Şedinţa publică din data de 13 septembrie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi la data de 20.07.2023, sub nr. x/2023 petentul A. a formulat, în contradictoriu cu intimatul IPJ Tulcea, plângere contravenţională împotriva procesului-verbal de contravenţie nr. x/13.07.2023.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea Judecătoriei Galaţi
Prin sentinţa civilă nr. 346/2024 Judecătoria Galaţi a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a dispus declinarea cauzei privind pe petentul A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Tulcea în favoarea instanţei competente, respectiv Judecătoria Babadag.
Pentru a pronunţa această soluţie, în esenţă, instanţa a reţinut că prin procesul-verbal de contravenţie nr. x/13.07.2023 petentul a fost sancţionat contravenţional pe motiv că aparatul de radar de pe autospeciala MAI a înregistrat eronat viteza sa de deplasare, din cauza temperaturii scăzute din interiorul acesteia, având aerul condiţionat pornit.
Totodată, Judecătoria Galaţi a constatat că fapta reţinută în sarcina petentului a fost săvârşită la data de 13.07.2023, în loc. Baia, jud. Tulcea, iar locul constatării contravenţiei nu se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Galaţi, ci în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Babadag, astfel cum prevede H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii, potrivit dispoziţiilor art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 (forma în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată).
2.2. Hotărârea Judecătoriei Babadag
Prin sentinţa civilă nr. 373/2024 Judecătoria Babadag, reţinând aceeaşi situaţie de fapt constatată în procesul-verbal de contravenţie atacat, a apreciat că, în cauza dedusă judecăţii, este incidentă competenţa teritorială alternativă, instituită în favoarea contravenientului, iar nu competenţa teritorială exclusivă, acesta putând opta între judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia şi judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul petentul, tocmai fiind o dispoziţie legală în favoarea contravenientului, în temeiul dispoziţiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, articol modificat prin Legea nr. 254/2023 astfel:
"Împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul."
Totodată, instanţa a apreciat că petentul şi-a exercitat dreptul de opţiune, învestind Judecătoria Galaţi cu soluţionarea cauzei, aceasta fiind instanţa în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul, deci instanţă competentă.
În continuare, a arătat că în dreptul român operează principiul neretroactivităţii legii noi, cu unele excepţii de la acest principiu, una dintre acestea fiind legea contravenţională mai favorabilă, caz în care intervine retroactivitatea legii, dacă aceasta este mai favorabilă.
Judecătoria Babadag a reţinut, prin sentinţă, că scopul modificării legislative mai sus menţionate a fost tocmai acela de a facilita contravenienţilor accesul la instanţă prin oferirea posibilităţii de a formula plângere contravenţională şi la instanţa de domiciliu, fiind evident că aceasta este mai favorabilă şi urmează a se aplica retroactiv.
Având în vedere că în aplicarea dispoziţiilor art. 32, alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 şi art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 petentul a înţeles să introducă acţiunea la instanţa de la domiciliul său, aflată în circumscripţia Judecătoriei Galaţi, Judecătoria Babadag, la termenul de judecată din data de 09.02.2024, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Galaţi, excepţie invocată din oficiu şi a constatat ivit conflictul negativ de competenţă.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Examinând aspectele cauzei deduse judecăţii, Înalta Curte constată că petentul A. a formulat şi depus la Judecătoria Galaţi, în contradictoriu cu intimatul IPJ Tulcea, plângere contravenţională împotriva procesului-verbal de contravenţie nr. x/13.07.2023. Cauza a fost declinată la Judecătoria Babadag, care a constatat prezentul conflict negativ de competenţă.
Înalta Curte reţine că motivul care a determinat ivirea conflictului de negativ de competenţă constă în interpretarea dispoziţiilor art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, în sensul retroactivării lor, ca lege contravenţională mai favorabilă.
Faţă de argumentele expuse în sentinţa civilă nr. 373/2024 pronunţată Judecătoria Babadag, Înalta Curte reţine dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţia României:
"Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.", precum şi dispoziţiile art. 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 care prevăd că:
"(1) Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenţie, ea nu se mai sancţionează, chiar dacă a fost săvârşită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ 3. (2) Dacă sancţiunea prevăzută în noul act normativ este mai uşoară se va aplica aceasta. În cazul în care noul act normativ prevede o sancţiune mai gravă, contravenţia săvârşită anterior va fi sancţionată conform dispoziţiilor actului normativ în vigoare la data săvârşirii acesteia."
Înalta Curte constată că o lege contravenţională mai favorabilă, din perspectiva art. 15 alin. (2) din Constituţia României, presupune intervenţia unui act normativ ulterior săvârşirii contravenţiei, act normativ care fie nu mai prevede conduita socială sancţionată contravenţional de legea veche, fie impune un tratament sancţionator mai blând.
În continuare, Înalta Curte reţine că actul normativ mai favorabil este reprezentat de acea dispoziţie normativă care atenuează condiţiile răspunderii contravenţionale pentru o contravenţie concret determinată, indiferent dacă vizează sancţiunea principală sau sancţiunile complementare şi care se va aplica în toate situaţiile în care raportul contravenţional procedural nu este definitivat.
Or, dispoziţiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 conferă petenţilor posibilitatea alegerii judecătoriei la care pot depune plângere, astfel: fie cea în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta, fie judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul.
Înalta Curte apreciază că înlesnirea accesului la instanţă pentru contravenienţi prin oferirea posibilităţii de a formula plângere contravenţională şi la instanţa de domiciliu reprezintă o chestiune favorabilă acestora, însă este în afara delimitărilor dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte legea contravenţională mai favorabilă.
Astfel, competenţa teritorială alternativă prevăzută de art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 nu reprezintă o înlăturare a sancţiunii contravenţionale (decontravenţionalizare) şi nici o dispoziţie normativă care atenuează condiţiile răspunderii contravenţionale, ci o măsură de organizare a instanţelor de judecată de a veni în întâmpinarea petenţilor pentru a le facilita accesul la justiţie.
Înalta Curte reţine că legea contravenţională mai favorabilă împrumută un sens asemănător celui din legea penală, fiind în strânsă legătură cu norma substanţială care reglementează o anumită sancţiune pentru fapta săvârşită. Legea contravenţională mai favorabilă nu are în vedere norme procedurale de aplicare a sancţiunii sau de executare a acesteia ci, în sine, sancţiunea.
Prin urmare, având în vedere că dispoziţiile legale invocate în cauză nu retroactivează în sensul unei legi contravenţionale mai favorabile, neavând nicio legătură cu sancţiunea, instanţa învestită cu regulatorul de competenţă reţine că revine Judecătoriei Babadag competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A..
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Babadag.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. şi pe intimatul IPJ Tulcea în favoarea Judecătoriei Babadag.
Fără cale de atac.
Pronunţată astăzi, 13 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.