Şedinţa publică din data de 10 decembrie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă:
I. Circumstanţele cauzei:
1. Obiectul cererii deduse judecăţii:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 09 octombrie 2023 pe rolul Tribunalului Vâlcea, secţia a II-a civilă şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2023, contestatoarea A. a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii D.G.R.F.P. Craiova - AJFP Vâlcea şi Serviciul Fiscal Orăşenesc Băbeni, admiterea excepţiei perimării de drept a executării silite; să se constate perimarea executării silite şi să se dispună desfiinţarea tuturor actelor de executare silită efectuate în dosarul fiscal întocmit de către intimate, emise în baza deciziei nr. 462/10.03.2016, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. x/2015, respectiv: somaţia nr. 527999/24.02.2015 şi somaţia nr. 132233/24.05.2016, notate în CF x Slatina, precum şi orice alte acte de executare emise în baza deciziei nr. 462/10.03.2016; să se constate intervenită prescripţia executării în cursul executării silite şi să se dispună anularea tuturor actelor de executare silită efectuate de către intimate în dosarul fiscal de executare, ca urmare a stingerii prin prescripţie a executării silite.
În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 697, art. 706, art. 707, art. 712 şi urm. C. proc. civ.
Prin sentinţa nr. 26 din 19 ianuarie 2024, Tribunalul Vâlcea, secţia a II-a civilă şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că cererea introdusă de reclamantă are caracterul unei contestaţii la executare, reglementată de art. 260 şi urm. Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), iar competenţa de soluţionare a acesteia revine judecătoriei de la domiciliul contestatorului, conform dispoziţiilor art. 260 alin. (4) Codul de procedură fiscală şi art. 651 Cod procedusă civilă, sau, alternativ, judecătoriei de la locul situării imobilului, întrucât executarea silită vizează în speţă urmărirea unui imobil.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1802 din 17 aprilie 2024, Judecătoria Slatina, sectia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bălceşti.
Pentru a hotărî astfel, constatând că executarea silită împotriva debitoarei a fost efectuată doar prin urmărirea veniturilor, iar nu a imobilelor aflate în Slatina, potrivit actelor de executare, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 651 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. ţinând cont de faptul că domiciliul debitoarei, dar şi sediul creditoarei AJFP Vâlcea-Serviciul Fiscal Orăşenesc Bălceşti sunt în Bălceşti, judeţul Vâlcea.
2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Bălceşti, prin sentinţa civilă nr. 389 din 25 iunie 2024, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de contestatoare, şi a declinat în favoarea Judecătoriei Slatina competenţa de soluţionare a acţiunii; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.
În fundamentarea acestei soluţii, raportându-se la dispoziţiile art. 714 alin. (1) şi (2) coroborat cu cele ale art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., instanţa a apreciat că în speţă este vorba de o competenţă teritorială alternativă, împărţită între Judecătoria Bălceşti (în circumscripţia căreia se afla domiciliul debitoarei la momentul începerii executării silite) şi Judecătoria Slatina (în circumscripţia căreia se află imobilele urmărite silit, situate în circumscripţia Curţii de Apel Craiova).
Totodată, a reţinut că opţiunea contestatoarei, exprimată prin răspunsul la întâmpinare, a fixat în mod definitiv competenţa în favoarea Judecătoriei Slatina, neputând fi contestată nici de instanţă, nici de partea adversă.
II. Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina, secţia civilă, în considerarea argumentelor ce succed:
Prin sentinţa civilă nr. 1971 din 04 noiembrie 2015, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Tribunalul Vâlcea, secţia a II-a civilă a admis cererea formulată de S.C. B. S.A., în contradictoriu cu pârâta A. şi a dispus obligarea acestei pârâte la plata sumei de 3.758.217,97 RON către debitoarea S.C. C. S.R.L., ca urmare a angajării răspunderii pârâtei pentru fapta prevăzută şi sancţionată de art. 138 lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
Ulterior, prin decizia nr. 462/R-COM din 10 martie 2016, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul declarat de pârâta A. împotriva sentinţei civile nr. 1971 din 04 noiembrie 2015, pronunţate de Tribunalul Vâlcea, secţia a II-a civilă; a modificat sentinţa atacată, în sensul că a admis în parte cererea şi a obligat pârâta să aducă la masa credală suma de 1.134.160,45 RON.
În baza titlului de creanţă menţionat, s-a format dosarul fiscal nr. x din 24 mai 2016, în care au fost emise de către Serviciul fiscal Orăşenesc Bălceşti, titlul executoriu şi somaţia din 24 mai 2016 pentru suma de 1.134.160 RON, organul fiscal dispunând şi înfiinţarea popririi către D. şi E. S.R.L.
Prin încheierea nr. 126757 din 11 septembrie 2023, OCPI OLT-BCPI Slatina a admis cererea AJFP Vâlcea-Serviciul Fiscal Orăşenesc Bălceşti, în CF nr. x Slatina fiind notată, în baza somaţiei nr. x din 24 mai 2016, începerea urmăririi silite a imobilului în suprafaţă de 407 mp (situat în Slatina, str. x), pentru suma de 1.134.160 RON, imobil ai cărui proprietari (în devălmăşie) sunt F. şi A..
De asemenea, prin încheierea nr. 126777 din 11 septembrie 2023, OCPI OLT-BCPI Slatina a admis cererea AJFP Vâlcea-Serviciul Fiscal Orăşenesc Bălceşti, în CF nr. x Slatina fiind notată, în baza somaţiei nr. x din 24 mai 2016, începerea urmăririi silite a imobilului în suprafaţă de 1307 mp (situat în Slatina, str. x), pentru suma de 1.134.160 RON, imobil ai cărui proprietari (în devălmăşie) sunt F. şi A..
Pe calea contestaţiei la executare, contestatoarea A. a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii D.G.R.F.P. Craiova - AJFP Vâlcea şi Serviciul Fiscal Orăşenesc Băbeni, constatarea perimării executării silite şi a intervenirii prescripţiei executării, cu consecinţa anulării tuturor actelor de executare silită emise în dosarul fiscal.
Înalta Curte constată că Judecătoria Slatina şi Judecătoria Bălceşti şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a pricinii, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de constatările diferite ale celor două instanţe cu privire la dispoziţiile legale incidente cauzei cu privire la stabilirea competenţei.
Astfel, Judecătoria Slatina a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 651 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., în timp ce Judecătoria Bălceşti a apreciat că, în speţă, competenţa de soluţionare a cauzei este una alternativă, iar partea a înţeles să opteze pentru instanţa prevăzută de art. 714 alin. (2) C. proc. civ. şi, ca atare, judecătoria aleasă de către contestatoare nu putea să dispună declinarea competenţei.
Potrivit dispoziţiilor art. 260 alin. (1) şi (4) Codul de procedură fiscală, persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor acestui cod de către organele de executare silită, precum şi în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile legii, contestaţia introducându-se la instanţa judecătorească competentă şi se judecă în procedură de urgenţă.
Prevederile art. 712 alin. (1) C. proc. civ. stipulează în sensul că împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, iar conform art. 714 alin. (1) din acelaşi act normativ, contestaţia se introduce la instanţa de executare.
Art. 714 alin. (2) C. proc. civ. prevede că în cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor şi a veniturilor generale ale imobilelor, precum şi în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria de la locul situării imobilului.
Înalta Curte observă, aşadar, că în cazul urmăririi silite a imobilelor, cum este cazul în speţă, prin textul de lege menţionat, se instituie o competenţă teritorială alternativă, în sensul că se poate introduce contestaţia şi la judecătoria de la locul situării imobilului, în ipoteza în care imobilul se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare.
În speţă, raportat la domiciliul contestatoarei, la momentul începerii executării silite, situat în Bălceşti, judeţul Vâlcea, instanţa de executare, în sensul art. 714 alin. (1) şi art. 651 alin. (1) C. proc. civ., este Judecătoria Bălceşti, situată în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Piteşti, iar bunurile imobile urmărite silit se află în Slatina, judeţul Olt, localitate situată în raza teritorială a Curţii de Apel Craiova.
Prin urmare, în stabilirea competenţei teritoriale, sunt aplicabile prevederile art. 714 alin. (2) C. proc. civ., precum şi cele ale art. 116 din acelaşi cod, care stipulează că, în cazul competenţei teritoriale alternative, reclamantul este cel îndreptăţit să aleagă o instanţă dintre mai multe instanţe deopotrivă competente.
Prin opţiunea exprimată prin răspunsul la întâmpinare formulat de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vâlcea, în sensul că în cazul declarării necompetenţei materiale şi teritoriale a Tribunalului Vâlcea, cauza să fie declinată în favoarea Judecătoriei Slatina, invocând prevederile art. 714 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. şi urmărirea silită imobiliară care se desfăşoară împotriva sa, contestatoarea a stabilit astfel definitiv competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei în circumscripţia căreia se situează imobilul urmărit silit, conform dispoziţiilor art. 714 alin. (2) C. proc. civ.
Prin urmare, astfel învestită Judecătoria Slatina nu mai putea invoca din oficiu necompetenţa sa teritorială şi să dispună declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea altei instanţe, chiar şi dacă aceasta era competentă a soluţiona pricina.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Slatina, secţia civilă este instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare dedusă judecăţii, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 alin. (4) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina, secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 decembrie 2024.