Şedinţa publică din data de 10 septembrie 2024
Asupra contestaţiei de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată la data de 8 septembrie 2024 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, a formulat contestaţie împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024, solicitând desfiinţarea acestui act şi să adoptaţi o nouî hotărâre privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024, prin includerea numai a reprezentanţilor formaţiunilor politice din Parlamentul României.
În motivarea contestaţiei, a învederat următoarele:
- în constituirea Biroului Electoral Central a fost acceptat ilegal un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor care nu este formaţiune politică, deputaţii din acest Grup Parlamentar neparticipând la alegeri;
- în constituirea Biroului Electoral Central a fost acceptat ilegal un reprezentant al fundaţiei B., care nu este formaţiune politică şi nu este înregistrată în lista partidelor politice de la Tribunalul Bucureşti. Se ştie că, minoritatea maghiară din România este reprezentată în plan politic de mai multe partide politice constituite pe criterii etnice, dintre care amintim C. şi D.. De asemenea, foarte mulţi etnici maghiari activează în toate partidele parlamentare din România şi în celelalte peste 300 de partide politice înregistrate la Tribunalul Bucureşti;
- în constituirea Biroului Electoral Central a fost acceptat un reprezentant al formaţiunii politice E., care nu a participat la alegerile parlamentare din anul 2020. Această formaţiune politică şi-a constituit în Parlament, în ziua de 2 septembrie 2024, un grup parlamentar format din 12 deputaţi.
- Biroului Electoral Central nu a acceptat un reprezentant al F. care a înştiinţat Secretarul General al Camerei Deputaţilor că are un grup parlamentar format din 10 deputaţi. Această înştiinţare fiind înregistrată la Camera Deputaţilor înaintea E..
Contestatorul apreciază şi argumentează că şi la alegerile locale din anul 2024, Biroul Electoral Central a fost în mod nelegal constituit.
Pentru toate aceste motive, solicită admiterea contestaţiei împotriva Procesului Verbal Nr. l/PVC/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, constatarea nulităţii acestuia şi adoptarea unei noi hotărâri privind constituirea BEC pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024, prin includerea numai a reprezentanţilor formaţiunilor politice din Parlamentul României.
2. Apărările formulate în cauză
Intimatul Biroul Electoral Central nu a depus întâmpinare faţă de contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/05.09.2024.
3. Alte aspecte procesuale
Intimatul Biroul Electoral Central a depus documentaţia care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat în cauză .
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate, Înalta Curte constată nefondată contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii nr. l/PVC/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, pentru următoarele considerente:
Contestatorul A. a formulat contestatie împotriva hotărârii nr. 1 din 05 septembrie 2024, criticând-o pentru nelegalitate.
În ceea ce priveşte primul motiv de nelegalitate referitor la conceptarea în cadrul Biroului Electoral Central a reprezentantului grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, Înalta Curte arată că aceasta s-a făcut în conformitate cu art. 11 alin. (3) din Legea nr. 208/2015.
Potrivit art. 11 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, "În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare, precum şi cu reprezentantul desemnat de Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor în numele organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale membre ale acestuia, comunicaţi în scris de către acestea. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii partidelor politice parlamentare se face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de mandate obţinute la ultimele alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor, în limita numărului maxim de 12 reprezentanţi prevăzut la alin. (1). Stabilirea listei partidelor politice parlamentare şi a numărului cumulat de mandate obţinute la ultimele alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor se face pe baza comunicării Autorităţii Electorale Permanente către preşedintele Biroului Electoral Central. Completarea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal, care constituie actul de învestire. În această organizare, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi.".
Aşadar, din cuprinsul normei mai sus enunţate rezultă că din Biroul Electoral Central face parte reprezentantul desemnat de Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor în numele organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale membre ale acestuia, neavând relevanţă că acest grup nu este o formaţiune politică.
În sensul acestor dispoziţii a fost emisă adresa nr. 3b-19/82/08.07.2024 înregistrată la BEC sub nr. x/04.09.2024, Grupul parlamentar al Minorităţilor Naţionale desemnându-l pe G. ca reprezentant al grupului în BEC.
În ceea ce priveşte critica referitoare la faptul că B. nu este formaţiune politică şi nu are calitate de partid politic, Înalta Curte constată că, potrivit art. 53 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, Organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi, cu excepţia art. 6, art. 10 lit. e), art. 12 alin. (1), art. 18, 19, art. 45 alin. (1) lit. e), art. 46 şi art. 51."
Rezultă deci că, desi nu sunt partide politice organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri li de aplică prevederile legale privitoare la partidele politice, inclusiv dreptul de a face parte din componenţa Biroului Electoral Central.
Nici critica referitoare la prezenţa în cadrul Biroului Electoral Central a unui reprezentant al formaţiunii politice E. nu este întemeiată.
Constată Înalta Curte, din analiza actelor depuse la dosar, că desemnarea reprezentantului E. s-a făcut pe baza adresei comunicate de Camera Deputaţilor din care a rezultat că un număr de 12 deputaţi au aderat la formaţiunea politică constituită în calitate de partid parlamentar, dosar.
Astfel, din adresa nr. x BEC 4 septembrie şi adresa nr. x/2024 rezultă că a fost îndeplinită condiţia prevăzută de art. 1181 din Legea nr. 208/2015 cu privire la definirea ca partid politic parlamentar, în sensul legislaţiei electorale în vigoare, având în vedere informarea privind apartenenţa politică a 12 deputaţi aflaţi în exerciţiul mandatului din data de 2 septembrie 2024 adresată Secretarului General al Camerei Deputaţilor şi Autorităţii Electorale Permanente, prin care a fost certificat statutul de membri ai E..
În ceea ce priveşte reprezentantul F., prin Decizia nr. 3697 din data de 7 septembrie 2024 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat în parte Procesul-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024, în ceea ce priveşte respingerea propunerii de completare a Biroului Electoral Central cu reprezentantul Partidului F. şi a obligat intimatul să completeze componenţa Biroului Electoral Central cu reprezentantul desemnat de F..
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 57 alin. (6) din Legea nr. 208/2025, Înalta Curte va respinge contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 1/05.09.2024, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 1/05.09.2024, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 10 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.