Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 27 septembrie 2024, Curtea de Apel București– Secția I penală, în baza art. 102 alin. (5) lit. a din Legea nr.302/2004, a admis propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și a dispus, în procedura semnalării introduse în Sistemul de Informații Schengen, arestarea provizorie a persoanei solicitate, A, pe o perioadă de 15 zile, începând cu data de astăzi, 27.09.2024 până la data de 11.10.2024, inclusiv.
Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel București a reținut că, la data de 27.09.2024, sub nr. X/2/2024, s-a înregistrat sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, Secția de proceduri speciale în procedura semnalării introduse în Sistemul de Informații Schengen, referitoare la mandatul european de arestare, emis la data de 03.09.2024, de către autoritățile judiciare din Cipru, față de persoana solicitată A (cetăţean cipriot, fiul lui (...), născut la data de (...) în oraş (...), Cipru, cu reşedinţa în sat (...), comuna Lunca Corbului nr. (...), judeţ Argeş, CNP: (...), conținând și propunerea de a se dispune cu privire la luarea față de aceasta a măsurii arestării provizorii în vederea predării, pe o perioadă de 15 zile.
Față de persoana solicitată, a fost dispusă de către procuror, prin ordonanța nr. x din data de 26.09.2024, emisă în dosarul nr. X/II-5/2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, Secția de proceduri speciale, măsura reținerii, pe o durată de 24 ore, de la data de 26.09.2024, ora 22.14 până la data de 27.09.2024, ora 22.14.
Propunerea de arestare provizorie a fost însoțită de ordonanța de reținere a persoanei solicitate, declarația dată de aceasta în fața procurorului și în prezența apărătorului ales, procesul-verbal de aducere la cunoștință a drepturilor, copia C.I. pentru persoana solicitată, de semnalarea introdusă în Sistemul Informatic Schengen de către autoritățile cipriote, de procesul-verbal de depistare întocmit de organele de poliție și de copia certificat de cazier judiciar.
Curtea a adus la cunoștința persoanei solicitate conținutul semnalării, respectiv faptul că este condamnat de către autoritățile din Cipru pentru comiterea a unei infracțiunii de trafic ilicit de droguri narcotice și substanțe psihotrope, a informat-o că are dreptul de a-și angaja un apărător care să o reprezinte în țara emitentă a mandatului european de arestare, să fie asistat de un apărător ales ori numit din oficiu la prezentul termen de judecată, respectiv că are posibilitatea să dea o declarație, persoana solicitată arătând că nu dorește să dea declarație.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, a înaintat solicitarea autorităților judiciare din Cipru, transmisă prin intermediul semnalării introduse în Sistemul de Informații Schengen, privind punerea în executare a unui mandat european de arestare emis la data de 03.09.2024, față de persoana solicitată A.
În cuprinsul semnalării, autoritățile judiciare din Cipru au menționat că persoana solicitată este condamnată pentru comiterea unei infracțiuni de trafic ilicit de droguri narcotice și substanțe psihotrope, prevăzută de art. 6 (3) și 30A, art. 6 (1) (2) și art. 5 (1) (A) (B) Cap. 154 art. 371 din Legea nr. 29/77.
În fapt, s-a menționat că persoana solicitată A, a fost condamnată la 7 ani de închisoare de către Curtea cu Juri din Nicosia, în absență, pentru posesie ilegală, posesie cu intenția de a furniza altor persoane de droguri, respectiv cantitatea de 2 kg și 993 gr de canabis (plante).
În primul rând, s-au constatat îndeplinite condițiile de formă, potrivit art. 102 alin. (1) – (4) din Legea nr. 302/2004, în sprijinul semnalării prezentându-se mai multe informații traduse în limba română.
De asemenea, s-a înaintat o expunere a faptelor pentru care se cere arestarea provizorie în vederea predării, data și locul comiterii acestora, încadrarea juridică și s-a indicat actul ce a stat la baza emiterii mandatului european de arestare.
Curtea a reținut că mandatul european de arestare este o decizie judiciară emisă de autoritățile judiciare competente ale unui stat membru al Uniunii Europene, în vederea arestării și predării către un alt stat membru a unei persoane solicitate, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate, acesta executându-se pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, instanțele naționale neputându-se pronunța asupra vinovăției.
În consecință, în vederea asigurării bunei desfășurări a procedurii de punere în executare a mandatului european de arestare și pentru a împiedica sustragerea persoanei solicitate de la această procedură, măsura având un caracter provizoriu, fiind determinată de natura urgentă a acestei proceduri, Curtea a apreciat că se impune luarea măsurii arestării provizorii, în vederea predării, pe o perioadă de 15 zile, măsura arestului la domiciliu nefiind aptă să atingă scopul în cauză.
În acest sens, s-a reținut gravitatea sporită a infracțiunilor indicate în semnalare, dar și existența unui risc de sustragere, chiar dacă persoana solicitată a avut o atitudine corectă la momentul aducerii la cunoștință a situației sale juridice, nu a opus rezistență.
Drept urmare, s-a apreciat că măsura arestării provizorii este proporțională cu gravitatea acuzațiilor învederate a fi aduse persoanei solicitate de către autoritățile judiciare italiene și necesară în raport cu scopurile legitime anterior menționate.
Împotriva încheierii din data de 27 septembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București– Secția I penală a formulat contestație persoană solicitată A.
Analizând contestația formulată de contestatorul persoană solicitată A, Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele:
Potrivit art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al UE solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, a judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.
Potrivit art. 84 alin. (2) din aceeași lege, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei - cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.
În cauză, arestarea persoanei solicitate se întemeiază pe existența unui mandat european de arestare, emis la data de 03.09.2024, de autoritățile din Cipru, pentru punerea în executare a unei pedepse de 7 ani, pronunțate pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri narcotice și substanțe psihotrope, prevăzută de art. 6 (3) și 30A, art. 6 (1) (2) și art. 5 (1) (A) (B) Cap. 154 art. 371 din Legea nr. 29/77.
Înalta Curte constată că instanța de fond a evaluat corect particularitățile cauzei și a constatat că sunt îndeplinite cumulativ, în această fază prealabilă punerii în executare a mandatului european de arestare, condițiile pentru arestarea provizorie a persoanei solicitate A, pe o durată de 15 zile.
Se observă că în cauză persoana solicitată a fost prezentată Curții de Apel în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis pe numele său de către autoritățile judiciare din Cipru, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, odată cu înaintarea cererii, solicitând și arestarea provizorie.
Înalta Curte constată că instanța de fond a decelat în mod judicios particularitățile cauzei și a constatat îndeplinite condițiile impuse pentru a se dispune măsura preventivă provizorie, față de contestatorul A, măsură ce viza asigurarea executării mandatului european de arestare, emis de autoritățile judiciare din Cipru pentru executarea unei pedepse de 7 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic ilicit de droguri narcotice și substanțe psihotrope și prevenirea un eventual risc al sustragerii de la procedurile judiciare.
Instanța de control judiciar apreciază că în cauză nu pot fi identificate garanții suficiente pentru a lua față de persoana solicitată o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă, dată fiind natura și gravitatea faptelor pentru care s-a emis mandatul european de arestare (infracțiuni referitoare la traficul de droguri), dar și față de caracterul urgent al procedurii judiciare, ce impune soluționarea cu celeritate și asigurarea prezenței persoanei solicitate în fața instanței.
În acest sens, instanța de control judiciar apreciază că măsura privativă a fost riguros considerată ca singura utilă demersului asumat, o măsură restrictivă de libertate fiind ineficientă punerii în executare a mandatului european.
Sub acest aspect, Înalta Curte, constată că sunt îndeplinite exigențele impuse de lege pentru luarea măsurii preventive provizorii, pe o perioadă de 15 zile, în vederea executării mandatului european de arestare, emis de autoritățile din Cipru.
Aspectele referitoare la încălcarea drepturilor la apărare ori nerespectarea drepturilor fundamentale de către autoritățile judiciare din Cipru sunt aspecte ce excedează cadrul procesual pendinte, însă incumbă etapei procesuale subsecvente a punerii în executare a mandatului european, urmând fi evaluate de instanță la momentul decelării cauzei pe fond.
Față de aceste considerente, văzând legalitatea și temeinicia măsurii preventive provizorii dispuse de instanța de fond, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul persoană solicitată A, împotriva încheierii din data de 27 septembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București– Secția I penală.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul persoană solicitată A împotriva încheierii din data de 27 septembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București– Secția I penală.
Obligă contestatorul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul interpretului de limbă greacă se plătește din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09 octombrie 2024.