Şedinţa publică din data de 10 septembrie 2024
Asupra contestaţiei de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată la data de 9 septembrie 2024 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central (în continuare BEC), a formulat contestaţie împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024, solicitând determinarea Biroului Electoral Central să intre în legalitate prin respectarea Legii nr. 208/2015 şi a Legii nr. 370/2004, anularea procesului-verbal cu adoptarea unui nou proces-verbal privind constituirea BEC pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024, prin includerea numai a reprezentanţilor formaţiunilor politice din România.
În motivarea contestaţiei, a învederat că nu au fost respectate prevederile legale ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 98 din 25 iulie 2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, respectiv:"La alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024 preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară şi locţiitorii acestora, desemnaţi în conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îndeplinesc calitatea de preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitori ai acestora şi la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024."
Totodată, arată că în BEC au fost acceptaţi în mod ilegal un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, care nu este formaţiune politică, iar deputaţii din acest Grup parlamentar nu au participat la alegeri; un reprezentant al fundaţiei ilegale B., care nu este formaţiune politică şi nu este înregistrată în lista partidelor politice de la Tribunalul Bucureşti; un reprezentant al formaţiunii politice C., care nu a participat la alegerile parlamentare din anul 2020.
De asemenea, susţine în continuare că BEC nu a acceptat un reprezentant al D. care a înştiinţat Secretarul General al Camerei Deputaţilor că are un grup parlamentar format din 10 deputaţi. Menţionează că această înştiinţare a fost înregistrată la Camera Deputaţilor înaintea C., iar Autoritatea Electorală Permanentă (în continuare AEP) a omis să înştiinţeze BEC cu privire la constituirea Grupului Parlamentar al D..
Arată că Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat celor 5 judecători în mod fals faptul că fundaţia ilegală B. este partid politic, la fel ca şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, care nu este formaţiune politică, amândouă ocupând câte un loc al unui partid politic al românilor excluşi din parlament şi de la conducerea ţării.
2. Apărările formulate în cauză
Intimatul Biroul Electoral Central nu a depus întâmpinare faţă de contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024.
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanţa trebuie să se pronunţe mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Aşa fiind, Înalta Curte urmează a analiza mai întâi excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatorului, cu privire la care reţine următoarele:
Potrivit art. 32 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., una dintre condiţiile de exercitare a oricărei acţiuni civile este ca autorul acesteia să aibă calitate procesuală.
Calitatea procesuală este definită de articolul 36 din acelaşi act normativ ca rezultând din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.
În cazul particular al unei contestaţii în materie electorală, calitatea procesuală rezultă din prevederile specifice ale actului normativ incident.
Înalta Curte reţine că în prezenta cauză se contestă Procesul-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024, actul normativ aplicabil fiind Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.
În conformitate cu art. 11 din lege, la data de 05 septembrie 2024 s-a constituit Biroul Electoral Central, format din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 12 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, conform legii, precum şi un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.
În acest sens a fost încheiat Procesul-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024, contestat în cauză.
Înalta Curte reţine şi că modul de formare şi componenţa Biroului electoral Central pot fi contestate în condiţiile art. 19 din Legea nr. 208/2015, potrivit căruia:
"(1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
(2) Contestaţiile se depun la şi se soluţionează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcţionează biroul la care se referă contestaţia sau de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă".
Textul de lege citat instituie, aşadar, reguli clare atât cu privire la obiectul contestaţiei, termenul de exercitare, instanţa competentă, cât şi cu privire la persoana/entitatea care poate formula contestaţie.
Sub acest ultim aspect, se observă că legea conferă legitimare procesuală activă doar partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum şi candidaţilor independenţi.
Totodată, Înalta Curte mai reţine că prin contestaţia formulată nu au fost prezentate argumente din care să rezulte vătămarea contestatorului în urma pretinselor încălcări ale legii cauzată de emiterea Procesului-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024.
Contestatorul, formulând acţiunea în contencios administrativ, trebuie să invoce şi să dovedească o vătămare, fiind un contencios subiectiv, conform art. 1 din Legea nr. 554/2004.
Astfel, contenciosul subiectiv este contenciosul administrativ declanşat la sesizarea persoanei vătămate, în cadrul căruia judecătorul este învestit şi competent să constate existenţa şi întinderea unor drepturi subiective al căror titular este reclamantul, vătămate de către administraţie prin emiterea actului administrativ nelegal sau refuzul de a emite actul administrativ pretins.
În acest caz, judecătorul va trebui să constate în favoarea reclamantului, pe de o parte, existenţa unui drept legal sau a unui interes legitim şi, pe de altă parte, că dreptul sau interesul legitim respectiv a fost vătămat de administraţie prin actul administrativ nelegal atacat.
Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente.
Contenciosul obiectiv este contenciosul administrativ în cadrul căruia judecătorul este învestit şi competent să cerceteze conformitatea actului administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea, fără să fie preocupat dacă reclamantul a suferit sau nu o vătămare a drepturilor sale subiective.
Potrivit prevederilor art. 1 alin. (3)-(8) din Legea nr. 554/2004, contenciosul obiectiv există în cazul acţiunilor care pot fi exercitate de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici sau orice subiect de drept public, când nu se cere ca un drept subiectiv sau interes legitim să fi fost vătămat prin actul administrativ socotit nelegal.
Înalta Curte reţine că, în speţă, este vorba de un contencios subiectiv, judecătorul fiind dator să cerceteze dacă reclamantul este titularul unui drept subiectiv prevăzut de lege sau al unui interes legitim care să-i fi fost vătămat prin actul administrativ vizat de acţiunea prin care a învestit instanţa de contencios administrativ.
Înalta Curte constată că nu este suficientă semnalarea neconformităţii actului infralegislativ cu normele legale pe care acesta le pune în executare, partea care formulează contestaţie în justiţie având obligaţia să argumenteze vătămarea sa directă, nemijlocită.
Aceeaşi exigenţă legală trebuie satisfăcută şi în privinţa persoanelor fizice care au calitatea de candidat în alegeri, cum este cazul reclamantului din prezenta cauză, care trebuie să argumenteze că prin actul administrativ atacat a fost lezat în mod direct, calitatea procesuală activă fiind justificată doar în această ipoteză.
În consecinţă, având în vedere că reclamantul A. nu a indicat în cuprinsul cererii de chemare în judecată în ce constă vătămarea sa prin actul infralegislativ contestat, excepţia lipsei calităţii procesuale active invocate din oficiu este întemeiată, urmând a fi admisă, cu consecinţa respingerii contestaţiei ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active.
Respinge contestaţia formulată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 10 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.