Şedinţa publică din data de 17 septembrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 23.02.2023 şi înregistrată sub nr. x/2023 pe rolul Curţii de Apel Galaţi, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime şi să se dispună plata drepturilor băneşti de care a fost privat în mod nelegal, în sensul actualizării pensiei, drepturi vătămate prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, desfiinţarea O.U.G. nr. 59/2017 şi obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fondurile necesare pentru restituirea sumelor privind indexarea şi actualizarea pensiei de care ar fi beneficiat dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor art. 59 şi art. 60, din Legea 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii 153/2017, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017, şi H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad, publicată în M.Of. nr. 41 din 13.01.2023, obligarea pârâţilor să restituie sumele reţinute din pensie, rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea 153/2017, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 şi art. 60 din Legea 223/2015 şi H.G. nr. 28/2023, art. 1 şi art. 2, conform gradului de colonel, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi a plăţii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.
2. Sentinţa instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 126/2023 din 20 iunie 2023, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia necompetenţei materiale invocată de pârâta Casa de Pensii Sectorială a MAI.
A admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de pârâtul Guvernul României.
A respins, ca inadmisibilă, acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul Romaniei şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, având ca obiect, acţiuni împotriva ordonanţelor guvernului.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 126/2023 din 20 iunie 2023 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A. şi în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe
Arată recurentul că acţiunea promovată vizează, în primul rând, drepturile rezultate din pensie, respectiv plata drepturilor din pensie de care recurentul a fost privat la actualizarea pensiei, urmare reglementărilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017 şi obligarea Guvernului Romaniei sa asigure fondurile necesare pentru plata sumelor de care ar fi beneficiat prin indexarea şi actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea din fonduri publice, daca nu interveneau modificarile aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra art. 59) si 60) din Legea 223/2015.
Al doilea capăt principal de cerere a vizat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiile art. VII, pct. 2 si 3 din O.U.G. nr. 59/2027, prin raportare la dispozitiile art. 1 alin. (3) si (5) si ale art. 79 alin. (1) din Constitutie care afecteaza Ordonanta Guvernului nr. 59/2017 în ansamblul sau, arată recurentul.
Totodată, precizează că şi-a întemeiat cererea pe prevederile art. 7 alin. (5) şi art. 9, alin. (1), alin. (2), alin. (4) şi alin. (5) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Apreciază că în mod greşiti instanţa de fond a concluzionat că "motivarea excepţiei invocate constituie şi motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată, situaţie faţă de care excepţia invocată îşi pierde natura de excepţie[...] transformându-se într-o veritabilă acţiune directă".
Concluzionând, aprecieză că instanţa de fond a constatat greşit că prin demersul judiciar iniţiat, cererea are un singur petit principal, respectiv excepţia de neconstituţionalitate a dispozitiilor art. VII pct. 2 si 3 din O.U.G. nr. 59/2017, admiţând excepţia inadmisibilităţii, cu consecinţa respingerii acţiunii ca inadmisibilă.
4. Apărările formulate în recurs
Intimaţii-pârâţi Guvernul Romaniei şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne au formulat întâmpinări în cuprinsul cărora au invocat excepţia tardivităţii recursului declart, excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare. În subsidiar, au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de motivele de casare invocate şi dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte reţine următoarele:
Prealabil, Înalta Curte va respinge excepţia tardivităţii recursului declarat de reclamantul A. reţinând că potrivit dovezii aflată la dosar fond, hotărârea a fost comunicată la data de 28 august 2023, iar calea extraordinară de atac a recursului a fost declarată la data de 11 septembrie 2023, potrivit dovezii aflată la dosar recurs, cu respectarea termenului legal de 15 zile prevăzut de dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 554/2004.
De asemenea, Înalta Curte respinge excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrare în cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile C. proc. civ. invocată de intimata pârâtă Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne apreciind că, în mod formal, criticile recurentului se circumscriu cazurilor de casare reglementate de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.
Obiectul cauzei de faţă îl reprezintă cererea reclamantului B. prin care a solicitat să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime şi să se dispună plata drepturilor băneşti de care a fost privat în mod nelegal, în sensul actualizării pensiei, drepturi vătămate prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, desfiinţarea O.U.G. nr. 59/2017 şi obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fondurile necesare pentru restituirea sumelor privind indexarea şi actualizarea pensiei de care ar fi beneficiat dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor art. 59 şi art. 60, din Legea 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii 153/2017, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017, şi H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad, publicată în M.Of. nr. 41 din 13.01.2023, obligarea pârâţilor să restituie sumele reţinute din pensie, rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea 153/2017, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 şi art. 60 din Legea 223/2015 şi H.G. nr. 28/2023, art. 1 şi art. 2, conform gradului de colonel, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi a plăţii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.
Instanţa de fond a reţinut că în sensul art. 9 alin. (1) din Legea 554/2004, obiectul principal al cererii nu poate fi constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă, context în care a reţinut, cu titlu de principiu, că în lipsa unei acţiuni având ca obiect principal o cerere subsumată dispoziţiilor art. 9 alin. (5) din Legea 554/2004, nu este admisibilă o cerere având ca finalitate accesarea mecanismului procedural prevăzut de art. 9 alin. (1) din acelaşi act normativ.
Totodată, instanţa de fond a apreciat că inadmisibilitatea cererii este deopotrivă aplicabilă şi în situaţiile în care, deşi sunt formulate petite care din perspectiva părţii corespund situaţiilor reglementate de art. 9 alin. (5) din Legea 554/2004, aceste petite sunt formal deduse judecăţii, neputând fi soluţionate ca atare pe fond, fie din perspectiva cadrului procesual, fie ca urmare a verificării noţiunilor reglementate explicit de art. 9 alin. (5) din Legea 554/2004.
A conchis instanţa de fond, raportat la motivarea în fapt a demersului judiciar iniţiat, că cererea formulată de reclamant are, practic, un singur petit principal, respectiv excepţia de neconstituţionalitate extrinsecă a dispoziţiilor art. VII, pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 79 alin. (1) din Constituţie.
Înalta Curte constată că reclamantul a introdus o acţiune întemeiată pe dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 care reglementează acţiunile împotriva ordonanţelor Guvernului şi că potrivit alin. (5) această acţiune poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative.
Raportat la aceste dispoziţii legale, Înalta Curte reţine că este admisibilă solicitarea de despăgubiri pentru prejudiciul pricinuit prin punerea în aplicare a dispoziţiilor art. VII din O.U.G. nr. 59/04.08.2017, articol prin care a fost modificat art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
Obiectul acţiunii prevăzut de art. 9 alin. (5) din lege poate viza acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative.
Acţiunea formulată este într-adevăr însoţită de excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017, însă nu se poate aprecia că motivarea excepţiei invocate constituie şi motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată, "... situaţie faţă de care excepţia invocată îşi pierde natura sa de excepţie, înţeleasă ca un mijloc de apărare care nu pune în discuţie fondul pretenţiei deduse judecăţii, transformându-se într-o veritabilă acţiune directă", astfel cum reţine instanţa de fond.
De altfel, chiar dacă într-o exprimare mai puţin juridică partea solicită printre altele şi desfiinţarea O.U.G. nr. 59/2017, pretenţie care, faţă de dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Legea 554/2004, coroborat şi cu prevederile art. 126 alin. (6) teza a doua din Constituţie, nu poate constitui obiectul unei acţiuni introduse pe calea contenciosului administrativ, astfel cum punctează instanţa fondului, revine judecătorului obligaţia de a stabili potrivit principiului disponibilităţii consacrat de dispoziţiile art. 9 alin. (2) C. proc. civ. şi limitelor rolului activ stabilite de art. 22 alin. (6) C. proc. civ. obiectul acţiunii în contencios administrativ, evident cu respectarea limitelor învestirii.
În raport de toate aceste aspecte, Înalta Curte apreciază că, în cauza de faţă, considerentele hotărârii de fond nu respectă exigenţele unei motivări corespunzătoare, care să ofere certitudinea analizării efective şi complete a cauzei şi a argumentelor părţilor, astfel încât se impune casarea integrală a hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În raport de soluţia de casare cu trimitere la rejudecare, Înalta Curte apreciază ca fiind inutilă analizarea celorlalte motive de recurs invocate de recurentul reclamant fondate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., acestea urmând a fi avute în vedere de instanţa de fond în rejudecare.
În consecinţă, recursul urmează a fi admis, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 497 C. proc. civ., dispunându-se casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea lămuririi depline a situaţiei de fapt şi de drept invocate în cauză, spre rejudecare Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia tardivităţii şi excepţia nulităţii recursului declarat de reclamantul A..
Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 126/2023 din 20 iunie 2023 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 17 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.