Şedinţa publică din data de 10 septembrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 18.06.2024, pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub numărul de dosar x/2024 contestatoarea Organizaţia Judeţeană a A. Buzău, a înţeles să formuleze contestaţie împotriva Hotărârii BEC nr. 241 H din data de 12.06.2024, emisă de intimatul Biroul Electoral Central, solicitând a se dispune anularea acesteia şi, în consecinţă a se dispune admiterea cererii formulate de aceasta înregistrată la Biroul Electoral Central, cu nr. x/11.06.2024 şi anularea alegerilor din Circumscripţia Electorala nr. 31 Cozieni, judeţul Buzău.
Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 316 din 20 iunie 2024, Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins contestaţia formulată de către contestatoarea Organizaţia Judeţeană a A. Buzău, împotriva Hotărârii BEC nr. 241 H din data de 12.06.2024, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată.
Calea de atac a recursului exercitată în cauză
Împotriva sentinţei nr. 316 din 20 iunie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs contestatoarea Organizaţia Judeţeană a A. Buzău, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În motivarea recursului, contestatoarea a susţinut că instanţa a făcut o interpretare eronată a normelor de drept material incidente în cauză, respectiv a prevederilor Legii nr. 115/2015.
In ceea ce priveşte motivarea Curţii de Apel privind aplicarea ştampilei de control si rezultatul încălcării prevederilor legale raportat la vicierea rezultatului final al votului, arată că:
- încă din momentul în care s-a aflat despre faptul ca au existat printre buletinele de vot utilizate de alegatori buletine care nu poarta stampila de control a secţiei de votare s-a formulat întâmpinare conform prevederilor art. 95 din Legea 115/2015, întâmpinare care a fost respinsa, deci motivul instanţei privind lipsa de diligenţă a membrilor secţiei de votare nu poate fi acceptat, mai ales ca nu era obligaţia acestora de verificare permanentă a a activităţii preşedintelui secţiei de votare, fiecare răspunzând pentru activităţile desfăşurate;
- cu privire la faptul că nu rezulta din actele depuse la dosarul cauzei câte voturi din cele 26 nule au fost declarate nule ca urmare a constatării lipsei ştampilei de control pe ultima pagina, solicită a se ataşa la dosarul prezentei cauze dosarul cu materialele electorale predate de Birou Electoral de Circumscripţie nr. 31 Cozieni Judecătorie Patarlagele, inclusiv voturile nule existente în secţia de Votare nr. 228 Comuna Cozieni, aceasta fiind singura posibilitate de a proba existenţa celor 15 voturi constatate ca fiind nule la nivelul acestei secţii de votare pentru lipsă stampilă de control (12 nule in favoarea candidatului A. -3 nule in favoarea candidatului PNL- total 15)
- referitor la existenta unor probe concrete din care să reiasă câte renumărări ale voturilor au fost efectuate la secţia de votare nr. 228 Bălăneşti, în realitate acestea fiind 7, însă nu are o relevanţă efectivă raportat la frauda de cate ori au fost renumerate voturile, ci că rezultatul votului a fost prejudiciat efectiv prin încălcarea prevederilor legale, cu intenţie sau fără intenţie.
Mai mult decât atât, susţine contestatoarea că instanţa de judecată nu a analizat nici faptul că membrii secţiei de votare au avut variante diferite, în principiu, arătându-se faptul că o perioadă de timp la începutul procesului de votare (nestabilindu-se exact durata acesteia) nu au fost puse stampila de control pe buletinele de vot predate alegatorilor iar aceasta varianta nu putea fi acceptată ca fiind reală întrucât, în cazul în care s-ar fi întâmplat în aceasta modalitate şi stampila de control nu ar fi fost utilizată în perioada
de început a procesului de votare, ar fi trebuit sa existe buletine considerate nule pentru lipsa stampila de control pentru toate tipurile de scrutin, însa, asa cum rezultă din documentele existente la aceasta secţie de votare, pentru celelalte tipuri de scrutin a existat doar un singur vot sau niciunul considerat nul din aceasta cauza.
Mai susţine recurentul că, în ceea ce priveşte lipsa sigilării urnelor de vot instanţa de fond arată ca nu a fost sesizată aceasta situaţie, deşi a fost depusă la dosarul cauzei întâmpinarea nr. 93/10.06.2024 depusa la Biroul Electoral de »Circumscripţie nr. 31 Cozieni imediat ce candidatul nostru a aflat de situaţia expusă şi de incalcarea prevederilor legale.
Consideră că inadvertenţele privind locul din care lipsea sigiliul nu pot influenţa gravitatea situaţei expuse şi consecinţa gravă a încălcărilor prevederilor legale, astfel că hotărârea pronunţată de instanţa de fond este nelegală şi netemeinică, motiv pentru care solicită admiterea prezentului recurs, schimbarea sentinţei pronunţate de instanţa de fond în sensul celor arătate mai sus.
Apărările formulate în cauză
Intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat apărări la recursul promovat de contestatoare.
Alte aspecte procesuale
La termenul de judecată fixat, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Biroului Electoral Central având în vedere faptul că acesta şi-a încetat activitatea la data de 13.07.2024.
Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că se impune a analiza, cu prioritate, chestiunea vizând excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului Biroul Electoral Central, având în vedere că aceasta este o excepţie de fond (ce vizează încălcarea unei condiţii de exerciţiu a acţiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluţionării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părţi, de procuror sau de instanţă din oficiu, în tot cursul procesului, iar potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului.
Rezultă, astfel, că lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate să fie invocată atât în primă instanţă, cât şi în recurs.
Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ. poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută.
Totodată, pentru a fi parte în proces, potrivit dispoziţiilor art. 56 C. proc. civ., este necesară existenţa folosinţei drepturilor civile, respectiv a capacităţii de folosinţă.
În mod corelativ, Înalta Curte reţine şi norme legale cu caracter general, respectiv, art. 32 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., potrivit cărora, "Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală, în condiţiile legii", dar şi art. 40 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care "Cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz, anulabile. De asemenea, în cazul lipsei calităţii procesuale sau a interesului, instanţa va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes, după caz".
Aşadar, capacitatea procesuală de folosinţă este acea condiţie de exerciţiu a acţiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 din C. civ.
Analizând mai întâi, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului Biroul Electoral Central, invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată, raportat la prevederile art. 40 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în conformitate cu care, "Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi."
Deopotrivă, articolul 19 din Regulamentul din 20 martie 2024 de organizare şi funcţionare a birourilor electorale constituite la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 aprobat prin Hotărârea nr. 1 din 20 martie 2024 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 25 martie 2024 prevede că " Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea în termen de 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor legale".
Totodată, Înalta Curte are în vedere şi Decizia nr. 117 D emisă de Biroul Electoral Central în data de 10 iulie 2024, respectiv dispoziţiile art. 1 şi art. 2 din cuprinsul acesteia, ce prevăd că:
- art. 1 - Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024, denumit în continuare Biroul, îşi încetează activitatea în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatelor finale ale alegerilor pentru primari, consiliile locale, consiliile judeţene, preşedinţii consiliilor judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi primarul general al Municipiului Bucureşti din datele de 09 iunie 2024, 23 iunie 2024 şi 7 iulie 2024.
- art. 2 Biroul asigură relaţia cu publicul şi înregistrează solicitările, întâmpinările şi contestaţiile recepţionate cel mai târziu până la data de 10.07.2024, ora 17:00, pe care le soluţionează până la momentul încetării activităţii."
Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, pentru organizarea procesului electoral funcţionează în mod permanent Autoritatea Electorală Permanentă, care emite hotărâri, decizii şi instrucţiuni.
Din ansamblul acestor dispoziţii Înalta Curte reţine că Biroul Electoral Central constituit la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 a fost un organism electoral ce a funcţionat în mod temporar şi s-a format exclusiv pentru organizarea respectivelor alegeri.
Reţinând împrejurarea că rezultatul final al alegerilor pentru Parlamentul European şi al alegerilor locale din anul 2024 a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 661 din 10 iulie 2024, rezultă că pârâtul Biroul Electoral Central constituit la alegerile anterior menţionate şi-a încetat activitatea în termen de 3 zile după această dată, respectiv la data de 13 iulie 2024, astfel că Înalta Curte constată că intimatul - pârât nu mai deţine capacitate procesuală de folosinţă, respectivul birou electoral nemaifiind în fiinţă.
Conform prevederile art. 28 alin. (2) C. civ. orice persoană are capacitate de folosinţă şi, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, capacitate de exerciţiu.
Capacitatea procesuală de folosinţă nu este altceva decât un aspect al capacităţii civile, o reflectare pe plan procesual al capacităţii de folosinţă.
Din aceste prevederi legale rezultă ca o persoană fizică sau juridică poate deveni parte în judecată în calitate de reclamant, pârât, intervenient, dar pentru aceasta, legea pretinde condiţia capacităţii procesuale de folosinţă, pe care ca regulă o au toate persoanele sub rezerva ca acestea să existe în fiinţă.
Cum în speţă, Biroul Electoral Central constituit exclusiv la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, a încetat să mai existe, în prezent intimatul nu mai deţine capacitate procesuală de folosinţă.
Aşadar, având în vedere că una dintre condiţiile de exercitare ale acţiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, rejudecând cauza pe fond, va respinge contestaţia promovată de contestatoarea ORGANIZAŢIA JUDEŢEANĂ A A. BUZĂU în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (2) şi (3) şi art. 56 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursul formulat de contestatoarea ORGANIZAŢIA JUDEŢEANĂ A A. BUZĂU, va casa sentinţa recurată şi, rejudecând, va respinge contestaţia promovată de contestatoare în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de contestatoarea ORGANIZAŢIA JUDEŢEANĂ A A. BUZĂU împotriva sentinţei nr. 316 din 20 iunie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi rejudecând:
Respinge contestaţia promovată de contestatoarea ORGANIZAŢIA JUDEŢEANĂ A A. BUZĂU în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 10 septembrie 2024.