Jurisprudence - details - High Court of Cassation and Justice

Şedinţa publică din data de 09 octombrie 2024

Deliberând asupra apelurilor de faţă, în baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 192 din 28 noiembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în temeiul art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare (persoană vătămată B.).

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi, respectiv, dreptul de a exercita profesia de avocat, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi respectiv dreptul de a exercita profesia de avocat.

În temeiul art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare (persoană vătămată C.).

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi, respectiv, dreptul de a exercita profesia de avocat.

În temeiul art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare (persoană vătămată D.).

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi, respectiv, dreptul de a exercita profesia de avocat.

În temeiul art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare (persoană vătămată E.).

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi, respectiv dreptul de a exercita profesia de avocat.

S-a constatat că infracţiunile ce fac obiectul prezentei cauze sunt concurente între ele, precum şi cu infracţiunile pentru care inculpatei i s-a stabilit pedeapsa rezultantă de 11 luni închisoare cu aplicarea art. 83 din C. pen. prin sentinţa penală nr. 63/18 martie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia penală nr. 128/A din 23.03.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În temeiul art. 89 alin. (1) din C. pen., s-a anulat amânarea aplicării pedepsei rezultante de 11 luni închisoare stabilită în sarcina inculpatei A. prin sentinţa penală nr. 63/18.03.2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia penală nr. 128 A/23.03.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 11 luni sus-menţionată în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor:

- pedeapsa de 9 luni închisoare stabilită în sarcina inculpatei A. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

- pedeapsa de 6 luni închisoare în sarcina inculpatei A. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) şi (2) din C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 89 alin. (1) teza finală din C. pen., s-au contopit cele patru pedepse aplicate prin prezenta sentinţă cu pedepsele de 9 luni şi 6 luni închisoare sus-menţionate, în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv de 17 luni închisoare, astfel că instanţa a condamnat inculpata A. la pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani şi 5 (cinci) luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi, respectiv dreptul de a exercita profesia de avocat, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi, respectiv dreptul de a exercita profesia de avocat.

În baza art. 91 alin. (1) din C. pen., s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei de 2 ani şi 5 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 4 (patru) ani, care se calculează conform art. 92 din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., a obligat inculpata să respecte pe durata termenului de supraveghere următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii, documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 94 alin. (1) din C. pen. pe durata termenului de supraveghere datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c)-e) se comunică Serviciului de Probaţiune Mehedinţi.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., s-a impus inculpatei obligaţia să frecventeze un program de reintegrare socială derulate de serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., s-a impus ca pe durata termenului de supraveghere inculpata să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la Primăria municipiului Drobeta Turnu-Severin, jud. Mehedinţi ori la Primăria comunei Şimian, jud. Mehedinţi, în condiţiile instituite de art. 57 din Legea nr. 253/2013.

În baza art. 91 alin. (4) din C. pen., s-a atras atenţia inculpatei asupra art. 96 din C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Pedeapsa accesorie se va executa în măsura revocării/anulării suspendării sub supraveghere.

S-a luat act că persoana vătămată D. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

S-a admis în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă E., sens în care a fost obligată inculpata la plata către partea civilă a sumei de 15.270 de RON, cu titlu de daune materiale.

S-a respins în rest acţiunea civilă formulată de partea civilă E..

S-a admis în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă B. şi a fost obligată inculpata la plata către partea civilă a sumei de 19.800 de RON, cu titlu de daune materiale.

S-a respins în rest acţiunea civilă formulată de partea civilă B..

S-a admis acţiunea civilă exercitată de partea civilă C. şi a fost obligată inculpata la plata către partea civilă a sumei de 58.000 de RON, cu titlu de daune materiale.

În temeiul art. 275 alin. (1) din C. proc. pen., a fost obligată inculpata la plata către stat a sumei de 1300 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 595,50 de RON, reprezentând cheltuieli judiciare aferente fazei de urmărire penală.

În temeiul art. 276 alin. (1) din C. proc. pen., a fost obligată inculpata la plata către partea civilă B. a sumei de 4.050 de RON, cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu apărător ales).

Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reţinut că prin rechizitoriul nr. x/2020 din 16.02.2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, înregistrat sub nr. x/2023, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatei A. pentru săvârşirea a patru infracţiuni de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În actul de sesizare a instanţei s-au reţinut, în esenţă, sub aspectul stării de fapt şi al încadrării juridice a faptelor inculpatei A., săvârşite în calitate de avocat în Baroul Mehedinţi:

- de a induce şi menţine în eroare, în perioada 15.12.2015 - 14.12.2018, persoana vătămată B., cu privire la demersurile judiciare efectuate în numele acesteia în cadrul dosarelor civile nr. x/2015 şi y/2015, ambele ale Tribunalului Mehedinţi, în scopul obţinerii pe nedrept a unor sume de bani cu titlu de onorariu, onorariu de succes, taxe şi onorarii de expertiză necesare soluţionării acestor procese şi prin care i-a creat o pagubă de 19.800 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen.

- de a induce şi menţine în eroare, în perioada decembrie 2020- martie 2021, persoana vătămată C., cu privire la demersurile judiciare efectuate în numele acesteia şi a copiilor săi, F., G. şi H., în dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Orşova, în scopul obţinerii pe nedrept a unor sume de bani cu titlu de taxe de timbru, sultă şi onorarii de expertiză, susţinând în mod nereal că acestea sunt necesare soluţionării procesului şi prin care a creat o pagubă în cuantum de 58.000 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen.

- de a induce şi menţine în eroare, în perioada iulie- octombrie 2021, persoana vătămată D., pretinzând în mod nereal că a introdus în numele acesteia o acţiune civilă având ca obiect deschiderea succesiunii şi partaj succesoral, pentru susţinerea căreia a pretins şi primit de la aceasta suma totala de 6.260 de RON cu titlu de onorariu de avocat, taxă de timbru şi onorariu de expertiză, fără ca în realitate să efectueze vreun demers judiciar în acest sens, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen.

- de a induce şi menţine în eroare, în perioada martie 2020 - iunie 2021, persoana vătămată E., pretinzând în mod nereal că a introdus în numele acesteia trei acţiuni civile având ca obiect deschiderea succesiunii şi partaj succesoral, radierea unor datorii înregistrate la asociaţia de proprietari şi obţinerea de despăgubiri, pentru susţinerea cărora a pretins şi primit de la aceasta suma totală de 15.270 RON cu titlu de onorarii, taxe şi onorarii de expertiză, fără ca în realitate să efectueze vreun demers în scopurile pentru care a fost angajată, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen.

S-a reţinut că situaţia de fapt, astfel cum a fost descrisă în actul de sesizare, a fost reţinută pe baza următoarelor mijloace de probă: declaraţiile persoanelor vătămate, declaraţiile martorilor, înscrisurile depuse de persoanele vătămate, capturile mesajelor transmise de inculpată persoanelor vătămate prin intermediul aplicaţiilor I. şi J., înscrisurile ridicate de la inculpată şi procesele-verbale întocmite cu aceste ocazii, adresele de comunicare de informaţii transmise de Judecătoriile Strehaia, Vânju Mare şi Drobeta Turnu Severin şi rezultatele verificărilor pe portalul instanţelor de judecată, copiile înscrisurilor existente la dosarele nr. x/2015 şi y/2015 ale Tribunalului Mehedinţi, dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Orşova, alte înscrisuri.

Prin încheierea din camera de consiliu din 13 aprilie 2023, în baza art. 346 alin. (1) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2020 din 16.02.2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi s-a dispus începerea judecăţii.

În cursul judecăţii, instanţa, deliberând asupra aplicabilităţii dispoziţiilor art. 375 din C. proc. pen., având în vedere poziţia procesuală a inculpatei, exprimată în conformitate cu prevederile alin. (1) ale aceluiaşi articol, a constatat că inculpata a solicitat ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, a recunoscut personal faptele aşa cum au fost descrise în rechizitoriu, iar infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată nu sunt pedepsite cu detenţiunea pe viaţă.

Totodată, instanţa a apreciat că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale este suficient pentru justa soluţionare a cauzei. Pentru aceste considerente, a fost admisă cererea formulată de inculpată în temeiul art. 375 din C. proc. pen., drept pentru care judecarea cauzei s-a desfăşurat potrivit acestor prevederi.

Din materialul probator administrat în faza de urmărire penală, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Referitor la persoana vătămată B..

1. Din declaraţia persoanei vătămate B. a rezultat că în cursul anului 2015, acesta a convenit cu inculpata A., avocat în cadrul Baroului Mehedinţi, să îl reprezinte într-un litigiu civil cu Casa Judeţeană de Pensii Mehedinţi, având ca obiect recalculare pensie.

Deşi nu a încheiat cu persoana vătămată un contract de asistenţă juridică scris în care să prevadă drepturile şi obligaţiile asumate de fiecare dintre părţi, inculpata a formulat, la data de 15.10.2015, o acţiune în numele persoanei vătămate B., având ca obiect recalculare pensie, în contradictoriu cu CJP Mehedinţi

Acţiunea formulată a fost înregistrată pe rolul Tribunalul Mehedinţi sub nr. x/2015 şi a fost anulată prin încheierea din 09.11.2015 pentru neîndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de art. 194 C. proc. civ., Tribunalul Mehedinţi reţinând, printre altele că nu s-a făcut dovada calităţii de reprezentant a avocatului care a semnat acţiunea, iar lipsurile constatate nu au fost completate .

Ulterior, la data de 21.12.2015, inculpata A. a depus la Tribunalul Mehedinţi o nouă cerere de chemare în judecată formulată în numele persoanei vătămate B., având acelaşi obiect (recalculare pensie), înregistrată sub nr. de dosar x/2015, la care a ataşat împuternicirea avocaţială fără număr, din data de 21.12.2015, emisă în baza contractului de asistenţă juridică nr. x din aceeaşi dată.

Prin sentinţa civilă nr. 33 din 23 martie 2017, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, în dosarul nr. x/2015, a fost admisă, în parte, acţiunea reclamantului, însă a fost respinsă, ca nedovedită, cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Mehedinţi a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 1653/27 iunie 2017 a Curţii de Apel Craiova, prin care a fost respins apelul CJP Mehedinţi şi al CNP - Comisia Centrală de Contestaţii, apelantele fiind obligate la plata către intimat a cheltuielilor de judecată în cuantum de 700 RON, în baza chitanţei nr. x din 29.05.2017, care atestă încasarea acestei sume cu titlu de onorariu, de către inculpata A. .

În apel, persoana vătămată B. a fost reprezentată de inculpata A., conform împuternicirii avocaţiale seria x nr. x din 11.05.2017, emisă în baza contractului de asistenţă juridică nr. x din 11.05.2017 (f x din dosarul de urmărire penală). Inculpata A. a reprezentat-o pe persoana vătămată B., în ambele faze procesuale, pe baza unor împuterniciri avocaţiale emise în temeiul unor pretinse contracte de asistenţă juridică scrise, înscrisuri ce nu au existat în realitate, astfel după cum a recunoscut inculpata încă din cursul urmăririi penale.

Persoana vătămată a precizat că după ce a convenit cu inculpata să-l reprezinte în litigiul civil, aceasta i-a comunicat verbal că urmează să deschidă în numele persoanei vătămate două dosare civile, fără însă a-i da detalii sau a-i prezenta documente, şi i-a solicitat diverse sume de bani sub pretextul că a efectuat deplasări la instanţă, că trebuie să plătească taxe şi expertiza dispusă în cauză.

De asemenea, s-a reţinut că persoana vătămată nu a putut individualiza fiecare sumă înmânată avocatului, precizând că, la prima întâlnire cu inculpata i-a remis suma de aproximativ 500 RON, cu titlu de onorariu, pentru care inculpata a întocmit o chitanţă, însă nu i-a eliberat un exemplar al acesteia. Persoana vătămată B. a estimat că suma totală pretinsă de avocat pentru susţinerea intereselor sale în dosarul x/2015 a fost de 1500 RON, sumă care a inclus onorariul acestuia si contravaloarea taxelor şi deplasărilor efectuate pentru susţinerea cauzei.

După soluţionarea dosarului nr. x/2015, profitând de împrejurarea că persoana vătămată şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la modul în care i-a fost recalculată pensia, inculpata i-a comunicat persoanei vătămate că va continua judecata cu CJP Mehedinţi în dosarul nr. x/2015, în care însă cererea de chemare în judecată fusese anulată încă de la finalul anului 2015.

Sub acest pretext, s-a mai arătat că inculpata a pretins şi a primit de la persoana vătămată B. suma de 960 RON, pentru care i-a eliberat chitanţa nr. x/06.09.2017, apoi alte diverse sume de bani, pe care persoana vătămată nu le-a putut individualiza, ce ar fi reprezentat taxe şi onorarii pentru expertize ce urmau să fie efectuate în respectiva cauză.

Totodată, s-a mai reţinut că persoana vătămată a precizat că în perioada 2015-2018 i-a înmânat inculpatei A. suma totală de 36.000 RON, pe care acesta nu i-a justificat-o în vreun fel, cu excepţia celor două chitanţe sus-menţionate. În tot acest timp, inculpata i-a comunicat persoanei vătămate că a câştigat procesul şi că urmează să încaseze de la CJP Mehedinţi, între altele, suma de 103.284 RON, cu titlu de penalităţi, din care jumătate ar trebui să îi revină, pentru serviciile prestate.

Instanţa a constatat că persoana vătămată a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală un înscris (adresa nr. x/14.12.2018 a S.C. K. S.R.L., f. x d.u.p.), despre care a arătat că, pe verso, cuprinde menţiuni manuscrise ale unor sume comunicate de inculpata A. ca urmând să fie încasate de persoana vătămată în urma procesului şi modul de împărţire a acestora, în raport de sumele deja încasate de avocat.

Despre acest înscris, persoana vătămată a arătat că, în anul 2018, nu mai reţine data exactă, inculpata a venit la locuinţa sa şi i-a comunicat că, în urma pronunţării sentinţei civile nr. 33 din 23 martie 2017, persoana vătămată ar urma să încaseze de la CJP Mehedinţi suma de 749.250 RON, cu titlu de restanţe, în urma recalculării pensiei şi suma de 103.284 RON, cu titlu de dobânzi şi penalităţi. Persoana vătămată a notat respectivele sume pe verso-ul unei facturi de salubritate, deoarece avocata nu i-a prezentat documentele din care rezultau acestea, însă i-a precizat că din suma de 103.284 RON pe care urma să o primească cu titlu de penalităţi, jumătate i se cuvine inculpatei, pentru că a câştigat procesul.

Sub acest aspect, instanţa a reţinut că persoana vătămată a consimţit să îi achite inculpatei suma respectivă, după ce o va încasa de la Casa Judeţeană de Pensii, iar ca urmare inculpata a înscris pe aceeaşi foaie o calculaţie, prin care a împărţit la doi suma de 103.284 RON, iar la rezultatul de 51.642 RON a mai adăugat o sumă de 1000 RON care ar fi reprezentat o taxă pe care ar fi achitat-o pentru persoana vătămată şi pentru care nu i-a prezentat însă niciun document justificativ. Din totalul de 52.642 de RON, avocatul a scăzut sumele de 15.000 de RON, pe care persoana vătămată i-a achitat-o la data respectivă, în avans, la solicitarea inculpatei, justificată de existenţa unor urgenţe personale, dar şi sumele de 1.800, 2.000 şi 1.000 de RON. În urma acestor calcule, efectuate de avocat, cei doi au stabilit că persoana vătămată îi mai datorează inculpatei diferenţa de 32.842 RON.

În continuare, instanţa a arătat că persoana vătămată ulterior momentului descris anterior, având suspiciuni cu privire la demersurile juridice întreprinse de avocat, i-a solicitat explicaţii inculpatei, precum şi predarea celor două hotărâri judecătoreşti despre care îi comunicase că le-a obţinut în favoarea sa şi a raportului de expertiză efectuat în cauză.

Astfel, s-a constatat că inculpata a invocat diverse pretexte pentru a amâna o întâlnire cu persoana vătămată, motiv pentru care, în cursul anului 2019, persoana vătămată B. a apelat-o şi i-a solicitat să îi achite sumele pretinse pentru susţinerea celor două procese. A arătat că, în cursul unei convorbiri telefonice pe care a şi înregistrat-o, purtate cu avocatul A. în anul 2019, a estimat că i-a achitat acestuia suma totală de 36.000 RON, sumă recunoscută de inculpată şi pe care aceasta s-a angajat verbal să i-o restituie, fără a da curs ulterior solicitării persoanei vătămate (a se vedea declaraţiile persoanei vătămate, coroborate cu procesul-verbal de transcriere a convorbirilor înregistrate de aceasta (f 30-31, 79- 81,86 şi 91-94 vol. I d.u.p.).

Instanţa a mai reţinut că persoana vătămată a arătat că se consideră înşelată de avocata A., care l-a indus-o în eroare cu privire la demersurile judiciare efectuate în numele său, susţinând în mod nereal că îl reprezintă în două dosare civile având ca obiect recalcularea pensiei sale, cu unicul scop de a obţine de la aceasta sume mari de bani, pentru care nu i-a eliberat chitanţe şi nu i-a comunicat în mod clar destinaţia acestora. Persoana vătămată a precizat că vârsta înaintată şi lipsa cunoştinţelor juridice l-au determinat să aibă încredere în inculpată şi în situaţia de fapt prezentată de aceasta. (..avocata a profitat de vârsta mea înaintată şi de faptul că nu am cunoştinţe juridice, astfel că am avut încredere că situaţia de fapt prezentată de aceasta este corespunzătoare adevărului..)

De asemenea, s-a constatat că persoana vătămată B. a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală dispozitivul cu ajutorul căruia a înregistrat două convorbiri purtate cu inculpata (reportofon), acestea fiind conservate pe suport digital şi totodată redate în formă scrisă .

În cuprinsul uneia dintre aceste convorbiri, la care instanţa a făcut trimitere, s-a arătat că inculpata s-a angajat să îi restituie persoanei vătămate suma solicitată (îmi spuneţi câţi bani trebuie să vă dau înapoi..), acceptând susţinerea acestuia că i-a înmânat menţionată de persoana vătămată. ‘’ (. . . . . . . . . .treizeci şi şase de mii..eu vă dau banii înapoi!).

Instanţa de fond a mai reţinut că în cursul urmăririi penale, s-a solicitat Cabinetului individual de avocat A. să predea contractele încheiate cu clientul B., chitanţele de plată a onorariilor încasate de la acesta în executarea respectivelor contracte, registrele întocmite de cabinetul de avocatură în care au fost înregistrate respectivele contracte şi înscrisurile care atestă prestarea serviciilor juridice contractate cu persoana vătămată

Prima instanţă a constatat că inculpata a predat organelor de urmărire penală două carnete chitanţier şi două carnete cu împuterniciri avocaţiale, însoţite de un înscris intitulat "adresă" (f x d.u.p.), în cuprinsul căruia s-au menţionat următoarele:

- chitanţa nr. x/29.05.2017, eliberată persoanei vătămate (pentru suma de 700 RON.) a fost depusă în original la dosarul nr. x/2015, în faza de apel la Curtea de Apel Craiova, pe baza acestuia fiind obligată apelanta la plata cheltuielilor de judecată către B., în baza deciziei nr. 1673/27.06.2017;

- împuternicirile avocaţiale eliberate pentru clientul B. au fost depuse în dosarul nr. x/2015, la fond şi apel;

- nu au fost deţinute contracte de asistenţă juridică, întrucât la fond delegaţia avocaţială a fost făcută telefonic (deşi persoana vătămată a susţinut că s-a întâlnit în mod repetat cu avocatul, iar încheierile existente în dosarul nr. x/2015 atestă că B. a fost prezent cel puţin la unele dintre termenele de judecată şi a fost asistat de inculpată, prin urmare părţile aveau posibilitatea încheierii în formă scrisă a contractelor de asistenţă juridică, conform art. 28 alin. (1) din Legea 51/1995, art. 121 alin. (4) din Statutul profesiei de avocat); de altfel, inculpata nu a explicat înscrierea în cuprinsul împuternicirilor avocaţiale la care face referire, a unor numere de contracte de asistenţă juridică (121 din 21.12.205 şi respectiv 200 din 11.05.2017), în condiţiile în care, potrivit propriilor susţineri, nu a încheiat contracte de asistenţă juridică în formă scrisă cu persoana vătămată;

- inculpata a susţinut că cererea de acordare a cheltuielilor de judecată în dosarul nr. x/2015 a fost respinsă ca nedovedită de către instanţa de fond întrucât nicio sumă nu i-ar fi fost plătită de clientul său, arătând că l-ar fi asistat pro bono pe B. în faţa Tribunalului Mehedinţi; această susţinere este contrazisă însă de persoana vătămată, care a arătat că i-a plătit avocatului încă de la prima întâlnire, în cursul anului 2015, o sumă de bani al cărui cuantum nu l-a putut preciza şi pentru care acesta a întocmit o chitanţă pe care însă nu i-a eliberat-o, susţinând că o va depune la instanţa de judecată, pentru a solicita obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată; de asemenea, din cuprinsul încheierii din 16 martie 2017, emisă de Tribunalul Mehedinţi în dosarul nr. x/2015 se reţine că inculpata A. a pus la termenul respectiv concluzii de admitere a acţiunii, astfel cum a fost formulată şi precizată, cu cheltuieli de judecată, făcând menţiunea că dovada achitării onorariului de avocat a fost depusă la dosarul cauzei, ceea ce confirmă, contrar susţinerilor inculpatei, că reclamantul B. i-a achitat avocatului sume de bani cu titlu de onorariu pentru susţinerea acestui proces, pentru care aceasta nu a emis însă documente doveditoare.

Cu privire la dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Mehedinţi, instanţa a reţinut că inculpata a susţinut că nu l-a reprezentat pe B. în această cauză, cererea de chemare în judecată fiind anulată în faza prealabilă; susţinerea inculpatei este infirmată însă de înscrisurile existente la dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Mehedinţi, din care rezultă că cererea de chemare în judecată, formulată în numele reclamantului B. este semnată şi ştampilată de avocatul A., fiind indicat ca domiciliu procesual ales acest cabinet de avocatură; cererea respectivă a fost anulată prin încheierea din 09.11.2015, reţinându-se că adresa din 15.10.2015, prin care i-au fost comunicate părţii reclamante obligaţiile privind completarea cererii, a fost comunicată la domiciliul procesual ales - Cabinetul de avocatură A., iar cererea nu a fost completată în termen.

Pe de altă parte, s-a arătat că inculpata nu a oferit nicio explicaţie pentru încasarea de la persoana vătămată a sumei de 960 RON, potrivit chitanţei nr. x din 06.09.2017, cu titlu de "onorariu av.", fără alte detalii, în condiţiile în care la data respectivă ambele dosare nr. x/2015 şi nr. y/2015, fuseseră definitiv soluţionate.

De asemenea, s-a precizat că inculpata nu a oferit nicio explicaţie, nici cu privire la sumele înscrise pe verso-ul adresei nr. x/14.12.2018, care, potrivit explicaţiilor persoanei vătămate reprezintă modul de împărţire a sumelor care i s-ar fi cuvenit inculpatei în urma hotărârii judecătoreşti şi stabilirea restului de plată, după scăderea sumelor de 15.000, 1.800, 2.000 şi 1.000 RON ce i-au fost achitate avocatului şi nici cu privire la componenţa sumele de bani acceptate de inculpată spre restituire, în cuprinsul convorbirii purtate cu persoana vătămată (..îmi spuneţi câţi bani trebuie să vă dau înapoi şi vă dau toţi banii înapoi -f.79 vol. I d.u.p.)

Prima instanţă a considerat că această conduită a inculpatei trebuie coroborată şi cu împrejurarea că persoana vătămată era în vârstă de 80 ani la data iniţierii demersului judiciar, a purtat singur discuţiile cu inculpata, creând astfel premisele inducerii şi menţinerii în eroare a persoanei vătămate cu privire la obiectul contractului, obligaţiile ce le incumbau părţilor, onorariu şi la sumele pretinse şi încasate de inculpată, sub diverse pretexte.

Instanţa a subliniat că potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste şi să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă. Astfel, contractul de asistenţă juridică trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional şi reprezentantul acesteia;

b) datele de identificare ale clientului: se indică persoana reprezentantului legal, precum şi mandatarul clientului, dacă este cazul;

c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activităţile prevăzute de art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare şi conservare a patrimoniului clientului;

d) onorariul;

e) atestarea identităţii clientului sau a reprezentantului acestuia;

f) modul de soluţionare a litigiilor între avocat şi client;

g) semnăturile părţilor.

Faţă de cele expuse anterior, instanţa a apreciat că, inculpata A. prin modalitatea concretă în care a înţeles să îşi exercite activitatea profesională (în absenţa unor contracte de asistenţă juridică pe baza cărora să se poată stabili întinderea obligaţiilor asumate de fiecare dintre părţi, sumele solicitate cu titlu de onorariu şi cheltuieli efectuate în interesul procesului, datele la care ar fi urmat să se efectueze plăţile, pretinderea unui eventual onorariu de succes), a urmărit inducerea şi menţinerea în eroare a persoanei vătămate B. în legătură cu demersurile întreprinse pentru susţinerea intereselor acestuia şi cu sumele percepute în acest scop, profitând totodată de vârsta înaintată a persoanei vătămate şi de lipsa cunoştinţelor sale juridice, care au determinat persoana vătămată să acorde încredere deplină aspectelor expuse de avocat şi pretenţiilor pecuniare ale inculpatei.

Această concluzie a fost susţinută şi de împrejurarea că, deşi în urma discuţiilor purtate cu inculpata, persoana vătămată a avut reprezentarea că în cauza civilă susţinută împotriva Casei de Pensii s-a dispus efectuarea unei expertize şi a cărei contravaloare ar fi fost achitată de reclamant (..a continuat să îmi ceară diverse sume de bani.. că trebuie să plătească taxe şi expertiza..conform declaraţiei persoanei vătămate f.91-94 vol. I d.u.p.), acest mijloc de probă nu a fost administrat în realitate în dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Mehedinţi, hotărârile instanţelor fiind pronunţate doar pe baza probei cu înscrisuri.

Mai mult, după cum a rezultat din declaraţia persoanei vătămate, coroborată cu chitanţa nr. x din 06.09.2017, eliberată de Cabinetul de avocat A., dar şi din scrierea de mână depusă pe verso-ul adresei nr. x/14.12.2018, inculpata a continuat să îi pretindă lui B. diverse sume de bani, sub diverse pretexte (continuarea procesului în dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Mehedinţi, onorariul de succes ca urmare a soluţionării favorabile a dosarului nr. x/2015), fără ca în realitate inculpata să mai fi efectuat alte demersuri în interesul persoanei vătămate.

S-a apreciat că deşi persoana vătămată a depus la dosar un formular de cerere adresată CEDO, datat 29.08.2018 şi expediat la 11.09.2018, întocmit de inculpată în numele persoanei vătămate B., nu s-a putut reţine că sumele pretinse şi încasate de avocat anterior acestui moment au fost destinate şi plăţii acestor servicii, mai ales că inculpata A. nu a putut face dovada încheierii unui contract de asistenţă juridică sau încasării unui onorariu în acest scop.

Pe de altă parte, s-a reţinut că cererea formulată în numele persoanei vătămate a fost respinsă de grefa CEDO la data de 26.09.2018, pentru neîndeplinirea unor condiţii elementare de formă, ceea ce denotă că acest demers al inculpatei a fost destinat tot menţinerii în eroare a persoanei vătămate în legătură cu justificarea pretenţiilor financiare ale inculpatei.

Astfel, s-a considerat că starea de fapt prezentată nu a permis stabilirea exactă a sumelor percepute de inculpată de la B., având în vedere modalitatea concretă de săvârşire a faptei imputate şi încrederea totală acordată inculpatului de către persoana vătămată, precum şi perioada îndelungată în care s-a desfăşurat activitatea infracţională, context în care s-a apreciat ca fiind dificilă stabilirea cu precizie a prejudiciului creat persoanei vătămate.

Cu toate acestea, instanţa s-a raportat la conţinutul calculelor înscrise chiar de inculpată pe adresa nr. x/14.12.2018, prin care a scăzut din suma totală pretinsă (de 51.642 RON), sumele de 15.000, 1800, 2000 şi 1000 RON, în dreptul diferenţei rezultate făcând menţiunea "rest de plată" .

Prin urmare, prima instanţă a reţinut că valoarea probatorie a acestui înscris a fost recunoscută şi de persoana vătămată B., aceasta arătând în declaraţia dată,,… avocata a scris pe aceeaşi foaie de hârtie o calculaţie... din suma rezultată, avocat a scăzut suma de 15.000 RON pe care eu i-am dat-o la data respectivă, în avans, la solicitarea acesteia, sub pretextul că are nevoie urgentă, pentru rezolvarea unor probleme personale, dar şi sumele de 1800, 2000 şi 1000 de RON...a rămas ca în urma acestui calcul să îi mai achit avocatei restul de 32.842 de RON " (f x d.u.p.).

De asemenea, s-a arătat că într-o conversaţie purtată cu inculpata, persoana vătămată se referă la suma de 36.000 de RON, însă această sumă a fost doar estimată de persoana vătămată (.. nu mai reţin exact ce sume de bani i-am înmânat avocatei.)

Ca atare, instanţa a împărtăşit opinia Parchetului că aceste sume (15.000, 1800, 2000 şi 1000 de RON, care totalizează 19.800 de RON) reprezintă valoarea totală dovedită a plăţilor efectuate de persoana vătămată B. către inculpata A. şi deci valoarea pagubei create de inculpată persoanei vătămate, prin inducerea şi menţinerea în eroare a acestuia, în perioada 2015-2018, în legătură cu demersurile efectuate în numele persoanei vătămate în litigiul cu Casa Judeţeană de Pensii Mehedinţi.

În ceea ce priveşte perioada săvârşirii faptelor, în raport de materialul probator administrat, s-a reţinut că aceasta cuprinde intervalul 15.12.2015 (data redactării cererii de chemare în judecată în dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Mehedinţi) - 14.12.2018 (data adresei nr. x emisă de S.C. K. S.R.L., înscris folosit pentru efectuarea calculelor de către inculpată).

În consecinţă, instanţa a apreciat că inculpata A., în calitate de avocat în Baroul Mehedinţi, a indus şi a menţinut în eroare, în perioada 15.12.2015 - 14.12.2018, persoana vătămată B. cu privire la demersurile judiciare efectuate în numele acestuia în cadrul dosarelor civile nr. x/2015 şi y/2015, ambele ale Tribunalului Mehedinţi, în scopul obţinerii pe nedrept a unor sume de bani cu titlu de onorariu, onorariu de succes, taxe şi onorarii de expertiză necesare soluţionării acestor procese şi prin care i-a creat persoanei vătămate o pagubă de 19.800 de RON.

Persoana vătămată C..

Astfel cum a reieşit din declaraţia persoanei vătămate C., în cursul lunii noiembrie 2020, persoana vătămată a contactat-o pe inculpata A., avocat în Baroul Mehedinţi, solicitându-i să o reprezinte pe ea şi pe copiii săi, F. G. şi H., în dosarul civil x/2020 al Judecătoriei Orşova, având ca obiect partaj judiciar, ieşire din indiviziune, pretenţii, în care aceştia aveau calitatea de pârâţi, în contradictoriu cu numitul L..

Instanţa a reţinut că inculpata a fost de acord să reprezinte interesele pârâţilor în acest dosar, iar la datele de 24.11.2020 şi 27.11.2020 a primit de la persoana vătămată C. sumele de 4.000 RON şi respectiv 2.000 RON, în numerar, cu titlu de onorariu avocat în dosarul sus-menţionat, pentru care a eliberat chitanţele nr. 271 şi 273 .

Astfel, prima instanţă a constatat că inculpata nu a încheiat însă cu clienţii săi un contract de asistenţă juridică, conform dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, ci doar a depus la dosarul Judecătoriei Orşova împuternicirea avocaţială fără număr, datată 19.01.2021, pretins a fi fost emisă în baza contractului de asistenţă juridică nr. x din aceeaşi dată, care nu corespunde însă exemplarului de împuternicire ridicat de la inculpată prin procesul-verbal din 14.12,2021 .

Din actele dosarului Judecătoriei Orşova, a reieşit că inculpata A. a asistat şi reprezentat părţile la termenele de judecată din 19.01.2021, 16.02.2021 şi 06.04.2021, la care au fost încuviinţate doar cereri de amânare, fără a se discuta aspecte legate de probatoriu .

Cu toate acestea, instanţa a reţinut că inculpata a purtat corespondenţă prin intermediul aplicaţiei I. cu C., solicitându-i diverse sume de bani, sub pretextul că este necesară plata unor diferenţe de taxe de timbru (deşi părţile pe care le reprezenta aveau în procesul civil calitatea de pârâţi, iar la dosar nu există dovada depunerii vreunei cereri reconvenţionale), dar şi onorarii de expertiză sau sulte pretins a fi fost solicitate de reclamanţi.

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate C., s-a arătat că, la cererea inculpatei i-a remis acesteia în mai multe tranşe, în perioada decembrie 2020- martie 2021, suma totală de 30.000 de RON, care i-a fost pretinsă cu titlu de taxe de timbru pentru ambele imobile supuse partajului, sultă către reclamanţi, în cazul în care s-ar ajunge la o înţelegere cu aceştia, dar şi onorariul expertului-parte, care ar fi urmat să participe la efectuarea expertizei de evaluare a imobilelor.

Prin urmare, s-a reţinut că pentru aceste sume, inculpata A. nu a eliberat vreun înscris justificativ, cu excepţia celor două chitanţe sus-menţionate. În plus faţă de sumele deja achitate, în luna martie 2021, inculpata i-a solicitat persoanei vătămate suma de 10.000 de euro, sub pretextul că aceasta este destinată încheierii unei tranzacţii cu reclamantul din cauza civilă, dar şi pentru a demonstra instanţei de judecată că pârâţii sunt dispuşi să îi achite acestuia suma respectivă, în cazul în care imobilul le va fi atribuit în natură. În acest scop, inculpata i-a indicat persoanei vătămate contul bancar al martorei M., cunoştinţă comună a ambelor.

În ceea ce priveşte starea de fapt, instanţa de fond a reţinut că pentru a îndeplini solicitările avocatului, persoana vătămată i-a contactat pe copiii săi (de asemenea pârâţi în dosarul Judecătoriei Orşova) F., G. şi H. (ce lucrau în Regatul Unit al Marii Britanii) şi le-a solicitat acestora să îi transmită suma necesară.

În acest context, la data de 23.03.2021, persoana vătămată F. a virat în contul bancar al martorei M. suma totală de 28.138,23 de RON (contravaloarea a 5000 GBP). Din această sumă, valoarea de 28.000 de RON a fost retrasă în numerar în tranşe de către martoră şi de fiul acesteia, N., şi a fost înmânată avocatei, în aceeaşi zi.

S-a arătat că ultimul termen de judecată la care a participat avocata A. în cauza respectivă a fost la 06.04.2021, când a solicitat amânarea, în vederea încheierii tranzacţiei.

De asemenea, instanţa de fond a reţinut că, la scurt timp, constatând că în actele dosarului civil, disponibile în aplicaţia Infodosar a instanţei, nu se regăsesc informaţii despre sumele pretins a fi fost utilizate în scopul soluţionării cauzei şi nici despre probatoriile la care a făcut referire avocatul în discuţiile cu persoana vătămată, F. a contactat-o pe inculpata A. pentru a-i solicita explicaţii. Mai mult, s-a reţinut că după ce s-a eschivat în mod repetat de la prezentarea situaţiei dosarului, deşi cauza nu era soluţionată, inculpata a continuat să inducă în eroare persoana vătămată cu privire la demersurile judiciare efectuate, comunicându-i, în luna aprilie 2021, că procesul a fost finalizat şi că deţine înscrisurile care conferă acesteia din urmă şi copiilor săi dreptul de proprietate exclusivă asupra ambelor imobile.

Realizând că mama sa, persoana vătămată C. a fost indusă şi menţinută în eroare de inculpată cu privire la demersurile efectuate în cauza civilă, prin cererea înregistrată la dosarul civil, la data de 17.05.2021, F. a solicitat instanţei amânarea judecăţii pentru lipsă de apărare, arătând că avocatul A. nu mai poate fi contactat, iar la data de 07.06.2021 a notificat instanţa cu privire la rezilierea contractului de asistenţă juridică, deşi acesta nu a fost niciodată încheiat în formă scrisă. Ulterior, pârâţii au fost nevoiţi să apeleze la serviciile altor avocaţi din Baroul Mehedinţi, pentru reprezentarea şi asistenţa lor juridică în dosarului Judecătoriei Orşova.

Totodată, prima instanţă a reţinut că din actele dosarului civil nr. x/2020, astfel cum au fost înaintate la solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a reieşit că până la data la care inculpata A. a încetat să mai reprezinte persoana vătămată şi familia acesteia, pârâţii nu au fost citaţi cu menţiunea achitării unor taxe de timbru şi nu a fost încuviinţată ca probă efectuarea unei expertize.

S-a apreciat că situaţia de fapt anterior expusă reiese, dincolo de orice dubiu, din înscrisurile aflate la dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Orşova, ce se coroborează cu declaraţiile persoanei vătămate C., ale martorilor M. şi O., dar şi cu extrasele conversaţiilor purtate de persoana C. cu inculpata prin intermediul aplicaţiei I., astfel cum au fost puse la dispoziţia organelor de urmărire penală de către persoana vătămată .

În acest sens, s-a reţinut că persoana vătămată C., audiată în cursul urmăririi penale, a arătat că, în luna noiembrie 2020 a fost citată de Judecătoria Orşova în dosarul x/2020 (obiect partaj de bunuri imobile), în care avea calitatea de pârâtă, alături de copiii săi, F. G. şi H., ce se aflau la muncă pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii.

Având nevoie de serviciile unui avocat, la recomandarea martorei M., persoana vătămată a contactat-o pe inculpata A. şi s-a întâlnit cu aceasta la biroul inculpatei, situat la adresa de domiciliu, din mun. Dr. Tr. Severin. În urma discuţiilor purtate în legătură cu litigiul de la Judecătoria Orşova, inculpata i-a solicitat persoanei vătămate C. cu titlu de onorariu sumele de 4.000 şi 2.000 RON, fără a încheia nici în acest caz un contract scris, deşi acesta era obligatoriu conform art. 28 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Sub aspectul situaţiei de fapt, s-a reţinut că suma totală de 6.000 RON i-a fost înmânată în numerar inculpatei de către persoana vătămată, iar inculpata A. i-a eliberat chitanţele nr. 271 din 24.11.2020 şi 273 din 27.11.2020, ambele purtând/menţiunile "onorariu av. Ds. 989/274/2020".

În continuare, ca stare de fapt reţinută de instanţa de fond, s-a constatat că după o perioadă de timp, inculpata a început să îi comunice persoanei vătămate, prin intermediul apelurilor telefonice, dar şi prin mesaje transmise prin I., faptul că este necesar să achite în numele pârâţilor taxe de timbru pentru ambele imobile supuse partajului, o sultă către reclamanţi, în cazul în care se ajunge la o înţelegere cu aceştia, dar şi onorariul expertului parte, care ar urma să fie numit în dosar la expertiza de evaluare a imobilelor.

Având în vedere posibilităţile financiare reduse, pentru a putea acoperi pretenţiile financiare ale inculpatei şi preconizând totodată necesitatea efectuării altor cheltuieli cu procesul respectiv, persoana vătămată a împrumutat în data de 04.12.2020 de la P. suma de 30.000 RON, aspect pe care i l-a comunicat inculpatei la aceeaşi dată prin intermediul aplicaţiei I.. (Am reuşit!Luni vin să iau împrumutul şi ne vedem după ora 3).

Persoana vătămată, fiind audiată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a menţionat că a dat curs tuturor solicitărilor inculpatei şi că, până la momentul rezilierii contractului cu avocatul, i-a predat inculpatei în total suma de 30.000 de RON (contravaloarea împrumutului contractat de la P.) şi echivalentul în RON a 5000 de lire sterline, sumă trimisă din Marea Britanie de fiica sa, F., în contul martorei M..

Pentru stabilirea adevărului s-a apreciat ca fiind importantă împrejurarea că persoana vătămată a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală conversaţiile purtate cu inculpata prin intermediul aplicaţiei I. . Din conţinutul acestor conversaţii a reieşit indubitabil că inculpata A. a urmărit inducerea şi menţinerea în eroare a persoanei vătămate cu privire la demersurile efectuate în legătură cu soluţionarea procesului civil, solicitând şi obţinând de la persoana vătămată sume importante de bani pentru pretinse onorarii de expertiză, taxe de timbru, sulte, care nu erau însă justificate în niciun fel de parcursul dosarului.

S-a reţinut că deşi în cauză nu avusese loc decât un termen de judecată, la care a fost admisă cererea inculpatei de amânare a cauzei pentru pregătirea apărării, la data de 01 februarie 2021, inculpata A. i-a comunicat persoanei vătămate ca în cauză urmează să fie efectuată o expertiză judiciară de evaluare a imobilelor supuse partajului, estimând contravaloarea acesteia la suma de 4.200 de RON şi susţinând că va achita onorariul expertului, persoana vătămată exprimându-şi intenţia de a aduce această sumă la întâlnirea cu avocatul:

"A.: Vom achita onorariile de expertiză

A.: La expertiză, avem aproximativ următoarele onorarii

C.: Deci cât să iau cu mine?

A.: Apartament evaluare totală formată din:

- evaluare imobil fără îmbunătăţiri (900)

- evaluare îmbunătăţiri (500)

- lotizare (200)

A.: La casa evaluare totala formata din:

Evaluare imobil(construcţie şi teren) 1500

C.: Să aduc mâine banii?

A.: Si lotizarea finală va fi probabil în jur de 800-1000

A.: Când avem termen cu ei?

C.: Pe 16 februarie

A.: Asta verificam acum

A.: Dacă îi aveţi, veniţi cu ei că sigur nu ajung cu ei la înţelegere şi achitat onorariile şi vin cu ele la ds

A.: Şi o sa aibă o mare surpriză

C.: Deci vreo 4200

C.: Adică 42 milioane

A.: Imediat vă calculez

A.: Cam aşa 3900 -4200

A.: Că nu ştiu sigur la lotizare

A.: Lotizarea finală

C.: Bun am priceput"

Din actele dosarului Judecătoriei Orşova a reieşit că până la data notificării rezilierii contractului cu inculpata în cauză nu fusese încuviinţată proba cu expertiză tehnică care să impună sarcina plăţii unui onorariu în sarcina pârâţilor (calitate procesuală pe care a avea, astfel cum s-a arătat, persoana vătămată).

Ulterior, la data de 25 februarie 2021, sub pretextul că a obţinut anularea unui contract de vânzare-cumpărare în baza căruia reclamantul L. îşi justifica pretenţiile în instanţă, inculpata A. i-a solicitat persoanei vătămate suma de 5600 RON, reprezentând "diferenţă de taxă de timbru", părţile stabilind să se întâlnească a doua zi în mun. Drobeta-Turnu Severin:

"A.: Vedeţi că am rezolvat cu contractul de vânzare cumpărare, l-am anulat

C.: Nu ştiu cum e cu contractul. E prea complicat . . . . . . . . . .

A.: Contractul prin care ceilalţi 2 copii au vândut lui L.

A.: Pe româneşte l-am eliminat pe L.

A.: Acum mai am sa reuşesc să îi înlătur pe ei de la mostenire pe neacceptare

A.: Moştenire

C.: Bravo !!

A.: Mai ajungeţi cumva prin Severin,

A.: îmi trebuiau nişte bani pentru o diferenţă de taxă

A.: De timbru

A.: Va explic eu când ne vedem

C.: Da cât trebuie?

A.: Vreo 5600 RON. Eventual dacă nu îi aveţi pe toţi vă mai ajut eu cu diferenţa

C.: Va spun mâine când vin .e ok?

A.: Da

C.: Buuuun

A.: Dar trebuie sa ne vedem în weekend ăsta

A.: Eu nu am drum că aşa poate ajungeam eu

A.: Dar poate vreţi sa va plimbaţi la Severin"

Instanţa de fond a reţinut că din actele dosarului civil nu a rezultat însă nicio obligaţie de plată a unei taxe de timbru în sarcina persoanei vătămate sau a membrilor familiei acesteia, mai ales că aceştia aveau calitatea de pârâţi, nu formulaseră cereri reconvenţionale, iar Judecătoria Orşova nu stabilise în sarcina acestora vreo obligaţie de a achita sume de bani cu acest titlu.

S-a mai constatat că, la datele de 16 şi 17 martie 2021, inculpata A. a insistat pe lângă persoana vătămată să îi determine pe copiii acesteia să îi remită o sumă de bani despre care discutaseră anterior, din mesajele transmise acesteia rezultând că suma ar fi destinată consemnării la Q. într-o pretinsă procedură de consemnare la dispoziţia creditorului şi reamintindu-i acesteia despre un "plan de acţiune" stabilit anterior. Pentru a câştiga încrederea persoanei vătămate, inculpata s-a oferit chiar să îi împrumute jumătate din suma pretinsă ca fiind necesară consemnării la executor, de minim 5000 (euro, potrivit susţinerii persoanei vătămate):

"16.03.2021 A.: Buna seara

A.: Ce aţi hotărât

A.: în leg cu ideea mea

C.: Copiii încă îşi fac calcule pentru împrumutul pe care vor să îl facă o să va sun peste vreo oră

C.: Vor face împrumutul. Când trebuie să fie banii în cont?

A.: Cu cât mai repede cu atât mai bine

A.: Ca sa fim gata până în termen

C.: Aha am priceput

A.: Mă anunţaţi şi fac formalităţile iau legătura cu executorul si

A.: Să consemneze banii la Q.

A.: Aşa facem

C.: Vor merge mâine la banca şi va anunţ

A.: Deci la executorul durează 3-4

A.: Ca eu şi luai legătură cu executorul privind formalităţi le

C.: Acţiune ca în filme!!!

A.: Da

A.: Trebuie sa ne mişcăm repede

A.: Adică ar fi super dacă cel târziu vineri (19.03) aş ajunge la executor

A.: Luni marţi miercuri joi

A.: Ar face demersurile

A.: Vineri mi-ar da dovada

C.: Aha le scriu acuma

A.: Vineri(26 03) sau cel târziu luni (29.03) mi-ar da dovada

A.: Si m-aş încadra perfect

A.: Până la termen

A.: Si le-aş da lovitura de graţie

A.: Buna ziua

17.03.2021, A.: Ce au zis copiii de ideea mea

C.: Astăzi merg la banca să rezolve şi mă vor suna

A.: Deci le-a plăcut planul meu de acţiune

C.: La ei e ora 14 deci mai e timp

C.: Bineînţeles că da şi au realizat că scutim o sumă mare de bani

A.: Să mă anunţaţi şi pe mine să ştiu mâine ce am de făcut

C.: Da,sigur

A.: Cat aflaţi dvs

A.: Când

A.: Aflaţi dvs

C.: Banca este închisă din cauza pandemiei se rezolva doar online iar mâine vor sta toată ziua să intre în direct

A.: Ok

C.: Ei au cont la banca

A.: Si cat de repede le pot acorda

A.: Ştiu asa

A.: Ca sa ştim cum ne încadram

A.: Dacă nu le depunem parţial juma juma

C.: Asta mă gândesc şi eu dar mâine vom şti neaparat

A.: Eventual vedem ce rezolva ei mâine, si în funcţie de asta mâine seara hotatam

A.: Eventual ce aveţi dvs ce am si eu(va ajut) sa dam vineri executorului pentru parţial

A.: Ca sa avem dovada pana la termen

C.: Deci minimum e de 5000?

A.: Da, di împărţim 2500/2500

A.: Ptr fiecare moştenitor

A.: Vedem ce rezolva copii mâine, si mâine seara ne facem calculele ptr vineri

C.: Sunteţi teribilă !!!

A.: Eu vreau sa rezolv

A.: Sunt teribilă în sens bun, nu ?

C.: Nu o sa ne putem achita de aşa o datorie morală

C.: în sensul cel mai bun"

În continuare, s-a reţinut că, la data de 18.03.2021, persoana vătămată C. i-a comunicat inculpatei că membrii familiei sale au obţinut suma de 5000, iar în ziua următoare, inculpata i-a comunicat persoanei vătămate că a împrumutat "de la o colegă, diferenţa de 5000" şi a consemnat sumele la executorul judecătoresc, susţinând că onorariul acestuia a fost de 2500 RON şi 5% din suma consemnată, precizând totodată că acest onorariu a fost unul preferenţial, în mod normal procentul perceput de executor fiind de 10%:

"18.03.2021, C.: E rezolvat pt 5000 dar mâine la 12 am răspunsul daca e pt tot mâine vin la dvs

19.03.2021, C.: Putem vorbi?

A.: Da

A.: Am vb cu o colega şi am luat de la ea pana luni diferenţa de 5000

A.: Si am consemnat sumele

A.: Numai sa vb dvs cu copii, măcar banii, ca sa ii dau colegei sa ii trimită.

A.: Dacă nu pot toată suma

A.: Ca i am promis ca luni îi dau

A.: Onorariul executorului a fost 2500 RON, 5 % din suma consemnată

A.: Normal era 10 la %

A.: Dar a zis că mă revanşez altă dată cu diferenţa

C.: Da acum vorbesc

C.: Gândindu-mă la tot ceea ce aţi făcut azi pentru noi, îmi vine în minte un singur cuvânt: Ioana D'Arc

C.: Şi nu exagerez

C.: Luni o să am cei 5000 în cont, iar marţi, miercuri pe ceilalţi

C.: Inclusiv pt expert

A.: Mulţumesc frumos"

La 21.03.2021, C. i-a comunicat inculpatei că a convenit cu martora M. să încaseze în contul ei suma trimisă de copiii persoanei vătămate şi să îi remită avocatei:

"A.: Buna ziua

A.: Să îmi spuneţi mâine cum ne vedem şi pe la cât, ca sa ştiu şi eu cum fac cu serviciul

C.: Buna ziua. Am vorbit cu colega mea, M., să îi trimită ei copiii banii şi ea o sa vina să vi-i aducă. mâine dimineaţă ii vor pune. Eu vin marţi pt că dl R. e la Caransebeş la consult cu fata,mâine

A.: A ok A.: Sigur A.: O sa mă aud cu dna S.: Va sun mai pe seară pt că vor sa îi pună din seara asta A.: Ok"

La 23.03.2021 inculpata, primind de la persoana vătămată confirmarea că sumele solicitate au fost virate în contul martorei M., i-a dat instrucţiuni persoanei vătămate să îi comunice martorei să se deplaseze la bancă, iar ulterior în aceeaşi zi, i-a confirmat primirea sumei de la martoră:

"A.: Luaţi legătură cu M. să meargă la bancă. A.: Ca dumneaei nu are de unde să ştie".

Instanţa de fond a considerat că situaţia de fapt anterior menţionată a rezultat dincolo de orice îndoială rezonabilă şi din alte probe administrate de către organele de urmărire penală.

Astfel, s-a reţinut că martora M. a arătat că aflând că persoana vătămată are un litigiu civil la Judecătoria Orşova (partaj) şi are nevoie de un avocat i-a dat numărul de telefon al inculpatei, persoană ce îi rezolvase martorei anumite probleme juridice şi ca atare o considera de încredere.

În luna martie 2021, persoana vătămată, menţionând că inculpata i-a solicitat să-i remită rapid o sumă de bani, a rugat-o pe martoră să primească în contul său bancar aceşti bani, de la copiii persoanei vătămate, plecaţi în Marea Britanie, persoana vătămată apelând la prietena sa întrucât aceasta locuia în Drobeta Turnu-Severin şi se putea întâlni mai repede cu avocatul pentru i-a înmâna suma de bani.

Astfel, la data de 23 martie 2021, martora a primit în contul său, deschis la T., suma de 28.138,23 RON, reprezentând contravaloarea a 5000 lire sterline, trimisă de F., din care a retras în numerar, imediat, suma de 14.000 RON, în 4 tranşe, iar diferenţa de 14.100 a virat-o în contul fiului său, N., pentru că pe contul său fusese atinsă limita maximă zilnică de retragere de numerar

Situaţia de reţinută de instanţa de fond a relevat că, la aceeaşi dată şi de la acelaşi bancomat din municipiul Drobeta Turnu Severin, N. a retras din contul său suma virată de mama sa şi i-a înmânat-o acesteia în numerar. Martora a arătat că i-a remis inculpatei suma de 28.000 de RON, în numerar, într-un loc public din mun. Drobeta-Turnu Severin, indicat în prealabil de inculpata A., fără a-i solicita acesteia explicaţii cu privire la destinaţia banilor. (..eu m-am întâlnit cu avocata pe stradă şi i-am înmânat suma de 28.000 RON, pe care o pusesem într-o plasă, aşa cum fusese retrasă din bancomat, şi am plecat, fără a-i cere acesteia vreo informaţie cu privire la destinaţia sumei, De asemenea, avocata A. nu mi-a înmânat niciun document justificativ cu privire la suma pe care i-am dat-o..)

De asemenea, s-a mai reţinut că, la aceeaşi dată, inculpata i-a confirmat persoanei vătămate, prin mesaje telefonice, primirea sumei de bani:

"A.: Bună seara

A.: Mi-a adus M. banii, eu mai înainte am ajuns acasă A.: A venit dumneaei la Asociaţia unde era

A.: Eram

C.: Da ştiu am şi vorbit cu ea Fata buna !"

S-a menţionat că nu a fost identificată vreo probă care să ateste parcurgerea vreunei proceduri în faţa unui executor judecătoresc, care să impună pretinderea unor sume de bani de la persoana vătămată cu titlu de onorariu sau sumă depusă spre consemnare.

La 27.03.2021, inculpata a contactat din nou persoana vătămată şi s-a interesat de o altă sumă de bani care ar fi trebuit să îi fie remisă:

"A.: Buna dimineaţa,

Eu am ajuns ieri de la serviciu..,1a 10 aseară

Nu am avut timp sa vb cu copii şi am văzut ca nici ei nu mi-au trimis nimic.

Ştiţi ceva?

C.: Da au pus bani dar îmi vor ajunge luni pt că băncile nu sunt deschise în weekend

C.: abia luni pot scoate de la bancomat"

La termenul de judecată din 06.04.2021, avocaţii părţilor au solicitat acordarea unui termen în vederea încheierii tranzacţiei.

În acest context, la 22.04.2021, inculpata i-a comunicat persoanei vătămate condiţiile unei pretinse tranzacţii cu reclamantul L., pe care persoana vătămată nu le-a acceptat:

"A.: Bună ziua d-na doctor. M-a sunat dl E. de dimineaţă, acum câteva minute. Mi-a comunicat ca L. va oferă 40 000 euro pentru partea dvs, şi a celor 3 copii. Sunt dispuşi în momentul în care dacă sunteţi de acord sa ne întâlnim el va plăteşte aceşti bani. Onorariu de avocat nu vi-1 plăteşte iar restul cheltuielilor vi le restitui eu în integralitate.

Eu o sa revin săptămâna viitoare luni acasă şi dacă puteţi veniţi marţi la mine. Luaţi legătura şi cu copii sa le explicaţi şi dacă sunt de acord îl sunam pe dl E..

Ei s-au speriat,

Eu va las şi nr. dl E., şi puteţi sa-1 sunaţi să îl întrebaţi dacă m-a sunat şi ce oferta mi-a făcut.

C.: Buna ziua. Să înţeleg că L. vrea sa ia o vila în zonă, la Orşovei cu mai puţin decât e cotată ea la Primărie ! ?"

După acest moment, fiica persoanei vătămate, F., a verificat actele dosarului civil, disponibile în aplicaţia Infodosar, iar lipsa oricăror informaţii privind sumele pretinse de avocat i-au trezit acesteia suspiciuni.

Potrivit persoanei vătămate, fiica sa i-a solicitat inculpatei explicaţii cu privire la modul în care au fost folosite sumele de bani solicitate familiei Vlad-Manea, însă inculpata a fost evazivă în răspunsurile oferte, invocând motive de natură medicală.

Deşi la momentul respectiv, procesul era pe rol, fără a fi fost administrată vreo probă, la sfârşitul lunii aprilie 2021, inculpata A. a contactat-o pe persoana C. şi i-a adus la cunoştinţă că deţine actele care conferă familiei persoanei vătămate proprietatea exclusivă a celor două imobile aflate în litigiu.

Astfel, s-a reţinut că, la data de 29.04.2021, persoana vătămată i-a solicitat avocatului explicaţii despre conţinutul celor două acte la care inculpata a făcut referire anterior, inculpata A. susţinând că acestea i-ar conferi proprietate exclusivă asupra imobilelor în litigiu:

"A.: Buna dimineaţa dna doctor. Nu m-am simţit bine ieri şi nu v-am sunat sau trimis mesaj. Marţi pe 4.05 dar după masă sa treceţi sa va dau actele pentru apartamentul din Herculane, iar pe 7.05 actele pentru casă Orşova. O sa revin şi eu luni seara în Severin şi marţi le ridic.

O zi frumoasă şi Paşte Fericit şi mulţumesc frumos pentru înţelegere !

C.: Buna seara. Spuneţi-mi, va rog, concret, punctual, la ce se refera cele două acte despre care este vorba ? Va doresc un Paste Fericit alături de familie !

A.: Vă conferă proprietatea exclusivă"

După acest moment, persoana vătămată şi membrii familiei acesteia au făcut demersuri pe lângă inculpată pentru ca aceasta să le predea actele la care a făcut referire, context în care inculpata A. a invocat diverse pretexte pentru a amâna o întâlnire (a se vedea mesajele transmise la datele 04.05.2021, 05.05.2021, 06.05.2021).

Apoi, deşi a susţinut că între ea şi persoana vătămată exista un contract de asistenţă juridică şi că se va prezenta la Judecătoria Orşova pentru a depune la dosar actul de reziliere unilaterală a acestuia şi documentele aflate în posesia sa, care interesează cauza, din înscrisurile comunicate de instanţa de judecată, existente la dosarul x/2020 a rezultat că rezilierea contractului de asistenţă juridică a fost notificată instanţei de pârâta F., ca urmare a faptului că avocatul nu a mai răspuns apelurilor telefonice.

S-a reţinut declaraţia martorului O., vecin cu persoana vătămată, care a arătat că a transportat-o de 4-5 ori pe C. în mun. Dr. Tr Severin, pentru a discuta cu avocata sa şi a-i înmâna diverse sume de bani pe care aceasta i le-a solicitat.

În timpul unei discuţii, persoana vătămată i-a spus că i-a dat avocatei o sumă de bani care i-ar fi fost necesară pentru efectuarea unei expertize într-un dosar.

Martorul a mai confirmat şi faptul că inculpata îi câştigase încrederea totală persoanei vătămate, până la momentul în care copiii persoanei vătămate au verificat situaţia dosarului şi au constatat că avocatul nu depusese anumite acte la dosar .

Situaţia de fapt reţinută de prima instanţă a mai relevat că, la data de 14.12.2021, inculpata a predat organelor de urmărire penală în original, o împuternicire avocaţială diferită faţă de cea identificată în dosarul nr. x/2020 (purtând seria x din 24.11.2020, eliberată pentru asistenţa juridică şi reprezentarea clienţilor C., F., H. şi G. în dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Orşova, în temeiul contractului de asistenţă juridică nr. x/24.11.2020), precum şi chitanţele nr. 271/24.11.2020 şi 273/27.01.2020, pentru onorarii de 4.000 şi 2000 RON, arătând că acestea sunt singurele înscrisuri încheiate cu persoanele respective, că nu există contracte de asistenţă juridică, registre sau înscrisuri care să ateste prestarea serviciilor către clienţii său sau plăţi efectuate pentru acestea (conform procesului-verbal încheiat de organele de cercetare penală din cadrul IPJ Mehedinţi f. x d.u.p.).

În consecinţă, în fapt, instanţa a reţinut că, în perioada decembrie 2020- martie 2021, inculpata A. a indus şi menţinut în eroare persoana vătămată C., cu privire la demersurile judiciare efectuate în numele acesteia şi a copiilor săi, F., G. şi H. în dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Orşova, în scopul obţinerii pe nedrept a unor sume de bani cu titlu de taxe de timbru, sultă şi onorarii de expertiză, susţinând în mod nereal că acestea sunt necesare soluţionării procesului, cu toate că în cauză instanţa civilă nu impusese obligaţia în sarcina pârâţilor, nu încuviinţase probe cu expertiza şi nici nu se dispusese o eventuală lotizare care să impună achitarea de către pârâţi a unor eventuale sulte către reclamanţi.

În acest mod, s-a reţinut că inculpata a obţinut în această perioadă de la persoana vătămată, fără drept, suma totală de 58.000 de RON, compusă din suma de 30.000 de RON, achitată în mai multe tranşe în acest interval, şi suma de 28.000 de RON, remisă prin intermediul martorei M. la data de 23.03.2021. Aceste sume, care nu includ onorariile iniţiale, de 2.000 şi 4.000 RON, pentru care a eliberat chitanţele nr. 271 din 24.11.2020 şi 273 din 27.11.2020, nu pot fi în niciun fel justificate de prestaţiile profesionale efective ale inculpatei, în calitate de avocat, în cadrul dosarului civil, constând în asistenţa juridică a părţilor pârâte doar la trei termene de judecată în care s-a dispus amânarea cauzei, fără a fi propuse sau discutate probe, fără a fi puse concluzii pe fondul cauzei sau depuse alte înscrisuri în apărarea părţilor pe care le-a reprezentat.

În consecinţă, în fapt, instanţa a reţinut că, în perioada decembrie 2020- martie 2021, inculpata A., în calitate de avocat în Baroul Mehedinţi, a indus şi menţinut în eroare persoana vătămată C., cu privire la demersurile judiciare efectuate în numele acesteia şi a copiilor săi, F., G. şi H., în dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Orşova, în scopul obţinerii pe nedrept a unor sume de bani cu titlu de taxe de timbru, sultă şi onorarii de expertiză, susţinând în mod nereal că acestea sunt necesare soluţionării procesului şi prin care a creat o pagubă în cuantum de 58.000 de RON.

Persoana vătămată D..

Astfel cum a reieşit din declaraţia persoanei vătămate D. în luna iulie 2021 persoana vătămată, întrucât intenţiona să introducă o acţiune civilă pentru dezbaterea succesiunii părinţilor săi, a contactat-o telefonic pe inculpata A., avocat în cadrul Baroului Mehedinţi, acesta fiindu-i recomandată persoanei vătămate de o rudă a acestuia.

Prima instanţă a reţinut că, persoana vătămată s-a întâlnit cu inculpata, la domiciliul acesteia (unde se afla şi sediul cabinetului individual de avocat), iar inculpata A. i-a pretins persoanei vătămate suma de 1.500 RON pentru a-i reprezenta interesele în instanţă, fără a încheia un contract de asistenţă juridică în formă scrisă. Suma de 1.500 de RON a fost achitată de persoana vătămată în două tranşe, de 400 şi 1.100 RON, în perioada iulie- august 2021, inculpata eliberând chitanţa nr. x/15.07.2021, pentru întreaga sumă încasată .

Situaţia de fapt avută în vedere de instanţa de fond a relevat că, în luna septembrie 2021, inculpata i-a comunicat persoanei vătămate că a introdus acţiunea şi că este necesară achitarea unor taxe judiciare de timbru, scop în care persoana vătămată D. i-a înmânat inculpatei în numerar suma de 1.000 de RON, fără a se emite însă niciun document justificativ (chitanţă).

De asemenea, instanţa a reţinut că în luna octombrie a aceluiaşi an, inculpata A. a pretins de la persoana vătămată alte sume de bani, respectiv 1.500 de RON şi 2.260 de RON, invocând necesitatea achitării unor onorarii pentru efectuare de măsurători la terenurile partajabile şi pentru achitarea de taxe către OCPI.

S-a arătat că persoana vătămată a remis inculpatei în numerar aceste sume de bani, fără a primi de la aceasta vreun înscris justificativ şi fără a face ulterior dovada prestării vreunuia dintre serviciile pretins a fi fost contractate.

În continuare, s-a constatat că inculpata a menţinut în eroare persoana vătămată, prezentându-i ca pretinse termene de judecată în dosarul său la datele de 04.11.2021, 28.01.2022 şi 04.02.2022, dar şi o situaţie nereală referitoare la deplasarea în teren împreună cu un expert în cadastru care să efectueze măsurători ale terenurilor aflate în activul succesoral şi pretexte pentru prorogarea termenelor comunicate iniţial.

În luna martie 2022, persoana vătămată a efectuat verificări pe cont propriu la Judecătoria Drobeta-Turnu Severin şi Judecătoria Strehaia, constatând că la aceste instanţe nu a fost înregistrată nicio cauză în care să aibă calitatea de reclamant. Realizând că a fost indusă în eroare de inculpata A., persoana vătămată D. s-a adresat atât organelor de urmărire penală, cât şi Baroului Mehedinţi.

În urma acestor demersuri, inculpata A. a contactat persoana vătămată şi i-a restituit suma de 6.300 de RON, reprezentând contravaloarea sumelor achitate de aceasta pentru susţinerea demersului judiciar.

S-a apreciat că situaţia de fapt expusă anterior a reieşit dincolo de orice îndoială rezonabilă, din declaraţia persoanei vătămate D., care se coroborează cu corespondenţa purtată cu inculpata prin intermediul aplicaţiei I., cu verificările efectuate în cauză, precum şi cu declaraţia martorului U..

Astfel, s-a reţinut că persoana vătămată D. a arătat că în luna iulie 2021 s-a întâlnit cu avocatul A. la cabinetul său din mun. Dr. Tr. Severin şi i-a solicitat să îi acorde asistenţă juridică în vederea dezbaterii succesiunii de pe urma părinţilor săi, inculpata comunicându-i că este necesar să formuleze în acest scop o acţiune civilă şi pretinzându-i un onorariu de 1.500 RON.

La momentul întâlnirii, persoana vătămată i-a înmânat doar suma de 400 RON, pe care o avea asupra sa, însă avocatul i-a eliberat chitanţa nr. x/15.07.2021, pentru întreaga sumă solicitată, de 1.500 RON, ceea ce l-a determinat pe D. să aibă încredere în seriozitatea inculpatei.

S-a mai reţinut ca stare de fapt, că, la data de 12.08.2021 s-a deplasat din nou la cabinetul avocatului A. şi i-a înmânat acesteia restul de 1.100 de RON.

În luna septembrie 2021, când s-a interesat telefonic de situaţia acţiunii, inculpata i-a comunicat că a introdus acţiunea, dar că mai are nevoie de bani pentru plata unor taxe judiciare. Ca atare, persoana vătămată s-a deplasat din nou la Dr. Tr. Severin, la cabinetul acesteia şi i-a mai înmânat suma de 1.000 RON, solicitată de inculpată, fără a primi vreun document justificativ.

După o altă perioadă de timp, A. i-a comunicat telefonic că trebuie să achite suma de 1.500 RON pentru efectuarea de măsurători la terenurile partajabile, pentru taxe la OCPI şi pentru deplasări la locurile măsurătorilor. Ca urmare, persoana vătămată s-a deplasat din nou la Dr. Tr. Severin şi i-a dat această sumă la domiciliul său, fără a primi vreun înscris justificativ.

În luna octombrie 2021, avocata A. l-a apelat din nou pe D. şi i-a mai cerut suma de 2.260 RON pentru aceleaşi taxe.

Persoana vătămată i-a înmânat suma solicitată, în numerar la data de 27.10.2021, la cabinetul avocatului din Dr. Tr. Severin, fără a primi vreun document justificativ.

Întrucât avocatul i-a comunicat că primul termen de judecată va fi pe 04.11.2021 şi constatând că nu a primit o citaţie pentru a se prezenta la proces, persoana vătămată a încercat să o contacteze pe inculpată, însă aceasta nu i-a mai răspuns la telefon. Persoana vătămată a iniţiat discuţii cu avocatul prin intermediul aplicaţiei I., inculpata invocând diferite motive pentru a amâna o întâlnire.

Din lecturarea acestor conversaţii a rezultat indubitabil că inculpata i-a expus persoanei vătămate o situaţie de fapt nereală cu privire la demersurile efectuate în numele şi în interesul persoanei vătămate.

- la data de 9 decembrie 2021, inculpata i-a expediat persoanei vătămate un mesaj, cu următorul conţinut:

"Buna dimineaţa, de astăzi într-o săptămână, joi la ora 10 o sa fiu la dvs, sa măsurăm";

- la data de 15 decembrie 2021, la întrebarea persoanei vătămate dacă rămâne valabilă întâlnirea programată pentru a doua zi, inculpata i-a expediat acesteia un mesaj, cu următorul conţinut:

"Da, nu am ajuns încă acasă, lucrez pana la 7 în fiecare zi. Doar ca o sa venim marţi, urma să vă sun diseară când ajungeam, dl expert are un deces în familie şi m-a anunţat în această dimineaţă să reprogramez totul pentru marţi. I-a decedat soţia azi noapte";

- în data 21 decembrie 2021, inculpata i-a expediat persoanei vătămate un mesaj, cu următorul conţinut:

"Bună dimineaţa, vedeţi ca nu ajungem azi la dvs., o sa ajungem în zilele libere ce urmează, că eu rămân în concediu de mâine până în 3 ianuarie. O să vă anunţ cu o zi înainte. Am control de la ANAF";

- la data de 20 ianuarie 2022, inculpata i-a expediat persoanei vătămate un mesaj, cu următorul conţinut:

"Bună ziua şi La mulţi ani ! Pe 28 ianuarie avem termen şi pe 25 venim la ora 10 la măsurători."

- la data de 25 ianuarie 2022, persoana vătămată i-a redirecţionat inculpatei mesajul transmis de aceasta la data de 20 ianuarie, pentru a-i reaminti despre întâlnirea stabilită, iar aceasta din urmă îi expediază persoanei vătămate un mesaj, cu următorul conţinut:

"Bună ziua. Nu am ajuns la măsurători şi am zis ca va sun dar m am luat cu altceva, termenul de judecata s a preschimbat pe 4.02 şi atunci o sa vina săptămâna viitoare. Nu va faceţi griji, am zis ca va rezolv şi voi rezolva."

- la data de 03 februarie 2022, persoana vătămată i-a solicitat inculpatei, printr-un mesaj, numărul dosarului (Vreau şi eu nr. de dosar care se judecă mâine), care, potrivit susţinerilor inculpatei, ar fi trebuit să aibă termen de judecată a doua zi (termenul de judecată s-a preschimbat pe 4.02), inculpata răspunzând prin următorul mesaj:

"Sunt în medical, sunt răcită, dar treceţi săptămâna viitoare la mine marţi să vă dau actele că v-am rezolvat, şi vă explic eu mai multe personal."

- la data de 7 februarie 2022, inculpata i-a expediat persoanei vătămate un mesaj, cu următorul conţinut:

"Bună ziua. Nu o să ne vedem mâine, ptr că sunt plecata la Bucureşti, miercuri seara mă întorc dar joi după ora 9 va aştept la Severin. Mă sunaţi când ajungeţi să vă dau actele";

- miercuri, 9 februarie 2022, inculpata i-a expediat persoanei vătămate un mesaj, cu următorul conţinut:

"Bună seara. Nu o să ajung în seara asta, dar în cursul zilei de mâine, o să plece către dvs prin poştă, actele de la partaj. Când primiţi plicul probabil vineri dacă nu luni dimineaţa, mă sunaţi şi eu o sa ajung marţi la Boceni şi ne vedem. Mâine o să fiu la înmormântare, de asta am lipsit atât de mult. Mulţumesc pentru înţelegere, o seară plăcută!"

- la data de 14 februarie 2022, persoana vătămată i-a trimis inculpatei următorul mesaj "Bună seara, dna avocat. Îmi spuneţi ce se întâmplă? V-am cerut nr. de dosar care mă priveşte. De ce mă evitaţi?‘, inculpata răspunzându-i la data de 08 martie 2022:

"Bună dimineaţa, am primit o scrisoare recomandată din partea dvs., v-am trimis şi eu ieri actele printr-o scrisoare recomandată. Astfel ca nu mai există un motiv sa ne vedem. O zi bună." .

S-a reţinut că toate aceste conversaţii au fost purtate de inculpată cu persoana vătămată de pe terminalul nr. x, folosit în mod curent de inculpata A., numărul de telefon respectiv regăsindu-se şi în evidenţele Baroului Mehedinţi .

Instanţa de fond a apreciat că aceste mesaje, coroborate cu declaraţia persoanei vătămate, denotă, fără niciun dubiu, că inculpata A. l-a indus şi menţinut în eroare pe persoana vătămată D. cu privire la faptul că a introdus la instanţa civilă o acţiune pentru partajarea bunurilor succesorale şi că în pretinsa cauză civilă se administrează probe pentru care a fost necesară plata unor sume de bani, pentru a justifica sumele încasate de la persoana vătămată.

S-a mai menţionat că persoana vătămată D. a depus la dosarul cauzei şi copia unui înscris sub semnătură privată reprezentând o filă de agendă pe care a înscris sumele de bani remise avocatului A..

Pe acest înscris, ce poartă menţiunea ‘’bani daţi la avocată’’ se regăsesc următoarele înregistrări:15-07-2021 -400 RON; 12-08-2021-1100 RON; 15-09-2021 - 1000 RON; 15-X-2021 - 1500 RON; 27 - X - 2021 2260 RON; Total 6260 RON.

În acest sens, s-a subliniat că pentru sumele primite, inculpata nu a emis documente justificative, cu excepţia chitanţei nr. x din 15.07.2021, pentru suma de 1500 RON, reprezentând onorariu de avocat şi fără a încheia cu persoana vătămată un contract de asistenţă juridică pe baza căruia să se poată stabili destinaţia efectivă a sumelor respective sau serviciile prestate în schimbul acestora.

Starea de fapt anterior menţionată a reieşit şi din declaraţia martorului U., consătean cu persoana vătămată

Astfel, s-a reţinut că martorul a arătat că în toamna anului 2021, l-a transportat pe D. în acest scop, în mun. Drobeta Turnu-Severin, în timpul deplasării persoana vătămată arătându-i suma de aproximativ 2.000 RON în numerar, despre care i-a comunicat că i-a fost cerută de inculpată pentru plata onorariului expertului topograf şi pentru taxe judiciare. în aceleaşi împrejurări, persoana vătămată i-a spus că A. îl reprezintă într-un proces civil de succesiune şi partaj şi că i-a plătit acesteia, anterior, atât suma de 1.500 RON cu titlu de onorariu, cât şi alte sume de bani pe care aceasta i le-a solicitat pentru diverse plăţi, fără a-i comunica însă clientului său care era destinaţia concretă a acestora şi fără a-i elibera documente justificative.

Întrucât inculpata a întrerupt orice comunicare cu persoana vătămată (mesajul inculpatei din 08 martie 2022 fiind "Bună dimineaţa, am primit o scrisoare recomandată din partea dvs., v-am trimis şi eu ieri actele printr-o scrisoare recomandată. Astfel ca nu mai există un motiv sa ne vedem. O zi bună), persoana vătămată D. s-a deplasat la Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, pentru a verifica situaţia dosarului său civil, constatând cu această ocazie că pe numele său nu a fost înregistrată nicio cerere de chemare în judecată (la data de 10.03.2022, eu m-am deplasat la Judecătoria Dr. Tr. Severin, la registratură, şi am constatat că nu este niciun dosar înregistrat pe numele meu la această instanţă. Am rugat un avocat care se afla în incinta judecătoriei să mă ajute şi acesta a căutat pe portalul instanţelor, la Judecătoria Strehaia, constatând că nici la această instanţă nu se află niciun dosar înregistrat pe numele meu..’’ f.17-20 vol. III d.u.p.).

Dându-şi seama că a fost înşelat, persoana vătămată a formulat plângere împotriva inculpatei, atât la organele de poliţie, cât şi la Baroul Mehedinţi.

Ca urmare a acestor demersuri ale persoanei vătămate, în cursul lunii martie 2022, inculpata l-a apelat pe D. şi i-a solicitat să se întâlnească în mun. Dr. Tr. Severin, unde i-a înmânat suma de 6300 de RON şi actele pe care i le dăduse acesteia în vederea susţinerii procesului, fără să-i prezinte vreo explicaţie, însă i-a solicitat să îşi retragă plângerea formulată împotriva sa.

Ulterior, persoana vătămată D. a apelat la serviciile altui avocat, în vederea introducerii şi susţinerii acţiunii civile, aceasta fiind înregistrată la data de 28.04.2022, la Judecătoria Strehaia.

Din verificările efectuate în cursul urmăririi penale la Judecătoriile Strehaia şi Drobeta Turnu-Severin (f x d.u.p.) a rezultat că inculpata nu a efectuat în realitate niciun demers juridic în numele persoanei vătămate D., ceea ce denotă intenţia inculpatei de a induce şi menţine persoana vătămată în eroare, prin prezentarea unei situaţii de fapt contrare realităţii.

În concluzie, ca stare de fapt, instanţa a reţinut că în perioada iulie- octombrie 2021, inculpata A., avocat în cadrul Baroului Mehedinţi, a indus în eroare persoana vătămată D., pretinzând în mod nereal că a introdus în numele acesteia o acţiune civilă având ca obiect deschiderea succesiunii şi partaj succesoral, pentru susţinerea căreia a pretins şi primit de la aceasta suma totală de 6.260 de RON cu titlu de onorariu de avocat, taxă de timbru şi onorariu de expertiză, fără ca în realitate să efectueze vreun demers judiciar în acest sens.

4. Persoana vătămată E..

După cum a reieşit din declaraţia persoanei vătămate E., în luna martie 2020, deoarece intenţiona să dezbată succesiunea după părinţii săi decedaţi, având nevoie de serviciile unui avocat, la recomandarea cumnatei sale, persoana vătămată a contactat-o telefonic pe inculpata A..

În acest context, persoana vătămată s-a deplasat împreună cu soţia sa, V., în municipiul Drobeta Turnu Severin, la un local public, unde s-au întâlnit cu inculpata. I-au prezentat inculpatei situaţia, obiectul principal al succesiunii fiind reprezentat de un apartament, iar inculpata a solicitat şi a primit de la persoana vătămată suma de 3.000 RON, cu titlul de onorariu, pentru a-l reprezenta în instanţă şi suma de 500 de RON pentru alte cheltuieli. Persoana vătămată i-a înmânat aceste sume de bani inculpatei, la prima întâlnire, a întrebat-o dacă nu trebuie să semneze cu aceasta un contract, însă inculpata i-a spus că va întocmi un contract la finalizarea procesului, când le va prezenta şi o situaţie a sumelor plătite şi a cheltuielilor efectuate.

Relevantă în acest sens a apreciat instanţa de fond ca fiind şi declaraţia martorului V., soţia persoanei vătămate‘’..m-am deplasat cu soţul meu în municipiul Dr. Tr. Severin, unde ne-am întâlnit cu avocata respectivă la un bar.. noi am întrebat-o pe avocată dacă există vreo posibilitate ca apartamentul să rămână soţului meu, iar această ne-a răspuns că există această posibilitate şi ne-a solicitat suma de 3.000 de RON, cu titlu de onorariu, şi 500 RON, pentru alte cheltuieli cu susţinerea procesului. Aceşti bai i-a înmânat soţul meu în ziua respectivă în numerar în timpul întâlnirii. Avocata nu i-a eliberat soţului meu nici chitanţă şi nici nu i-a întocmit vreun contract de asistenţă juridică.. .

După aproximativ o lună, inculpata A. i-a comunicat persoanei vătămate că a depus acţiunea la instanţa de judecată şi că este necesar să achite o pretinsă "taxă de succesiune", în cuantum de 3.100 de RON pentru mama sa decedată şi de 1.700 de RON pentru tatăl său decedat.

În urma solicitării inculpatei, la data de 22.07.2020, persoana vătămată a depus la W. Agenţia Lugoj suma de 3.100 RON în contul bancar al numitei X. persoană indicată de inculpată în timpul unei conversaţii prin intermediul aplicaţiei J.

Suma de 1.700 RON i-a fost înmânată în numerar inculpatei la data de 28 iulie 2020 de către martorii Y. şi Z., cumnaţii persoanei vătămate, care s-au deplasat în acest scop în mun. Drobeta-Turnu Severin, la cabinetul individual de avocat de pe strada x nr. 67A. (.. pe data de 28 iulie 2020, la solicitarea cumnatului meu, eu şi soţul meu ne-am deplasat în municipiul Dr. Tr. Severin, ..la locuinţa avocatei A., unde i-am înmânat acesteia suma de 1.700 de RON...nu am primit niciun înscris doveditor al predării sumei respective . -conform declaraţiei martorei Z. f.122-124 vol. III d.u.p).

Starea de fapt reţinută de instanţă a relevat că în pofida faptului că nu a efectuat niciun demers judiciar în sensul celor stabilite cu persoana vătămată, în luna decembrie 2020, inculpata i-a comunicat persoanei vătămate că procesul a fost finalizat şi că a fost declarat unic moştenitor al părinţilor săi, momentul predării înscrisurilor doveditoare ale dreptului de proprietate fiind amânat de inculpată sub pretextul depunerii în numele persoanei vătămate a unei cereri la Direcţia de Taxe şi Impozite pentru înregistrarea imobilului moştenit pe rolul fiscal al acestuia. Prin aceste manopere dolosive, inculpata A. a câştigat încrederea persoanei vătămate.

În acest context, astfel cum a reieşit din declaraţia persoanei vătămate, în luna martie 2021, acesta a contactat-o pe inculpată, pentru a-i solicita din nou asistenţa juridică, de această dată în scopul radierii unei datorii înregistrate de părinţii săi la asociaţia de proprietari, dar şi pentru a analiza posibilitatea obţinerii de despăgubiri în urma producerii unor inundaţii repetate la apartamentul pe care credea că l-a obţinut în urma dezbaterii succesiunii.

Inculpata A. i-a comunicat persoanei vătămate că pentru aceste situaţii este necesară susţinerea unor noi procese civile, scop în care i-a pretins cu titlu de onorariu sumele de 1.200 RON şi respectiv 1.000 RON.

Persoana vătămată i-a achitat în numerar respectivele sume de bani, în luna martie 2021, fără a primi în schimbul acestora vreun document justificativ.

Instanţa a reţinut astfel că declaraţia persoanei vătămate se coroborează cu depoziţia martorului V. "..pentru ambele probleme avocata i-a comunicat că este necesar să deschidă noi procese împotriva vecinului care a inundate apartamentul şi împotriva asociaţiei de proprietari, scop în care i-a solicitat onorarii separate de 1.000 şi 1.200 de RON. Aceste sume i le-a înmânat în numerar avocatei A. în primăvara anului 2021..’’.

Persoana vătămată, victima manoperelor dolosive ale inculpatei, a fost de bună-credinţă, găsindu-se într-o stare de eroare, aspect ce reiese cu evidenţă şi din conţinutul conversaţiilor purtate ca inculpata, persoana vătămată comunicându-i inculpatei inclusiv fotografiile cu daunele produse apartamentului, înscrisuri referitoare la datoriile de la asociaţia de proprietari etc.

Ulterior, inculpata A. a pretins în mod nereal faţă de persoana vătămată că a introdus acţiunile civile, iar printr-un mesaj transmis la 17 iunie 2021 a susţinut că în cadrul litigiului cu asociaţia de proprietari, instanţa a fixat un onorariu de expert în cuantum de 1.400 RON ‘’ (Bună dimineaţa, mă înştiinţară de la instanţă, 1400 s a fixat onorariu de expert-fila x d.u.p.) indicându-i în acest scop, în cuprinsul unui mesaj transmis la 18 iunie 2021, prin intermediul aplicaţiei I., contul bancar al fratelui inculpatei, AA., deschis la P. .

De asemenea, s-a reţinut că, în urma solicitării inculpatei, la data de 18.06.2021, persoana vătămată E. a depus la P. Agenţia Lugoj suma de 1.400 de RON, în contul fratelui inculpatei (conform chitanţei de depunere în numerar aflată în copie la dosarul de urmărire penală).

Inculpata i-a comunicat persoanei vătămate că a fost admisă acţiunea promovată în urma inundaţiei şi că ar urma să primească cu titlu de despăgubiri contravaloarea a 23.000 euro de la proprietara apartamentului de la care provenea inundaţia, însă pentru a primi suma respectivă este necesar să achite un procent de 2% din această valoare, reprezentând onorariul cuvenit expertului care ar fi realizat evaluarea prejudiciului în cauză.

Cu acest titlu, inculpata a pretins de la persoana vătămată suma de 3.370 de RON, care i-a fost înmânată în numerar de Y. şi Z., cumnaţii persoanei vătămate, cei doi deplasându-se în acest scop în luna iunie 2021 la sediul cabinetului individual al inculpatei.

Astfel, martora Z. a arătat următoarele ‘’.. În cursul anului 2021, cred în luna iunie, sora mea m-a rugat să trec prin mun. Dr. Tr. Severin şi să-i înmânez avocatei A. suma de 3.370 RON, însă fără să-mi spună ce reprezentau aceşti bani. M-am deplasat împreună cu soţul meu, Y., la aceeaşi adresă de pe str. x di municipiul Drobeta Turnu Severin, la domiciliul avocatei, şi i-am predat acesteia suma indicată de sora mea fără a primi în schimb vreun document justificativ..’.

În acelaşi sens, a apreciat instanţa de fond că sunt şi aspectele relatate de martorul Anghel Ionuţ-Mădălin’’..ulterior, în cursul anului 2021, dar nu mai reţin data exactă, cumnatul meu mi-a mai înmânat şi suma de 3.370 RON solicitându-mi să mă deplasez în municipiul Dr. Tr. Severin la aceeaşi adresă pentru a o preda avocatei A... Nici de această dată nu mi-a comunicat ce reprezintă suma respectivă, însă eu cunoşteam de la cumnatul meu că a angajat-o pe avocata A. pentru efectuarea altor demersuri juridice în legătură cu apartamentul moştenit de la părinţii săi.. ca atare, fără a-i mai solicita alte detalii cumnatului meu, eu m-am deplasat cu soţia mea în municipiul Dr. Tr. Severin şi am predat avocatului A., în numerar, suma de 3.370 RON pe care mi-o dăduse Ţurai Claudiu’’ (f.128-130 vol. III d.u.p.)

S-a mai reţinut ca stare de fapt că, în perioada următoare, inculpata A. i-a comunicat persoanei vătămate că a câştigat şi procesul cu asociaţia de proprietari, datoria înregistrată de părinţii săi fiind radiată în totalitate. Relevant sub acest aspect a fost mesajul transmis de inculpată persoanei vătămate prin intermediul aplicaţiei J. la data de 26 iulie 2021, cu următorul conţinut:

"Săptămâna viitoare pe 6 ne vine expertiza cu suma de bani ptr ap, ni s-a dat daună totală . . . . . . . . . .mi-a spus expertul urmează să evalueze preţul de vânzare pe piaţă a unui astfel de imobil, o să mă anunţe pe miercuri cu privire la sumă . . . . . . . . . .Iar ds cu radierea datoriei de la asociaţie după 23 august o ridicăm şi atunci o să mergi şi la asociaţie . . . . . . . . . .O să îţi explic eu mai multe când ne vedem la decizie peste două săptămâni" .

Ulterior acestui moment, s-a arătat că inculpata s-a eschivat sub diverse pretexte să prezinte hotărârile judecătoreşti sau alte înscrisuri doveditoare pentru susţinerile sale, astfel că persoana vătămată a început să aibă anumite suspiciuni cu privire la veridicitatea celor comunicate de inculpată.

În acest context, astfel cum a reieşit din declaraţia dată de persoana vătămată în cursul urmăririi penale, aceasta a efectuat verificări pe cont propriu la Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, la Judecătoria Vânju Mare şi la Primăria mun. Drobeta Turnu Severin, Direcţia de Taxe şi Impozite, constatând că, în realitate, nu a fost înregistrat niciun dosar având ca obiect deschiderea succesiunii părinţilor săi, radierea datoriei către asociaţia de proprietari sau obţinerea de despăgubiri, iar apartamentul despre care credea că i-a fost atribuit în urma deschiderii succesiunii se află în continuare înregistrat pe numele defunctului său tată.

Faptul că inculpata a avut de la început intenţia de a induce în eroare persoana vătămate a apreciat instanţa de fond că reiese şi din aceea că, nici măcar atunci când persoana vătămată şi-a dat seama că inculpata nu şi-a îndeplinit obligaţiile şi i-au cerut explicaţii, inculpata nu a efectuat demersurile necesare la care se obligase anterior.

Prima instanţă a considerat că situaţia de fapt anterior descrisă reiese, dincolo de orice dubiu, din declaraţia persoanei vătămate E., ce se coroborează cu declaraţiile martorilor Z., Y. şi V., cu capturile conversaţiilor purtate de inculpată cu persoana vătămată prin intermediul aplicaţiilor I. şi J. şi recipisele de depunere a numerarului în conturile indicate de inculpata A., depuse la dosar de persoana vătămată E. .

Din verificările efectuate pe portalul instanţelor de judecată, precum şi din relaţiile înaintate de Judecătoriile Drobeta Turnu-Severin şi Vânju Mare, a rezultat că nu au fost înregistrate cereri de chemare în judecată privind pe persoana vătămată E., care să justifice pretinderea de către inculpata A. a vreunei sume de bani cu titlu de onorariu de avocat, taxe de timbru sau onorarii pentru experţii desemnaţi, ceea de denotă indubitabil intenţia inculpatei de a induce şi menţine persoana vătămată în eroare, prin prezentarea unei situaţii de fapt contrare realităţii.

Astfel, s-a reţinut că persoana vătămată a depus la dosarul de urmărire penală şi copia unui înscris sub semnătură privată, pe care a menţionat sumele de bani remise inculpatei, înscris comunicat şi inculpatei prin I. la data de 11.10.2021, în vederea restituirii sumei indicate

În consecinţă, ca situaţie de fapt, instanţa a reţinut că, în perioada martie 2020 - iunie 2021, inculpata A. a indus în eroare persoana vătămată E., pretinzând în mod nereal că a introdus în numele acestuia trei acţiuni civile (având ca obiect deschiderea succesiunii şi partaj succesoral, radierea unor datorii înregistrate la asociaţia de proprietari şi obţinerea de despăgubiri) pentru susţinerea cărora a pretins şi primit de la persoana vătămată suma totală de 15.270 de RON cu titlu de onorarii, taxe şi onorarii de expertiză, fără ca în realitate să efectueze vreun demers în scopurile pentru care a fost angajată.

De altfel, s-a constatat că inculpata nu a contestat in cursul cercetării judecătoreşti îndeplinirea condiţiilor angajării răspunderii penale pentru infracţiunile de înşelăciune pentru care a fost trimisă in judecată.

În drept, instanţa a reţinut că faptele inculpatei A., săvârşite în calitate de avocat în Baroul Mehedinţi, de a induce şi menţine în eroare în perioada 15.12.2015 - 14.12.2018 persoana vătămată B. cu privire la demersurile judiciare efectuate în numele acesteia în cadrul dosarelor civile nr. x/2015 şi y/2015 ale Tribunalului Mehedinţi, în scopul obţinerii pe nedrept a unor sume de bani cu titlu de onorariu, onorariu de succes, taxe şi onorarii de expertiză necesare soluţionării acestor procese şi prin care i-a creat persoanei vătămate o pagubă de 19.800 de RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen.

Faptele inculpatei A., săvârşite în calitate de avocat în Baroul Mehedinţi, de a induce şi menţine în eroare, în perioada iulie- octombrie 2021, persoana vătămată D., pretinzând în mod nereal că a introdus în numele acestuia o acţiune civilă având ca obiect deschiderea succesiunii şi partaj succesoral, pentru susţinerea căreia a pretins şi primit de la aceasta suma totală de 6.260 de RON cu titlu de onorariu de avocat, taxă de timbru şi onorariu de expertiză, fără ca în realitate să efectueze vreun demers judiciar în acest sens, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen.

Faptele inculpatei A., săvârşite în calitate de avocat în Baroul Mehedinţi, de a induce şi a menţine în eroare, în perioada martie 2020 - iunie 2021, persoana vătămată E., pretinzând în mod nereal că a introdus în numele acesteia trei acţiuni civile având ca obiect deschiderea succesiunii şi partaj succesoral, radierea unor datorii înregistrate la asociaţia de proprietari şi obţinerea de despăgubiri, pentru susţinerea cărora a pretins şi primit de la aceasta suma totală de 15.270 de RON cu titlu de onorarii, taxe şi onorarii de expertiză, fără ca în realitate să efectueze vreun demers în scopurile pentru care a fost angajată, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen.

Faptele inculpatei A., săvârşite în calitate de avocat în Baroul Mehedinţi, de a induce şi menţine în eroare, în perioada decembrie 2020- martie 2021, persoana vătămată C., cu privire la demersurile judiciare efectuate în numele acesteia şi a copiilor săi, F., G. şi H., în dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Orşova, în scopul obţinerii pe nedrept a unor sume de bani cu titlu de taxe de timbru, sultă şi onorarii de expertiză, susţinând în mod nereal că acestea sunt necesare soluţionării procesului şi prin care a creat o pagubă în cuantum de 58.000 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen.

Sub aspectul laturii subiective, s-a apreciat că inculpata A. a acţionat cu intenţie directă calificată prin scop. Aceasta a prevăzut rezultatul acţiunilor de inducere în eroare şi a urmărit obţinerea sumelor de bani pe care îşi propusese să le folosească în scop personal, cunoscând că este vorba despre foloase patrimoniale injuste.

Folosul patrimonial legitim ar fi fost onorariul de avocat pentru serviciile prestate, dacă acest servicii ar fi fost executate cu bună-credinţă.

Legătura de cauzalitate între elementul material şi urmarea imediată rezultă din aceea că prejudiciile înregistrate în patrimoniul persoanelor vătămate s-au produs ca urmare a acţiunilor inculpatei şi a modului concret în care inculpata a procedat.

Instanţa de fond a apreciat ca fiind corecte susţinerile din rechizitoriu că faptele reţinute în sarcina inculpatei constituie patru infracţiuni de înşelăciune săvârşite în formă continuă, prin inducerea şi menţinerea în eroare a persoanelor vătămate în perioadele de timp reţinute în cele ce preced.

S-a arătat că această activitate infracţională s-a prelungit în timp în mod natural, pe întreaga perioadă în care persoanele vătămate induse în eroare au acceptat să îi remită inculpatei diverse sume de bani, sub falsa reprezentare că acestea sunt necesare bunei desfăşurări a litigiilor pentru care inculpata a fost angajată.

Instanţa a mai subliniat că în cauză nu există elemente care să susţină aprecierea existenţei unităţii de rezoluţie infracţională, modul de operare similar nefiind un argument suficient pentru reţinerea formei continuate. De asemenea, s-a apreciat că nu există date din care să rezulte posibilitatea ca inculpata să fi luat hotărârea infracţională pentru toate actele faptele imputate, încă dinainte de comiterea primului act de executare, cu atât mai mult cu cât s-a reţinut că activitatea infracţională a avut loc pe parcursul unei perioade îndelungate de timp.

Faţă de cele expuse, instanţa a reţinut că inculpata a comis cele patru infracţiuni prevăzute de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu vinovăţia prevăzută de lege, faptele fiind nejustificate şi imputabile inculpatei, astfel încât se impune tragerea acesteia la răspundere penală.

La individualizarea pedepsei aplicate, instanţa a ţinut seama de gravitatea infracţiunilor şi periculozitatea inculpatei evaluate prin prisma criteriilor prevăzute de art. 74 din C. pen.

Astfel, instanţa a constatat, relativ la împrejurările comiterii infracţiunilor, modul de comitere şi mijloacele folosite, că inculpata A. a urmărit obţinerea unor sume de bani necuvenite, cu scopul de le utiliza în interes personal. S-a constatat că nu au fost oferite explicaţii pertinente care să justifice aprecierea că scopul sau mobilul sunt specifice unui pericol social diminuat. Nu au fost folosite nume sau calităţi mincinoase sau mijloace frauduloase care să atragă reţinerea formei agravate a infracţiunii.

În ceea ce priveşte starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită de lege, instanţa a constatat că s-a adus o atingere însemnată încrederii şi bunei-credinţe ce trebuie să guverneze relaţiile contractuale cu caracter patrimonial, în cazul de faţă cu referire la relaţiile dintre avocat şi clientul său. Persoanele vătămate din prezenta cauză s-au încrezut în buna-credinţă a inculpatei, în probitatea sa profesională şi în loialitatea de care ar fi trebuit să dea dovadă în respectarea cuvântului dat şi a obligaţiilor asumate.

Prin raportare la natura şi gravitatea rezultatului produs, Curtea a constatat că faptele prezintă o gravitate crescută din perspectiva prejudiciului patrimonial ce constituie unul din elementele de tipicitate ale infracţiunii, pagubele produse persoanelor vătămate fiind semnificative.

S-a reţinut că inculpata este o persoană matură, în vârstă de 42 de ani, are studii superioare, este avocat (în prezent suspendat) în cadrul Baroului Mehedinţi.

Din verificările efectuate în cursul urmăririi penale la Baroul Mehedinţi a rezultat că inculpata nu este la primul incident, fiind cercetată disciplinar în Dosarul nr. x/2022 pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor profesionale, urmare a unor sesizări formulate de mai multe persoane .

Instanţa a mai constatat că inculpata nu este la primul contact cu legea penală (f 15, 39-48 din dosar).

Pe baza tuturor acestor criterii, s-a apreciat că atât faptele, cât şi persoana inculpatei prezintă un pericol social concret crescut. În cauză nu au putut fi reţinute circumstanţe atenuante, însă inculpata a optat pentru procedura aplicabilă în cazul recunoaşterii învinuirii, solicitare admisă de instanţă.

Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen. este închisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar, urmare a incidenţei cauzei de reducere a pedepsei reglementată de art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., întrucât instanţa a reţinut aceeaşi situaţie de fapt ca acea recunoscută de inculpată, limitele de pedeapsă sunt închisoarea de 4 luni la 2 ani.

Prin urmare, ţinând cont de toate aceste aspecte, Curtea în temeiul art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a condamnat pe inculpata A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare (persoană vătămată B.).

În temeiul art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare (persoană vătămată C.).

În temeiul art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare (persoană vătămată D.).

În temeiul art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare (persoană vătămată E.).

În cazul celor patru infracţiuni de înşelăciune, instanţa a apreciat că se impune aplicarea, cu titlu de pedeapsă complementară, a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. (constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a o ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita profesia de avocat) pe o durată de 2 ani, raportat la calitatea inculpatei, cât şi la gravitatea faptelor imputate şi dovedite a fi fost săvârşite de către aceasta şi care au determinat condamnarea sa.

De asemenea, instanţa de fond a apreciat că se justifică pentru o perioadă de 2 ani interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care inculpata s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunilor.

Deoarece calitatea în virtutea căreia inculpata a realizat inducerea în eroare a persoanelor vătămate a fost tocmai aceea de avocat, neavând relevanţă că în acest moment inculpata este suspendată din Baroul Mehedinţi, instanţa a considerat că se impune şi aplicarea unei astfel de pedepse complementare, întrucât inculpata a profitat de buna-credinţă a persoanelor vătămate, acestea apelând la inculpată în calitatea acesteia de avocat pentru a-şi rezolva problemele legale, iar inculpata prin comportamentul său a încălcat atât dispoziţiile C. pen., cât şi pe cele art. 40 - 48 din Legea nr. 51/1995 şi prevederile privind exerciţiul profesiei sale din Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană, adoptat ca atare şi de Uniunea Naţională a Barourilor din România prin Decizia nr. 1486/2007 a Comisiei Permanente, lezând totodată prestigiul de care trebuie să se bucure membrii barourilor din România, ceea ce trebuie să se reflecte în plan penal printr-o pedeapsă complementară, constând în interzicerea pe o durată de 2 ani a dreptului de a desfăşura activitatea de avocat, de care s-a folosit pentru comiterea infracţiunilor.

De asemenea, în cazul celor patru infracţiuni anterior menţionate în baza art. 65 alin. (1) din C. pen. rap la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a o ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita profesia de avocat.

În continuare, în ceea ce priveşte situaţia juridică a inculpatei, s-a reţinut că prin sentinţa penală nr. 63/18 martie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia penală nr. 128/A din 23.03.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-au dispus următoarele:

"În baza art. 83 C. pen. rap la art. 396 alin. (1), (4) si (10) C. proc. pen. stabileşte pedeapsa de 9 luni închisoare în sarcina inculpatei A. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În baza art. 83 C. pen. rap la art. 396 alin. (1), (4) si (10) C. proc. pen. stabileşte pedeapsa de 6 luni închisoare în sarcina inculpatei A. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen.

In baza art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele stabilite in pedeapsa cea mai mare de 9 luni închisoare, la care adaugă sporul de o treime din cea de-a doua pedeapsa, respectiv sporul de 2 luni, rezultând pedeapsa finala de 11 luni închisoare.

In baza art. 83 alin. (1) C. pen. amâna aplicarea pedepsei rezultante de 11 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, stabilit în condiţiile art. 84 C. pen. .

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune Mehedinţi la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenta.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunica Serviciului de Probaţiune Mehedinţi.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen.. atrage atenţia inculpatei asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.."

În raport de data comiterii infracţiunilor din prezenta cauză şi data rămânerii definitive a sentinţei penale nr. 63/18 martie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2021 (21.03.2023), instanţa a observat că infracţiunile ce fac obiectul prezentei cauze sunt concurente între ele, precum şi cu infracţiunile pentru săvârşirea cărora s-a dispus amânarea aplicării pedepsei prin sentinţa penală nr. 63/18 martie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia penală nr. 128/A din 23.03.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În consecinţă, instanţa a constatat că infracţiunile ce fac obiectul prezentei cauze sunt concurente între ele, precum şi cu infracţiunile pentru care inculpatei i s-a stabilit pedeapsa rezultantă de 11 luni închisoare cu aplicarea art. 83 din C. pen., prin sentinţa penală nr. 63/18 martie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia penală nr. 128/A din 23.03.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În temeiul art. 89 alin. (1) din C. pen., s-a anulat amânarea aplicării pedepsei rezultante de 11 luni închisoare stabilită prin sentinţa penală nr. 63/18.03.2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia penală nr. 128 A/23.03.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 11 luni sus-menţionată în pedepsele componente, pe care l-a repus în individualitatea lor:

- pedeapsa de 6 luni închisoare în sarcina inculpatei A. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) şi (2) din C. pen. şi art. 39 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 89 alin. (1) teza finală din C. pen., s-au contopit cele patru pedepse aplicate prin prezenta sentinţă cu pedepsele de 9 luni, respectiv 6 luni închisoare sus-menţionate, în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare la care s-a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv de 17 luni închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 2 (doi) ani şi 5 (cinci) luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi, respectiv, dreptul de a exercita profesia de avocat, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi respectiv dreptul de a exercita profesia de avocat.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei rezultante de 2 (doi) ani şi 5 (cinci) luni închisoare, instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 din C. pen. pentru a se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere: pedeapsa aplicată este închisoarea ce nu depăşeşte 3 ani; inculpata şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii; raportat la persoana inculpatei, conduita avută anterior săvârşirii infracţiunilor, la faptul că nu a negat existenţa infracţiunilor, precum şi la posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, inculpata nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

În consecinţă, s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatei, pe durata termenului maxim de supraveghere prevăzut de art. 92 alin. (1) din C. pen., respectiv 4 ani.

S-a dispus a se face aplicarea dispoziţiilor art. 93 alin. (1), alin. (2) lit. b) alin. (3) din C. pen., durata activităţii neremunerate în folosul comunităţii fiind cea minimă, respectiv 60 zile, şi urmând a fi desfăşurată la Primăria municipiului Drobeta Turnu- Severin, jud. Mehedinţi ori la Primăria comunei Şimian, jud. Mehedinţi, în condiţiile instituite de art. 57 din Legea nr. 253/2013.

Conform art. 404 alin. (2) din C. proc. pen., i s-au pus în vedere inculpatei consecinţele nerespectării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor şi ale săvârşirii de noi infracţiuni, conform art. 96 din C. pen., respectiv:

"Dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei. Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.".

S-a stabilit ca pedeapsa accesorie să se execute în măsura revocării/anulării suspendării sub supraveghere.

Nu s-a impus executarea pedepsei în regim de detenţie, astfel cum s-a solicitat cu ocazia dezbaterilor.

Distinct de gravitatea, în sine, a faptelor, instanţa a avut în vedere că nu au fost relevate date privitoare la persoana inculpatei care să ateste necesitatea executării pedepsei în regim de detenţie.

Instanţa a considerat că inculpata este o persoană matură, a conştientizat gravitatea faptelor comise şi sancţiunile prevăzute de lege, astfel că există premisele că inculpata se poate îndrepta chiar şi fără executarea pedepsei, dar cu monitorizarea comportamentului său pe o perioadă de timp.

De altfel, în situaţia în care inculpata nu îşi va îndeplini obligaţiile impuse sau va comite alte infracţiuni va ajunge să execute pedeapsa aplicată şi va pierde clemenţa de care a beneficiat.

Latura civilă.

S-a reţinut că persoana vătămată B. a solicitat că inculpata să fie obligată să-i plătească daune materiale în cuantum de 36.000 de RON.

Potrivit art. 1357 din C. civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

Prejudiciul creat prin inducerea şi menţinerea în eroare a persoanei vătămate B., apreciat ca fiind dovedit prin probele administrate în cauză, este de 19.800 de RON, din care persoana vătămată nu a recuperat vreo sumă de bani până în prezent.

S-a constatat că prejudiciul material în cuantum de 19.800 de RON a fost produs părţii civile prin infracţiunea comisă de inculpată, cuantumul prejudiciului fiind cert, fapta inculpatei fiind una ilicită, comisă cu intenţie, iar legătura de cauzalitate între fapta săvârşită şi producerea prejudiciului fiind demonstrată, aşa cum s-a detaliat mai sus. Sub acest aspect, s-a apreciat că acţiunea civilă este fondată, în parte, doar în ceea ce priveşte suma de 19.800 de RON.

De altfel, în cererea adresată instanţei, partea civilă a arătat că prejudiciul solicitat reprezintă suma remisă inculpatei, precum şi suferinţa sa psihică, aspect ce denotă că suma stabilită de persoana vătămată ca fiind prejudiciul creat (36.000 de RON) are caracter subiectiv.

Ca atare, instanţa a admis în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă B. şi a obligat inculpata la plata către partea civilă a sumei de 19.800 de RON, cu titlu de daune materiale

S-a respins în rest acţiunea civilă.

S-a arătat că prejudiciul creat prin inducerea şi menţinerea în eroare a persoanei vătămate C., apreciat ca fiind dovedit prin probele administrate în cauză, este de 58.000 de RON, pe care inculpata nu l-a restituit până în prezent, astfel că persoana vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu această sumă.

S-a constatat că prejudiciul material în cuantum de 58.000 de RON a fost produs părţii civile prin infracţiunea comisă de inculpată, cuantumul prejudiciului fiind cert, fapta inculpatei fiind una ilicită, comisă cu intenţie, iar legătura de cauzalitate între fapta săvârşită şi producerea prejudiciului fiind demonstrată, aşa cum s-a detaliat mai sus. Sub acest aspect, s-a apreciat că acţiunea civilă exercitată de partea civilă C. este fondată, urmând a fi admisă, sens în care inculpata va fi obligată la partea civilă a sumei de 58.000 de RON.

S-a subliniat că prejudiciul creat prin inducerea şi menţinerea în eroare a persoanei vătămate D., apreciat ca fiind dovedit prin probele administrate în cauză, este de 6260 de RON. Persoana vătămată a declarat că şi-a recuperat această sumă de bani de la inculpată, motiv pentru care nu s-a mai constituit parte civilă în procesul penal, aspect asupra căruia instanţa urmează a lua act.

Persoana vătămată E. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 15.770 de RON, diferenţa faţă de prejudiciul creat fiind justificată de cheltuielile pe care le-a efectuat ulterior pentru recuperarea înscrisurilor încredinţate inculpatei; suplimentar, în faza de judecată, persoana vătămată s-a constituit parte civilă şi cu suma de 3.000 de RON, reprezentând daune morale.

Potrivit art. 1357 din C. civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

Prejudiciul creat prin inducerea şi menţinerea în eroare a persoanei vătămate E., apreciat ca fiind dovedit prin probele administrate în cauză, este de 15.270 de RON, din care persoana vătămată nu a recuperat vreo sumă de bani până în prezent.

S-a constatat că prejudiciul material în cuantum de 15.270 de RON a fost produs părţii civile prin infracţiunea comisă de inculpată, cuantumul prejudiciului fiind cert, fapta inculpatei fiind una ilicită, comisă cu intenţie, iar legătura de cauzalitate între fapta săvârşită şi producerea prejudiciului fiind demonstrată, aşa cum s-a detaliat mai sus. Sub acest aspect, acţiunea civilă este fondată, în parte, doar în ceea ce priveşte suma de 15.270 de RON.

Referitor la diferenţa faţă de prejudiciul creat, respectiv 500 de RON (15.770-15.270 de RON), constând în cheltuielile pe care partea civilă E. pretinde că le-a efectuat ulterior pentru recuperarea înscrisurilor încredinţate inculpatei, această sumă nu a fost probată, astfel că nu a putut fi avută în vedere de instanţă.

Cu privire la daunele morale solicitate de partea civilă E., instanţa a constatat că nu se impune acordarea acestora.

Partea civilă nu a dovedit în niciun fel producerea unui prejudiciu nepatrimonial, deşi îi revenea sarcina probei potrivit art. 249 din C. proc. civ.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpata A. şi partea civilă B..

Apelanta inculpată A. a formulat apel apreciind hotărârea atacată ca fiind nelegală şi netemeinică, fără a depune în scris motive de apel.

Prin motivele de apel formulate, în scris, de partea civilă B., s-a apreciat că hotărârea atacată este netemeinică şi nelegală, atât cu privire la modalitatea de individualizare judiciară a aplicării şi executării pedepsei inculpatei, cât şi referitor la cuantumul pretenţiilor civile solicitate. Partea civilă a solicitat admiterea apelului, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., schimbarea în parte a sentinţei penale nr. 192/2023 din data de 28.11.2023 pronunţate de către Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2023, aplicarea unui pedepse mai mari inculpatei, în raport de întreg probatoriul administrat şi admiterea integrală a cuantumului de 36.000 RON recunoscuţi de aceasta. De asemenea, a solicitat respingerea, ca nefondat, a apelului promovat de către inculpata A..

Partea civilă a considerat că pedeapsa aplicată a fost prea blândă, în comparaţie cu probatoriul administrat, antecedentele sale penale şi numărul păgubiţilor. Numai o pedeapsă justă si proporţională este de natură să asigure atât exemplaritatea, cât şi finalitatea acesteia, prevenţia generală şi specială înscrise în Legea nr. 254/2013-art. 3 alin. (1) potrivit căruia scopul pedepsei este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub nr. x/2023.

La primul termen de judecată, din 31 ianuarie 2024, s-a constatat lipsă de procedură cu apelanta inculpată A., respectiv intimatele părţi civile E. şi C. şi s-a acordat un nou termen de judecată.

La termenul de judecată, din 13 martie 2024, s-a încuviinţat cererea de amânare a judecăţii cauzei formulată de apelanta inculpată A. şi i s-a pus în vedere că este singurul termen de judecată acordat pentru pregătirea apărării şi angajarea unui avocat şi a fost acordat un nou termen de judecată.

La termenul de judecată, din 24 aprilie 2024, s-a încuviinţat cererea transmisă de apelanta inculpată A. de amânare a judecăţii cauzei, în vederea acoperirii prejudiciului stabilit în cauză, precum şi pentru a pune în discuţie cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de către reprezentantul Ministerului Public, din 4 (patru) infracţiuni de înşelăciune într-o singură infracţiune de înşelăciune în formă continuată, prevăzută de dispoziţiile art. 244 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din acelaşi cod, şi a fost acordat un nou termen de judecată, la data de 05 iunie 2024, când au avut loc dezbaterile în cauza penală de faţă.

Analizând apelurile, prin prisma motivelor invocate şi din oficiu, în limitele prevăzute de art. 417 din C. proc. pen., raportat la actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte apreciază că apelul declarat de inculpată este fondat, sub aspectul împlinirii termenului prescripţiei răspunderii penale pentru faptă comisă în perioada 15 decembrie 2015 - 14 decembrie 2018 (persoana vătămată B.), iar apelul declarat de partea civilă B. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Examinând întreg materialul probator administrat în cauză, inclusiv declaraţia inculpatei, care a recunoscut săvârşirea faptei, solicitând judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate, Înalta Curte constată că prima instanţă, în mod corect, a stabilit starea de fapt, expusă pe larg în sentinţa apelată, astfel încât nu va mai fi reluată.

Cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei formulată de Ministerul Public

Prin cererea formulată de către reprezentantul Ministerului Public, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice reţinute în sarcina inculpatei A. din săvârşirea a 4 (patru) infracţiuni de înşelăciune fiecare prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen. şi toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. în săvârşirea unei infracţiuni de înşelăciune în formă continuată prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale câte unul raportat la fiecare parte civilă, B., C., E., respectiv persoana vătămată D.).

S-a apreciat că schimbarea încadrării juridice se impune raportat la rezoluţia infracţională unică, menţinută în perioada comiterii faptelor (15.10.2015-27.10.2021), având în vedere şi modul caracterizat, similar al activităţii infracţionale reţinute în sarcina inculpatei.

În acest sens, s-a arătat că, deşi se constată că în cazul fiecărei persoane induse în eroare inculpata a solicitat şi primit sumele de bani în repetate rânduri, aceste acţiuni, raportat şi la rezoluţia infracţională iniţială a inculpatei, se circumscriu câte unui singur act material cu executare succesivă.

Analizând modalitatea în care inculpata a realizat actele de executare, caracterizate de un mod similar de operare, procurorul a apreciat că în cauză reiese, pe de o parte, că rezoluţia infracţională a inculpatei a fost una unică şi menţinută în perioada 15.10.2015 - 27.10.2021, iar, pe de altă parte, că, în baza acestei rezoluţii, actele au fost executate succesiv, la diferite intervale de timp, fiecare dintre acestea, în parte, reprezentând elementul material al infracţiunii de înşelăciune.

Astfel, în ceea ce priveşte unitatea elementului subiectiv, s-a considerat că se conturează existenţa unei rezoluţii infracţionale unice, o reprezentare de ansamblu, în linii generale, a acesteia, luate înainte de comiterea primului act de executare (15.10.2015), precum şi intenţia inculpatei de a continua activitatea infracţională.

În acest sens, se poate constata, date fiind probele rezultate, că astfel de acţiuni erau realizate de inculpată cu constanţă, la intervale de timp care imprimă, sub aspectul elementului subiectiv, o stare de continuitate, acţiunile inculpatei nefiind, aşadar, rezultatul unor rezoluţii infracţionale luate în mod succesiv.

Sub acest aspect, s-au apreciat relevante şi relaţiile comunicate de Baroul Mehedinţi, respectiv obiectul dosarului nr. x/2021 în care, prin sentinţa penală nr. 63/18.03.2022, definitivă prin decizia penală nr. 128/A din 23.02.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus faţă de inculpată amânarea aplicării pedepsei rezultante de 11 luni. S-a considerat că din analiza acestora se poate observa că există un tipar infracţional caracterizat, datele cu privire la existenţa şi a altor astfel de acţiuni în anii 2016, 2017, 2018, 2019, 2020, 2021 fiind, raportat la obiectul prezentului dosar, indicatori ai rezoluţiei infracţionale unice, o normalizare a unui astfel de proces execuţional în realizarea activităţii desfăşurate de inculpată.

Prelungirea activităţii infracţionale a inculpatei pe o perioadă de aproximativ 6 ani, nu este, în aceste condiţii, incompatibilă cu reţinerea formei continuate a infracţiunii.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, de esenţa formei de unitate infracţională reglementate în art. 35 alin. (1) din C. pen., este existenţa unei pluralităţi de acte materiale, comise la diferite intervale de timp şi realizând, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni, acte legate, din punct de vedere subiectiv, prin unitatea de rezoluţie infracţională. Pluralitatea poartă, aşadar, asupra numărului actelor materiale componente ale unităţii legale, fiind obligatoriu ca ele să fie în număr de cel puţin două şi ca fiecare dintre acestea să aibă o configuraţie autonomă, respectiv, analizate izolat, să corespundă tiparului legal al aceleiaşi infracţiuni.

Structura infracţiunii continuate presupune, pe de o parte, un element principal de pluralitate, ce caracterizează latura obiectivă, iar pe de altă parte, un element principal de unitate, specific laturii subiective.

Din punct de vedere material, infracţiunea continuată presupune mai multe acţiuni sau inacţiuni similare, însă din punct de vedere subiectiv, ea este caracterizată de existenţa unei singure rezoluţii privind săvârşirea tuturor acţiunilor sau inacţiunilor.

În speţă, nu este îndeplinită condiţia ce priveşte unitatea de rezoluţie infracţională, având în vedere perioada mare de timp scursă între faptele comise de inculpată împotriva fiecăreia dintre persoanele vătămate: 15 decembrie 2015 - 14 decembrie 2018 (persoana vătămată B.); decembrie 2020 - martie 2021 (persoana vătămată C.); martie 2020 - iunie 2021 (persoana vătămată E.); iulie - octombrie 2021 (persoana vătămată D.).

Pentru a exista o singură rezoluţie infracţională, făptuitorul trebuie să aibă o reprezentare a ansamblului activităţii infracţionale, înainte de comiterea primului act de executare, şi să dorească să realizeze în timp acţiunile care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

În cazul în care, după săvârşirea primului act de executare, făptuitorul ia o nouă rezoluţie infracţională, se reţine existenţa unui concurs de infracţiuni, iar nu a unei infracţiuni unice, comise în formă continuată.

Înalta Curte reţine, din probatoriul administrat, că inculpata nu a avut o reprezentare, de ansamblu, a activităţii infracţionale, iar acţiunile de inducere şi menţinere în eroare a persoanelor vătămate nu au fost comise în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, ci la momentul comiterii fiecăreia dintre fapte, inculpata a luat o nouă hotărâre. În acest sens, semnificativă este durata foarte mare de timp pe parcursului căreia au fost comise faptele, începând din 15 decembrie 2015 până în octombrie 2021. Astfel, inculpata nu putea să creeze un plan de acţiune şi să aibă o reprezentare a întregii activităţii infracţionale desfăşurată pe o perioadă de 6 ani, în condiţiile în care, inculpata, în exercitarea profesiei de avocat, a avut şi alţi clienţi pe lângă persoanele vătămate. Inculpata a luat, în cazul fiecărei persoane vătămate, o nouă rezoluţie infracţională, în funcţie de oportunitatea de a le induce şi a le menţine în eroare, raportat la vârsta, studiile, statutul social al fiecărei victime.

Apelul formulat de inculpata A.

Inculpata nu a motivat apelul declarat, astfel că Înalta Curte va analiza sentinţa apelată sub toate aspectele de fapt şi de drept.

Aşa cum s-a menţionat anterior, Înalta Curte apreciază că prima instanţă a reţinut o situaţie de fapt conformă cu realitatea, nefiind contestată de inculpată care a recunoscut faptele şi a solicitat ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, potrivit procedurii simplificate.

În drept, faptele inculpatei, astfel cum au fost descrise, pe larg, în sentinţa apelată, realizează, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive a patru infracţiuni de înşelăciune prevăzute de art. 244 alin. (1) din C. pen.

Individualizarea pedepsei şi a modalităţii de executare

Înalta Curte apreciază că prima instanţă a făcut o corectă individualizare a pedepsei, neimpunându-se nici reducerea cuantumului, nici schimbarea modalităţii de executare, având în vedere criteriile prevăzute de art. 74 alin. (1) din C. pen.

a) Împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite

Inculpata s-a folosit de calitatea sa de avocat pentru comiterea infracţiunilor, inducând şi menţinând în eroare persoanele vătămate, profitând de faptul că acestea aveau nevoie de asistenţă juridică.

Inculpata a profitat de atribuţiile specifice profesiei de avocat, profesie care presupune, pe lângă respectarea legii şi încrederii acordate de fiecare client, şi menţinerea unui comportament moral şi profesional la cele mai înalte standarde.

Inculpata a săvârşit patru infracţiuni, într-o perioadă mare de timp, respectiv 15 decembrie 2015 - octombrie 2021, demonstrând perseverenţă infracţională, în condiţiile în care avea posibilitatea să stopeze, din proprie iniţiativă, activitatea infracţională, însă a continuat să obţină, fără drept, sume de bani.

b) Starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită

Infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen. are un grad de pericol social mediu avut în vedere de legiuitor la stabilirea limitelor de pedeapsă (închisoarea de la 6 luni la 3 ani). Chiar dacă inculpata a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate, iar limitele de pedeapsă se reduc, conform art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., cu o treime, starea de pericol nu este diminuată, pericolul rezultând din natura faptei, modalitatea de comitere şi consecinţele produse. Reducerea limitelor de pedeapsă s-a produs ca urmare a judecării cauzei în baza procedurii abreviate, nu datorită împrejurărilor comiterii infracţiunilor.

c) Natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii

Inculpata, prin infracţile săvârşite, a produs persoanelor vătămate un prejudiciu total în cuantum de 99.330 RON (6.260 de RON - persoana vătămată D.; 15.270 de RON - persoana vătămată E.; 19.800 de RON - persoana vătămată B.; 58.000 de RON - persoana vătămată C.). Până în prezent, inculpata a acoperit doar prejudiciul produs persoanei vătămate D..

d) Motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit

Inculpata a indus în eroare persoanele vătămate, urmărind să obţină sume de bani în mod ilicit, fără să presteze serviciile de asistenţă juridică la care era obligată, potrivit înţelegerilor încheiate cu persoanele vătămate.

Atitudinea sinceră, situaţia personală şi familială a inculpatei au fost avute în vedere de instanţa de fond la individualizarea cuantumului pedepsei, în sensul orientării acestuia către mediu, în condiţiile în care limita minimă de pedeapsă pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen. este 4 luni închisoare, iar limita maximă este de 2 ani închisoare, rezultate prin reducerea cu o treime, conform art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a limitelor de pedeapsă de la 6 luni la 3 ani închisoare.

Cuantumul pedepsei şi stabilirea modalităţii de executare trebuie să fie adecvate pericolului social al faptei şi persoanei inculpatei, astfel încât trebuie să fie apte să-şi realizeze cu maximă eficienţă finalitatea educativ-preventivă.

Funcţiile şi scopul pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a modalităţii de executare, care să ţină seama de persoana inculpatei, pentru a fi ajutat să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate. Suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei este de natură să creeze aptitudinea subiectivă a inculpatei de a se corija şi a renunţa la deprinderile antisociale care au determinat-o să săvârşească infracţiunile ce formează obiectul prezentei cauze.

În privinţa pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a exercita profesia de avocat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că o atare sancţiune complementară este necesară faţă de natura şi gravitatea faptelor, circumstanţele în care inculpata a acţionat (în exercitarea atribuţiilor profesiei) şi persoana acesteia (condamnată anterior pentru două infracţiuni de acelaşi gen).

Apelul declarat de inculpata A. este fondat sub aspectul împlinirii termenului prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunea comisă în perioada 15 decembrie 2015 - 14 decembrie 2018 (persoana vătămată B.).

În analiza incidenţei prescripţiei răspunderii penale, urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/26.05.2022, se reţine că art. 155 alin. (1) din C. pen. (în varianta anterioară datei de 25 iunie 2018) statua în sensul întreruperii cursului termenului prescripţiei, prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză şi, de asemenea, exclusiv ca o consecinţă a reconfigurării conţinutului dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., în baza Deciziilor nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale şi, subsecvent, a interpretării obligatorii regăsite în Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, norma de drept penal analizată nu a mai prevăzut, în intervalul 25 iunie 2018 - 30 mai 2022, vreun act susceptibil de întrerupere a prescripţiei, singurele termene de prescripţie, în acest interval, fiind cele generale.

Ca atare, din perspectiva împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., săvârşită împotriva persoanei vătămate B., Înalta Curte reţine că termenul general de prescripţie de 5 ani, s-a împlinit la data de 13.12.2023 (în raport de data faptei, 14.12.2018), impunându-se pronunţarea unei soluţii de încetare a procesului penal, în baza art. 396 alin. (1), (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen.

În raport de această soluţie, ţinând cont de efectul devolutiv al căii de atac, reglementat de art. 417 din C. proc. pen., apelul părţii civile B., sub aspectul laturii penale, este nefondat. Astfel, sunt nefondate şi solicitările Ministerului Public, în considerarea apelului aceleiaşi părţi civile, de a fi majorat cuantumul pedepselor aplicate inculpatei şi de a fi schimbată modalitatea de executare a pedepsei, în regim de detenţie.

De asemenea, Înalta Curte apreciază că este nefondat apelul declarat de partea civilă B., în privinţa modalităţii de soluţionare a acţiunii civile.

Astfel, potrivit art. 249 alin. (1) din C. proc. civ., "Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege".

Deşi partea civilă a susţinut că i-a dat inculpatei suma totală de 36.000 RON, din probele administrate în cauză, respectiv declaraţiile părţii civile, declaraţiile inculpatei, înscrisuri, rezultă că suma reală este de 19.800 RON. În acest sens, prima instanţă a analizat, pe larg, mijloacele de probă care au stat la baza soluţionării acţiunii civile formulate de partea civilă B..

Astfel, inculpata i-a comunicat, neadevărat, persoanei vătămate B. că a câştigat un proces în urma căruia va încasa, de la CJP Mehedinţi, suma de 103.284 RON, cu titlu de penalităţi, din care jumătate ar trebui să îi revină, pentru serviciile prestate.

Inculpata a făcut un calcul al sumei pe care persoana vătămată trebuia să i-o plătească, calcul efectuat pe un înscris (adresa nr. x/14.12.2018 a S.C. K. SRL) depus la dosar de persoana vătămată. Astfel, inculpata a împărţit la doi suma de 103.284 RON, iar la rezultatul de 51.642 RON a mai adăugat o sumă de 1000 RON, care ar fi reprezentat o taxă pe care ar fi achitat-o pentru persoana vătămată. Din totalul de 52.642 de RON, s-au scăzut sumele de 15.000 de RON, pe care persoana vătămată i-a achitat-o la data respectivă, în avans, la solicitarea inculpatei, justificată de existenţa unor urgenţe personale, dar şi sumele de 1.800, 2.000 şi 1.000 de RON. În urma acestor calcule, efectuate de inculpată, cei doi au stabilit că persoana vătămată îi mai datorează inculpatei diferenţa de 32.842 RON.

Înscrisul respectiv nu a fost contestat de niciuna dintre părţi, persoana vătămată B. arătând, în declaraţia dată în cursul urmăririi penale, "(…) avocata a scris pe aceeaşi foaie de hârtie o calculaţie... din suma rezultată, avocat a scăzut suma de 15.000 RON pe care eu i-am dat-o la data respectivă, în avans, la solicitarea acesteia, sub pretextul că are nevoie urgentă, pentru rezolvarea unor probleme personale, dar şi sumele de 1800, 2000 şi 1000 de RON...a rămas ca în urma acestui calcul să îi mai achit avocatei restul de 32.842 de RON " (f x d.u.p.).

Dacă persoana vătămată i-ar fi dat inculpatei alte sume de bani, nu există niciun motiv dovedit ori susţinut pentru care să nu-i fi spus acesteia, ca sumele respective să fie avute în vedere la calculul efectuat pe înscrisul menţionat anterior.

În condiţiile în care nu există alte mijloace de probă din care să rezulte că partea civilă B. i-a plătit inculpatei suma totală de 36.000 RON, Înalta Curte apreciază că prima instanţă a soluţionat, în mod corect, acţiunea civilă, neexistând motive pentru reformarea sentinţei, sub aspectul laturii civile.

În consecinţă, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă B. împotriva sentinţei penale nr. 192 din 28 noiembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., va admite apelul declarat de inculpata A. împotriva aceleiaşi sentinţe.

Va desfiinţa, în parte, sub aspectul laturii penale, sentinţa şi, rejudecând:

Va descontopi pedeapsa principală rezultantă de 2 (doi) ani şi 5 (cinci) luni închisoare în pedepsele componente de 1 (un) an închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (persoană vătămată B.), 1 (un) an închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (persoană vătămată C.), 1 (un) an închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (persoană vătămată D.) şi 1 (un) an închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (persoană vătămată E.), pedeapsa de 9 luni închisoare stabilită pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi pedeapsa de 6 luni închisoare stabilită pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (pedepsele de 9 luni închisoare şi 6 luni închisoare fiind aplicate prin sentinţa penală nr. 63/18.03.2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia penală nr. 128A/23.03.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală), pe care le va repune în individualitatea lor şi va înlătura sporul de 17 luni închisoare (1/3 din pedepsele de 1 an închisoare, 1 an închisoare, 1 an închisoare, 9 luni închisoare şi 6 luni închisoare).

Va repune în individualitatea lor pedepsele complementare prevăzute de art. 67 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi, respectiv, dreptul de a exercita profesia de avocat, pe o durată de 2 ani şi accesorii, prevăzute de art. 65 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi respectiv dreptul de a exercita profesia de avocat.

În baza art. 396 alin. (1), (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., art. 5 din C. pen., va înceta procesul penal faţă de inculpata A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune prevăzute de art. 244 alin. (1) din C. pen. (parte civilă B.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 89 alin. (1) teza finală din C. pen., va recontopi pedepsele principale în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care va adăuga un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv de 13 luni închisoare, rezultând pedeapsa totală de 2 (doi) ani şi o lună închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., va aplica inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi, respectiv dreptul de a exercita profesia de avocat, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen., va aplica inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi, respectiv dreptul de a exercita profesia de avocat.

Va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate care nu sunt contrare prezentei decizii, inclusiv cele privitoare la modalitatea de executare.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga pe apelantul - parte civilă B. la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., respinge, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă B. împotriva sentinţei penale nr. 192 din 28 noiembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., admite apelul declarat de inculpata A. împotriva aceleiaşi sentinţe.

Desfiinţează, în parte, sub aspectul laturii penale, sentinţa şi, rejudecând:

Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă de 2 (doi) ani şi 5 (cinci) luni închisoare în pedepsele componente de 1 (un) an închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (persoană vătămată B.), 1 (un) an închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (persoană vătămată C.), 1 (un) an închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (persoană vătămată D.) şi 1 (un) an închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (persoană vătămată E.), pedeapsa de 9 luni închisoare stabilită pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi pedeapsa de 6 luni închisoare stabilită pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (pedepsele de 9 luni închisoare şi 6 luni închisoare fiind aplicate prin sentinţa penală nr. 63/18.03.2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia penală nr. 128A/23.03.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală), pe care le repune în individualitatea lor şi înlătură sporul de 17 luni închisoare (1/3 din pedepsele de 1 an închisoare, 1 an închisoare, 1 an închisoare, 9 luni închisoare şi 6 luni închisoare).

Repune în individualitatea lor pedepsele complementare prevăzute de art. 67 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi, respectiv, dreptul de a exercita profesia de avocat, pe o durată de 2 ani şi accesorii, prevăzute de art. 65 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi respectiv dreptul de a exercita profesia de avocat.

În baza art. 396 alin. (1), (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., art. 5 din C. pen., încetează procesul penal faţă de inculpata A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune prevăzute de art. 244 alin. (1) din C. pen. (parte civilă B.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 89 alin. (1) teza finală din C. pen., recontopeşte pedepsele principale în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv de 13 luni închisoare, rezultând pedeapsa totală de 2 (doi) ani şi o lună închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi, respectiv dreptul de a exercita profesia de avocat, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen., aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi, respectiv dreptul de a exercita profesia de avocat.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate care nu sunt contrare prezentei decizii, inclusiv cele privitoare la modalitatea de executare.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă pe apelantul - parte civilă B. la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată azi, 09 octombrie 2024, prin punerea la dispoziţia procurorului, a părţilor civile şi a inculpatei, prin mijlocirea grefei instanţei.

High Court of Cassation and Justice

scj