Şedinţa publică din data de 09 ianuarie 2025
Deliberând asupra conflictului de competenţă de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 1087/C din data de 11.11.2024 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Cluj, s-a admis excepţia necompetenţei funcţionale invocate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj şi în temeiul art. 250 alin. (51) din C. proc. pen., art. 47, art. 50 alin. (1) raportat la art. 36 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. s-a declinat în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Constanţa – secţia penală soluţionarea cauzei penale nr. 4444/117/2024 privind contestaţia formulată de petenta A. împotriva ordonanţei de menţinere a sechestrului asigurator, emisă de procuror în dosarul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală.
Pentru a se pronunţa în acest sens, s-a constatat că prin ordonanţa din data de 06 septembrie 2023 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.N.A. – Structura Centrală în dosarul nr. x/2018 a fost instituită măsura sechestrului asigurator asupra bunurilor petentei A., care deţinea la acel moment dat calitatea de inculpat în cauza antereferită şi că măsura de indisponibilizare a bunurilor a fost menţinută de procuror, ultima dată prin ordonanţa din data de 20.08.2024, ce a fost contestată în prezenta procedură.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Cluj a constatat că prin rechizitoriul emis în cauză a fost dispusă trimiterea în judecată a inculpatului B. şi clasarea cauzei faţă de inculpata A., fiind sesizat judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Constanţa, pe rolul căruia dosarul a fost înregistrat sub numărul x/2024.
Deoarece, ulterior înregistrării contestaţiei formulate de petenta A. şi până la soluţionarea acesteia, instanţa a fost sesizată cu rechizitoriul, în concret fiind sesizat Tribunalul Constanţa, pe rolul căruia au fost înregistrate cauzele cu nr. x/2024 şi y/2024/a1, s-a apfreciat că competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Cluj a încetat la acel moment şi, având în vedere şi faptul că dispoziţiile art. 2505 alin. (1) din C. proc. pen. nu prevăd o competenţă alternativă din punct de vedere teritorial între judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanţei sesizate cu judecarea fondului acuzaţiei penale şi cel din cadrul instanţei de la domiciliul fostei inculpate (care în prezent deţine doar calitatea de persoană interesată), cauza a fost declinată în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Constanţa.
Prin încheierea penală nr. 858 din data de 19.12.2024 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Constanţa, s-a admis excepţia necompetenţei funcţionale a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Constanţa, sesizat cu judecarea cauzei, ce îl priveşte doar pe inculpatul B., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.N.A.-Structura Centrală nr. 182/P/2018.
În baza art. 50 din C. proc. pen. s-a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei împotriva măsurii asigurătorii ce a fost menţinută prin ordonanţa procurorului nr. 182/P/2018 din data de 20.08.2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.N.A.-Structura Centrală, formulată de petenta A., în favoarea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Cluj.
În baza art. 51 din C. proc. pen. s-a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în vederea soluţionării conflictului de competenţă ivit între Tribunalul Cluj şi Tribunalul Constanţa.
Pentru a se pronunţa în acest sens, s-a arătat că prin rechizitoriul întocmit la data de 21.08.2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.N.A.-Structura Centrală, prin care a fost sesizat Tribunalul Constanţa cu trimiterea în judecată a inculpatului B., s-a dispus clasarea cauzei în ceea ce o priveşte pe petenta A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, pe motiv că a intervenit prescripţia răspunderii penale.
S-a reţinut că împotriva ordonanţei din data de 20.08.2024 prin care procurorul a dispus în faza de urmărire penală menţinerea măsurilor asigurătorii dispuse iniţial prin ordonanţa din data de 06.09.2023 şi menţinute prin ordonanţa din data de 28.02.2024, măsuri asigurătorii ce îi vizau pe toţi inculpaţii din acea cauză penală, a formulat prezenta contestaţie petenta A., la data de 30.08.2024, la Tribunalul Cluj.
Judecătorul de cameră preliminară investit cu soluţionarea cauzei ce îl vizează pe inculpatul B. a apreciat că nu are nicio competenţă să analizeze şi cererea formulată de petentă, aceasta neavând vreo calitate în dosar, iar faza de cameră preliminară nu o vizează şi pe aceasta, întrucât, în ceea ce priveşte situaţia sa juridică, aceasta a fost tranşată odată cu adoptarea soluţiei de clasare dispusă prin rechizitoriul nr. x/2018 întocmit la data de 21.08.2024.
S-a arătat că art. 315 din C. proc. pen. nu prevede în mod expres o situaţie în care judecătorul de cameră preliminară este cel sesizat să se pronunţe în privinţa măsurii asigurătorii dispusă în faza de urmărire penală, după ce a fost adoptată o soluţie de clasare, aşa cum se prevede în situaţia confiscării speciale, confiscarea unui înscris sau a măsurilor de siguranţă. De asemenea, s-a mai precizxat şi că art. 250 alin. (51) din C. proc. pen. nu este incident în cazul petentei, având în vedere că trimiterea în judecată s-a dispus în raport de altă persoană, iar în acest dosar aflat pe rolul Tribunalului Constanţa, petenta nu are nicio calitate procesuală.
Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Cluj pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, petenta A. a formulat contestaţie împotriva ordonanţei de menţinere a sechestrului asigurator instituit în dosarul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.N.A. – Structura Centrală, solicitând desfiinţarea ordonanţei din data de 20.08.2024 şi ridicarea măsurii asiguratorii luate asupra bunurilor sale.
Se observă că, în speţă, conflictul negativ de competenţă poartă asupra instanţei competente să soluţioneze contestaţia formulată de petentă în condiţiile în care împotriva acesteia, prin rechizitoriul emis în cauză, s-a pronunţat o soluţie de clasare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., respectiv a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru faptele reţinute în sarcina sa.
Înalta Curte constată că prin rechizitoriul nr. x/2018, emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.N.A. – Structura Centrală s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. - 3 acte materiale.
Prin acelaşi rechizitoriu, printre altele, s-a dispus clasarea cauzei în ceea ce-o priveşte pe inculpata A. pentru săvârşirea infracţiunii de participaţie improprie la folosirea sau prezentarea de documente or declaraţii false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta, prevăzută de art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., deoarece a intervenit prescripţia răspunderii penale.
Astfel, în actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că în perioada 03.07.2015-05.07.2017 inculpatul B., în calitate de administrator la SES5 - S.C. C. S.R.L. Cluj, din suma totală de 875.780 RON obţinută prin săvărşirea infracţiunii prevăzută de art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acesteia a transferat în datele de 08.10.2015, 31.12.2015, respectiv perioada 29.07.2016-11.01.2017, suma totală de 246.096,68 RON către 3 societăţi comerciale administrate de apropiaţi ai acestuia, din care suma de 149.800 RON a fost retrasă în scurt timp în numerar fără documente justificative de administratorii acestor societăţi, iar suma de 39.500 RON a fost transferată în parte, respectiv 39.000 RON către altă societate, urmată la scurt timp de retragerea în numerar a sumei de 19.000 RON tot fără documente justificative prin transferuri succesive dispuse de inculpatul B., pe mai multe circuite:
- Circuitul 1 - SES5 - S.C. C. S.R.L. (administrator B.) către SES5- S.C. D. S.R.L. (reprezentată de E., socrul lui B., administrator SES5), prin care în perioada 29.07.2016-11.01.2017, B. a dispus plata sumei de 111.744,05 RON din contul SES5 - S.C. C. S.R.L. către S.C. D. S.R.L. (sumă din care, în perioada 31.10.2016-31.03.2017, au fost retraşi în numerar 65.800,00 RON, fără documente justificative) - un act material;
- Circuitul 2 - SES5 - S.C. C. S.R.L. (administrator B.) - S.C. F. S.R.L. (administrator G.) – S.C. H. S.R.L. (administrator I., prietena lui B., administrator SES5), prin care în data de 08.10.2015, B. a dispus plata a 39.500 RON din conturile SES5 - S.C. C. S.R.L. către S.C. F. S.R.L. (din care, ulterior, la data de 12.10.2015 suma de 39.000 RON a fost transferată de G. de la S.C. F. S.R.L. către S.C. H. S.R.L., din contul căreia suma de 19.000 RON a fost retrasă în numerar în perioada 12.10-15.10.2015, folosind documente justificative) - un act material;
- Circuitul 3 - SES5 - S.C. C. S.R.L. (administrator B.) către S.C. H. S.R.L. (administrator I., prietena lui B.), prin care, în data de 31.12.2015, B. a dispus plata sumei de 94.852,63 RON din contul SES5 - S.C. C. S.R.L. către S.C. H. S.R.L. (sumă din care, în perioada 31.12.2015-18.01.2016, au fost retraşi în numerar 84.000 RON, fără documente justificative) - un act material, obţinând pe nedrept fonduri şi active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta, în cuantum de 875.780 RON, din care 730.624,67 RON corespunzător acelor 3 cereri în perioada în care a fost administrator al SES-ului), în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri.
Înalta Curte constată că, reglementând procedura de verificare a măsurilor asigurătorii, legiuitorul a arătat că prevederile art. 250 şi 2501 din C. proc. pen. se aplică în mod corespunzător.
În art. 250 alin. (1) din C. proc. pen., care reglementează contestarea măsurilor asigurătorii luate de procuror, se prevede că "împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanţei de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond."
În raport de datele speţei, se reţine că nu devin incidente dispoziţiile art. 250 alin. (51) din C. proc. pen. care stabileşte că dacă, până la soluţionarea contestaţiei formulate conform alin. (1) al aceluiaşi articol, a fost sesizată instanţa prin rechizitoriu, contestaţia se înaintează, spre competentă soluţionare, judecătorului de cameră preliminară, având în vedere că judecătorul de cameră preliminară a fost, într-adevăr, sesizat cu rechizitoriul nr. x/2018, emis la data de, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.N.A. – Structura Centrală, însă rechizitoriul cuprinde dispoziţia de trimitere în judecată doar a incupatului B., cu privire la petenta A. procurorul dispunând o soluţie de clasare, astfel că judecătorul de cameră preliminară nu este abilitat să analizeze contestaţia formulată de petentă împotriva ordonanţei de menţinere a sechestrului asigurator, atât timp cât petenta, în dosarul penal format ca urmare a trimiterii în judecată, nu are nicio calitate procesuală, etapa de cameră preliminară vizându-l doar pe inculpatul B., iar situaţia sa juridică a fost tranşată de procuror prin soluţia de clasare adoptată ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.
Prin urmare, în cauză, îşi găsesc aplicabilitatea dispoziţiile art. 250 alin. (1) din C. proc. pen., competenţa soluţionării contestaţiei împotriva ordonanţei prin care procurorul a procedat la verificarea măsurilor asigurătorii şi ulterior a emis rechizitoriul, sesizând judecătorul de cameră preliminară, dar în acelaşi timp dispunând soluţii de clasare pentru unii dintre inculpaţii în privinţa cărora se instituiseră măsuri asiguratorii, aparţine judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond.
Cum în prezenta cauză competentă să judece cauza în fond în ceea ce o priveşte pe petenta A. ar fi Tribunalul Cluj, rezultă că judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Cluj este competent a soluţiona contestaţia împotriva ordonanţei prin s-a procedat la verificarea măsurilor asigurătorii în cursul urmării penale.
Faţă de cele mai sus expuse, Înalta Curte constată că, în speţă, competenţa în a soluţiona contestaţia formulată de petenta A. aparţine în primă instanţă judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Cluj.
Pentru aceste considerentele, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe condamnatul J. în favoarea Târgu Mureş, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenta A. în favoarea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Cluj, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 09 ianuarie 2025.