Şedinţa publică din data de 26 septembrie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi la 22.05.2023, sub numărul x/2023, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, au solicitat anularea Ordinului Procurorului General al PÎCCJ nr. 569/21.04.2023 şi acordarea salariului brut lunar în plată cu recunoaşterea suplimentului postului şi suplimentului treptei de salarizare (astfel încât sporul pentru condiţii vătămătoare sau periculoase să fie stabilit prin aplicarea procentului de 15% la salariul de bază brut lunar în care se regăsesc incluse şi cele două suplimente) majorat cu 25% conform prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017.
De asemenea, au solicitat:
1) obligarea pârâţilor, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, la acordarea/recunoaşterea/stabilirea salariului brut lunar în plată cu includerea suplimentului postului şi suplimentului corespunzător treptei de salarizare (astfel încât sporul pentru condiţii vătămătoare să fie stabilit prin aplicarea procentului de 15% la salariul de bază brut lunar în care se regăsesc incluse şi cele două suplimente), majorat cu 25% conform prevederilor art. 38 alin. (3) lit. (a) din Legea nr. 153/2017, fără a fi afectate de aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din acelaşi act normativ, începând cu data de 01.01.2018/data încadrării (după caz) şi în continuare, până la încetarea raporturilor de serviciu, în mod similar cu cel al funcţionarilor publici din cadrul instanţelor, respectiv, din cadrul Curţii de Apel Galaţi, Curţii de Apel Iaşi, Curţii de Apel Bucureşti, Curţii de Apel Craiova, Curţii de Apel Suceava şi Curţii de Apel Târgu Mureş;
2) obligarea pârâtei Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la emiterea ordinului/deciziei de salarizare privind stabilirea salariului brut lunar în plată cu includerea suplimentului postului şi suplimentului corespunzător treptei de salarizare (astfel încât sporul pentru condiţii vătămătoare sau periculoase să fie stabilit prin aplicarea procentului de 15% la salariul de bază brut lunar în care se regăsesc incluse şi cele două suplimente), majorat cu 25% conform prevederilor art. 38 alin. (3) lit. (a) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, fără a fi afectate de aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din acelaşi act normativ, începând cu data de 01.01.2018/data încadrării (după caz) şi în continuare, până la încetarea raporturilor de serviciu ale fiecărui reclamant, în mod similar cu cel al funcţionarilor publici din cadrul instanţelor, respectiv, din cadrul Curţii de Apel Galaţi, Curţii de Apel Iaşi, Curţii de Apel Bucureşti, Curţii de Apel Craiova, Curţii de Apel Suceava şi Curţii de Apel Târgu Mureş;
3) obligarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi la asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea plăţii, precum şi la efectuarea plăţii sumelor reprezentând diferenţe de drepturi salariate calculate pe baza salariului brut lunar în plată stabilit cu includerea suplimentului postului şi suplimentului corespunzător treptei de salarizare (astfel încât sporul pentru condiţii vătămătoare sau periculoase să fie stabilit prin aplicarea procentului de 15% la salariul de bază brut lunar în care se regăsesc incluse şi cele două suplimente), majorat cu 25% conform prevederilor art. 38 alin. (3) lit. (a) din Legea nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, fără a fi afectate de aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din acelaşi act normativ, din care se scad drepturile salariale plătite reclamanţilor, începând cu data de 01.01.2018/data încadrării (după caz) şi în continuare, până la punerea în plată efectiv a noii salarizări pentru fiecare reclamant. Cu precizarea că, în situaţia dată, înţelegem că repararea prejudiciului prin plata sumelor restante pentru fiecare reclamant este necesar să se realizeze în baza unui raport de expertiză contabilă judiciară efectuat de către un expert desemnat de către instanţa de judecată în cadrul litigiului pentru care a fost formulată prezenta cerere de chemare în judecată;
4) actualizarea sumelor stabilite mai sus cu indicele de inflaţie stabilit de Institutul Naţional de Statistică şi acordarea dobânzii legale şi daune interese moratorii, pentru executarea cu întârziere a acestor obligaţii de plată, calculate începând cu data scadenţei plăţii sumelor ce ar fi trebuit să fie achitate reclamanţilor şi până la plata efectivă a sumelor cuvenite;
5) obligarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi la asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea plăţii, precum şi la efectuarea plăţii către fiecare reclamant a sumelor reprezentând salariul brut lunar în plată stabilit cu includerea suplimentului postului şi suplimentului corespunzător treptei de salarizare (astfel încât sporul pentru condiţii vătămătoare să fie stabilit prin aplicarea procentului de 15% la salariul de bază brut lunar în care se regăsesc incluse şi cele două suplimente), majorat cu 25% conform prevederilor art. 38 alin. (3) lit. (a) din Legea nr. 153/2017, fără a fi afectate de aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din acelaşi act normativ, începând cu data de 01.01.2018/data încadrării (după caz) şi în continuare, până la încetarea raporturilor de serviciu.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa nr. 137 din 10 aprilie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, având ca obiect anulare Ordin, în favoarea Curţii de Apel Galaţi.
Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a reţinut, în esenţă, că sunt incidente prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, apreciind că litigiul dedus judecăţii reprezintă o acţiune în contencios administrativ prin care reclamanţii urmăresc anularea unui act administrativ emis de o autoritate centrală, respectiv Procurorul General al PÎCCJ.
2.2. Prin sentinţa nr. 171 din 6 iunie 2024, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulate de formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, în favoarea Tribunalului Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.
A reţinut instanţa că nu îi aparţine competenţa materială de soluţionare a cauzei, întrucât actul contestat priveşte salarizarea funcţionarilor publici, iar în privinţa managerilor economici din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi parchetelor de pe lângă tribunale nu există reglementări speciale în privinţa competenţei. În concluzie, a apreciat că sunt incidente prevederile art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 potrivit cărora "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe."
II. Decizia Înaltei Curţi pronunţată în regulator de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 şi art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente, reţinând că este vorba despre un conflict negativ de competenţă tipic.
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit urmare a declinărilor succesive, în raport cu hotărârile pronunţate şi cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte reţine următoarele.
Aspectul care a generat conflictul negativ între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi prevederile legale incidente în materie.
În raport de modalitatea de formulare a acţiunii, cererea de chemare în judecată vizează solicitarea reclamanţilor, în calitate de funcţionari publici, de anulare a Ordinului Procurorului General al PÎCCJ nr. 569/21.04.2023.
În acest context, Înalta Curte reţine că pentru determinarea instanţei competente material să soluţioneze prezentul proces prezintă relevanţă natura dreptului pretins de reclamanţi şi calitatea acestora de funcţionari publici, respectiv raporturile juridice dintre autorităţile pârâte chemate în judecată şi titularii demersului judiciar.
Potrivit Anexei VIII din - Familia ocupaţională administraţie din Legea 153/2017, managerii economici din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi parchetelor de pe lângă tribunale sunt funcţionari publici, iar potrivit art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe."
Raportând contextul factual al cauzei la textele de lege anterior citate, Înalta Curte constată că reclamanţii, manageri economici în cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi parchetelor de pe lângă tribunale, au calitatea de funcţionari publici, iar actul administrativ contestat priveşte raporturile lor de serviciu.
Prin urmare, prezentul litigiu se supune, din punct de vedere al competenţei instanţei de judecată, prevederilor art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care stabilesc competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, în privinţa managerilor economici din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi parchetelor de pe lângă tribunale neexistând reglementări speciale în privinţa competenţei.
Totodată, Înalta Curte constată că în cauză nu poate fi reţinută incidenţa art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care stabileşte competenţa materială de soluţionare a cauzei în raport de rangul autorităţii emitente, deoarece dispoziţia legală de la art. 536 din Codul Administrativ este o normă de drept specială care, în materia supusă judecăţii, derogă de la dreptul comun reprezentat de legea contenciosului administrativ potrivit principiului de drept specialia generalibus derogant (norma specială derogă de la norma de drept generală) şi este de imediată aplicabilitate.
În acest context, în ceea ce priveşte competenţa teritorială, Înalta Curte reţine că reclamanţii au domiciliul în judeţul Galaţi şi, potrivit art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său".
2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă
În considerarea argumentelor arătate la pct. II.1 din prezenta decizie, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A. şi B. şi pe pârâţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, în favoarea Tribunalului Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 26 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.