoperiţi ai serviciilor de informaţii, iar prin acţiunile colective înaintate împotriva constituirii unor Birouri Electorale de Circumscripţie Judeţeană la nivel de ţară au procedat la anularea procesului electoral, creându-se un dezechilibru social şi politic şi bineînţeles discriminare între membrii societăţii civile şi între participanţii la procesul electoral.
De asemenea, tot ca pagubă iminentă a fost identificată imposibilitatea efectuării deconturilor atât pentru materialele de campanie electorală dar şi a clipurilor şi mesajelor publicitare, precum şi imposibilitatea efectuării unor cheltuieli de campanie şi pentru organizarea procesului electoral din partea Camerei Deputaţilor care nu a prevăzut în Legea nr. 421 a Bugetului de Stat pentru anul 2024 cheltuieli pentru acest tip de campanie electorală.
În plus, în ceea ce priveşte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale pentru efectuarea controlului de constituţionalitate asupra Legii nr. 115/2015 privind alegerea administraţiei publice locale, au fost invocate critici de neconstituţionalitate intrinseci şi extrinseci.
Critica de neconstituţionalitate intrinsecă, raportată la art. 2 alin. (1) şi (2) si art. 8 alin. (2) din Constituţia României, republicată, survine ca urmare a caracterului general pentru care a fost instituit acest sistem, respectiv îmbunătăţirea legislaţiei privind domeniul electoral, fiind stabilite şi principiile de bază ce vizează principalele modificări ale legilor privind alegerea administraţiei publice locale, principalele reglementări referindu-se la alegerea primarilor într-un singur tur, alegerea preşedintelui consiliului judeţean într-un singur tur, depunerea de liste de susţinători pentru candidaţii din partea partidelor politice şi a candidaţilor independenţi pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local şi pentru cel judeţean, posibilitatea de susţinere de către o persoană a mai multor candidaţi şi introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.
În cuprinsul legii nu sunt făcute niciun fel de referiri cu privire la aspectele ce decurg din respectarea drepturilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, legea nefăcând referiri la respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (1) sau respectarea obligaţiilor privind votul universal, egal, direct, secret şi liber exprimat dar nici referiri cu privire la respectarea garanţiilor constituţionale privind asigurarea unui scrutin liber, periodic şi corect, neîndeplinirea cumulativă a acestor caracteristici conducând la vicierea unui întreg ciclu electoral.
Prin implicarea Camerei Deputaţilor, procesul electoral nu se mai desfăşoară în condiţii de legalitate, fiind în prezenţa atât a faptelor de corupţie cât şi a unor numeroase incidente de integritate cu privire la funcţionarii publici angajaţi ai Camerei Deputaţilor, care sunt implicaţi direct în scrutinul electoral, fapt interzis prin art. 14 alin. (1) şi (2) şi art. 33 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
Criticile de neconstituţionalitate extrinsecă vizează adoptarea legii cu încălcarea art. 2 alin. (2), art. 16, art. 55 alin. (1) şi art. 69 alin. (2) din Constituţia României, odată cu introducerea în procesul electoral al Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale aşa cum este statuat la art. 26 alin. (4), art. 26 alin. (15), art. 30 alin. (4), art. 38 alin. (1) din Legea 115/2015, Grup Parlamentar care nu este un partid politic.
O altă critică extrinsecă o reprezintă situaţia rezultată din excluderea din cadrul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale a reprezentantului minorităţii naţionale italiene, care a dobândit calitatea de membru în urma sufragiului universal potrivit prevederilor art. 62 alin. (2) din Constituţia României republicată, calitate care nu poate fi retrasă prin acordul de voinţă a unui deputat sau unui grup de deputaţi, fiind încălcate prevederile art. 2 alin. (2) din Constituţia României republicată, respectiv "niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu".
Totodată, legea încalcă principiul securităţii juridice întrucât legiuitorul a manifestat inconsecvenţă şi lipsă de predictibilitate de la o legislatură la alta.
Odată cu excluderea de către liderul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale din cadrul acestui Grup a reprezentantului minorităţii naţionale italiane, veniturile acestuia diminuându-se substanţial, s-a urmărit în mod nelegitim obţinerea unor avantaje date de poziţia dominantă a liderului de Grup, care este unul dintre iniţiatorii celor două acte normative a căror neconstituţionalitate se invocă.
Criticile de neconstituţionalitate intrinsecă se raportează inclusiv la crearea unui sistem nedemocratic de alegeri atât pentru alegerea administraţiei publice locale cât şi pentru alegerile privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, întrucât prin prezenţa în sistemul de organizare a alegerilor a Camerei Deputaţilor, prin intermediul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, se încalcă toate principiile democraţiei reprezentative şi a egalităţii de drepturi.
Pentru aceste considerente s-a solicitat admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, urmând a se constata că Legea nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, este neconstituţională, dispunându-se şi suspendarea efectelor hotărârii recurate.
În drept, recursul a fost întemeiat pe cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ.
4. Apărările formulate în cauză
Intimatul - pârât Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare la recurs.
5. Procedura de soluţionare a recursului
Potrivit art. 122 alin. (1) din Legea 115/2015 procedura de soluţionare a recursului s-a desfăşurat potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, în cauză acordându-se termen de urgenţă, cu reducerea termenelor prevăzute de lege pentru depunerea întâmpinării, cu citarea părţilor.
Recursul privind respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale prin aceeaşi sentinţă a fost înregistrat, în vederea soluţionării potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în dosarul nr. x/2024 repartizat aceluiaşi complet de judecată.
6. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate, potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului invocată de reprezentantul Ministerului Public precum şi excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:
6.1. Verificând cererea de recurs din perspectiva excepţiei nulităţii, prin raportare la cerinţele instituite la art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine caracterul neîntemeiat al excepţiei respective, reţinându-se că, la o analiză a motivelor de reformare a sentinţei atacate raportat la normele de drept material incidente în soluţionarea litigiului, recurentul - reclamant a formulat critici asupra sentinţei pronunţate de prima instanţă privind greşita aplicare atât a normelor de drept procedural, cât şi celor de drept material, ce pot fi încadrate în cazurile de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ.
6.2. Analizând cu precădere excepţia excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului în raport de finalizarea procesului electoral prin alegerile din data de 9 iunie 2024, excepţie invocată din oficiu, Înalta Curte constată caracterul întemeiat al acesteia.
Având ca reper dispoziţiile art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., conform cărora "orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes", doctrina a definit interesul de a promova o acţiune ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia, iar acesta trebuie să fie "determinat, legitim, personal, născut şi actual", conform dispoziţiilor art. 33 din acelaşi cod.
Acţiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerinţe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.
Interesul constituie una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii în justiţie, necesară nu numai în momentul declanşării procedurii judiciare, ci pe tot parcursul derulării cauzei, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.
Folosul practic urmărit de recurentul - reclamant trebuie analizat în raport de obiectul concret al cauzei, respectiv cererea de anulare Procesului-verbal nr. xC/BEC/29.04.2024 emis de pârâtul Biroul Electoral Central, prin care a fost stabilit numărul de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, alianţelor electorale, alianţei politice, organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi care participă ia alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
Procesul-verbal a fost fundamentat în drept pe prevederile art. 20 alin. (6) din Legea nr. 33/2007, precum şi pe Procesul-verbal privind constatarea rămânerii definitive a candidaturilor la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 nr. 1041C/BEC/29.04.2024 emis de pârâtul Biroul Electoral Central.
Prin procesul-verbal criticat de recurentul - reclamant pentru nelegalitate, în urma tragerii la sorţi de către preşedintele Biroului Electoral Central a rezultat ordinea de înscriere pe buletinele de vot, respectiv poziţiile 1-16, acesta fiind obiectul prezentei acţiuni cu care a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs.
Instanţa de fond a respins acţiunea constatând că aceasta nu cuprinde critici concrete, efective, de nelegalitate a actului administrativ dedus controlului jurisdicţional din perspectiva condiţiilor extrinseci sau intriseci, ci argumentări ce vizează nelegala constituire a Biroului Electoral Central, prematuritatea constituirii acestuia, conflictul de funcţionare a Biroului Electoral Central din perspectiva Legii nr. 115/2015 şi cel prevăzut de O.U.G. nr. 21/2024, critici care însă, nu mai pot fi reluate în raport cu prezumţia reglementată de art. 431 din C. proc. civ., respectiv funcţia pozitivă a lucrului judecat în raport de decizia civilă nr. 2032/10.04.2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Din cuprinsul Procesului-Verbal nr. x/29.04.2024 emis de pârât rezultă, aşa cum s-a arătat, că acesta a vizat exclusiv chestiunea tehnică a tragerii la sorţi a ordinii în care partidele politice, alianţele electorale, alianţa politică şi organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale precum şi a independenţilor, sunt trecuţi pe buletinele de vot întocmite pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, alegeri care au avut loc în data de 9 iunie 2024.
Se constată că actul administrativ contestat a fost emis în vederea organizării alegerilor din data de 9 iunie 2024, epuizându-şi la acea dată efectele.
Din perspectiva impactului pe care o soluţie a instanţei le-ar avea asupra unui act administrativ ale cărui efecte au încetat, în totalitate, prin ajungerea la termenul pentru care a fost emis, se desprinde concluzia că interesul procesual al susţinerii recursului nu mai subzistă, acesta neputând fi justificat de împrejurarea că pe rolul Curţii de Apel Bucureşti se află un dosar în care este contestată măsura excluderii reprezentantului recurentei din cadrul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale şi care, în opinia acestuia ar conduce la nelegala constituire a Biroului Electoral Central.
Totodată, Înalta Curte constată că atât Procesul Verbal nr. 1/BEC 2024/16.03.2024 privind constituirea Biroului Electoral Central, cât şi Procesul-Verbal nr. x/29.04.2024 privind constatarea rămânerii definitive a candidaturilor la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 nr. 1041C/BEC/29.04.2024 sunt acte administrative de aceeaşi forţă, care au intrat în circuitul civil şi şi-au produs pe deplin efectele, astfel că nici argumentele ce vizează nelegalitatea modului de constituire a Biroului Electoral Central, precum şi a procesului electoral, în general, nu pot justifica interesul recurentului - reclamant în susţinerea recursului, întrucât anularea procesului-verbal de stabilire a ordinii de pe buletinele de vot, nu ar produce în acest context niciun efect.
Sancţiunea lipsei interesului este în cauza de faţă aceea a respingerii cererii de recurs, întrucât atât la momentul sesizării instanţei de fond, cât şi la data pronunţării sentinţei atacate erau îndeplinite toate condiţiile de exercitare a acţiunii civile.
În schimb, în circumstanţele descrise mai sus, soluţionarea pe fond a căii de atac şi eventuala reformare a sentinţei în sensul admiterii contestaţiei, în raport cu criticile formulate în recurs, nu ar mai putea produce niciun folos practic pentru recurentul - pârât.
Nici formularea unei excepţii de neconstituţionalitate nu poate justificat un interes privind soluţionarea recursului, întrucât astfel cum a arătat Curtea Constituţională în practica sa (Decizia nr. 660 din 4 iulie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 2 august 2007) "posibilitatea ridicării excepţiei de neconstituţionalitate presupune existenţa unui litigiu pe rolul instanţei, iar soluţionarea acestuia depinde de rezolvarea de către Curtea Constituţională a unei excepţii care are legătură cu cauza" în caz contrar, excepţia de neconstituţionalitate transformându-se într-o veritabilă acţiune directă, pierzându-şi astfel natura sa de excepţie, înţeleasă ca un mijloc de apărare strict legat de obiectul acţiunii cu care este învestită instanţa de judecată.
Cum interesul de a acţiona al recurentului nu mai este actual, astfel cum impun dispoziţiile art. 33 C. proc. civ., se constată că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. d) din acelaşi cod pentru susţinerea căii de atac.
Constată astfel Înalta Curte că, în raport de dispoziţiile art. 248 din C. proc. civ., primează excepţia referitoare la lipsa de interes a recursului, căci instanţa nu poate să pună în discuţia părţilor alte probleme legate de judecarea cauzei deduse ei spre soluţionare, fiind inutilă analiza admisibilităţii cererii depusă în şedinţa publică privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 115/2015, acest mijloc de apărare fiind unul subsidiar.
7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. ca rămas fără interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de Ministerul Public.
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 967 din 5 iunie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal ca rămas fără interes.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 19 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.