Şedinţa publică din data de 02 octombrie 2024
Asupra cauzei penale de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 218/PI din 30 august 2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2024, în baza art. 109 alin. (1), raportat la art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara şi s-a dispus executarea mandatului european de arestare emis la data de 09.08.2024 de către Judecătoria Raională Kecskemet, în dosarul nr. x. Bny. x, având la bază mandatul de arestare intern numărul 03000/433-251/2023.bu emis la 16.04.2024 de Inspectoratul General de Poliţie al Judeţului Bacs-Kiskun, prevăzut cu încheiere de admitere de Parchetul Raional Kecsekemet la 23.07.2024, pe numele persoanei solicitate A. - cetăţean român precum şi predarea acesteia către organele judiciare din Ungaria.
S-a constatat că persoana solicitată nu a consimţit la predarea sa autorităţilor judiciare din Ungaria şi nu a renunţat la beneficiul regulii specialităţii.
În baza art. 114, raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 s-a amânat predarea persoanei solicitate până la până la încetarea motivelor de amânare, respectiv până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea la termen a pedepsei de 3 ani şi 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 335 alin. (1) şi art. 323 din C. pen., dispusă prin sentinţa penală nr. 55/17.03.2023 pronunţată de Judecătoria Balş în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 1952/A/27.11.2023 a Curţii de Apel Craiova.
În baza art. 104 alin. (10), raportat la art. 58 alin. (3) cu aplicarea art. 109 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. pe o perioadă de 30 (treizeci) zile, în vederea predării şi emiterea de îndată a mandatului de arestare, potrivit art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 republicată, acesta urmând să fie pus în executare, la data încetării motivelor care au justificat amânarea potrivit art. 109 alin. (3) din Legea nr. 302/2004.
În baza art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus respectarea condiţiei ca în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, de către autorităţile din Ungaria, persoana solicitată să fie transferată în România pentru executarea pedepsei.
În baza art. 32 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 76/2023, s-a solicitat Biroului naţional SIRENE întreprinderea demersurilor necesare pentru adăugarea unui indicator de validitate la semnalarea din SIS introdusă de Ungaria în baza unui mandat european de arestare.
Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că prin cererea formulată de autorităţile judiciare din Ungaria, comunicată prin Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara şi înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara la data de 29.08.2024, sub numărul x/2024, s-a solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 09.08.2024 de autorităţile judiciare din Ungaria, respectiv judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Raională Kecsekemet, în dosarul nr. x. Bny. x, având la bază mandatul de arestare intern numărul 03000/433- 251/2023.bu emis la 16.04.2024 de Inspectoratul General de Poliţie al Judeţului Bacs-Kiskun, prevăzut cu încheiere de admitere de Parchetul Raional Kecsekemet la 23.07.2024, cu privire la persoana urmărită A.; arestarea persoanei urmărite A. pentru o perioadă de 30 zile, în vederea predării acesteia către autorităţile judiciare din Ungaria şi amânarea predării persoanei urmărite A. până la încetarea motivelor de amânare, respectiv până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea la termen a pedepsei de 3 ani şi 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 335 alin. (1) şi art. 323 din C. pen., dispusă prin sentinţa penală nr. 55/17.03.2023 pronunţată de Judecătoria Balş în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 1952/A/27.11.2023 a Curţii de Apel Craiova.
În acest sens s-a reţinut că mandatul european de arestare a fost emis la data de 09.08.2024 de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Raională Kecsekemet în dosarul nr. x. Bny. x, având la bază mandatul de arestare intern numărul 03000/433-251/2023.bu emis la 16.04.2024 de Inspectoratul General de Poliţie al Judeţului Bâcs-Kiskun, prevăzut cu încheiere de admitere de Parchetul Raional Kecsekemet la 23.07.2024.
În continuare s-a reţinut că mandatul european de arestare a fost emis în scopul efectuării urmăririi penale faţă de persoana solicitată A., cu privire la infracţiunea de trafic de persoane, săvârşită cu caracter de îndeletnicire, prevăzută de art. 353 alin. (1) alin. (2) lit. a), b) şi d) alin. (3) din C. pen. maghiar şi pedepsită cu închisoarea de la 5 la 10 ani, constând în aceea că:
"În cursul anului 2023, pe teritoriul Ungariei, persoana urmărită internaţional A., în coautorat cu numiţii B. şi C., a comis în mod repetat, în 5 ocazii, activităţi cu scopul de a favoriza intrarea ilegală în Ungaria de migranţi. Numiţii B. şi C. au efectuat în cursul anului 2023, în cinci ocazii, transportul migranţilor pentru obţinerea de foloase materiale. Ultima dată, la 07 iulie 2023, numitul B. şi numitul C. au acordat ajutorul la 9 cetăţeni străini care au stat pe teritoriul Ungariei în mod ilegal, prin transportul lor de la frontiera sârbo-maghiară spre interiorul ţării. În timpul interogatoriului lor, ei l-au numit pe comitentul lor. Astfel, în cursul audierii suspectului B., acesta a declarat că, pe persoana care a participat efectiv la comiterea infracţiunilor de trafic de persoane a înregistrat-o pe telefonul său sub numele de D., pe care a numit-o sub numele de E., care a condus maşina care circula în faţă şi prin aplicaţia F. a ţinut legătura cu acel traficant de persoane turc, de la care a primit coordonatele, pe care, ulterior le-a transmis transportatorilor."
În acest context, analizând sesizarea formulată şi actele depuse, curtea de apel a constatat că sunt respectate dispoziţiile art. 87 din Legea 302/2004 referitoare la conţinutul şi forma mandatului european de arestare; faptele arătate mai sus şi prevăzute de C. pen. ungar sunt incriminate şi de legea penală română în dispoziţiile art. 263 alin. (1) alin. (2) lit. a) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., durata maximă a pedepsei prevăzute de C. pen. ungar fiind de 10 ani închisoare, nu au fost formulate obiecţii privind identitatea, nu este incident niciunul din motivele de refuz prevăzute de art. 99 din aceeaşi lege, termenul de prescripţie a răspunderii penale nu este împlinit, reţinându-se, totodată, că persoana solicitată nu a fost de acord cu predarea sa în Ungaria.
Pentru aceste motive, constatând că nu există niciun impediment de ordin legal la executarea mandatului european de arestare, în baza art. 109 alin. (1), raportat la art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, prima instanţă a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, iar în baza art. 104 alin. (7) din Legea 302/2004, a dispus executarea mandatului european de arestare emis la data de 09.08.2024 de către Judecătoria Raională Kecskemet, în dosarul nr. x. Bny. x, având la bază mandatul de arestare intern numărul 03000/433-251/2023.bu emis la 16.04.2024 de Inspectoratul General de Poliţie al Judeţului Bacs-Kiskun, prevăzut cu încheiere de admitere de Parchetul Raional Kecsekemet la 23.07.2024, pe numele persoanei solicitate A. şi predarea acesteia către organele judiciare din Ungaria.
Pe de altă parte, examinând înscrisurile existente la dosar, instanţa a constatat că persoana solicitată se află în executarea pedepsei de 3 ani şi 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 335 alin. (1) şi art. 323 din C. pen., dispusă prin sentinţa penală nr. 55/17.03.2023 pronunţată de Judecătoria Balş în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 1952/A/27.11.2023 a Curţii de Apel Craiova.
În acest sens s-a reţinut că în conformitate cu art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, în situaţia în care persoana extrădată este cercetată penal de către autorităţile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluţionarea definitivă a cauzei. În caz de condamnare cu executarea în regim de detenţie a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen.
Aşadar, constatând că persoana solicitată se află în executarea unei pedepse de 3 ani şi 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 335 alin. (1) şi art. 323 din C. pen., prin sentinţa penală nr. 55/17.03.2023 pronunţată de Judecătoria Balş în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 1952/A/27.11.2023 a Curţii de Apel Craiova, sens în care a fost emis MEPI nr. 97/27.11.2023, curtea de apel a apreciat că în prezenta cauză se impune amânarea predării persoanei solicitate către autorităţile judiciare din Ungaria, în conformitate cu dispoziţiile art. 114, raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată, până la data punerii în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea la termen a pedepsei de 3 ani şi 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 335 alin. (1) şi art. 323 din C. pen., dispusă prin sentinţa penală nr. 55/17.03.2023 pronunţată de Judecătoria Balş în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 1952/A/27.11.2023 a Curţii de Apel Craiova.
Concluzionând, curtea de apel, în baza art. 109 alin. (1), raportat la art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat contestaţie persoana solicitată A..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 11 septembrie 2024, fiind stabilit termen pentru soluţionare la data de 02 octombrie 2024, termen la care s-au luat concluziile apărării persoanei solictate şi ale reprezentantului Ministerului Public, acestea fiind redate în cuprinsul părţii introductive a prezentei decizii.
Examinând contestaţia formulată de persoana solicitată A., prin prisma criticilor invocate, dar şi din oficiu, potrivit art. 4251 din C. proc. pen. şi art. 110 din Legea nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:
Reglementând procedura de executare a mandatului european de arestare, art. 104 din Legea nr. 302/2004 prevede că, după verificarea identităţii persoanei solicitate şi a împrejurării dacă acesteia i s-a comunicat, în copie şi în limba pe care o înţelege, mandatul european de arestare şi, dacă este cazul, hotărârea de condamnare dată în lipsă, judecătorul legal învestit aduce la cunoştinţa acesteia drepturile prevăzute de art. 106 din Legea nr. 302/2004, efectele regulii specialităţii, precum şi posibilitatea de a consimţi la predarea către autoritatea judiciară emitentă, punându-i în vedere, totodată, consecinţele juridice ale consimţământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia. În situaţia în care persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, potrivit alin. (7) al aceluiaşi articol, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea acesteia, care se limitează la consemnarea poziţiei sale faţă de existenţa unuia dintre motivele obligatorii sau opţionale de neexecutare, precum şi la eventualele obiecţii privind identitatea.
Potrivit art. 109 raportat la art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, judecătorul legal învestit soluţionează cauza prin sentinţă, iar, în situaţia în care admite cererea formulată de autorităţile judiciare solicitante, emite, de îndată, un mandat de arestare, al cărui conţinut şi ale cărui condiţii de executare sunt prevăzute de dispoziţiile C. proc. pen.. La luarea hotărârii, judecătorul ţine seama de toate împrejurările cauzei şi de necesitatea executării mandatului european de arestare, verificând, în acest sens, dacă faptele imputate se numără printre cele enumerate de art. 97 din Legea nr. 302/2004, dacă mandatul respectă conţinutul şi forma prevăzute de art. 87 din actul normativ şi dacă, în speţă, este aplicabil vreunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării menţionate expres de art. 99 din Legea nr. 302/2004, având, totodată, în vedere şi poziţia persoanei solicitate cu privire la regula specialităţii, conform art. 117 alin. (4) din Legea nr. 302/2004.
Pe de altă parte, reglementând situaţiile care pot determina respingerea cererii autorităţilor judiciare emitente de punere în executare a unui mandat european de arestare, art. 99 din Legea nr. 302/2004 prevede expres motivele obligatorii (alin. (1) şi facultative (alin. (2) de refuz, reţinând (în alin. (2) lit. a) că judecătorul român poate refuza executarea respectivului mandat în situaţia prevăzută la art. 97 alin. (2) din lege, respectiv când nu este îndeplinită condiţia dublei incriminări.
Astfel, rolul instanţei de judecată în această procedură se rezumă la verificarea condiţiilor de formă ale mandatului, la soluţionarea eventualelor obiecţiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum şi la motivele de refuz a predării pe care aceasta le invocă.
În aceste coordonate, Înalta Curte constată că instanţa de judecată, în calitate de autoritate judiciară solicitată pentru punerea în executare a mandatului, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competenţa să se pronunţe cu privire la temeinicia efectuării urmăririi penale de către autoritatea judiciară emitentă.
Verificând actele dosarului, în raport, cu aceste dispoziţii, Înalta Curte constată, din analiza conţinutului mandatului european de arestare emis de Judecătoria Raională Kecskemet - Ungaria, că persoana solicitată este cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, săvârşită cu caracter de îndeletnicire, prevăzută de art. 353 alin. (1) alin. (2) lit. a), b) şi d) alin. (3) din C. pen. maghiar şi pedepsită cu închisoarea de la 5 la 10 ani, constând în aceea că:
"În cursul anului 2023, pe teritoriul Ungariei, persoana urmărită internaţional A., în coautorat cu numiţii B. şi C., a comis în mod repetat, în 5 ocazii, activităţi cu scopul de a favoriza intrarea ilegală în Ungaria de migranţi. Numiţii B. şi C. au efectuat în cursul anului 2023, în cinci ocazii, transportul migranţilor pentru obţinerea de foloase materiale. Ultima dată, la 07 iulie 2023, numitul B. şi numitul C. au acordat ajutorul la 9 cetăţeni străini care au stat pe teritoriul Ungariei în mod ilegal, prin transportul lor de la frontiera sârbo-maghiară spre interiorul ţării. În timpul interogatoriului lor, ei l-au numit pe comitentul lor. Astfel, în cursul audierii suspectului B., acesta a declarat că, pe persoana care a participat efectiv la comiterea infracţiunilor de trafic de persoane a înregistrat-o pe telefonul său sub numele de D., pe care a numit-o sub numele de E., care a condus maşina care circula în faţă şi prin aplicaţia F. a ţinut legătura cu acel traficant de persoane turc, de la care a primit coordonatele, pe care, ulterior le-a transmis transportatorilor."
Ca atare, astfel cum a reţinut şi prima instanţă, mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A. întruneşte condiţiile de formă prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, în cuprinsul său fiind menţionate toate informaţiile enumerate în acest text de lege.
Totodată, Înalta Curte constată că, faptele reţinute de autoritatea judiciară emitentă se regăsesc printre cele enumerate la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 care dau loc la predare, fără a fi necesară verificarea îndeplinirii condiţiei dublei incriminări, prevăzută de alin. (2) al aceluiaşi articol. Cu toate acestea, se constată că respectivele fapte sunt incriminate şi de legea penală română ca infracţiune de trafic de migranţi, în formă continuată, prevăzută de art. 263 alin. (1), alin. (2) lit. a) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.
Deopotrivă, se are în vedere că, fiind audiată în faţa curţii de apel în data de 30.08.2024, în conformitate cu dispoziţiile art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată A. nu a fost de acord cu predarea sa către autorităţile judiciare din Ungaria, prevalându-se, totodată, de regula specialităţii şi necontestându-şi identitatea.
În acest sens, Înalta Curte precizează că, deşi, persoana solicitată nu şi-a dat acordul în vederea predării către autorităţile judiciare străine, conform declaraţiilor date, atât în faţa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, cât şi în faţa curţii de apel, predarea în baza mandatului european de arestare emis de statul solicitant nu este condiţionată de acordul de voinţă al persoanei solicitate dacă se apreciază că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru aceasta.
Nu în ultimul rând, se subliniază că, potrivit dispoziţiilor art. 84 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce în conformitate cu dispoziţiile Deciziei Cadru a Consiliului nr. 584/2002/JAI din 13 iunie 2002, aşa încât prin punerea în executare a respectivului mandat prezumţia de nevinovăţie de care se bucură contestatorul nu este afectată.
Aşadar, se constată că, în speţă, nu este incident nici vreunul din celelalte motive, obligatorii sau facultative, de refuz al executării mandatului european de arestare expres reglementate de art. 99 din Legea nr. 302/2004, întrucât persoana solicitată nu face obiectul unei alte proceduri judiciare cu privire la aceeaşi acuzaţie în România sau în alt stat, iar răspunderea penală pentru faptele care motivează mandatul nu este prescrisă, după cum nu a intervenit nici amnistia, potrivit legii române.
De asemenea, Înalta Curte constată că, în mod judicios, prima instanţă a dispus amânarea predării, având în vedere că, din actele dosarului, a rezultat că persoana solicitată se află în executarea pedepsei de 3 ani şi 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 335 alin. (1) şi art. 323 din C. pen., dispusă prin sentinţa penală nr. 55/17.03.2023, pronunţată de Judecătoria Balş în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 1952/A/27.11.2023 a Curţii de Apel Craiova.
În acest sens, se observă că, potrivit art. 114 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, în situaţia în care persoana solicitată este urmărită penal sau judecată de către autorităţile judiciare române, predarea acesteia poate fi amânată până la soluţionarea definitivă a cauzei. În caz de condamnare cu executarea în regim de detenţie a pedepsei, predarea poate fi amânată până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen. Dispoziţiile art. 58 alin. (2) - (5) şi (7) din aceeaşi lege se aplică în mod corespunzător.
Pentru motivele mai sus expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. şi art. 110 din Legea nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea judiciară internaţională, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva deciziei penale nr. 218/PI din 30 august 2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2024.
În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. se va obliga contestatarul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1163 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva deciziei penale nr. 218/PI din 30 august 2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2024.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1163 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 02 octombrie 2024.