Şedinţa publică din data de 16 septembrie 2024
Asupra contestaţiei de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2024, contestatorul A. a formulat contestaţie împotriva procesului-verbal nr. x/PVC/13.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024.
În motivarea contestaţiei s-a arătat că potrivit Constituţiei României art. 1 alin. (5) "În România, respectarea Constituţiei a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie." La art. 16 din Constituţie, aliniatul 1 se precizează următoarele:
"Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări." Tot în Constituţie, la art. 40 alin. (2) se prevede:
"Partidele sau organizaţiile care prin scopurile ori prin activitatea lor militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale."
Aceste prevederi ale Constituţiei României nu au fost respectate de către Biroului Electoral Central cu ocazia constituirii sale în ziua de 13 septembrie 2024.
Biroul Electoral Central a încălcat prevederile Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:
"Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 10 reprezentanţi ai formaţiunilor politice."
La constituirea Biroului Electoral Central nu au fost respectate aceste prevederi legale, deoarece a fost acceptată ilegal reprezentarea fundaţiei B. în Biroul Electoral Central, în condiţiile în care aceasta nu este formaţiune politică şi nu este înregistrată în lista partidelor politice de la Tribunalul Bucureşti. Fundaţia B. este un ONG înregistrată în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
S-a arătat că principalul obiectiv declarat şi susţinut de liderii B. este reprezenmtat de dezmembrarea teritorială a României, obţinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a Ardealului şi anexarea acestei multimilenare provincii a Geţiei Edenice (adevărata Ţară Sfântă), cu continuatorea ei sub denumirea falsificată de România (care înseamnă ţara iobagilor), începând cu data de 24 ianuarie 1862. De la apariţia B. şi până în prezent, această organizaţie antiromânească nu a recunoscut Constituţia României, nici Limba Română, nici Imnul Naţional şi nici Ziua Naţională a României 1 decembrie.
Contestatorul a menţionat că B. este o organizaţie antiromânească, şovină şi extremistă ce acţionează sistematic, împreună cu Ungaria, împotriva Statului Naţional Unitar Român, pentru dezmembrarea teritorială a României şi anexarea Ardealului la Ungaria, nu recunoaşte Marea Unire şi care nu a semnat Declaraţia de la Alba Iulia adoptată cu ocazia Marii Uniri.
Niciodată B. nu a depus la Tribunalul Bucureşti dosarul pentru înregistrarea ca partid politic, nici când legea prevedea cel puţin 25000 de susţinători şi nici în prezent când sunt suficiente doar trei persoane pentru a înfiinţa un partid politic. B. cu sprijinul Ungariei, a acţionat diabolic pentru epurarea pe criterii etnice şi alungarea românilor din numeroase localităţi, mai ales din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
S-a invocat şi faptul că B. susţinută de către partidele politice care s-au aflat la guvernarea României nu a respectat şi nu respectă principiile democraţiei. În Parlamentul României, senatorii şi deputaţii B. au depus foarte multe propuneri legislative prin care se solicită autonomia teritorială şi culturală a aşa-zisului Ţinut Secuiesc, care cuprinde judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. B. împreună cu Ungaria au coordonat numeroasele acţiuni vizând retrocedarea ilegală a numeroase clădiri, terenuri agricole şi uriaşe suprafeţe de păduri din România. Astfel s-a ajuns la împroprietărirea urmaşilor foştilor proprietari din "Procesul Optanţilor", la împroprietărirea "Statusului Romano-Catorlic" şi a "Ordinelor catolice maghiare" care niciodată nu au avut în Ardeal imobile în proprietate, ci numai în administrare. Ungaria împreună cu B. şi cu complicitatea guvernelor de la Bucureşti organizează în fiecare an cursurile Universităţii de vară de la Tuşnad la care au participat Preşedinţi şi Premieri ai Ungariei, mulţi miniştrii şi lideri ai partidelor politice din Ungaria care au prezentat acţiunile întreprinse de guvernul de la Budapesta pentru anexarea Ardealului la Ungaria. Începând cu anul 2024, cursurile Universităţii de vară de la Tuşnad sunt finanţate şi din bugetul statului român.
În opinia contestatorului, Autoritatea Electorală Permanentă a propus ilegal şi cu complicitatea reprezentanţilor partidelor politice parlamentare, ca din Biroul Electoral Central să facă parte reprezentantul fundaţiei antiromâneşti, extremiste şi şovine cu numele de B.. S-a ajuns la această complicitate cu scopul de a acţiona împreună pentru fraudarea alegerilor prezidenţiale de la sfârşitul acestui an.
În BEC a fost acceptat ilegal un reprezentant al fundaţiei B. care nu este formaţiune politică şi nu este înregistrată în lista partidelor politice de la Tribunalul Bucureşti, dat fiind că minoritatea maghiară din România este reprezentată în plan politic de mai multe partide politice. Etnicii maghiari din România s-au înscris şi activează în numeroase fundaţii, asociaţii şi ligi constituite pe criterii etnice, iar minoritatea maghiară din România a refuzat să facă parte, prin fundaţia B., din Grupul Parlamentar al minorităţilor etnice din Camera Deputaţior. Astfel, sunt sfidate prevederile Constituţiei României, art. 16 alin. (1), respectiv cetăţenii români de etnie maghiară care au cu toţii dublă cetăţenie, adică şi a Ungariei, nu sunt "egali în faţa legii şi autorităţilor publice, fără privilegii şi fară discriminări."
Având în vedere argumentele prezentate, contestatorul a solicitat: - anularea Hotărârii ilegale nr. 1/13 septembrie 2024 privind constituirea Biroului Electoral Central; - să se dispună ca Biroul Electoral Central să intre în legalitate prin respectarea Constituţiei României şi a Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României. - sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea B.."
La data de 15 septembrie 2024, contestatorul a depus memoriu de completare a motivării contestaţiei formulate, în cuprinsul căreia s-a arătat că se "contestă legalitatea şi justeţea prezenţei în BEC inclusiv a C., D., E. şi a fundaţiei antiromâneşti B."
În motivare, s-a arătat că C., D., B. au ajuns la conducerea ţării în urma Loviturii de stat străine, evreieşti, în 1989, executată de trupele Moscovei, ale Tratatului de la Varşovia, împreună cu cele ale SUA/NATO ş.a., având misiunea să distrugă România şi să creeze un stat Israel pe teritoriul României.
S-a arătat că cele trei partide s-au constituit într-o grupare infracţională străină care a înlăturat românii de la conducerea ţării, organizând de 35 de ani un simulacru electoral pe care-l numesc alegeri, împiedicându-i pe români să-şi aleagă conducători din neamul lor, întotdeauna în fruntea ţării fiind impuşi, "din întâmplare", doar alogeni, respectiv străini colonizaţi pe pământul românesc de imperiile hrăpăreţe şi ucigaşe, colonişti care sunt în misiune şi care au fost îndoctrinaţi, acţionează împotriva românilor/valahilor/geţilor băştinaşi, colonişti care să-i urască, înrobească, batjocorească, jefuiască, deznaţionalizeze, desproprietărească, dezrădăcineze, deporteze, folosească pentru plăcerile, interesele şi nevoile lor, într-un cuvânt să-i distrugă pe români aşa cum au făcut în America, Australia, Africa, Europa, Asia.
Această grupare infracţională împiedică de 35 de ani reîntregirea ţării cu Republica Moldova, menţinând artificial două state româneşti cu consecinţe catastrofale pentru români, adoptând şi perpetuând politica nazisto-bolşevică evreiasccă a Pactului Hitler-Stalin încheiat la 23 august 1939. Partidele menţionate s-au aliat cu fundaţia antiromânească B. care acţionează continuu pentru dezmembrarea României şi care a votat împotriva Constituţiei României pe care nu a respectat-o şi nu o respectă, beneficiind de finanţări uriaşe de la bugetul public, de la UE şi din alte surse, de personal angajat plătit din banii publici, având acces nelimitat la media pe banii românilor faţă de alţi candidaţi.
În continuare, contestatorul aduce diverse critici în legătură cu cele trei partide, afirmând că ele nu deţin calitatea de competitorii electorali egali cu ceilalţi, nu concurează de pe poziţii egale, ci sunt privilegiaţi, beneficiind de condiţii infinit mai avantajoase faţă de ceilalţi prin fără/de/legi impuse ţării.
Având în vedere că cele trei partide urăsc românii atât de mult încât doresc să desfiinţeze poporul roman şi să distrugă România, au impus un monopol mediatic în scopul manipulării poporului, nu se poate discuta despre derularea unor alegeri libere.
Prezenţa pe scena politică a fundaţiei etnice antiromâneşti B. contravine prevederilor art. 1-5 ş.a. din Legea nr. 14 din 9 ianuarie 2003, Legea partidelor politice, fiind totodată neconstituţională deoarece contravine art. 1-8, 62 (2) din Constituţia României, art. 56 (1) lit. a), b), c) din O.G. nr. 26/2000.
2. Alte aspecte procesuale
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, respectiv documentaţia care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat, depusă de către intimatul Biroul Electoral Central.
La termenul de judecată fixat, reprezentantul Ministerul Public, dar şi instanţa, din oficiu, au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatorului
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanţa trebuie să se pronunţe mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Aşa fiind, Înalta Curte urmează a analiza mai întâi excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatorului din perspectiva condiţiilor generale de exercitare a acţiunii în contencios administrativ, prin raportare la prevederile art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 8 alin. (1) şi (1)1 din Legea nr. 554/2004.
Calitatea procesuală este o chestiune de legitimare care se impune printre condiţiile cerute persoanei, pentru a fi parte litigantă ori parte în proces, în orice tip de litigiu dedus instanţelor de judecată. Calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecăţii.
Distinct de condiţiile exercitării acţiunii civile, legea contenciosului administrativ instituie, în justificarea calităţii procesuale, cerinţa afirmării unui drept subiectiv şi justificarea unui interes al părţii de a acţiuna, împrejurări care trebuie analizate în funcţie de trăsăturile specifice raportului de drept dedus judecăţii, caracterizat de preeminenţa interesului public.
Înalta Curte reţine că, în cauză, se contestă Procesul-verbal nr. x/PVC/13.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024, actul normativ aplicabil fiind Legea nr. 370/2004.
Potrivit cu art. 16 alin. (4) din Lege, la data de 13 septembrie 2024 s-a constituit Biroul Electoral Central, format din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar. În acest sens a fost încheiat Procesul-verbal nr. x/PVC/13.09.2024, atacat de către contestator.
Or, legiuitorul a instituit prin dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 370/2004 procedura de contestare a constituirii Biroului Electoral Central, respectiv:
"(1) Formaţiunile politice care participă la alegeri şi candidaţii pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult două zile de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
(2) Contestaţiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se soluţionează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă.".
Textul de lege citat stabileşte aşadar reguli clare atât cu privire la obiectul contestaţiei, termenul de exercitare, instanţa competentă, cât mai ales cu privire la persoana/entitatea care poate formula contestaţie, desprinzându-se intenţia legiuitorului de a limita sfera persoanelor/entităţilor care pot ataca în justiţie constituirea Biroului Electoral Central, având în vedere natura raportului juridic şi celeritatea specifică procesului electoral.
Observă Înalta Curte că, în susţinerea dreptului de a formula contestaţie, contestatorul invocă deţinerea calităţii de candidat independent, care l-ar include în enumerarea limitativă din textul de lege, fără însă a proba această împrejurare, referitoare la deţinerea uneia dintre calităţile reclamate de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 370/2004.
Mai apoi, chiar în împrejurarea în care deţinerea calităţii de candidat independent ar fi probată, se constată că astfel de dovezi nu sunt apte să justifice, singure, deţinerea calităţii procesuale active în formularea acţiunii în contencios administrativ, având ca obiect anularea Procesul-verbal nr. x/PVC/13.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central, fiind necesară îndeplinirea unor condiţii suplimentare, astfel cum sunt acestea reglementate de art. 1 alin. (1) şi (2), respectiv art. 8 alin. (1) şi alin. (11) din Legea nr. 554/2004.
Potrivit Legii contenciosului administrativ, art. 1 alin. (1) şi (2):
"(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.
(2) Se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.(...)"
Totodată, potrivit art. 8 alin. (1) şi alin. (1)1 din acelaşi act normativ:
"1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale.(...).
(11) Persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. (...)"
Aceste dispoziţii pun în aplicare norma constituţională cuprinsă la art. 52 din Constituţia României potrivit căreia condiţiile şi limitele dreptului de a obţine recunoaşterea vătămării unui "interes legitim" se stabilesc prin lege organică.
Având în vedere aceste prevederi, se desprinde concluzia că, potrivit Legii contenciosului administrativ, calitatea procesuală în raportul de drept administrativ se apreciază prin raportare la noţiunea de interes legitim privat, deoarece conform art. 2 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 554/2004, prin interes legitim privat se înţelege posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat.
În mod excepţional, legea lasă persoanelor vătămate posibilitatea formulării unor acţiuni care au drept temei încălcarea unui interes legitim public, cu condiţia ca afirmarea încălcării acestuia să aibă un caracter subsidiar faţă de invocarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat, în condiţiile art. 8 alin. (1)1 şi alin. (1)2 din Legea nr. 554/2004.
Interesul legitim public reprezintă conform art. 2 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 554/2004, interesul care vizează ordinea de drept şi democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenţei autorităţilor publice.
Verificând din această perspectivă cererea de chemare în judecată, Înalta Curte constată că reclamantul A. nu justifică încălcarea unui interes legitim privat, având în vedere că demersul său procesual vizează exclusiv apărarea unui interes public, astfel cum rezultă din criticile formulate, respectiv apărarea unor interese naţionale în faţa unor influenţe străine exercitate prin intermediul partidelor politice care, potrivit art. 16 din Legea nr. 370/2004, desemnează reprezentanţi în cadrul Biroului Electoral Central.
În consecinţă, pentru motivele arătate, în absenţa invocării unui astfel de drept sau interes încălcat prin procesul-verbal atacat, excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de reprezentantul Ministerului Public, dar şi din oficiu de instanţă, este întemeiată, urmând a fi admisă.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ. raportat la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 8 alin. (1) şi (1)1 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatorului, invocată de reprezentantul Ministerului Public şi din oficiu de instanţă şi va respinge contestaţia ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatorului, invocată de reprezentantul Ministerului Public şi din oficiu de instanţă.
Respinge contestaţia formulată şi completată de contestatorul A. împotriva procesului-verbal nr. x/PVC/13.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 16 septembrie 2024.