Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Potrivit art. 499 C. proc. civ., „prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare”.
Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/33/2023, la data de 15.02.2023, reclamantul A, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Alba Iulia a solicitat ca prin hotărârea pronunțată să se dispună anularea precum și suspendarea Încheierii nr. 131/2022 din dosarul nr. x/57/2022/a1.
Soluția pronunțată de prima instanță
Prin Încheierea civilă din Camera de Consiliu data de 27.04.2023 pronunțată în dosarul x/33/2023 de Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a de Contencios Administrativ și Fiscal, în temeiul art. 200 C. proc. civ., a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Alba Iulia, având ca obiect anularea Încheierii cu nr. 131/14. decembrie 2022 din dosarul nr. x/57/2022/a1 al Curții de Apel Alba Iulia, întrucât petentul nu și-a îndeplinit obligația timbrării cererii de anulare și a cererii de suspendare, conform OUG nr. 80/2013.
Cererea de reexaminare formulată
Împotriva acestei încheieri, petentul A a formulat cerere de reexaminare, arătând în esență că pentru cererea de chemare în judecată a achitat în întregime si anticipat taxa judiciară de timbru potrivit art. 270 din Legea 53/2003 si art. 29 alin. (1) lit. f si c, ali. 4 din OUG 80/2013.
Prin Rezoluția din data de 18.05.2023, instanța i-a pus în vedere reclamantului să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform dispozițiilor art. 9 lit. f din OUG nr. 80/2013. Reclamantului i-au fost comunicate aceste lipsuri ale cererii de chemare în judecată la data de 23 mai 2023, astfel cum rezultă din Dovada de înmânare a citației depusă la dosar (fila 7), potrivit art. 200 alin. (3) coroborat cu art. 194 – 197 C. proc. civ.
Hotărârea ce face obiectul controlului judiciar dedus prezentei judecăți
Reținând că petentul nu și-a îndeplinit obligația legală până la termenul de judecată acordat, prin Încheierea civilă nr. 334/2023 din Camera de Consiliu din data de 16 iunie 2023, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a de Contencios Administrativ și Fiscal, admițând excepția nelegalei timbrări, invocată din oficiu, a anulat, ca netimbrată, cererea de reexaminare formulată de reclamantul A, împotriva Încheierii civile din data de 27.04.2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/33/2023.
Cererea de recurs.
Împotriva acestei hotărâri - Încheierea civilă nr. 334/2023 din Camera de Consiliu din data de 16 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a Contencios Administrativ și Fiscal - a formulat „ cerere de apel” reclamantul A, în cadrul căreia a solicitat anularea încheierii cu consecința judecării fondului cauzei .
Procedura de soluționare a recursului.
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2) art. 4711 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 4711 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelui Completului învestit aleatoriu cu judecarea dosarului, din data de 01.11.2023, s-a fixat primul termen pentru soluționarea căii de atac promovate de petentul A, la data de 10.09.2024, în ședință publică, cu citarea părților, când, Înalta Curte a recalificat calea de atac intitulată eronat de reclamant„ apel”, ca fiind recurs și, față de caracterul definitiv al hotărârii ce face obiectul controlului judecătoresc dedus prezentei judecăți, din oficiu, a invocat inadmisibilitatea acestei căi de atac. Luând act de solicitarea recurentului, de judecare a cauzei în lipsă, având în vedere deopotrivă și dispozițiile art. 248 alin. 1 C. proc. civ., a reținut cauza pentru a se pronunța mai întâi cu privire la această excepție, ce poate face inutilă cercetarea pe fond a recursului.
Soluția și considerentele instanței de recurs.
Analizând cererea de recurs prin raportare la normele legale incidente în cauză, Înalta Curte constată inadmisibilitatea acesteia pentru motivele în continuare arătate:
Recursul este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia părțile interesate sau procurorul pot solicita (instanței de control judiciar) reformarea hotărârii pronunțate de instanța de fond sau de apel. Desfășurarea judecății în recurs se concretizează în controlul exercitat de instanța superioară asupra legalității hotărârii pronunțate de instanța a cărei hotărâre a fost atacată.
El poate fi exercitat numai în cazurile și condițiile expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. potrivit cărora „Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate:
1. când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale;
2. dacă hotărârea a fost pronunțată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluționarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii;
3. când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe, invocată în condițiile legii;
4. când instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești;
5. când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității;
6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;
7. când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat;
8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
Este necesar însă, ca aspect de admisibilitate, ca pe lângă motivele expres și limitativ prevăzute de lege, hotărârea împotriva căreia se îndreaptă cererea de recurs să fie susceptibilă de exercițiul acestei căi de atac.
Conform dispozițiilor art. 634 alin. (1) C. proc. civ. sunt hotărâri definitive:
1. hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului;
2. hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel, neatacate cu recurs;
3. hotărârile date în primă instanță, care nu au fost atacate cu apel;
4. hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs;
5. hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii;
6. orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
În accepțiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv recurs pentru care legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunțării lor.
Înalta Curte reține și că, potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: „Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.”, iar potrivit art. 129 din Constituția României: „Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.”
Sub acest aspect, Înalta Curte va avea în vedere și dispozițiile art. 483 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora sunt supuse recursului ” hotărârile date în apel, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege”.
Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care Codul de procedură civilă sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
Raportat la datele speței de față, Înalta Curte observă că reclamantul a formulat ”cererea de apel” împotriva unei încheieri prin care s-a dispus anularea cererii sale de chemare în judecată, în temeiul art. 200 alin. (4) C. proc. civ.
Potrivit dispozițiilor art. 200 alin. (5) C. proc. civ.:
„(5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.
(6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
(7) Cererea se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularitățile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3) ”
Așadar, din interpretarea acestor dispoziții rezultă că împotriva încheierii de anulare a cererii, pronunțate în temeiul art. 200 alin. (4) C. proc. civ., partea poate formula doar cerere de reexaminare.
Astfel, în cazul contestațiilor privind soluția de anulare a unei cereri de chemare în judecată în temeiul dispozițiilor anterior menționate, legiuitorul a prevăzut doar o singură cale de atac, și anume cererea de reexaminare ce este soluționată de un alt complet al aceleași instanțe, nefiind deschisă calea formulării unui recurs sau a oricărei căi de atac, indiferent de denumirea dată de parte.
Or, prin Încheierea Civilă nr. 334/2023 din Camera de Consiliu din data de 16.06.2023, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a Contencios Administrativ și Fiscal, admițând excepția netimbrării, invocată din oficiu, a anulat cererea de reexaminare formulată de reclamantul A, împotriva Încheierii Civile fără număr din data de 27 aprilie 2023, pronunțată în dosarul Curții de Apel Cluj nr. x/33/2023, această încheiere având caracter definitiv, astfel cum s-a menționat expres chiar în dispozitivul acestei hotărâri, partea uzând, așadar, de singura cale de atac conferită de lege împotriva respectivei hotărâri.
Prin urmare, în raport de dispozițiile legale anterior menționate, Înalta Curte constată că încheierea atacată de reclamantul A în cauza ce face obiectul judecății, respectiv Încheierea Civilă nr. 334/2023 din Camera de Consiliu din data de 16.06.2023 pronunțată Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a Contencios Administrativ și Fiscal este definitivă de la pronunțare, nefiind susceptibilă de a fi atacată cu vreo cale de atac.
Înalta Curte reține că exercitarea căilor de atac este guvernată de principiul legalității, potrivit căruia căile de atac sunt instituite de lege, ceea ce înseamnă că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege.
Concret, Înalta Curte constată că instanța de recurs a fost învestită o cerere formulată împotriva unei hotărâri pentru care nu este prevăzută vreo cale de atac, aspect în raport de care rezultă că demersul recurentului este inadmisibil.
Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care vizează exercitarea acțiunii civile prohibite, în mod expres sau implicit, de o normă legală imperativă ori care presupune nerespectarea unei condiții de validitate a căii procedurale alese de parte, implicând contestarea dreptului părții interesate de a sesiza instanța.
Așadar, în condițiile în care recursul de față vizează o hotărâre ce are caracter definitiv, instanța de control constată că recurentul-reclamant nu are deschisă calea de atac a recursului împotriva acesteia, motiv pentru care Înalta Curte reține că recursul promovat de acesta este inadmisibil, urmând a fi respins, ca atare, calea de atac exercitată de parte nefiind prevăzută de lege.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamantul A, ca inadmisibil, făcând aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamantul A împotriva Încheierii civile nr. 334/2023 din 16 iunie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a Contencios Administrativ și Fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 396 raportat la art. 402 C. proc. civ., astăzi, 10 septembrie 2024.