Hearings: March | | 2026
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The Second Civil Chamber

Decizia nr. 1970/2024

Decizia nr. 1970

Şedinţa publică din data de 31 octombrie 2024

Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 6 iulie 2021 pe rolul Judecătoriei Iaşi, secţia civilă, sub nr. x/2021, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta B. S.A. a solicitat instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să dispună asupra următoarelor capete de cerere:

- obligarea pârâtei la restituirea sumei de 4.919,40 RON, reţinută abuziv prin poprire.

- aplicarea penalizărilor de 0,1% pe zi de întârziere din suma datorată de la data promovării acţiunii şi până la momentul restituirii efective.

Prin sentinţa civilă nr. 1087/2022 din 9 februarie 2022, pronunţată de Judecătoria Iaşi, secţia civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a admis excepţia autorităţii de lucru judecat a sentinţei civile nr. 8909/2019 din 29 iulie 2019, pronunţată de Judecătoria Iaşi, în dosarul nr. x/2018 faţă de cauza dedusă judecăţii; s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A. PRIN B. S.R.L., ca fiind sub autoritate de lucru judecat; s-a respins cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, prin decizia civilă nr. 1451/2023 din 7 septembrie 2023, a admis excepţia inadmisibilităţii apelului sub aspectul cererii de obligare la plata sumei de bani în temeiul plăţii nedatorate şi a respins apelul sub acest aspect, ca inadmisibil; a respins apelul formulat de apelantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1087/2022 din 9 februarie 2022 a Judecătoriei Iaşi, secţia civilă, care a fost păstrată; a respins cererea apelantului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată din apel, ca neîntemeiată.

Prin decizia nr. 62/2024 din 4 martie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a respins recursul formulat de A. împotriva deciziei civile nr. 1451/2023 din 7 septembrie 2023 a Tribunalului Iaşi, secţia I civilă, hotărâre care a fost menţinută.

La data de 22 aprilie 2024 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2021, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 62/2024 din 4 martie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă.

Intimata B. S.A. PRIN B. S.R.L. a transmis la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs, fie ca urmare a admiterii excepţiilor invocate, fie ca neîntemeiată; intimata a invocat motive de inadmisibilitate a recursului în interesul legii, excepţia netimbrării capătului de cerere cu privire la contractul de cesiune, excepţia lipsei de interes în susţinerea capătului de cerere referitor la nulitatea contractului de cesiune şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a recurentului cu privire la capătul de cerere privind nulitatea contractului de cesiune de creanţă.

Recurentul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinare la data de 27 iunie 2024 (conform plicului ataşat), prin care a invocat următoarele excepţii: excepţia lipsei calităţii de reprezentant şi a puterii de reprezentare în faţa instanţei a intimatei B. S.A., nulitatea întâmpinării pentru lipsa semnatarului cererii, excepţia lipsei calităţii de mandatar a avocatului intimatei şi excepţia tardivităţii întâmpinării .

Prin rezoluţia din 10 iulie 2024 s-a fixat termen la data de 31 octombrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, întrucât procesul este guvernat de dispoziţiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, nefiind supus procedurii filtrului.

În conformitate cu prevederile art. 97 pct. 1 din C. proc. civ., Înalta Curte va examina calea de atac intitulată "recurs în interesul legii", din perspectiva regimului juridic aplicabil cererii de recurs.

Examinând recursul în raport de excepţia inadmisibilităţii, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".

Potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., "sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul cauzei".

În cauză, recurentul A. supune căii extraordinare de atac a recursului o decizie prin care a fost soluţionată o altă cerere de recurs, în sensul respingerii recursului - hotărâre care, potrivit dispoziţiilor legale anterior menţionate, este definitivă.

Drept urmare, cum în speţă, recursul este exercitat împotriva unei decizii definitive (pronunţate în soluţionarea unui alt recurs), prezenta cale de atac apare ca inadmisibilă, fiind un recurs la recurs.

Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. presupune faptul că o "hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de acesta".

Revine, aşadar, persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă şi de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condiţiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanţelor judecătoreşti şi de soluţionare a cererilor deduse judecăţii, implicit şi a căilor de atac.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele anterior expuse, constatând că decizia atacată cu recurs nu este supusă prin lege cenzurii acestei căi de atac, având în vedere dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la prevederile art. 496 alin. (1) din acelaşi cod, Înalta Curte urmează să respingă recursul declarat de recurentul A., ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 62/2024 din 4 martie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 octombrie 2024.