Şedinţa publică din data de 08 noiembrie 2024
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Decizia contestată
Prin decizia nr. 215 din 28 martie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a X-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia nulităţii recursului şi a respins recursul formulat de recurentul-reclamant Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, împotriva sentinţei civile nr. 6326 din 04 decembrie 2023 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimatul - pârât Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, ca nefondat.
2. Calea de atac exercitată
Împotriva Deciziei nr. 215 din 28 martie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a X-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2021 reclamantul A. a formulat cerere de revizuire.
Cererea de revizuire este întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8, art. 510 alin. (2), art. 511 alin. (1) pct. 8 şi art. 513 alin. (4) C. proc. civ.
În motivarea cererii se solicită:
- anularea, în parte, a deciziei civile nr. 215/2024 din 28.03.2024 pronunţată de secţia a X-a contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice a Curţii de Apel Bucureşti, în dosarul nr. x/2021, în ceea ce priveşte recursul subscrisei împotriva sentinţei civile nr. 6326/2023 din 04 decembrie 2023 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a 11-a contencios administrativ şi fiscal în acelaşi dosar, referitor la deficienţa reţinută de intimat în cuprinsul pct. 7 Motive de fapt, pct. II, pag. 24 - 28 din nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare (Modalitatea de estimare a valorii contractului subsecvent mi corespunde cerinţelor legale), având în vedere că aceasta încalcă autoritatea de lucru judecat a altor două decizii pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti cu privire la aceeaşi neregulă, respectiv decizia civilă nr. 1226/2022 din 03.05,2022 (pronunţată de secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2020) şi decizia civilă nr. 3138/2022 din 21.12.2022 (pronunţată de secţia a VIH-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2020).
- în subsidiar, în măsura în care se constată că între cele trei procese nu există o triplă identitate (părţi, obiect şi cauză), solicităm anularea deciziei civile nr. 215/2024 din 28.03.2024 pronunţată de secţia a X-a contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice a Curţii de Apel Bucureşti, în dosarul nr. x/2021 şi trimiterea cauzei spre rejudecare cu privire la neregula Modalitatea de estimare a valorii contractului subsecvent nu corespunde cerinţelor legale, având în vedere că s-a încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat a celor două decizii pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti cu privire la această neregulă, respectiv decizia civilă nr. 1226/2022 din 03.05.2022 (pronunţată de secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2020) şi decizia civilă nr. 3138/2022 din 21.12.2022 (pronunţată de secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti in dosarul nr. x/2020).
3. Apărările formulate
Intimatul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire.
4. Soluţia Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire
Analizând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii, înainte de a examina motivele invocate, Înalta Curte constată că cererea de revizuire este inadmisibilă, pentru considerentele arătate în continuare.
Conform art. 509 alin. (1) pct. 1 teza întâi din C. proc. civ. din 2010:
"Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:
8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri;".
Potrivit art. 510 alin. (2) din C. proc. civ.:
"Art. 510.- (2) În cazul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre. Dacă una dintre instanţele de recurs la care se referă aceste dispoziţii este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cererea de revizuire se va judeca de această instanţă."
Potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.:
"- (1) Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti:
8. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri."
Potrivit art. 513 alin. (4) din C. proc. civ.:
"- (4) Dacă instanţa încuviinţează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre. Se va face arătare de hotărârea dată în revizuire, în josul originalului hotărârii revizuite."
Pe calea revizuirii, cale extraordinară de atac de retractare, se verifică îndeplinirea condiţiilor expres şi limitativ prevăzute de C. proc. civ., fără a se putea proceda la o rejudecare a cauzei, prin reaprecierea probatoriului administrat şi reanalizarea modului de aplicare a dispoziţiilor incidente cauzei, întrucât, în cadrul acestei căi de atac, nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate.
Înalta Curte are în vedere la pronunţarea prezentei decizii, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a reţinut, cu referire la cererea de revizuire, că "dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 §1 trebuie interpretat în lumina preambulului Convenţiei, care consacră, printre altele, preeminenţa dreptului ca parte a moştenirii comune a părţilor contractante. Unul dintre aspectele fundamentale ale supremaţiei dreptului este principiul securităţii juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanţele au pronunţat o soluţie definitivă, soluţia lor să nu poată fi repusă în discuţie (Brumărescu, § 61). Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii doar pentru a obţine o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanţelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, şi nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat […]. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar când devine necesară ca urmare a unor circumstanţe având un caracter substanţial şi obligatoriu (Cauza Mitrea împotriva României, Hotărârea din 29 iulie 2008, definitivă la 1 decembrie 2008, §23-24, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 21 decembrie 2010)".
Înalta Curte reţine că prima dintre condiţiile de admisibilitate a unei cereri de revizuire rezidă în faptul că, este supusă revizuirii numai o hotărâre pronunţată asupra fondului sau care evocă fondul. Cerinţa evocării fondului prevăzută de art. 509 alin. (1) C. proc. civ., drept condiţie de admisibilitate a cererii de revizuire, se analizează în raport cu hotărârea a cărei anulare se solicită pe calea revizuirii.
Astfel, potrivit art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut sau s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Înalta Curte constată că, în cauză, nu se identifică o asemenea situaţie, întrucât prin decizia civilă nr. 215/28.03.2024 pronunţată în dosarul nr. x/2021, împotriva căreia a fost exercitată cererea de revizuire, a fost respins, ca nefondat, recursul promovat de revizuent împotriva sentinţei civile nr. 6326/04.12.2023 pronunţată de Tribunalul Bucureşti.
În aceste condiţii, hotărârea/decizia atacată nu este susceptibilă a face obiectul unei cereri de revizuire, întrucât criticile formulate în cuprinsul cererii de revizuire reprezintă veritabile critici referitoare la legalitatea hotărârii atacate, ceea ce excede cadrului procesual al revizuirii, în cadrul căreia se analizează admisibilitatea revizuirii în raport cu faptele pe care se întemeiază.
De asemenea, dispoziţiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ. fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire, indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează, astfel că, "dezbaterile" sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază, "revizuirea" fiind o cale extraordinară de atac ce permite retractarea unei hotărâri numai pentru cauzele strict şi limitativ prevăzute de lege.
Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că nu se poate reţine o contrarietate de hotărâri în cauzele în care au fost pronunţate hotărârile invocate ca fiind potrivnice, nefiind vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, ci în litigii prin care s-au soluţionat situaţii juridice similare, nu identice, astfel că susţinerile revizuientului care ar viza încălcarea autorităţii de lucru judecat nu subzistă, în condiţiile în care fiecare cerere/dosar se analizează în concret în parte.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii şi, pe cale de consecinţă, va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia inadmisibilităţii, invocată prin întâmpinare.
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă împotriva Deciziei nr. 215 din 28 martie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a X-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2021, ca inadmisibilă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 08 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.