Şedinţa publică din data de 15 octombrie 2024
Asupra contestaţiei;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul contestaţiei
Prin contestaţia înregistrată la data de 14.10.2024, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub numărul de dosar x/2024 contestatorul A. a înţeles ca, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, să conteste Procesul-verbal înregistrat sub nr. x PVC BEC/P.R.2024 din data de 13.10.2024, încheiat cu ocazia completării Biroului Electoral Central cu reprezentanţii formaţiunilor politice care nu sunt reprezentate în Parlament şi au propus candidaţi la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024.
Astfel, solicită instanţei anularea Procesului-verbal pe considerentul că solicitarea sa de desemnare a unui reprezentant în BEC trebuia să fie soluţionată printr-o decizie, nu printr-un proces-verbal, sancţiunea dispusă - neluarea în considerare a solicitării sale, fiind nelegală.
Deopotrivă, a solicitat, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţia României, coroborat cu art. 29 din Legea nr. 47/1992, sesizarea Curţii Constituţionale a României, cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1), (4) şi 6, art. 18 alin. (1) şi (3), art. 20 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (1), art. 22, art. 23 şi "oricare alte dispoziţii din Legea nr. 370/2004 de care în mod necesar şi evident nu pot fi disociate prevederile menţionate în măsura în care nu permit candidaţilor independenţi să propună membri în Biroul Electoral Central, şi, în consecinţă, nu permit completarea în mod corespunzător, în condiţii de egalitate, a BEC cu reprezentanţii propuşi de candidaţii independenţi".
Solicită, urmare admiterii excepţiei de neconstituţionalitate, să se anuleze Procesul-verbal nr. x PVC BEC/P.R.2024/13.10.2024 şi să fie obligat intimatul Biroul Electoral Central la refacerea procedurii de completare a BEC cu reprezentanţii candidaţilor, inclusiv cu reprezentantul propus de contestator.
În susţinerea contestaţiei sale, contestatorul A. critică faptul că propunerea sa de numire a unui reprezentant în Biroul Electoral Central a fost soluţionată printr-un proces-verbal, în condiţiile în care art. 17 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 370/2003 prevăd că Biroul Electoral Central adoptă decizii, în situaţia în care aplică prevederile acestei legi, situaţie căreia i se circumscrie şi cererea sa de desemnare a unui reprezentant.
De asemenea, contestatorul mai critică şi faptul că propunerea sa a fost soluţionată prin " neluarea în considerare", sancţiune care nu este prevăzută de lege. Consideră că Biroul Electoral Central trebuia să emită o decizie motivată, de respingere a propunerii sale, nu o " neluare în considerare".
Pentru aceste motive consideră că procesul-verbal emis de intimat trebuie să fie anulat.
În continuare, contestatorul expune motivele pe care le invocă în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând în esenţă că procedura electorală stabilită de Legea nr. 370/2004 prevede aceleaşi condiţii şi obligaţii pentru toţi candidaţii la alegerile pentru funcţia de preşedinte al României, dar drepturi diferite, în funcţie de propunerea sau autopropunerea acestora. Se creează astfel artificial şi neconstituţional, o "ierarhie" a candidaţilor, în care candidaţii independenţi (şi susţinătorii lor) apar ca fiind de rang inferior.
Arată astfel că, în esenţă, problema de neconstituţionalitate pe care o ridică se referă la vădita discriminare creată prin procedura de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României, astfel cum este reglementată de normele criticate, între candidaţii independenţi şi candidaţii propuşi de partide politice sau alianţe politice, care se răsfrânge asupra cetăţenilor care îi susţin şi a drepturilor electorale ale acestora, cu încălcarea principiilor statului de drept, democraţiei şi suveranităţii naţionale.
Legea nr. 370/2004 face o distincţie în privinţa propunerii candidaturilor pentru funcţia de preşedinte al României exclusiv în ceea ce priveşte statutul lor de candidaţi independenţi sau de candidaţi propuşi de o formaţiune politică, prin dispoziţiile art. 4 alin. (1):
"La alegerile pentru Preşedintele României se pot prezenta candidaţi propuşi de partide politice sau alianţe politice constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, cu completările ulterioare, precum şi candidaţi independenţi. Partidele şi alianţele politice pot propune numai câte un singur candidat. Partidele membre ale unei alianţe politice care propune un candidat nu pot propune şi candidaţi în mod separat."
Distincţia vizează exclusiv propunerea/autopropunerea candidaţilor, dar nu şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru depunerea candidaturilor, întrucât condiţia esenţială pentru depunerea candidaturilor pentru funcţia de preşedinte al României stabilită la art. 4 alin. (2) din Legi nr. 370/2004 este aceeaşi pentru orice candidat:
"Candidaturile propuse de partidele şi de alianţe politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegatori."
Pornind de la egalitatea juridică a candidaţilor la funcţia de preşedinte al României, care reflectă, în esenţă, egalitatea cetăţenilor în exercitarea dreptului de vot şi a suveranităţii naţionale, Legea nr. 370/2004 stabileşte aceleaşi condiţii de înscriere în cursa electorală pentru toţi candidaţi indiferent dacă sunt propuşi de partide/formaţiuni politice sau independenţi, şi aceleaşi obligaţii pentru candidaţi, atât în privinţa candidaturii, depunerii acesteia, cât şi a campaniei electorale şi participării în alegeri, însă, în ceea ce priveşte drepturile candidaţilor Legea nr. 370/2004 creează un regim juridic diferi bazat pe criteriul modului în care candidaţii au fost propuşi (de partide/formaţiuni politice şi candidaţii independenţi).
Declararea neconstituţionalităţii art. 16 de către Curtea Constituţională, în sensul eliminării nejustificate dintre candidaţii propuşi de formaţiuni politice şi candidaţii independenţi, ar determina recunoaşterea posibilităţii sale de a-şi numi un reprezentent în Biroul Electoral Central, determinând deopotrivă şi admiterea contestaţiei.
Astfel, contestatorul solicită " urmare admiterii excepţiei de neconstituţionalitate" să se anuleze Procesul-verbal nr. x PVC BEC/P.R.2024/13.10.2024 şi să oblige BEC la refacerea procedurii de completare a BEC cu reprezentanţii candidaţilor, inclusiv cu reprezentantul propus de contestator.
Apărările formulate de intimat
Împotriva contestaţiei formulate de contestatorul A., intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat apărări în cadrul unei întâmpinări.
Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei
Examinând contestaţia formulată de contestatorul A., în raport cu actele şi lucrările dosarului precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că prezenta contestaţie este nefondată, având în vedere următoarele considerente:
Argumentele de fapt şi de drept relevante.
Prin Procesul-verbal emis de Biroul Electoral Central la data de 13 octombrie 2024 sub nr. x/P.R.2024, Biroul Electoral Central a constatat că îndeplinesc condiţiile pentru a desemna un reprezentant în BEC, în etapa a doua de completare, B., C., D., E. şi F. şi, luând act de propunerile făcute de aceste formaţiuni politice, Biroul Electoral Central s-a completat, începând cu data de 13.10.2024, cu cei 5 reprezentanţi propuşi de formaţiunile politice care nu sunt reprezentate în Parlament, conform art. 16 alin. (1)-(6) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin acelaşi Proces-verbal Biroul Electoral Central a soluţionat şi propunerea candidatului independent A., privind desemnarea ca membru al BEC a unui reprezentant al acestuia, reţinând că "legislaţia incidentă operaţiunilor de constituire şi completare a Biroului Electoral Central nu acordă candidaţilor independenţi posibilitatea desemnării unui reprezentant în cadrul biroului, BEC nu poate lua în considerare respectiva propunere."
Această soluţie a fost contestată de către contestatorul A., ce a solicitat anularea Procesului-verbal, pe considerentul că propunerea sa de numire a unui reprezentant în BEC a fost soluţionată printr-un proces-verbal, or, conform art. 17 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 370/2004, BEC adoptă decizii în situaţia în care aplică prevederile Legii nr. 370/2004, situaţie căreia i se circumscrie şi cererea sa de desemnare a unui reprezentant.
Analiza motivelor contestaţiei
În ceea ce priveşte prima critică, ce vizează aspecte de formă ale actului contestat, Înalta Curte constată că, indiferent de denumirea actului (decizie sau proces-verbal) şi indiferent de soluţia explicit denumită (neluare în considerare sau respingere), actul atacat, ca şi act administrativ tipic, în sensul reglementat de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, a produs efectele juridice ca urmare a manifestării de voinţă a intimatului BEC, în sensul necompletării Biroului Electoral Central constituit pentru alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024 cu reprezentantul propus de contestator.
În ceea ce priveşte critica referitoare la greşita respingere a solicitării de completare a Biroului Electoral Central cu reprezentantul contestatorului (în calitate de candidat independent la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024), Înalta Curte constată că, potrivit art. 17 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 370/2004,
" (2) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii şi hotărâri.
(3) Deciziile Biroului Electoral Central se adoptă pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi, pentru admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei alianţe electorale, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării semnelor electorale, pentru soluţionarea întâmpinărilor şi contestaţiilor care sunt de competenţa sa, precum şi pentru alte cazuri prevăzute de prezenta lege."
Prin Procesul-verbal ce face obiectul judecăţii Biroul Electoral Central a fost completat cu reprezentanţii formaţiunilor politice care nu au reprezentanţi în Parlament, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (1), (4)-(6) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Preşedintelui României, ce stabilesc următoarele:
"ART. 16
(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 10 reprezentanţi ai formaţiunilor politice.
.
(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, în componenţa Biroului Electoral Central intră preşedintele, vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar. Astfel constituit, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi până la completarea lui cu reprezentanţii formaţiunilor politice neparlamentare care au propus candidaţi.
(5) Constituirea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire.
(6) În termen de cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare formaţiune politică care nu este reprezentată în Parlament şi a propus candidat comunică Biroului Electoral Central numele şi prenumele reprezentantului său. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii propuşi se face prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a candidaţilor sau a persoanelor delegate de către conducerile formaţiunilor politice care au propus candidaţii, în limita numărului de reprezentanţi prevăzut la alin. (1)."
Or, raportat la aceste dispoziţii, dar şi la celelalte dispoziţii ale legii, în ansamblul său, cum prin procesul-verbal atacat Biroul Electoral Central a fost completat cu reprezentanţii formaţiunilor politice care nu au reprezentanţi în Parlament, context în care a fost soluţionată şi propunerea contestatorului A., în calitate de candidat independent, privind desemnarea unui reprezentant al său ca membru al BEC, neregăsindu-se, aşadar, niciunul din cazurile reglementate de art. 17 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 370/2004, invocate de contestator, Înalta Curte constată că în mod corect a procedat intimatul la refuzul completării cu reprezentantul contestatorului, faţă de prevederile explicite ale Legii nr. 370/2004 care nu acordă candidaţilor independenţi posibilitatea desemnării unui reprezentant în cadrul BEC. De altfel, tocmai acest aspect s-a dorit a fi subliniat indirect prin procesul-verbal atacat prin modalitatea de exprimare a refuzului completării ("neluarea în considerare"), pentru a face distincţia între situaţia unui reprezentant al unui candidat ce intră în aplicarea prevederilor art. 16 din Legea nr. 370/2004 şi situaţia unui reprezentant al unui candidat ce nu este cuprins în textul explicit al art. 16 din Legea nr. 370/2004.
Reţinând, aşadar, ca nefondate, cele două critici ce vizează aspecte de formă ale procesului-verbal, celelalte critici de nelegalitate formulate prin raportare la excepţia de neconstituţionalitate neputând fi analizate prin raportare la dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, articolul 16 alin. (1), (4) şi 6 din Legea nr. 370/2004 nefiind declarat neconstituţional, în condiţiile în care dispoziţiile acestuia, în forma în vigoare la acest moment, dau dreptul doar formaţiunilor politice să propună reprezentanţi în Biroul Electoral Central, excluzând, aşadar, candidaţii independenţi, Înalta Curte constată că procesul-verbal atacat este legal, iar contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva acestuia este nefondată.
Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 25 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Preşedintelui României, Înalta Curte va respinge contestaţia formulată de contestatorul A., ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia formulată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central împotriva Procesului-verbal nr. xPVC BEC/P.R.2024 emis la data de 13 octombrie 2024, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 15 octombrie 2024.