Şedinţa publică din data de 03 decembrie 2024
Deliberând, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi achiziţii publice la data de 11.11.2024 sub nr. x/2024, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 26 Maramureş, a solicitat anularea deciziei nr. 200D/30.10.2024 a Birolului Electoral Central, de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 26 Maramureş, a cărui anulare se solicită, pe cale de consecinţă.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, art. 20 din Legea nr. 554/2004.
Prin sentinţa civilă nr. 35 din 05 noiembrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti - Contestaţii electorale, a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Maramureş, reţinând incidenţa prevederilor art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004 şi a art. 2 alin. (1) lit. b) din aceeaşi lege şi, constatând că determinant pentru stabilirea competenţei este actul principal, act administrativ, care produce efecte juridice prin el însuşi, de sine stătător, în cauză acesta fiind procesul-verbal nr. x din 30.10.2024 emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană 26 Maramureş, al cărui sediu se află în circumscripţia teritorială a Tribunalului Maramureş.
Prin sentinţa civilă nr. 1217 din 21 noiembrie 2024, Tribunalul Maramureş, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de recurs în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, suspendând din oficiu judecata cauzei, a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
În motivare a reţinut, în ceea ce priveşte competenţa materială că în cauză, că actul contestat este reprezentat de decizia nr. 200D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central, astfel că, în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, competenţa materială aparţine Curţii de Apel Bucureşti. Cu privire la competenţa teritorială, a reţinut, pe de o parte, că potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, astfel că este competentă instanţa de la domiciliul reclamantei, situat în municipiul Bucureşti. Pe de altă parte, a reţinut că obiectul contestaţiei reclamantei este reprezentat de anularea deciziei nr. 200D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central, astfel că, dacă s-ar fi determinat competenţa teritorială în funcţie de sediul pârâtului, ar fi trebuit să se ţină cont de faptul că reclamantul a ales să investească instanţele judecătoreşti din Bucureşti, iar nu pe cele din Maramureş.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte, analizând conflictul negativ de competenţă cu care a fost legal sesizată în condiţiile art. 136 alin. (2) coroborat cu art. 135 C. proc. civ., reţine că, în cauză, competenţa de soluţionare a cererii revine Curţii de Apel Bucureşti - Contestaţii electorale, din cadrul secţiei a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi achiziţii publice.
Se constată că prezentul conflict de competenţă a intervenit între Tribunalul Maramureş, secţia I civilă şi Curtea de Apel Bucureşti, secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi achiziţii publice - complet Contestaţii electorale.
Cu privire la natura juridică a litigiului, pe de o parte, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi achiziţii publice, a avut în vedere, la pronunţarea hotărârii de declinare a competenţei, dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) teza a II-a din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, reţinând că actele atacate ale birourilor electorale sunt acte cu caracter jurisdicţional ale organelor administrative.
Pe de altă parte, la pronunţarea soluţiei de declinare a competenţei, Tribunalul Maramureş, secţia I civilă a reţinut incidenţa art. 10 alin. (3) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precizând în motivarea sa că în cauză, actul contestat este reprezentat de decizia nr. 200D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central, astfel că, în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, competenţa materială aparţine Curţii de Apel Bucureşti.
Prin urmare, s-a considerat că s-a atacat un act care are natura juridică de act administrativ jurisdicţional, susceptibil a fi atacat în condiţiile Legii nr. 554/2004
Astfel, chestiunea în discuţie vizează competenţa de soluţionare, în primă instanţă, a unei cauze în materia contenciosului administrativ, având ca obiect o decizie emisă de Biroul Electoral Central referitoare la constituirea/completarea biroului electoral organizat la nivelul unei unităţi administrativ teritoriale, iar ambele instanţe aflate în conflict s-au pronunţat ca atare în cauză, nefiind în discuţie o eventuală natură civilă a litigiului.
De altfel, Înalta Curte reţine că hotărârile birourilor electorale sunt pronunţate în cadrul jurisdicţiilor specifice activităţii electorale, şi ele nu exclud accesul liber la justiţie. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicţional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiţie de către cei interesaţi, în condiţiile Legii contenciosului administrativ, conform deciziei Curţii Constituţionale nr. 325/2004.
În acest sens, prin Decizia nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului în interesul legii, s-a reţinut că birourile electorale sunt organisme administrativ-electorale cu prerogative temporare de putere publică, iar actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicţionale, care aparţin materiei contenciosului electoral (paragraful 58), remarcându-se existenţa a trei categorii de acte determinate de competenţele legale. Astfel, birourile electorale: soluţionează conflictele apărute în perioada electorală (atribuţii de contencios electoral - acte administrativ-jurisdicţionale); hotărăsc în legătură cu unele operaţiuni electorale (acte administrative); emit acte de legiferare şi interpretare unitară a dispoziţiilor electorale cu obligativitate pentru toate celelalte structuri electorale (atribuţii care intră doar în competenţa Biroului Electoral Central) (paragraful 57).
În aceleaşi considerente se arată că, atunci când legea organică stabileşte o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudenţă s-a recunoscut dreptul de acces la justiţie potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, ca jurisdicţie cu caracter general în materia actelor administrative (paragraful 68).
În cauză, contestaţia formulată împotriva procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 26 Maramureş a fost soluţionată de Biroul Electoral Central prin decizia 200D/30.10.2024 în baza dispoziţiilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, motiv pentru care obiectul contestaţiei judiciare este reprezentat de decizia emisă de Biroul Electoral Central.
Prin urmare, competenţa de soluţionare se stabileşte în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, reţinând că, în speţă, Biroul Electoral Central a emis decizia nr. 200D/30.10.2024 ce face obiectul prezentei contestaţii.
În raport cu dispoziţiile legale anterior menţionate, care cuprind norme de competenţă de ordine publică, de obiectul cererii de chemare în judecată, precum şi în raport cu calitatea intimatului Biroului Electoral Central competenţa aparţine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în a cărui rază teritorială se află sediul contestatoarei, conform art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, modificată.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că, din punct de vedere formal, contestaţia formulată în cauza de faţă este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, instanţa competentă din punct de vedere material fiind, potrivit art. 10 alin. (1) din lege, curtea de apel, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca instanţă competentă în privinţa litigiilor având ca obiect acte administrative emise de autorităţile publice centrale, în speţă fiind incident criteriul rangului autorităţii emitente a actului administrativ contestat, iar din punct de vedere teritorial, conform art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, având în vedere sediul contestatorului din municipiul Bucureşti, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Curţii de Apel Bucureşti.
În contextul în care s-ar fi avut în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (3) ultima teză din Legea contenciosului administrativ competenţa de soluţionare ar fi revenit tot Curţii de Apel Bucureşti, având în vedere că, potrivit deciziei contestate, sediul Biroului Electoral Central pentru alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 este situat în Bucureşti.
Prin urmare, Înalta Curte constată că instanţa competentă din punct de vedere material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză, este Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., va stabili competenţa în soluţionarea cauzei în favoarea Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti - secţie de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 03 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.