Jurisprudence - details - High Court of Cassation and Justice

Şedinţa publică din data de 22 ianuarie 2025

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, analizând actele şi lucrările dosarului, reţine că prin sentinţa penală nr. 162 din 20 octombrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2018, ca instanţa de fond, s-a hotărât:

I.1. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a III-a C. proc. pen., a încetat procesul penal privind pe inculpatul A., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., ca urmare a intervenirii decesului acestuia.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) şi (5) C. proc. pen.. a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de Statul Român reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova.

2. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a III-a C. proc. pen.. a încetat procesul penal privind pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., ca urmare a intervenirii decesului acestuia.

3. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (5) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de furt prevăzută de art. 228 alin. (1) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. (în dauna persoanei vătămate B.).

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă exercitată de persoana vătămată B..

II.1. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a cu referire la art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen. a încetat procesul penal privind pe inculpata C., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ. a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi a obligat inculpată la plata sumelor de 14.173 RON, reprezentând impozit pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, şi 158.634 RON reprezentând TVA, la care s-au adaugat accesoriile fiscale de la data săvârşirii infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală.

2. În temeiul art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. a condamnat inculpata C. la 2 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. şi art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi aleasă în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 2 ani, care se execută conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi aleasă în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

În temeiul art. 91 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare, pe un termen de supraveghere de 4 ani.

În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen. a obligat inculpata ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (1) lit. b) C. pen. a impus inculpatei să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, la Primăria Craiova sau Consiliul Local Craiova.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen.. şi art. 96 C. pen. a atras atenţia inculpatei asupra revocării suspendării executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare, al nerespectării cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse, neîndeplinirii obligaţiilor civile.

3. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (5) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat inculpata C. pentru săvârşirea infracţiunii de furt prevăzută de art. 228 alin. (1) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. (în dauna persoanei vătămate B.).

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă exercitată de persoana vătămată B..

4. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen. a încetat procesul penal privind pe inculpata C., pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

III.1. În temeiul art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. a condamnat inculpatul D., recidivist, la 4 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. şi art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii pe o perioadă de 2 ani, care se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

2. În temeiul art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. a condamnat inculpatul D. la 2 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

În baza art. 38, art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedepasa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare la care s-a adaugat sporul de 8 luni închisoare calculat ce 1/3 din pedeapsa de 2 ani închisoare, în total 4 ani şi 8 luni închisoare.

În temeiul art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 şi art. 83 alin. (1) C. pen. anterior, a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 604/01.03.2011, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2010, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 867/06.04.2012, a Curţii de Apel Craiova.

În temeiul art. 43 alin. (2) C. pen. a adăugat pedeapsa de 3 ani închisoare la pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 8 luni închisoare aplicată în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 7 ani şi 8 luni închisoare în regim de detenţie.

În baza art. 45 alin. (1) şi (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale sau considerarea ei ca executată.

În baza art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) şi alin. (3) lit. a) C. pen., de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la executarea sau considerare ca executată a pedepsei principale rezultante de 7 ani şi 8 luni închisoare, a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.

În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen. raportat la art. 40 alin. (3) C. pen., a dedus durata reţinerii şi arestării preventive din cauza nr. x/2010, de la 05.06.2009 la 24.06.2009.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ., a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi a obligat inculpatul la plata sumei de 199.722 RON, cu titlu de despăgubiri materiale din care: suma de 6147 RON reprezintă impozit pe venit (aferent activităţii comerciale neautorizate), suma de 10.090 RON reprezintă impozit pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, şi suma de 180.425 RON reprezintă TVA, suma de 3.060 RON, în solidar cu S.C. E. S.R.L., reprezintă impozit pe venit, la care se adaugă accesoriile fiscale de la data săvârşirii infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală.

3. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a) C. proc. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., a încetat procesul penal privind pe inculpatul D., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate F.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ., a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă F. şi a obligat inculpatul la plata sumelor de 30.750 euro şi 7.800 RON reprezentând despăgubiri civile.

4. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., a încetat procesul penal privind pe inculpatul D., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanelor vătămate G. şi H.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.., a respins acţiunea civilă formulată de partea civilă G. şi H., ca lipsită de interes, întrucât deţin deja un titlu executoriu.

5. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (5) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. pen., a achitat pe inculpatul D. pentru săvârşirea infracţiunii de furt prevăzută de art. 228 alin. (1) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. (în dauna persoanei vătămate B.).

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.., a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă exercitată de persoana vătămată B..

6. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen. a încetat procesul penal privind pe inculpatul D., pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

IV.1. În temeiul art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul I., recidivist, la 5 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. şi art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a)şi b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 2 ani, care se execută conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

În temeiul art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 şi art. 83 alin. (1) C. pen. anterior, a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 2 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1111 din data de 10.04.2012, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2011.

În temeiul art. 43 alin. (1) C. pen. a adaugat pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată în prezenta cauză la pedeapsa anterioară neexecutată de 2 ani şi 6 luni, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare, cu executare în regim de detenţie.

În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen. raportat la art. 40 alin. (3) C. pen., a dedus durata a reţinerii şi arestării preventive din cauza nr. x/2010, de la 05.06.2009 la 24.06.2009.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ. a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi a obligat inculpaţii I. şi J., în solidar, la plata sumei de 396.721 RON, cu titlu de despăgubiri civile, din care suma de 40.376 RON, reprezintă impozit pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, şi 356.345 RON reprezintă TVA, la care se adaugă accesoriile fiscale de la data săvârşirii infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală.

2. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (5) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat inculpatul I. pentru săvârşirea infracţiunii de furt, prevăzută de art. 228 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate K.).

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.., a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă exercitată de persoana vătămată K..

3. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (5) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat inculpatul I. pentru săvârşirea infracţiunii de furt prevăzută de art. 228 alin. (1) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. (în dauna persoanei vătămate B.).

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă exercitată de partea civilă B..

4. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., a încetat procesul penal privind pe inculpatul I., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate L.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.., a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă exercitată de partea civilă L..

5. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., a încetat procesul penal privind pe inculpatul I., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate M. şi N.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) şi art. 22 alin. (1) C. proc. pen.., a luat act că părţile civile M. şi N. au renunţat la pretenţiile civile.

6. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen. a încetat procesul penal privind pe inculpatul I., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate O.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ. a respins acţiunea civilă formulată de partea civilă O. ca neîntemeiată.

7. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., a încetat procesul penal privind pe inculpatul I., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate P.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ. a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă P. şi a obligat inculpatul la plata sumei de 10.000 euro, cu titlu de despăgubiri civile.

8. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen. a încetat procesul penal privind pe inculpatul I., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate Q.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă exercitată de partea civilă Q..

9. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., a încetat procesul penal privind pe inculpatul I., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate K.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ. a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă K. şi a obligat inculpaţii I. şi J., în solidar, la plata sumei de 29.850 euro cu titlu de despăgubiri civile.

10. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., a încetat procesul penal privind pe inculpatul I., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate R.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ. a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă R. şi a obligat inculpaţii I. şi J., în solidar, la plata sumelor de 22.000 euro şi 1.280 RON cu titlu de despăgubiri civile.

11. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., a încetat procesul penal privind pe inculpatul I., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate S.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ., a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă S. şi a obligat inculpaţii I. şi J., în solidar, la plata sumelor de 23.000 euro şi 2.000 RON cu titlu de despăgubiri civile.

12. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., a încetat procesul penal privind pe inculpatul I., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate T.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

13. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., a încetat procesul penal privind pe inculpatul I., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate U.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ. a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă U. şi a obligat inculpatul I. la plata sumei 2.600 euro, reprezentând despăgubiri civile.

14. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen. a încetatat procesul penal privind pe inculpatul I., pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată (16 acte materiale), prevăzută de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

V.1. În temeiul art. 9 alin. (1) lit. a)din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. a condamnat inculpatul J., la 2 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

În temeiul art. 65 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a)şi b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

2. În temeiul art. 9 alin. (1) lit. a)din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. a condamnat inculpatul J., la 2 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată (autor I.)

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. şi art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a)şi b C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 2 ani, care se execută conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a)şi b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. c) C. pen. a contopit pedepsele de 2 ani închisoare şi de 2 ani închisoare şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1/3 din pedeapsa de 2 ani, respectiv 8 luni, rezultând o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare care se execută în regim de detenţie.

În temeiul art. 45 alin. (1) şi (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a)şi b) C. pen., pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale sau considerarea ei ca executată.

În baza art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) şi alin. (3) lit. a) C. pen., de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la executarea sau considerare ca executată a pedepsei principale rezultante de 2 ani şi 8 luni închisoare, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ. a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi a obligat inculpatul J. la plata sumei de 82.123 RON reprezentând despăgubiri civile, din care 16.780 RON reprezintă impozit pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, şi 65.343 RON reprezintă TVA, la care se adaugă accesoriile fiscale de la data săvârşirii infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală.

3. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen. a încetatat procesul penal privind pe inculpatul J., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen. (în dauna persoanei vătămate T.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

4. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen. a încetatat procesul penal privind pe inculpatul J., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) C. pen. (autor I., în dauna persoanei vătămate K.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

5. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., a încetatat procesul penal privind pe inculpatul J., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) C. pen. (autor I., în dauna persoanei vătămate R.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

6. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., a încetatat procesul penal privind pe inculpatul J., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) C. pen. (autor I., în dauna persoanei vătămate S.),ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

7. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen. a încetatat procesul penal privind pe inculpatul J., pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată (5 acte materiale), prevăzută de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

VI.1 În temeiul art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat inculpatul V. la 1 an şi 4 luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. şi art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita meseria de electrician pe o perioadă de 2 ani, care se execută conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În temeiul art. 91 C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an şi 4 luni închisoare.

În temeiul art. 92 a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani.

În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen., a obligat inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (1) lit. b) C. pen., a impus inculpatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, a obligat inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, la Primăria comunei Podari sau Consiliul Local Podari, jud. Dolj.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen.. şi art. 96 C. pen., a atras atenţia inculpatului asupra revocării suspendării executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare, al nerespectării cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse, neîndeplinirii obligaţiilor civile.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. e) raportat la art. 289 alin. (3) C. pen., a confiscat de la inculpat suma de 200 de RON.

VII.1 În temeiul art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., a condamnat inculpatul W., la 1 an şi 4 luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. şi art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita meseria de electrician, pe o perioadă de 2 ani, care se execută conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În temeiul art. 91 C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an şi 4 luni închisoare. În temeiul art. 92 a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani.

În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen. a obligat pe inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (1) lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute următoarea obligaţie: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, a dispus ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, la Primăria comunei Argetoaia sau Consiliul Local Argetoaia, jud. Dolj.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. e) raportat la art. 289 alin. (3) C. pen., a confiscat de la inculpat suma de 200 de RON.

A menţinut măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpaţilor C., D., I., J. şi ale părţii responsabile civilmente S.C. E. S.R.L., prin încheierea nr. 15 din 25 februarie 2021 pronunţată de instanţa de fond de Apel Craiova în dosarul nr. x/2018.

În baza art. 274 alin. (1) C. pen., a obligat inculpaţii A., C., D., I. şi J., la plata sumei de 1.500 RON, fiecare, iar pe inculpaţii V. şi W. la plata sumei de 800 RON fiecare, cheltuieli judiciare statului.

Onorariile avocaţilor desemnaţi din oficiu au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond de apel a reţinut că prin rechizitoriul nr. x/2015 din data de 28 februarie 2018 al Parchetului de pe lângă instanţa de fond de Apel Craiova au fost trimişi în judecată inculpaţii:

I. A. – (în prezent decedat), privind infracţiunile:

1. evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal şi obligaţiile fiscale în privinţa veniturilor realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată),

2. evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (activitatea desfăşurată la magazinul din mun. Craiova, str. x, jud. Dolj),

3. furt prevăzută de art. 228 alin. (1) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. (în dauna persoanei vătămate B.).

II. C., privind infracţiunile:

3. furt prevăzută de art. 228 alin. (1) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. (în dauna persoanei vătămate B.),

4. dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen.

III. D., privind infracţiunile:

1. evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal şi obligaţiile fiscale în privinţa veniturilor realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată),

2. evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (privind activitatea S.C. E. S.R.L.),

3. înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate F.),

4. înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanelor vătămate G. H.),

5. furt prevăzută de art. 228 alin. (1) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. (în dauna persoanei vătămate B.),

6. fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen.

IV. I., privind infracţiunile:

1. evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal şi obligaţiile fiscale în privinţa veniturilor realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată),

2. furt, prevăzută de art. 228 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate K.),

3. furt, prevăzută de art. 228 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate B.),

4. înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate L.),

5. înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate M. N.),

6. înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate O.),

7. înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate P.),

8. înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate Q.),

9. înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate K., cu complicitatea inculpatului J.),

10. înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate R., cu complicitatea inculpatului J.),

11. înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate S., cu complicitatea inculpatului J.),

12. înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate T.),

13. înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanei vătămate U.),

14. fals în declaraţii în formă continuată (16 acte materiale), prevăzută de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen.

V. J., privind infracţiunile:

1. evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a)din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal şi obligaţiile fiscale în privinţa veniturilor realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată),

2. complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (autor I. privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal şi obligaţiile fiscale în privinţa veniturilor realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată)

3. înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen. (în dauna persoanei vătămate T.),

4. complicitate la înşelăciune, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) C. pen. (autor I., în dauna persoanei vătămate K.),

5. complicitate la înşelăciune, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) C. pen. (autor I., în dauna persoanei vătămate R.),

6. complicitate la înşelăciune, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) C. pen. (autor I., în dauna persoanei vătămate S.),

7. fals în declaraţii în formă continuată (5 acte materiale). prevăzută de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. .

1. V., privind infracţiunea de: luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen. .

· W., privind infracţiunea de: complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen.

În fapt cu privire la infracţiunile descrise la pct. I.1. şi II.1. în dispozitivul Rechizitoriului, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii A. şi C. faţă de infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., tranzacţiile realizate de aceştia, conform instanţei de fond, actele materiale ale infracţiunii de evaziune fiscală comise de inculpaţii A. şi C. se prezintă astfel, sub forma unui tablou contabil:

Tranzacţii

Cumpărător

Acte materiale ale unei infracţiuni/Alte infracţiuni în legătură cu tranzacţia

Impozitul pe venit

Taxa pe valoare adăugată

Impozitul pe venit

Taxa pe valoare adăugată

Tranzacţia nr. 1 X.

Tranzacţia nr. 2 Y., Z. Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 3 AA.

Tranzacţia nr. 4 BB. Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 5 CC. Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 6 DD. Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 7 EE.

Tranzacţia nr. 8 FF.

Tranzacţia nr. 9 GG. şi HH. Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 10 II.

Tranzacţia nr. 11 JJ. Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 12 KK.

Tranzacţia nr. 13 LL.

Tranzacţia nr. 14 MM., NN. Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 15 OO. Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 16 PP. Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 17 QQ. Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 18 RR. Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 19 SS. Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 20 TT. Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 21 UU. Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 22 VV., WW. Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 23 XX. Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 24 YY. Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 25 S.C. ZZ. S.A. Act material evaziune fiscală

Total

Cu privire la tranzacţiile încheiate de inculpaţii A. şi C., instanţa de fond de fond a reţinut că, prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. x/21.05.2004, de notarul public AAA., numiţii BBB. şi CCC. au vândut inculpaţilor A. şi C. terenul intravilan, în suprafaţă de 345 mp, situat în mun. Craiova, Cernele, tarlaua x/1, parcela x, judeţul Dolj, actual str. x, reprezentând corpul de proprietate 8/3/2, cu nr. cadastral provizoriu x, cu preţul de 3450 RON.

Această suprafaţă de teren a fost dezmembrată de inculpaţii A. şi C. în două loturi, pe care aceştia au construit două case, dintre care pe una au vândut-o martorei X., iar pe cealaltă martorului Y..

1. La data de 03.08.2004, inculpaţii A. şi C., în calitate de vânzători, au încheiat cu martora X., în calitate de cumpărătoare, prin mandatara acesteia DDD., la biroul notarului public EEE., actul de dezmembrare şi contractul de vânzare - cumpărare, autentificate sub nr. x/03.08.2004, prin care se dezmembra o suprafaţă de teren, de 345 mp, pe care se afla edificată o casă de locuit, cu două camere şi bucătărie, în curs de finisare, situată în mun. Craiova, Cernele, tarlaua x/1, parcela x, judeţul Dolj, actual str. x, jud. Dolj, în două corpuri de proprietate: 8/3/2/1 şi 8/3/2/2, iar, dintre acestea, corpul de proprietate 8/3/2/1, ce consta în terenul intravilan în suprafaţă de 175 mp, cu număr cadastral provizoriu x/1 şi casa de locuit în curs de finisare, cu două camere şi bucătărie, construită din bolţari, acoperită cu tablă, fără autorizaţie de construire, a fost vândut numitei X., cu preţul de 300.000.000 RON ROL (30.000 RON RON), sumă care a fost achitată integral până la data autentificării actului, fiind recunoscută şi de cumpărătoarea X..

2. În vara anului 2005, martorul Y., având intenţia de a-şi cumpăra o casă cu terenul aferent, a consultat anunţurile imobiliare din ziarul FFF., apoi a luat legătura, telefonic, apelând numărul menţionat în anunţ, cu inculpata C., cu care a stabilit o întâlnire pentru a-i fi prezentată o casă.

Totodată, martorul Y. a apelat la serviciile agentului imobiliar GGG., din cadrul S.C. HHH. S.R.L., prin intermediul căruia şi-a vândut apartamentul. Iniţial, agentul imobiliar a vândut apartamentul martorului Y., apoi a cunoscut-o pe inculpata C., care i-a spus că se ocupă cu construirea şi vânzarea de case şi că doreşte să colaboreze cu agenţia S.C. HHH. S.R.L., pentru a reuşi să vândă casele, pe care urma să le edifice, fiind încheiat în acest scop un acord de colaborare între inculpată şi agenţie.

În vederea vizionării casei, martorul Y. s-a întâlnit cu inculpata C. în cartierul Brestei din mun. Craiova, unde i-a fost prezentată o casă la roşu, construită din bolţari, compusă din trei camere, respectiv: sală, bucătărie şi baie, precum şi terenul aferent, situată pe str. x această ocazie, inculpata C. i-a spus martorului că terenul îi aparţinea, iar locuinţa a fost construită, în cursul anului 2004, de aceasta împreună cu membrii familiei sale, şi i-a cerut suma de 450 milioane RON ROL.

În urma negocierilor purtate între cei doi, s-a stabilit ca martorul Y. să plătească pentru casă şi terenul aferent preţul de 44.500 RON, din care, iniţial, a achitat un avans de 3.000 RON, iar, la data de 17.08.2005, înainte de încheierea contractului de vânzare - cumpărare, a plătit soţilor A. şi C. şi diferenţa de 41.500 RON. În aceeaşi zi, de 17.08.2005, la Biroul Notarilor Publici Asociaţi III. şi JJJ., a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/17.08.2005, în cuprinsul căruia s-a menţionat că inculpaţii A. şi C. vindeau numiţilor Y. şi Z. imobilul situat în mun. Craiova, str. x (fost Craiova, Cernele, tarlaua x, parcela x, nr. 89A), reprezentând corpul de proprietate 8/3/2/2, compus din teren intravilan, în suprafaţă de 170 mp, şi o casă cu o cameră şi bucătărie, construită din bolţari, acoperită cu ţiglă, cu preţul de 10.000 RON, din care 2.000 RON pentru teren şi 8.000 RON pentru construcţie, achitat integral la data autentificării acestui contract, deşi preţul real, achitat, pentru acest imobil, a fost de 44.500 RON.

La momentul încheierii acestui contract de vânzare - cumpărare, atât inculpaţii A. şi C. cât şi numiţii Y. şi Z. au dat declaraţii necorespunzătoare adevărului în faţa notarului public JJJ., cu privire la preţul de vânzare al imobilului compus din casă şi teren.

Observând că în cuprinsul contractului de vânzare - cumpărare nu a fost menţionată suma de 44.500 RON, ce reprezenta preţul real de vânzare al imobilului, martorul Y. a întrebat inculpată despre acest aspect, ocazie cu care inculpata C. i-a răspuns că a trecut numai suma de 10.000 RON, cu titlu de preţ, pentru a nu plăti impozit către stat, deoarece nu are bani.

Cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/17.08.2005 de notarul public JJJ., inculpaţii A. şi C. nu au declarat venitul obţinut din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, în sumă totală de 34.500 RON (44.500 RON - 10.000 RON), din care cota parte pentru inculpata C. a fost de 17.250 RON, iar pentru inculpatul A. a fost de 17.250 RON. În perioada respectivă, impozitul datorat se calcula prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului impozabil.

Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpata C., a fost de 1.725 RON, iar impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal nedeclarat şi neplătit de către inculpatul A. a fost de 1.725 RON, conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală judiciară întocmit în cauză.

Prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. x/18.07.2005, de notarul public JJJ., numita KKK. a vândut inculpatei C., căsătorită cu inculpatul A., terenul intravilan, în suprafaţă de 268 mp, situat în mun. Craiova, cartier Cernele, str. x, (fost tarlaua x/1, parcela x, lot 7/1/1), judeţul Dolj, reprezentând corpul 1 de proprietate, cu nr. cadastral provizoriu x, cu preţul de 500 RON.

Pe această suprafaţă de teren inculpaţii A. şi C. au construit o casă, cu privire la care au încheiat iniţial o convenţie şi respectiv un precontract cu martorul AA., apoi au vândut-o martorei BB..

3. În luna august 2005, martorul AA., având intenţia de a-şi cumpăra o casă cu teren, la recomandarea unui prieten, a mers la domiciliul inculpaţilor A. şi C., despre care aflase că aveau o casă de vânzare.

Cei doi inculpaţi i-au prezentat martorului AA. o casă compusă din trei camere, construită recent, cu terenul aferent, de 264 mp, imobil situat pe str. x, iar inculpata C. i-a spus că deţinea acte pentru teren, însă nu deţinea autorizaţie de construire pentru casă, având documentaţia depusă la primărie. Martorul AA. a convenit cu cei doi inculpaţi să cumpere respectivul imobil, compus din casă şi teren, cu suma de 50.000 RON,

Astfel, la data de 09.08.2005, inculpaţii A. şi C. au încheiat cu martorul AA., la Biroul Notarilor Publici Asociaţi III. şi JJJ., convenţia, care a fost autentificată sub nr. x/09.08.2005, prin care soţii A. şi x, în calitate de promitenţi - vânzători, se obligau să vândă martorului AA., în calitate de promitent - cumpărător, imobilul situat în mun. Craiova, cartier Cernele, str. x (fost tarlaua x/1, parcela x, lot 7/1/1), judeţul Dolj, compus din teren intravilan în suprafaţă de 268 mp şi o casă cu trei camere, sală, baie şi bucătărie, construită din bolţari, acoperită cu ţiglă, reprezentând corpul 1 de proprietate (7/1/1), cu preţul de 50.000 RON, din care, la data autentificării convenţiei, s-a plătit suma de 5.000 RON.

La data de 26.08.2005, martorul AA. le-a mai achitat inculpaţilor A. şi C. suma de 14.000 RON, ocazie cu care a fost încheiat, la Biroul Notarilor Publici Asociaţi III. şi JJJ., precontractul autentificat sub nr. x/26.08.2005 (act adiţional la convenţia nr. 4089/09.08.2005).

La începutul lunii septembrie 2005, martorul AA. i-a mai plătit inculpatei C. suma de 1.000 de dolari, fără a încheia vreun act în acest sens, iar, în luna octombrie 2005, a aflat că LLL. vânduse unei alte persoane imobilul, care a făcut obiectul convenţiei şi precontractului de vânzare - cumpărare. Faţă de acest aspect, martorul i-a cerut explicaţii inculpatei C., care a recunoscut faptul că vânduse respectivul imobil unei alte familii, motivând că a avut nevoie de bani deoarece fiul său a fost arestat, şi i-a propus martorului să-i construiască o altă casă, pe un teren pe care urma să îl cumpere, propunere cu care martorul a fost de acord.

Ulterior, martorul constatând că LLL. amâna construirea casei, sub pretextul că nu găseşte să cumpere teren pentru a-i construi casa, în anul 2007 a cumpărat o suprafaţă de teren, de aproximativ 1000 mp, pe str. x, solicitând membrilor familiei x să înceapă edificarea construcţiei, însă aceştia i-au cerut alţi bani pentru edificarea construcţiei, lucru cu care acesta nu a fost de acord.

Constatând că nici în anul 2008 LLL. nu începuse construirea casei, martorul AA. i-a chemat în judecată pe inculpaţii A. şi C., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa să dispună rezoluţiunea precontractului autentificat sub nr. x/26.08.2005 (act adiţional la convenţia nr. 4089/09.08.2005). Prin sentinţa civilă nr. 19385/09.12.2008 pronunţată de Judecătoriei Craiova în dosarul nr. x/2008 a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul AA. şi s-a dispus rezoluţiunea antecontractului autentificat sub nr. x/09.08.2005, precum şi a actului adiţional autentificat sub nr. x/26.08.2005, precum şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, fiind obligaţi pârâţii A. şi C. să restituie reclamantului AA. suma de 19.000 RON, la care urma să se aplice dobânda legală de la data introducerii acţiunii 22.07.2008 şi până la executarea obligaţiei, bani care au fost restituiţi martorului AA. în anul 2009.

4. În toamna anului 2005, martora BB., fiind în proces de partaj cu fostul soţ, a fost nevoită să-şi vândă apartamentul, iar cu banii rămaşi a intenţionat să-şi cumpere o casă cu teren, apelând în acest sens la agenţia imobiliară S.C. MMM. S.R.L. Împreună cu agentul imobiliar, martora BB. s-a deplasat în cartierul Brestei, pe str. x, pentru a viziona mai multe case, ocazie cu care a ajuns şi în faţa unei case, în instanţa de fond căreia se aflau inculpaţii A. şi C., care împreună cu nişte muncitori confecţionau bolţari.

Inculpata C. i-a prezentat martorei casa, care era construită din bolţari, fiind compusă din trei camere, baie, bucătărie şi hol, şi i-a spus că i-o vinde cu terenul aferent, în suprafaţă de 270 mp, cu suma de 450 milioane RON vechi. Fiind nevoită să elibereze apartamentul, martora a fost de acord cu acest preţ.

Astfel, la data de 20.10.2005, a fost încheiat între inculpaţii A. şi C., în calitate de vânzători, şi martora BB., în calitate de cumpărătoare, contractul de vânzare-cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/20.10.2005 de notarul public NNN., prin care inculpaţii A. şi C. au vândut martorei BB. imobilul compus dintr-o casă de locuit, ridicată fără autorizaţie de construcţie, neintabulată în Cartea Funciară, şi terenul intravilan, în suprafaţă de 268 mp, situat în municipiul Craiova, str. x, Tarlaua 54, Parcela 12, judeţul Dolj, cu nr. cadastral provizoriu x, preţul menţionat în cuprinsul acestui contract de vânzare - cumpărare, fiind de 11.000 RON, însă, în realitate, cumpărătoarea BB. a plătit soţilor x suma de 45.000 RON.

La momentul încheierii acestui contract de vânzare - cumpărare, atât inculpaţii A. şi C., cât şi BB., au dat declaraţii necorespunzătoare adevărului, în faţa notarului public NNN., cu privire la preţul de vânzare al imobilului compus din casă şi teren. Fiind audiată în cauză, martora BB. a arătat că inculpaţii A. şi C. i-au spus că au trecut în cuprinsul contractului de vânzare - cumpărare suma de 11.000 RON, deşi, în realitate, ei primiseră suma de 45.000 RON, pentru a evita plata taxelor către stat.

Cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/20.10.2005, de notarul public NNN., inculpaţii A. şi C. nu au declarat, în totalitate, venitul obţinut din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, în sumă totală de 34.000 RON (45.000 RON - 11.000 RON), din care cota parte pentru inculpata C. a fost de 17.000 RON, iar cota parte pentru inculpatul A. a fost de 17.000 RON; În perioada respectivă, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare se calcula prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului impozabil.

Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpata C. a fost de 1.700 RON, iar impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul A. a fost de 1.700 RON, conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală judiciară, întocmit în cauză.

5. În toamna anului 2006, având intenţia de a-şi vinde apartamentul, pentru a-şi cumpăra o casă cu teren, martora CC. a mers la o agenţie imobiliară. Agentul imobiliar i-a făcut cunoştinţă martorei cu inculpaţii A. şi C., care i-au oferit spre vânzare o casă, compusă din două camere, care nu era finisată, în sensul că pe exterior nu era tencuită, iar în interior nu avea gresie, faianţă, şapa nu era turnată, fără curent, situată în cartierul Brestei, str. x, din mun. Craiova, cu suma de 420 de milioane RON vechi. Cu această ocazie, cei doi inculpaţi i-au spus martorei CC. că ei erau proprietari pe casă şi terenul aferent, în suprafaţă de aproximativ 180 mp, iar, în aproximativ o lună de zile, îi vor finisa casa la cheie. Martora CC. a fost de acord cu acest preţ şi s-a înţeles cu cei doi să-i mai construiască, contra cost, încă o cameră şi o bucătărie.

În următoarea perioadă martora CC. a reuşit, prin intermediul agenţiei imobiliare, să-şi vândă apartamentul, cu suma de 700 de milioane RON vechi. Potrivit declaraţiei martorei, după ce a obţinut banii din vânzarea apartamentului, a încheiat la sediul agenţiei imobiliare un antecontract, pe care nu-l mai deţine, cu inculpatul D., fiul inculpatei C., prin care acesta se obliga să-i vândă casa la cheie şi terenul, pentru suma de 420 de milioane RON vechi, iar până la data de 15.11.2006, trebuia să-i finiseze casa la cheie şi să perfecteze actele de vânzare - cumpărare în formă autentică, iar, cu ocazia încheierii acestui antecontract i-a dat o sumă de bani inculpatei C..

În perioada următoare, la insistenţele inculpatei C., martora CC. i-a dat acesteia şi restul de bani, până la 420 de milioane RON vechi, deşi nu se mutase în casă şi aceasta nu era finisată. Ulterior, martora i-a mai dat inculpatei C., la solicitarea acesteia, suma de 2.000 de RON, pentru a o branşa la energie electrică, însă, deşi i-a dat aceşti bani, inculpata nu şi-a respectat promisiunea, astfel încât martora a fost nevoită să plătească altă sumă de bani pentru a se branşa.

La data de 15.11.2006, martora CC. s-a mutat în casa cumpărată de la LLL., deşi aceasta nu era finisată, cu toate că plătise integral suma de bani solicitată de inculpata C., astfel încât a fost nevoită să investească alţi bani pentru finisarea locuinţei. Când martora i-a solicitat inculpatei C. să încheie contractul de vânzare - cumpărare pe teren şi casă, aceasta i-a adus la cunoştinţă faptul că terenul, pe care construise casa, nu se afla în proprietatea sa, iar adevăratul proprietar era din Bucureşti, urmând să încheie cu acesta contractul de vânzare - cumpărare.

La sfârşitul anului 2006, la locuinţa martorei a venit numitul OOO., însoţit de către inculpatul J., avocat în cadrul Baroului Dolj, stabilind să-i achite acestuia suma de 7.700 de RON, pentru a intra în proprietatea terenului, pe care i-a fost construită casa de inculpaţii A. şi C..

Astfel, la data de 06.06.2007, a fost încheiat între numitul PPP., prin mandatarul său OOO., în calitate de vânzător, şi martora CC., în calitate de cumpărător, contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. x/06.06.2007, de notarul public QQQ., ce a avut ca obiect terenul în suprafaţă de 180 mp, cu nr. cadastral provizoriu x, şi suprafaţa de teren indiviză de 14.63 mp, din aleea de acces, preţul de vânzare fiind de 2.335 euro, echivalentul a 7.754 RON.

Martora CC. a dobândit o construcţie nouă şi un teren, plătind familiei C. şi A. suma de 44.000 RON. La momentul respectiv, impozitul se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani).

Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit, a fost de 1.320 RON (44.000 RON x 3%), din care cota parte pentru inculpata C. a fost de 660 RON (22.000 RON x 3%), iar cota parte pentru inculpatul A. a fost de 660 RON (22.000 RON x 3%), conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală judiciară, întocmit în cauză.

6. În toamna anului 2006, numita DD., având intenţia de a-şi vinde apartamentul, pentru a cumpăra o casă cu teren, a mers la o agenţie imobiliară, cunoscându-i pe inculpaţii A. şi C., prin intermediul unui agent imobiliar.

Cei doi inculpaţi i-au prezentat numitei DD. în cartierul Brestei, pe str. x, o casă compusă din două camere, baie şi bucătărie, ce se afla în curs de finalizare, lucrându-se la acel moment la acoperiş, susţinând că sunt proprietarii acestui imobil, pe care i l-au oferit spre vânzare cu suma de 40.000 RON (400 de milioane RON vechi).

Numita DD. a fost de acord cu oferta făcută de cei doi inculpaţi, şi, după ce a vândut apartamentul prin intermediul agenţiei, a încheiat la sediul agenţiei imobiliare un antecontract de vânzare - cumpărare, care a avut ca obiect casa şi terenul aferent, în suprafaţă de 165 mp, urmând să plătească suma de 40.000 de RON pentru acest imobil, din care a achitat suma de 10.000 de RON la data semnării antecontractului, potrivit declaraţiei fiului acesteia, martorul RRR..

Înainte de data de 01 decembrie 2006, numita DD. a aflat că terenul pe care a fost construită casa nu-i aparţine familiei x, proprietarul fiind numitul PPP., motiv pentru care le-a spus inculpaţilor A. şi C. că nu le va da restul de bani până nu va avea garanţia că PPP. îi va vinde terenul.

Astfel, potrivit declaraţiei martorului RRR., la sfârşitul anului 2006, între numitul PPP. şi numita DD. a fost încheiat un antecontract de vânzare - cumpărare referitor la teren, cu menţiunea că banii urmau să fie plătiţi de inculpata C., ocazie cu care aceasta a primit de la numita DD. şi restul de bani, până la suma de 40.000 RON.

La data de 06.06.2007, a fost încheiat între numitul PPP., prin mandatarul OOO., în calitate de vânzător, şi numita DD., în calitate de cumpărător, contractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/06.06.2007, de notarul public QQQ., în cuprinsul căruia s-a menţionat că numitul PPP. vindea numitei DD. terenul intravilan, în suprafaţă de 165 mp, cu nr. cadastral provizoriu x, situat în mun. Craiova - Cernele, tarlaua x/1, parcela x, actual str. x, jud. Dolj, înscris în CF nr. x Craiova, cu preţul de 1980 euro, echivalentul a 6,573 RON.

În realitate, numita DD. nu a plătit nicio sumă de bani numitului PPP., cu ocazia încheierii acestui contract de vânzare - cumpărare, banii fiind plătiţi de către inculpata C. numitului PPP..

Se poate constata astfel că, pentru a ascunde primirea sumei de 40.000 RON obţinută în urma încheierii acestei tranzacţii imobiliare, inculpaţii C. şi A. nu au cumpărat de la numitul PPP. terenul, pe care au edificat casa, oferită spre vânzare cumpărătoarei DD., deşi i-au achitat acestuia contravaloarea terenului, pentru ca apoi să vândă această casă împreună cu terenul aferent, prin act notarial, cumpărătoarei DD., care a intrat în posesia casei şi a terenului aferent, în urma achitării preţului acestui imobil, de 40.000 RON, către cei doi inculpaţi.

Pentru a nu plăti taxele şi impozitele către stat, în urma încheierii acestei tranzacţii imobiliare, inculpata C. i-a ascuns, iniţial, cumpărătoarei DD. situaţia juridică a terenului pe care i-a construit casa, punând-o apoi pe aceasta în situaţia de a nu mai putea renunţa la cumpărarea acestui imobil, deoarece achitase o parte din preţ, şi de a semna contractul de vânzare - cumpărare numai cu privire la teren, cu proprietarul acestuia PPP., deşi cumpărătoarea nu i-a înmânat nici o sumă de bani acestei persoane, preţul imobilului (compus din casă şi terenul aferent) achitându-l integral inculpatei şi soţului acesteia.

Conform instanţei de fond, DD. a dobândit o construcţie nouă şi un teren construibil, pentru care a plătit soţilor C. şi A. suma de 40.000 RON. În perioada respectivă, impozitul se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În speţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Venitul impozabil nedeclarat a fost de 33.427 RON, adică diferenţa dintre 40.000 RON şi 6.573 le - sumă plătită de inculpaţii C. şi A. către proprietarul terenului PPP.. Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit, a fost de 1.003 RON (33.427 RON x 3%), din care cota parte pentru inculpata C. a fost de 501 RON (16.714 RON x 3%), iar cota parte pentru inculpatul A. a fost de 501 RON (16.714 RON x 3%), conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală judiciară, întocmit în cauză.

7. În vara anului 2007, persoana vătămată EE., care lucra din anul 1999 în Italia, având intenţia de a-şi cumpăra o casă cu teren în mun. Craiova, a mers la agenţia imobiliară S.C. HHH. S.R.L., unde l-a cunoscut pe agentul imobiliar GGG., care i-a spus că se află în relaţii de colaborare cu LLL., care construieşte şi vinde case la cheie în mun. Craiova.

Prin intermediul martorului GGG., persoana vătămată EE. a cunoscut-o pe inculpata C., care i-a prezentat un teren în suprafaţă de 200 mp, situat în cartierul Brestei, din mun. Craiova, oferindu-se ca, pentru suma de 112.000 de RON, să-i vândă persoanei vătămate terenul împreună cu o casă în regim parter, compusă din patru camere, pe care urma să o construiască pe acest teren şi să i-o predea la cheie, până la finalul anului 2007.

La sediul agenţiei imobiliare, C. i-a cerut persoanei vătămate un avans, pentru a începe lucrările la casă, ocazie cu care aceasta i-a dat suma de 3.500 de euro. În lunile următoare, persoana vătămată EE. a venit periodic în ţară, astfel încât, până la data de 09 decembrie 2007, concomitent cu construirea casei, i-am dat inculpatei C., de fiecare dată, la sediul agenţiei imobiliare, mai multe sume de bani în euro.

Potrivit susţinerilor persoanei vătămate EE., în ziua de 09.12.2007, când a revenit în ţară, a fost aşteptată la aeroportul din mun. Bucureşti de o persoană trimisă de către inculpata C., iar când a ajuns în mun. Craiova, şoferul a condus-o direct la sediul agenţiei imobiliare unde se afla inculpata C., care i-a spus că locuinţa a fost finalizată la cheie, înmânându-i cheile acestui imobil şi solicitându-i să-i dea restul de bani.

Având încredere în inculpată şi în agentul imobiliar GGG., care i-ar fi confirmat că locuinţa era finalizată, fără a vedea casa, persoana vătămată EE. i-a dat acesteia o altă sumă de bani, până la suma totală de 107.075 RON, urmând ca diferenţa de 4.950 RON, să fie achitată la încheierea contractului de vânzare - cumpărare. Astfel, la data de 09.12.2007, la sediul Agenţiei Imobiliare S.C. HHH. S.R.L., a fost încheiat între inculpata C. şi persoana vătămată EE. un antecontract de vânzare-cumpărare, al cărui obiect l-a constituit o casă cu două camere, baie, bucătărie şi terenul aferent, în suprafaţă de 200 mp, situat în mun. Craiova, str. x, jud. Dolj, pe care inculpata C. se obliga să le vândă persoanei vătămate EE. cu suma de 112.000 RON, din care aceasta achitase, până la data încheierii antecontractului, suma de 107.075 RON, urmând ca diferenţa, de 4.950 RON, să o achite până la data de 24.12.2007, stabilită pentru autentificarea contractului de vânzare - cumpărare.

După semnarea antecontractului de vânzare - cumpărare, persoana vătămată EE. s-a reîntors în Italia, fără să văd dacă locuinţa era finalizată sau nu, revenind în ţară, la data de 24.12.2007, când a mers la agenţia imobiliară, pentru a încheia contractul de vânzare - cumpărare cu inculpata C.. La sediul agenţiei S.C. HHH. S.R.L. persoana vătămată EE. s-a întâlnit cu inculpata C., care i-a spus că după sărbători vor perfecta actul de vânzare - cumpărare la notar, dar este necesar să îi remită şi restul de bani, deoarece îi erau necesari pentru perfectarea contractului de branşament la electricitate. Cu această ocazie, persoana vătămată EE. i-a dat inculpatei doar suma de 3.500 de RON, aspect menţionat pe antecontractul de vânzare - cumpărare, urmând ca restul de 1.425 de RON să-i dea la perfectarea actelor notariale.

După ce i-a plătit inculpatei C. suma de 3.500 RON, persoana vătămată EE. a mers la casă, unde a constatat că aceasta nu era finalizată, în sensul că în bucătărie şi în baie nu era montată instalaţia sanitară, gresia şi faianţa, iar în dormitoare nu era turnată şapa, pereţii erau nezugrăviţi, iar branşametul la energie electrică era făcut de la un vecin, deşi, potrivit susţinerilor sale, inculpata C. şi agentul imobiliar GGG. îi garantaseră că locuinţa era finalizată. Văzând că locuinţa nu era finalizată, persoana vătămată EE. a încercat să ia legătura cu inculpata C., însă nu a reuşit, iar, la începutul anului 2008 a aflat că inculpata vânduse casa, pentru care îi achitase suma de 110.575 RON, unor persoane de etnie rromă.

Conform instanţei de fond, faţă de această situaţie, persoana vătămată EE. a solicitat instanţei de judecată să dispună rezoluţiunea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 09.12.2007. Prin sentinţa civilă nr. 4025/09.03.2009, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2008, s-a dispus rezoluţiunea antecontractului de vânzare - cumpărare intervenit la data de 09.12.2007 şi obligarea inculpatei C. la restituirea către persoana vătămată EE. a sumei de 110.575 RON, sumă pe care însă persoana vătămată nu a recuperat-o de la inculpata C..

Prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat de notarul public AAA. sub nr. x/17.12.2007, numitele SSS. şi TTT. au vândut în deplină proprietate şi liniştită posesie inculpatei C., căsătorită cu inculpatul A., terenul intravilan, în suprafaţă de 2264 mp, situat în mun. Craiova, str. x (fost tarlaua x, parcela x), jud. Dolj, având nr. cadastral provizoriu x şi CF x a localităţii Craiova, cu preţul de 15.848 euro.

Această suprafaţă de teren, de 2264 mp, a fost împărţită, în fapt, de inculpaţii A. şi C. în opt loturi, pe care aceştia au construit case, cu privire la care au încheiat antecontracte de vânzare - cumpărare cu persoanele vătămate FF., JJ., RR., şi martorii GG., II., KK., LL., MM., OO., PP. şi QQ..

8. La sfârşitul lunii februarie 2008, persoana vătămată FF. împreună cu soţia sa UUU., care era însărcinată, fiind în căutarea unei locuinţe, au citit în ziarul "FFF." un anunţ, prin care se oferea spre vânzare o casă de locuit, compusă din parter şi mansardă, situată în mun. Craiova, zona fostului VVV., cu preţul de 2,2 miliarde RON vechi, preţ care li s-a părut bun, în raport cu oferta de imobile de pe piaţă din acea perioadă.

Persoana vătămată FF. a sunat pe nr. de telefon indicat în anunţ şi a purtat o discuţie cu inculpata C., stabilind o întâlnire cu aceasta pentru a vedea casa. Deplasându-se la faţa locului, persoana vătămată FF. i-a găsit pe inculpaţii C., A. şi D. care lucrau, alături de mai mulţi muncitori, la edificarea construcţiilor cu destinaţia de locuinţă. Cu această ocazie inculpata C. i-a arătat persoanei vătămate casa pe care i-o oferea spre vânzare şi i-a prezentat contractul pe terenul pe care îl deţinea familia sa, în suprafaţă de 2200 mp, asigurând-o pe persoana vătămată că va proceda la dezmembrarea acestuia, pentru a stabili loturile aferente fiecărei case de locuit, ridicate sau care urma să fie ridicată şi că va obţine autorizaţie de construcţie pentru imobil, în vederea încheierii contractului de vânzare - cumpărare la notar.

Persoana vătămată FF. a observat că imobilul, care îi era oferit spre vânzare, fusese în mare măsură ridicat, în sensul că structura de rezistenţă, pereţii şi compartimentarea camerelor erau realizate, însă nici acoperişul şi nici un finisaj exterior sau interior nu erau realizate, imobilul nu dispunea de utilităţi, neavând apă prin sistemul de canalizare, iar curentul electric era adus doar în măsura necesară realizării lucrărilor de construcţii, cu aparatură specifică.

În urma discuţiilor pe care le-a purtat cu soţia sa, persoana vătămată FF. a hotărât să cumpere acest imobil, contactând-o din nou pe inculpata C.. Astfel, la data de 25.02.2008, la sediul Agenţiei Imobiliare S.C. HHH. S.R.L., a fost încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, între inculpata C., în calitate de promitent - vânzător, şi persoana vătămată FF., în calitate de promitent-cumpărător, pentru un imobil compus din teren, în suprafaţă de 250 mp teren, şi o casă cu patru camere, bucătărie, baie, cu parter şi mansardă, situat în mun. Craiova, str. x, jud. Dolj, preţul de vânzare al acestuia fiind stabilit la suma de 195.000 RON, din care, la data încheierii antecontractului, promitentul - cumpărător a plătit suma de 10.000 de RON, stabilindu-se ca diferenţa de 185.000 RON să fie achitată până la data de 30.03.2008, data când trebuia autentificat actul notarial de vânzare - cumpărare. La data de 05.03.3008, persoana vătămată FF. i-a mai achitat inculpatei C. suma de 10.000 RON.

La data de 06.03.2008, între inculpaţii A. şi C., în calitate de promitenţi - vânzători, şi FF., în calitate de promitent - cumpărător, s-a încheiat precontractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/06.03.2008, de către notarul public AAA., prin care inculpaţii A. şi C. se obligau să vândă persoanei vătămate FF. imobilul situat în mun. Craiova, str. x (fost tarlaua x, parcela x), judeţul Dolj, compus din teren, în suprafaţă de 260 mp, respectiv lotul x, împreună cu o casă, cu regim de înălţime P+M, având trei camere, două băi şi bucătărie, plus cota indiviză din aleea de acces, cu preţul de 195.000 RON, din care, la momentul autentificării acestui precontract de vânzare - cumpărare, le-a mai fost achitată inculpaţilor suma de 130.000 RON, primind în total, până la această dată, suma de 150.000 RON.

În cuprinsul precontractului de vânzare - cumpărare s-a stipulat că, în cazul în care promitenţii - vânzători vor refuza să vândă sau dacă, până la data stabilită, de 30.08.2008, nu vor obţine actele necesare vânzării, vor plăti promitentului - cumpărător dublul sumei primite ca acont din preţ, respectiv suma de 300.000 RON, iar dacă promitentul - cumpărător nu mai vrea să cumpere, va pierde suma remisă ca acont, respectiv 150.000 RON. Printr-o anexă încheiată la precontractul de vânzare – cumpărare, părţile au prevăzut lucrările pe care promitenţii - vânzători trebuiau să le efectueze la locuinţă până la data stabilită pentru încheierea contractului de vânzare - cumpărare, respectiv: finisaj interior şi exterior la casă, fântână forată funcţională, hidrofor instalat funcţional, instalaţie electrică funcţională, instalaţie sanitară funcţională, fosă septică funcţională, balcon închis, centrală încălzire cu lemne, gard împrejmuitor, uşă metalică exterior, ferestre şi uşi interioare.

Ulterior, persoana vătămată a observat că lucrările la locuinţă înaintau foarte greu, deşi inculpaţii primiseră o sumă foarte mare de bani, iar până în vara anului 2008 aceştia au montat numai acoperişul şi au finisat pe interior pereţii. De asemenea, inculpaţii îi spuneau mereu persoanei vătămate că au nevoie de alţi bani pentru diverse instalaţii, deşi, în acea perioadă persoana vătămată cumpărase personal parchet, uşa de acces în imobil, glet pentru finisaj şi vopsea pentru interior.

La data de 20.08.2008, persoana vătămată FF. i-a notificat pe inculpaţii A. şi C. să se prezinte la data de 03.09.2008, ora 9⁰⁰, la sediul BNP AAA., din mun. Craiova, str. x, jud. Dolj, pentru încheierea contractului de vânzare - cumpărare în formă autentică, conform precontractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/06.03.2008, la acelaşi birou notarial. La data de 03.09.2008 s-a prezentat la sediul biroului notarului public AAA. inculpata C., însoţită de inculpatul J., avocat în cadrul Baroului Dolj, care a încercat să o convingă pe persoana vătămată să amâne finalizarea vânzării, sub pretextul că totul se va rezolva. Cu această ocazie, inculpata C. a recunoscut că nu avea actele necesare încheierii contractului de vânzare - cumpărare.

Deoarece inculpaţii A. şi C. nu au făcut nici un demers pentru a clarifica situaţia juridică a terenului şi construcţiei şi nici nu au finalizat construcţia după ce au primit suma de 150.000 RON, persoana vătămată FF., dându-şi seama că a fost indusă în eroare, deoarece cei doi soţi au urmărit, în realitate, numai să-o determine să le înmâneze sume mari de bani, după ce, iniţial, au convins-o de seriozitatea demersurilor lor, neintenţionând să-i vândă vreun imobil, a solicitat instanţei de judecată, pe calea unei acţiuni civile, care a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, secţia civilă sub nr. x/2008, rezoluţiunea precontractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/06.03.2008 de notarul public AAA..

Prin sentinţa civilă nr. 20076, pronunţată de Judecătoriei Craiova la data de 17.12.2009, în dosarul nr. x/2008, s-a dispus rezoluţiunea antecontractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. x/06.03.2008, de notarul public AAA., cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară, în sensul că au fost obligaţi inculpaţii A. şi C. să restituie persoanei vătămate FF. suma de 300.000 RON, ce reprezenta dublul sumei primite de aceştia ca avans.

După rămânerea definitivă a sentinţei civile nr. 20076, pronunţată de Judecătoria Craiova la data de 17.12.2009, în dosarul nr. x/2008, persoana vătămată FF. a dobândit de la inculpaţii A. şi C., în urma executării silite pornite împotriva acestora, terenul în suprafaţă de 2264 mp, situat în mun. Craiova, str. x, (fost T53, P48), jud. Dolj, înscris în CF x a localităţii Craiova, având nr. cadastral x, cu suma de 73.014 RON, conform actului de adjudecare din data de 11.04.2011. Pe acest teren, inculpaţii A. şi C. construiseră, fără autorizaţii de construcţie, atât locuinţa pe care intenţionase să o cumpere persoana vătămată FF., cât şi alte şapte locuinţe, cu privire la care încheiaseră antecontracte de vânzare - cumpărare cu promitenţii - cumpărători GG., JJ., KK., MM., PP., QQ., WWW. şi RR..

Persoana vătămată FF. a parcelat terenul în suprafaţă de 2264 mp, situat în mun. Craiova, str. x, (fost T53, P48), jud. Dolj, a făcut demersurile pentru întocmirea documentaţiei cadastrale pentru fiecare parcelă, şi a vândut din aceste parcele către unele dintre persoanele cărora inculpaţii A. şi C. le construiseră imobile pe aceste suprafeţe de teren, în baza unor antecontracte de vânzare - cumpărare, şi anume: GG., MM., PP., OO. şi RR..

Pentru a-şi recupera integral prejudiciul, care i-a fost cauzat de către inculpaţii A. şi C., persoana vătămată FF. a continuat urmărirea silită imobiliară împotriva acestora, asupra imobilului teren şi construcţie, situat în mun. Craiova, T 54/1, P 14, respectiv str. x, compus din teren intravilan în suprafaţă de 349 mp, cu nr. cadastral x, înscris în CF x a localităţii Craiova, împreună cu suprafaţa indiviză de 19,70 mp, ce făcea parte din suprafaţa totală de 327 mp - drum de acces cu nr. cadastral provizoriu x, înscris în CF x Craiova şi a casei de locuit situată pe terenul de 349 mp, construită din bolţari, acoperită cu tablă, cu regim de înălţime P+E, proprietatea celor doi inculpaţi.

Inculpaţii A. şi C., în scopul fraudării persoanei vătămate FF., care avea calitatea de creditor, au donat fiilor lor, inculpaţii D. şi I., imobilul situat în mun. Craiova, tarlaua x/1, parcela x, jud. Dolj, compus din teren intravilan în suprafaţă de 349 mp, cu nr. cadastral x, înscris în CF x a localităţii Craiova, împreună cu suprafaţa indiviză de 19,70 mp, ce făcea parte din suprafaţa totală de 327 mp – drum de acces, având nr. cadastral provizoriu x, înscris în CF x Craiova, prin contractul de donaţie care a fost autentificat sub nr. x/11.11.2009, de către notarul public AAA..

Totodată, în cuprinsul contractului de donaţie s-a făcut menţiunea că pe acest teren se afla construită o casă din bolţari, acoperită cu tablă, având regim de înălţime P+E, care, potrivit declaraţiilor părţilor, ar fi fost edificată în urmă cu 2 ani de către donatari. La data de 22.09.2011, persoana vătămată FF. a chemat în judecată pe inculpaţii A., C., D. şi I. solicitând instanţei ca, pe calea acţiunii pauliene, să dispună revocarea contractului de donaţie încheiat la data de 11.11.2009, autentificat sub nr. x/11.11.2009, de către notarul public AAA..

Prin sentinţa civilă nr. 5118/28.03.2013, pronunţată de Judecătoria Craiova – secţia civilă în dosarul nr. x/2011, rămasă definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului conform deciziei civile nr. 146/30.01.2014, pronunţată în dosarul nr. x/2011 al Tribunalului Dolj, s-a dispus revocarea contractului de donaţie autentificat sub nr. x/11.11.2009, de către notarul public AAA..

Conform instanţei de fond, la data de 22.05.2017, tot prin executare silită, persoana vătămată FF. a mai recuperat suma de 148.066,80 RON, în urma vânzării la licitaţie a imobilului situat în mun. Craiova, str. x nr. 97A(99), jud. Dolj, compus din teren intravilan, în suprafaţă de 349 mp şi construcţiile C1 cu destinaţia de locuinţă, cu regim de înălţime P+2E+M, cu suprafaţa construită de 110 mp, şi C2 anexă, cu suprafaţa construită de 52 mp, înscris în CF x Craiova, cu nr. cadastral x, şi cota indiviză de 19,7 mp alee de acces, ce face parte din suprafaţa totală de 327 mp, înscrisă în CF x a localităţii Craiova, cu nr. cadastral x, unde domiciliau inculpaţii A. şi C., care a fost adjudecat de către numita XXX., cu suma de 160.000 RON, la licitaţia organizată de către executorul judecătoresc YYY., la data de 27.04.2013, în dosarul de executare nr. 230/2010, după cum reiese din procesul – verbal distribuire sumă rezultată din executare, întocmit la data de 22.05.2017.

9. La începutul anului 2008 martorul GG. împreună cu fosta sa soţie, HH., având intenţia de a-şi cumpăra o casă cu teren, au luat legătura cu soţii A. şi C., care construiau şi vindeau case în mun. Craiova, prin intermediul uni prieten. Martorul GG. împreună cu fosta sa soţie HH. s-au deplasat împreună cu inculpata C. pe strada x din mun. Craiova, la o parcelă de teren care era împărţită în opt loturi, trei dispuse pe o parte şi cinci loturi pe partea opusă, despărţite de o alee de acces. Martorul a observat că pe partea de teren cu cinci loturi, pe primul lot, era turnată fundaţia la o casă. Cu această ocazie, inculpata C. i-a spus martorului că ea este proprietar al terenului, pe care intenţionează să-l dezmembreze în loturi, pentru a construi şi vinde case, oferindu-le spre vânzare, la roşu, casa ce se afla în curs de construire, cu terenul aferent, pentru suma de 85.000 de RON. Martorul a acceptat oferta inculpatei care, împreună cu familia sa, în aproximativ o lună de zile, a construit casa la roşu.

La data de 21.02.2008, a fost încheiat la sediul agenţiei imobiliare S.C. HHH. S.R.L., între inculpata C., în calitate de promitent - vânzător, şi numita HH., în calitate de promitent - cumpărător, antecontractul de vânzare - cumpărare care a avut ca obiect imobilul compus din casă cu două camere, bucătărie şi baie şi terenul aferent, în suprafaţă de 200 mp, situat în mun. Craiova, str. x, jud. Dolj, preţul acestui imobil, în cuantum de 85.000 RON, fiind achitat integral la data semnării antecontractului.

În cuprinsul antecontractului de vânzare - cumpărare părţile au prevăzut că, până la data de 30.04.2008, inculpata C. trebuia să dezmembreze terenul, în vederea întocmirii documentaţiei cadastrale şi încheierii contractului de vânzare-cumpărare, să branşeze locuinţa la curent electric şi să foreze un puţ.

În perioada următoare, LLL. a construit şapte case, pe restul loturilor de teren, cu privire la care au încheiat antecontracte de vânzare - cumpărare cu promitenţii - cumpărători JJ., KK., MM., PP., QQ., WWW. şi RR.. Deşi martorul GG. i-a solicitat apoi inculpatei C. să perfecteze actele de vânzare - cumpărare, aceasta îl amâna sub diferite pretexte. Ulterior, martorul GG. a aflat că şi ceilalţi vecini ai săi, care achitaseră preţul celorlalte şapte case familiei x, se află în aceeaşi situaţie, neavând încheiate acte autentice de vânzare - cumpărare, cu privire la case şi suprafeţele de teren aferente. În urma consultării unui avocat, martorul GG. împreună cu şase dintre vecinii, care se aflau în aceeaşi situaţie, în sensul că achitaseră integral banii pe locuinţele familiei x, însă nu deţineau acte de vânzare - cumpărare, au acţionat în instanţă pe inculpata C., în vederea pronunţării unor hotărâri, care să ţină loc de acte autentice de vânzare - cumpărare.

Cu ocazia audierii în cază, martorul GG. a arătat că, la fiecare termen de judecată, se prezenta avocatul familiei x, pe nume J., care, de fiecare dată, prin solicitări în calitate de avocat, solicita noi termene, prelungind procesul.

Pe timpul procesului civil, toate cele opt persoane, inclusiv martorul GG., au primit prin poştă, câte un înscris intitulat "INFORMARE", de la persoana vătămată FF., care, în urma executării silite pornite împotriva inculpaţilor A. şi C., devenise proprietar pe suprafeţele de teren, pe care inculpaţii construiseră casele, informare prin care aceasta le aducea la cunoştinţă faptul că este adevăratul proprietar al terenului, pe care le-au fost construite casele de către LLL., şi îi invita la discuţii, în vederea rezolvării, pe cale amiabilă, a acestei situaţii, propunându-le ca, în schimbul sumei de 10.000 de RON, de fiecare persoană, să le transfere dreptul de proprietate asupra fiecărei suprafeţe de teren.

Iniţial martorul GG. nu a dat curs acestei solicitări, mergând pe ideea că va obţine dreptul de proprietate la finalul procesului cu LLL., însă, când a văzut că vecinul său MM. a pierdut procesul cu LLL., a luat legătura cu persoana vătămată FF.. Astfel, la data de 18.09.2015, a fost încheiat între soţii FF. şi UUU., în calitate de vânzători, şi martorul GG., în calitate de cumpărător, contractul de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/18.09.2015, de către notarul public ZZZ., prin care soţii FF. şi UUU. vindeau martorului GG. imobilul situat în municipiul Craiova, str. x (fostă Tarlaua 53, Parcela 48, Zona D, judeţul Dolj, compus din terenul intravilan în suprafaţă de 217 mp, cu număr cadastral x (pe care a fost construită casa de către soţii A. şi C.) şi cota - parte de 1/8, şi anume: suprafaţa de 45,87 mp din imobilul având destinaţia de alee de acces, situat în municipiul Craiova, str. x (fostă Tarlaua 53, Parcela 48), Zona D, judeţul Dolj, compus din terenul intravilan în suprafaţă de 367 mp, având numărul cadastral x, intabulat în CF nr. x a localităţii Craiova, cu preţul de 10.000 RON, achitat la momentul autentificării contractului.

Conform instanţei de fond, martorul GG., a fost nevoit să achite preţul acestui teren, în sumă de 10.000 RON, soţilor FF. şi UUU., deşi achitase contravaloarea acestui teren şi inculpaţilor A. şi x. Martorul GG. şi soţia sa HH. au dobândit o construcţie nouă şi un teren construibil, plătind familiei C. şi A. suma de 85.000 de RON. În perioada respectivă, impozitul se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani).

Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit, a fost de 2.550 RON (85.000 RON x 3%), din care cota parte pentru inculpata C. a fost de 1275 RON (42500 RON x 3%), iar cota parte pentru inculpatul A. a fost de 1275 RON (42500 RON x 3%), conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală judiciară, întocmit în cauză.

10. La începutul anului 2008, martora II., având intenţia de a-şi cumpăra o casă cu teren, a consultat anunţurile imobiliare din ziarul local, luând în acest mod legătura cu inculpaţii C. şi A., care vindeau o casă la cheie în cartierul Brestei, pe str. x din mun. Craiova.

Martora II. împreună cu inculpaţii C. şi A. s-au deplasat pe strada x, la o parcelă de teren împărţită în 8 loturi de teren, trei dispuse pe o parte, unde era construită o casă, ce era locuită, şi cinci loturi pe partea opusă, unde erau construite două case, dintre care i s-a spus că una era vândută, iar cealaltă era construită la roşu. Cu această ocazie inculpaţii A. şi C. i-au spus martorei că intenţionau să construiască case şi pe celelalte loturi de teren, pentru a le vinde. Fiind de acord să cumpere casa, care la acel moment era construită la roşu, împreună cu terenul aferent, la data de 04.03.2008, la sediul agenţiei imobiliare S.C. HHH. S.R.L., a fost încheiat între inculpata C., în calitate de promitent - vânzător, şi martora II., în calitate de promitent - cumpărător, un antecontract de vânzare - cumpărare, ce a avut ca obiect imobilul compus din suprafaţa de 212 mp teren şi o casă cu patru camere, bucătărie şi baie, tip parter + mansardă, situat în mun. Craiova, judeţul Dolj, preţul vânzării fiind stabilit la suma de 230.000 RON, din care inculpata C. a primit, la data încheierii antecontractului, suma de 2.500 RON, urmând ca diferenţa să-i fie achitată până la data de 04.04.2008, dată la care casa trebuia să fie predată la cheie şi să se procedeze la autentificarea contractului de vânzare-cumpărare.

Potrivit declaraţiei martorei II., în zilele următoare, de fiecare dată când mergea pentru a vedea cum lucrează muncitorii la casa, ce urma să o cumpere, inculpata C. îi cere diferite sume de banii, spunând că îi erau necesare pentru finalizare finisării casei, astfel încât, într-una din zile, martora i-a mai dat inculpatei suma de 1.000 de RON, fără a încheia vreun document în acest sens.

Ulterior, martora II. a renunţat la achiziţionarea imobilului prevăzut în antecontractul de vânzare - cumpărare, deoarece a avut îndoieli cu privire la calitatea materialelor folosite la construcţie, nemaifiindu-i restituit avansul încasat de inculpata C., în sumă de 3.500 RON.

11. În primăvara anului 2008, persoana vătămată JJ., intenţionând să-şi cumpere o casă, i-a cunoscut, prin intermediul unui coleg de serviciu, pe inculpaţii C. şi I., care au condu-o pe str. x din mun. Craiova, la o parcelă de teren care era împărţită în opt loturi, trei dispuse pe o parte, unde era construită o casă, şi cinci loturi pe partea opusă, unde erau construite două case, despărţite de o alee de acces. Cu această ocazie inculpata C. i-a prezentat persoanei vătămate casa construită pe partea cu trei loturi, despre care i-a spus că o vânduse unui poliţist şi a asigurat-o că-i va construi şi ei una la fel, pe partea cu cele cinci loturi de teren, între cele două case, care erau deja construite şi locuite, pentru preţul de 210.000 RON.

Persoana vătămată JJ. i-a adus la cunoştinţă inculpatei că, în acel moment, nu dispunea de banii necesari cumpărării casei, dar deţinea în proprietate un apartament, evaluat la suma de 140.000 RON, pe care îl va scoate la vânzare, iar pentru restul de bani, până la 210.000 RON, va face un împrumut bancar, fiind de acord cu oferta făcută de inculpată. Până la data de 21.08.2008, persoana vătămată a achitat inculpatei C. suma de 65.000 RON, fără ca între cele două părţi să fie încheiat vreun document în acest sens, bani pe care persoana vătămată i-a împrumutat de la două bănci, luând de la fiecare câte 25.000 RON, a retras suma de 6.000 RON, cu care cotizase la CAR, şi a făcut o descoperire de card, pentru suma de 5.000 RON, iar 5000 RON i-a luat de la fiica sa.

La data de 21.08.2008, la sediul Agenţiei Imobiliare "ZIP", aparţinând S.C. AAAA. S.R.L., între inculpata C., în calitate de promitentă - vânzătoare, şi persoana vătămată JJ., în calitate de promitentă - cumpărătoare, a fost încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, având ca obiect imobilul compus din suprafaţa de 196 mp teren intravilan şi o casă tip P+1, situat în mun. Craiova, pe str. x, judeţul Dolj. În cuprinsul antecontractului de vânzare - cumpărare s-a menţionat că preţul acestui imobil a fost stabilit la suma de 210.000 RON, din care, până la 21.08.2008, a fost achitată suma de 65.000 RON, urmând ca diferenţa să fie achitată la data vânzării apartamentului, pe care persoana vătămată îl deţinea în proprietate, când trebuia să se întocmească şi actul notarial de vânzare - cumpărare;

După ce persoana vătămată JJ. şi-a vândut apartamentul, i-a mai achitat inculpatei C., la data de 17.10.2008, suma de 110.000 RON, conform menţiunilor făcute pe antecontractul încheiat la data de 21.08.2008, iar, până la data de 18.06.2010, persoana vătămată a mai plătit inculpatei C. suma de 10.000 RON. Vânzându-şi apartamentul în care locuia, persoana vătămată JJ. a fost nevoită să se mute în toamna anului 2008, în casa care i-a fost construită de membrii familiei x, deşi aceasta nu era finalizată. După ce persoana vătămată s-a mutat în locuinţă, inculpata C. nu a mai continuat lucrările la finisarea casei, nu i-a montat uşi şi ferestre la toate camerele locuinţei, ci numai la camera în care persoana vătămată locuia.

Abia în anul 2010, inculpata C. a montat uşi şi ferestre la celelalte camere ale imobilului, însă nu a mai continuat efectuarea celorlalte lucrări, motiv pentru care, la data de 18.06.2010, la sediul agenţiei S.C. BBBB. S.R.L., a fost încheiat un alt antecontract de vânzare - cumpărare între inculpata C., în calitate de promitent - vânzător, şi persoana vătămată JJ., în calitate de promitent - cumpărător, pentru imobilul situat în mun. Craiova, pe str. x, judeţul Dolj, compus din casa P+M şi terenul în suprafaţă de 196 mp., preţul vânzării fiind stabilit la suma de 185.000 RON (achitată integral), urmând ca, până la 01.08.2011, inculpata să finalizeze lucrările la locuinţă, în sensul de a monta centrala termică pe lemne, cu caloriferele aferente, balustrada din inox, scara interioară, balustrada din inox balcon şi polata la acoperiş şi se facă transferul dreptului de proprietate, prin încheierea contractului de vânzare - cumpărare.

Conform instanţei de fond, ulterior, inculpaţii C. şi A. nu au mai finalizat lucrările la casă şi nici nu au efectuat demersuri în vederea încheierii contractului de vânzare - cumpărare în formă autentică. În anul 2013, persoana vătămată JJ. a primit prin poştă un înscris intitulat "Informare" de la persoana vătămată FF., prin care era înştiinţată că aceasta este proprietarul terenului, pe care LLL. îi construise casa, şi era invitată la discuţii, în vederea rezolvării, pe cale amiabilă, a acestei situaţii, discuţii în cadrul cărora i s-a propus ca, în schimbul sumei de 10.000 de RON, să i se transfere dreptul de proprietate asupra terenului. Cu ocazia audierii în cauză, persoana vătămată JJ. a arătat că nu a dat curs acestei solicitări deoarece nu a mai avut bani.

12. În cursul lunii februarie 2008, în urma consultării anunţurilor imobiliare din ziarul "FFF.", martorul KK. a observat că, în cuprinsul unui anunţ, se menţiona că se vindeau case la cheie în zona fostului supermarket VVV., din mun. Craiova, fiind indicat în conţinutul anunţului şi un nr. de telefon. Martorul KK. a sunat pe respectivul nr. de telefon, vorbind cu o persoană de sex masculin, care nu s-a recomandat, însă l-a invitat la locuinţa familiei x situată pe str. x din mun. Craiova.

Deplasându-se la respectiva adresă, martorul a constatat că în instanţa de fond acelei locuinţe funcţiona un magazin, în incinta căruia a purtat o discuţie cu inculpatul D., fiul inculpaţilor A. şi C., care a fost de acord să-i prezinte o casă, pe care familia sa intenţiona să o vândă. Împreună cu inculpatul D., martorul KK. s-a deplasat pe strada x, la o parcelă de teren împărţită în 8 loturi, trei dispuse pe o parte, şi cinci loturi pe partea opusă, despărţite de o alee de acces. Pe partea cu cinci loturi de teren era construită o casă, ce era locuită, o alta se alta se afla în construcţie, iar cea care i-a fost oferită martorului spre vânzare era aproape finalizată.

Martorul a observat că la construirea caselor lucra o echipă de muncitori ce erau supravegheaţi de către inculpaţii C., A. şi I. zis CCCC.. Cu această ocazie martorul KK. i-am spus inculpatului D. că dorea să cumpere casa respectivă, dar trebuia să-şi vândă apartamentul, deoarece nu avea banii necesari cumpărării acesteia. Până a-şi vinde apartamentul, martorul KK. a purtat discuţii şi cu inculpata C., care i-a prezentat actul de proprietate pe întreaga suprafaţă de teren, împărţită în cele opt loturi.

În perioada următoare, martorul KK. a reuşit să-şi vândă apartamentul, iar la data de 05.03.2008, a încheiat la sediul agenţiei imobiliare S.C. HHH. S.R.L., cu inculpata C., în calitate de promitentă - vânzătoare, un antecontract de vânzare – cumpărare, care a avut ca obiect imobilul compus din suprafaţa de teren, de 240 mp, şi o casă la cheie, cu două camere, bucătărie, baie şi hol, situat în mun. Craiova, judeţul Dolj.

Preţul imobilului a fost stabilit de cele două părţi contractante la suma de 115.000 RON, din care inculpata C. a primit, la data încheierii antecontractului de vânzare - cumpărare, suma de 10.000 RON, urmând ca diferenţa, de 105.000 RON, să-i fie achitată până la data de 15.04.2008, stabilită pentru autentificarea contractului de vânzare - cumpărare şi finalizarea lucrărilor la locuinţă.

Până la data de 14.04.2008, martorul KK. a plătit inculpatei C. suma totală de 112.500 RON, după cum urmează: la data de 05.03.2008 - 10.000 RON, la data de 20.03.2008 - 5.000 RON, la data de 24.03.2008 - 5.000 RON, la data de 04.04.2008 - 60.000 RON şi la data de 14.04.2008 - 32.500 RON, menţiunile privind plata acestor sume de bani fiind făcute pe antecontractul de vânzare - cumpărare.

La data de 15 aprilie 2008 lucrările nu erau terminate la locuinţă, motiv pentru care părţile au menţionat la sfârşitul antecontractului de vânzare - cumpărare, prin scriere de mână, că locuinţa va fi prevăzută cu termopane, instalaţie sanitară cu apă curentă, branşare la curent electric, fosă septică şi izolare cu polistiren pe exterior, urmând ca promitenta - vânzătoare să obţină şi autorizaţia de construire pentru locuinţă.

În această perioadă inculpata C. a mai început construcţia şi a celorlalte case, case ce au făcut obiectul altor antecontracte de vânzare - cumpărare. Ulterior inculpata C. nu a făcut nici un demers pentru a obţine autorizaţia de construire şi a încheia contractul de vânzare - cumpărare în formă autentică, cu privire la imobilul care a format obiectul antecontractului de vânzare – cumpărare încheiat cu martorul KK.. În anul 2010, martorul KK. a acţionat pe cale civilă împotriva inculpatei C., solicitând instanţei pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare - cumpărare, însă acţiunea civilă i-a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 18365/28.11.2011, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2010, deoarece, între timp, inculpata C. a pierdut dreptul de proprietate asupra imobilului, ce constituia obiectul cauzei, care a fost adjudecat, în urma executării silite pornite împotriva acesteia, de către persoana vătămată FF..

În cursul procesului civil, martorul KK. a primit prin poştă un înscris intitulat "Informare" de la persoana vătămată FF., prin care era înştiinţat că aceasta este proprietarul terenului, pe care LLL. îi construise casa, şi era invitat la discuţii, în vederea rezolvării, pe cale amiabilă, a acestei situaţii, discuţii în cadrul cărora i s-a propus ca, în schimbul sumei de 10.000 de RON, să i se transfere dreptul de proprietate asupra terenului. Deoarece nu a mai avut alţi bani, martorul KK. nu a încheiat nici un contract de vânzare - cumpărare cu persoana vătămată FF., cu privire la terenul pe care i-a fost construită locuinţa de către LLL..

13. La începutul lunii aprilie 2008, în urma consultării anunţurilor imobiliare din ziarul local, martorul LL. i-a cunoscut pe inculpaţii A. şi C., care i-au oferit spre vânzare o casă tip parter + mansardă, construită la roşu, cu terenul aferent, pentru suma de 207.000 RON, imobil situat pe str. x, din mun. Craiova, spunându-i că urmează să o finalizeze la cheie, în cel mai scurt timp.

Martorul LL. le-a spus celor doi inculpaţi că dorea să cumpere casa ce i-a fost prezentată, însă trebuia mai întâi să-şi vândă apartamentul în care locuia, aceştia oferindu-se să-l ajute cu vânzarea apartamentului şi conducându-l la agenţia imobiliară S.C. HHH. S.R.L., unde agentul imobiliar a promis că se va ocupa de vânzarea apartamentului.

La data de 24.04.2008, la sediul agenţiei imobiliare S.C. HHH. S.R.L., a fost încheiat între inculpata C., în calitate de promitentă - vânzătoare, şi martorul LL., în calitate de promitent - cumpărător, antecontractul de vânzare-cumpărare, care a avut ca obiect un imobil compus din casă tip P+M şi terenul intravilan situat în mun. Craiova, pe str. x, judeţul Dolj. Preţul acestui imobil a fost stabilit la suma de 207.000 RON, din care promitenta - vânzătoare C. a primit, la data încheierii antecontractului, suma de 2.000 RON, cu titlu de arvună, urmând ca diferenţa să-i fie achitată până la data de 01.07.2008, stabilită pentru autentificarea contractului de vânzare - cumpărare. Deoarece martorul LL. nu a reuşit să-şi vândă apartamentul, cu al cărui preţ intenţiona să achite imobilul, care a făcut obiectul antecontractului de vânzare - cumpărare, a pierdut avansul de 2.000 RON, pe care l-a plătit inculpatei C., în baza antecontractului de vânzare - cumpărare.

14. La sfârşitul lunii mai 2008, prin intermediul anunţurilor imobiliare din ziarul FFF., martorul MM. i-a cunoscut pe inculpaţii A. şi C., care construiau şi vindeau case pe str. x din mun. Craiova.

Împreună cu inculpata C., martorul MM. s-a deplasat pe strada x, la o parcelă de teren împărţită în 8 loturi, cinci dispuse pe o parte, unde erau construite două case, şi trei loturi pe partea opusă, despărţite de o alee de acces. Pe partea cu trei loturi de teren erau construite două case, iar a treia se afla în curs de ridicare, unde lucra o echipă de muncitori coordonată de către inculpatul I..

Cu această ocazie inculpata C. i-a spus martorului că împreună cu familia sa au construit cele patru case şi urmează să mai construiască încă patru, oferindu-i spre vânzare casa ce se afla în stadiu de ridicare, la cheie, cu suprafaţa de teren aferentă, de 250 mp, pentru suma de 250.000 de RON. În urma negocierilor purtate, cei doi au stabilit preţul de vânzare - cumpărare al acestui imobil la suma de 220.000 RON.

La data de 06.05.2008, a fost încheiat la sediul agenţiei imobiliare S.C. HHH. S.R.L., între inculpata C., în calitate de promitentă - vânzătoare, şi soţii MM. şi NN., în calitate de promitenţi - cumpărători, antecontractul de vânzare - cumpărare, care a avut ca obiect imobilul compus din casă P+M şi suprafaţa aferentă, de 250 mp, teren intravilan, situat în mun. Craiova, pe str. x, judeţul Dolj. Preţul acestui imobil a fost stabilit la suma de 220.000 RON, din care, la data încheierii antecontractului de vânzare - cumpărare, a fost achitat de către promitenţi - cumpărători MM. şi NN. un avans de 5.000 de RON, urmând ca diferenţa să fie plătită până la data autentificării contractului de vânzare - cumpărare - 31.08.2008. Ulterior, concomitent cu construirea casei, până la data de 18.08.2008, promitenţii cumpărători au achitat inculpatei C. următoarele sume de bani, conform anexelor la antecontractul de vânzare - cumpărare: suma de 95.000 RON la data de 08.05.2008, suma de 20.000 RON la data de 26.05.2008, suma de 50.000 RON la data de 04.06.2008, suma de 30.000 RON la data de 18.06.2008, rezultând o sumă totală achitată de 200.000 RON. În această perioadă inculpata C. a început construcţia şi a celorlalte trei case pe parcela cu cinci loturi de teren.

Văzând că LLL. a sistat lucrările la casa, care a făcut obiectul antecontractului de vânzare - cumpărare, martorul MM. i-a spus inculpatei C. că restul de 20.000 de RON îi voi folosi pentru terminarea lucrărilor nefinalizate, aceasta fiind de acord, sens în care şi-a cumpărat centrala cu instalaţia de încălzire aferentă, parchetul, gresia şi faianţa în toate camerele, balustrada de la scara interioară şi balcon, izolaţia în pod.

Deoarece inculpata C. a refuzat, sub diferite pretexte, încheierea actelor autentice de vânzare - cumpărare cu privire la imobilul, care a format obiectul antecontractului de vânzare - cumpărare, încheiat la data de 06.05.2008, martorul MM. împreună cu soţia sa NN. au formulat o acţiune civilă împotriva inculpatei, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa, să constate intervenită vânzarea, potrivit promisiunii bilaterale, intitulată antecontract de vânzare - cumpărare, încheiată la data de 06.05.2008, iar hotărârea să ţină loc de act autentic de vânzare - cumpărare.

Prin sentinţa civilă nr. 7516/21.04.2011, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2010, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1937/20.10.2011, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia I civilă, a fost respinsă acţiunea formulată de soţii MM. şi NN., în contradictoriu cu inculpata C., deoarece aceasta nu mai era titularul dreptului de proprietate asupra terenului, în suprafaţă de 2264 mp, situat în mun. Craiova, pe str. x, fost T53, P48, judeţul Dolj, suprafaţă din care a făcut parte şi terenul ce a format obiectul antecontractului de vânzare - cumpărare încheiat între părţile litigante la data de 06.05.2008, după cum rezulta din actul de adjudecare încheiat în dosarul nr. x/2010 al DDDD..

Pe timpul procesului civil, martorul MM. a primit prin poştă un înscris intitulat "Informare" de la persoana vătămată FF., prin care era înştiinţat că aceasta este proprietarul terenului, pe care LLL. îi construise casa, şi era invitat la discuţii, în vederea rezolvării, pe cale amiabilă, a acestei situaţii, discuţii în cadrul cărora i s-a propus ca, în schimbul sumei de 15.000 de RON, să i se transfere dreptul de proprietate asupra terenului. Iniţial martorul MM. nu a dat curs acestei solicitări, mergând pe ideea că va obţine dreptul de proprietate la finalul procesului aflat pe rolul instanţei, însă, după ce a pierdut procesul, a luat legătura cu persoana vătămată FF..

Astfel, la data de 29.08.2014, soţii MM. şi NN., în calitate de cumpărători, au încheiat cu soţii FF. şi UUU., în calitate de vânzători, contractul de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/29.08.2014, de către notarul public ZZZ., care a avut ca obiect imobilul situat în municipiul Craiova, str. x (fostă Tarlaua 53, Parcela 48), zona D, judeţul Dolj, compus din terenul intravilan, în suprafaţă totală de 304,87 mp, amplasat astfel: corpul nr. 3 situat în municipiul Craiova, str. x (fostă Tarlaua 53, Parcela 48), zona D, judeţul Dolj, compus din teren intravilan în suprafaţă de 259 mp, cu număr cadastral x (pe care a fost construită casa de către LLL.) şi cota de 1/8, respectiv suprafaţa de suprafaţa de 45,87 mp, din imobilul având destinaţia de alee, situat în municipiul Craiova, str. x (fostă Tarlaua 53, Parcela 48), zona D, judeţul Dolj, compus din teren intravilan, în suprafaţă totală de 367 mp, având nr. cadastral x, preţul acestui imobil fiind de 15.000 RON. Prin urmare, martorul MM. împreună cu soţia sa NN., au fost nevoiţi să achite preţul acestui teren, în sumă de 15.000 RON, celor doi vânzători, deşi plătiseră contravaloarea terenului şi inculpaţilor A. şi C..

Martorul MM. şi soţia sa NN. au dobândit o construcţie nouă şi un teren construibil, plătind familiei C. şi A. suma de 200.000 RON, din care 168.067,24 RON venit impozabil şi 31.932,76 RON TVA. În perioada respectivă, impozitul se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani) .

Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit, a fost de 5.042 RON (168.067,24 RON x 3%), din care cota parte pentru inculpata C. a fost de 2.521 RON (84034 RON x 3%), iar cota parte pentru inculpatul A. a fost de 2.521 RON (84034 RON x 3%), conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală judiciară, întocmit în cauză.

15. În luna iunie 2008, în urma consultării anunţurilor imobiliare din ziarul local, martorul WWW. a luat legătura cu inculpaţii A. şi C. deoarece mătuşa sa OO. dorea să-i cumpere lui şi fratelui său o casă cu teren. Întâlnindu-se cu inculpaţii C. şi I. zis CCCC., martorul WWW. s-a deplasat împreună cu aceştia pe strada x, la o parcelă de teren împărţită în 8 loturi, trei dispuse pe o parte, unde erau construite 3 case, şi cinci loturi pe partea opusă, despărţite de o alee de acces.

Pe partea cu cinci loturi de teren, erau construite la acel moment două case, iar două se aflau în curs de ridicare, unde lucra o echipă de muncitori coordonată de inculpatul I. zis CCCC.. Cu această ocazie inculpata C. i-a spus martorului WWW. că împreună cu familia ei au construit cele cinci case, din care patru le vânduseră, şi i-au propus acestuia să-i vândă pe cea de-a cincea, care era construită, sau să aştepte finalizarea uneia, dintre celelalte două, care se aflau în curs de edificare.

Martorul WWW. şi-a ales ultima casă, din lotul de cinci, deoarece avea suprafaţa de teren mai mare şi parterul finalizat. În urma negocierilor pe care martorul WWW. le-a purtat cu inculpata C., a stabilit să cumpere de la inculpaţii A. şi x respectiva casă la roşu, cu suprafaţa de teren aferentă, de 320 mp, pentru care să le achite suma de 100.000 RON şi contravaloarea unei garsoniere, evaluate la 80.000 RON.

Astfel, la 14.07.2008, a fost încheiată între inculpata C., în calitate de promitentă - vânzătoare, şi numita OO., în calitate de promitentă - cumpărătoare, un înscris sub semnătură privată, intitulat "chitanţă", ce a avut ca obiect o casă situată în mun. Craiova, str. x, de tip P+M, şi terenul aferent, în suprafaţă de 250 mp, pentru care promitenta - cumpărătoare a plătit un avans de 2.000 RON. La data de 22.08.2008 a fost încheiat la biroul notarilor publici asociaţi EEEE. şi FFFF. precontractul de vânzare-cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/22.08.2008, prin care inculpaţii C. şi A., în calitate de promitenţi - vânzători, se obligau să vândă numitei OO., în calitate de promitentă - cumpărătoare, imobilul compus din teren intravilan, în suprafaţă de 318 mp, situat în mun. Craiova, judeţul Dolj şi o casă P+M, construită din BCA, acoperită cu ţiglă, cu patru camere, living, două băi, bucătărie şi hol, care era construită fără autorizaţie de construire, cu preţul de 170.000 RON, din care, până la data autentificării precontractului de vânzare - cumpărare, s-a plătit un avans de 100.000 RON (în care au erau incluşi şi cei 2.000 de RON specificaţi în chitanţa sus - menţionată), restul banilor urmând să fie achitaţi până la data autentificării contractului de vânzare - cumpărare, respectiv 22.10.2008.

În luna octombrie 2008, inculpata C. a mai încasat suma de 73.000 RON, obţinută din vânzarea garsonierei promitentei - cumpărătoare OO.. După finalizarea construcţiei, martorul WWW. i-a solicitat, în repetate rânduri, inculpatei C. să perfecteze actele de vânzare – cumpărare, însă aceasta l-a amânat sub diferite motive. Ulterior, martorul WWW. a aflat că şi ceilalţi vecini ai săi se aflau în aceeaşi situaţie, neavând acte pe casă şi teren, motiv pentru care, în urma consultării unui avocat, mătuşa sa OO. a acţionat-o în instanţă pe inculpata C. în anul 2010.

Prin sentinţa civilă nr. 8425/31.05.2012, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2010, astfel cum a fost modificată de decizia civilă nr. 900/14.05.2013, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia I civilă, a fost respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere având ca obiect pronunţarea unei hotărâri, care să ţină loc de act autentic pentru terenul în litigiu, în suprafaţă de 318 mp, şi capătul de cerere având ca obiect nulitatea absolută parţială a actului de adjudecare emis la data de 11.04.2011, în dosarul de executare nr. 230/E/2010 al DDDD., fiind menţinute restul dispoziţiilor, având ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare - cumpărare pentru imobilul casă de locuit.

Pe timpul procesului civil, numita OO. a primit prin poştă un înscris intitulat "Informare", de la persoana vătămată FF., prin care era înştiinţată că aceasta este proprietarul terenului, pe care LLL. îi construise casa, şi era invitată la discuţii, în vederea rezolvării, pe cale amiabilă, a acestei situaţii, discuţii în cadrul cărora i s-a propus ca, în schimbul sumei de 15.000 de RON, să i se transfere dreptul de proprietate asupra terenului.

Văzând că mătuşa sa OO. a pierdut procesul pentru teren, martorul WWW. a luat legătura cu persona vătămată FF., în vederea încheierii contractului de vânzare - cumpărare cu privire la teren. Astfel, la data de 13.06.2014, între numita OO., în calitate de cumpărătoare, prin intermediul mandatarului WWW., şi soţii FF. şi UUU., în calitate de vânzători, a fost încheiat contractul de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/13.06.2014, de către notarul public ZZZ., ce a avut ca obiect imobilul situat în municipiul Craiova, str. x (fostă Tarlaua 53, Parcela 48), zona D, judeţul Dolj, compus din terenul intravilan în suprafaţă totală de 378,87 mp, amplasat astfel: corpul nr. 4 situat în municipiul Craiova, str. x (fostă Tarlaua 53, Parcela 48), zona D, judeţul Dolj, compus din teren intravilan în suprafaţă de 333 mp, cu număr cadastral x (pe care a fost construită casa de către LLL.) şi cota de 1/8, respectiv: suprafaţa de 45,87 mp, din imobilul având destinaţia de alee, situat în municipiul Craiova, str. x (fostă Tarlaua 53, Parcela 48), zona D, judeţul Dolj, compus din teren intravilan, în suprafaţă totală de 367 mp, având nr. cadastral x, preţul acestui imobil fiind de 15.000 RON. Prin urmare, numita OO. a fost nevoită să achite preţul acestui teren, în sumă de 15.000 RON, celor doi vânzători, deşi plătise contravaloarea terenului şi inculpaţilor A. şi C..

Conform instanţei de fond, numita OO. a dobândit o construcţie nouă şi un teren construibil, plătind familiei C. şi A. suma de 173.000 RON, din care 145.378,15 RON venit impozabil şi 27.621,85 RON TVA. În perioada respectivă, impozitul se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit, a fost de 4.362 RON (145.378,15 RON x 3%), din care cota parte pentru inculpata C. a fost de 2.181 RON (72689 RON x 3%), iar pentru inculpatul A. a fost de 2.181 RON (72689 RON x 3%), conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală judiciară, întocmit în cauză.

16. La sfârşitul anului 2008, martorul PP., având intenţia de a-şi cumpăra o casă cu teren, a luat legătura cu inculpaţii A. şi C., despre care ştia că au construit şi vândut mai multe case în cartierul Brestei.

Martorul PP. s-a deplasat împreună cu inculpata C. şi cei doi copii ai acesteia, inculpaţii I. şi D., pe strada x, la o parcelă de teren împărţită în 8 loturi, trei dispuse pe o parte, unde erau construite trei case, şi cinci loturi pe partea opusă, despărţite de o alee de acces. Pe partea cu cinci loturi de teren, erau construite la acea dată patru case, iar la cea de-a cincia era fundaţia turnată, lucrările fiind stagnate deoarece era iarnă.

Cu această ocazie, inculpata C. i-a adus la cunoştinţă martorului că cele şapte case au fost construite de ea şi familia ei, şase dintre ele fiind vândute, iar pentru a şaptea discutase cu un potenţial cumpărător, urmând să primească banii, oferindu-i spre vânzare pe cea de-a opta, pe care urma să o edifice, pentru suma de aproximativ 140.000 de RON.

Martorul PP. i-a spus inculpatei că urma să-şi vândă apartamentul şi, în funcţie de preţul obţinut, îi va da un răspuns. La recomandarea inculpatei C., martorul PP. a apelat la serviciile Agenţiei Imobiliare S.C. AAAA. S.R.L., prin intermediul căreia a vândut apartamentul, în luna februarie a anului 2009, cu suma de 150.000 de RON. La începutul anului 2009, inculpata C. i-a adus la cunoştinţă martorului PP. că persoana, căreia trebuia să-i vândă cel de-al şaptelea imobil, s-a răzgândit, şi i-a oferit spre vânzare acest imobil pentru suma 130.000 de RON. Respectivul imobilul era compus din teren, în suprafaţă de 240 mp, şi casă tip P+M, finalizată la exterior, iar la interior mai trebuiau amenajate baia şi bucătăria, fiind amplasat pe partea cu cele trei case, la mijlocul acestora.

În urma negocierilor pe care martorul PP. le-a purtat cu insculpata C., s-a stabilit ca preţul de vânzare al acestui imobil să fie de 118.000 de RON, casa urmând să fie finalizată la cheie. După ce martorul şi-a vândut apartamentul, la data de 11.03.2009, a fost încheiat la sediul GGGG., aparţinând S.C. AAAA. S.R.L., între inculpata C., în calitate de promitent - vânzător, şi martorul PP., în calitate de promitent - cumpărător, antecontractul de vânzare - cumpărare, care a avut ca obiect imobilul situat în mun. Craiova, judeţul Dolj, compus din teren şi o casă construită, fără autorizare de construire, compusă din P+M, la parter living, dormitor, baie şi bucătărie, iar la mansardă trei dormitoare şi baie, preţul acestui imobil fiind stabilit la suma de 118.000 RON, din care, la data semnării antecontractului, s-a plătit un avans de 98.000 RON, urmând ca diferenţa, de 20.000 RON, să fie achitată până la 15.12.2009, dată stabilită pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică.

Până la sfârşitul anului 2009, martorul PP. i-a achitat inculpatei C. şi diferenţa de 20.000 RON, după cum urmează: suma de 9.500 RON până la data de 16.11.2009, suma de 8.000 RON la data de 16.11.2009, suma de 1.000 de RON la data de 15.01.2010 şi suma de 1.500 de RON la data de 15.02.2010, despre plata acestor sume de bani făcându-se menţiuni pe antecontractul de vânzare - cumpărare, încheiat la data de 11.03.2009, la sediul agenţiei imobiliare "ZIP", aparţinând S.C. AAAA. S.R.L.

Martorul PP. s-a mutat apoi împreună cu familia sa, în locuinţa construită de LLL., deşi nu i-au fost încheiat acte de vânzare - cumpărare pe acest imobil. De fiecare dată când îi solicita inculpatei C. perfectarea actelor de vânzare - cumpărare, aceasta îl amâna, găsind diferite motive. Faţă de această împrejurare, în urma consultării unui avocat, martorul PP. a acţionat-o în instanţă pe inculpata C., în vederea obţinerii unei hotărâri, care să ţină loc de act autentic de vânzare - cumpărare, cu privire la imobilul al cărui preţ îl achitase integral inculpatei C..

Pe timpul procesului civil, martorul PP. a primit prin poştă un înscris intitulat "Informare", de la persoana vătămată FF., prin care era înştiinţată că aceasta este proprietarul terenului, pe care LLL. îi construise casa, şi era invitată la discuţii, în vederea rezolvării, pe cale amiabilă, a acestei situaţii, discuţii în cadrul cărora i s-a propus ca, în schimbul sumei de 13.000 de RON, să i se transfere dreptul de proprietate asupra terenului. Iniţial, martorul PP. nu a dat curs acestei solicitări, însă când a aflat că vecinul său MM. a pierdut procesul cu LLL., a luat legătura cu persoana vătămată FF..

Astfel, la data de 30.12.2014, a fost încheiat între soţii FF. şi UUU., în calitate de vânzători, şi soţii PP. şi HHHH., în calitate de cumpărători, contractul de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/30.12.2014, de către notarul public ZZZ., ce a avut ca obiect imobilul situat în municipiul Craiova, str. x (fostă Tarlaua 53, Parcela 48), zona D, judeţul Dolj, compus din terenul intravilan în suprafaţă totală de 285,87 mp, amplasat astfel: corpul nr. 2 situat în municipiul Craiova, str. x (fostă Tarlaua 53, Parcela 48), zona D, judeţul Dolj, compus din teren intravilan în suprafaţă de 240 mp, cu număr cadastral x (pe care a fost construită casa de către LLL.) şi cota de 1/8, respectiv suprafaţa de suprafaţa de 45,87 mp, parte din aleea de acces, respectiv: suprafaţa de 45,87 mp, din imobilul având destinaţia de alee, situat în municipiul Craiova, str. x (fostă Tarlaua 53, Parcela 48), zona D, judeţul Dolj, compus din teren intravilan, în suprafaţă totală de 367 mp, având nr. cadastral x, preţul acestui imobil fiind de 13.000 RON.

Conform instanţei de fond, martorul PP. împreună cu soţia sa HHHH. au fost nevoiţi să achite preţul acestui teren, în sumă de 13.000 RON, celor doi vânzători, deşi plătiseră contravaloarea terenului şi inculpaţilor A. şi C.. Martorul PP. şi soţia sa HHHH. au dobândit o construcţie nouă şi un teren construibil, plătind familiei C. şi A. suma de 118.000 RON, din care 99.159,66 RON venit impozabil şi 18.840,34 RON TVA. În perioada respectivă, impozitul se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit, a fost de 2.974 RON (99.159,66 RON x 3%), din care cota parte pentru inculpata C. a fost de 1.487 RON (49.580 RON x 3%), iar pentru inculpatul A. a fost de 1.487 RON (49.580 RON x 3%), conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală judiciară, întocmit în cauză.

17. La începutul anului 2009, având intenţia de a-şi cumpăra o casă cu teren, martorei QQ. i-au fost recomandaţi, de un prieten de familie, inculpaţii A. şi C. din cartierul Brestei. Deplasându-se la domiciliul celor doi inculpaţi, pe strada x, din mun. Craiova, martora a purtat discuţii cu aceştia, într-o anexă amplasată în faţa casei, a cărei uşă de acces era poziţionată spre stradă, în incinta căreia funcţiona un bar, stabilind să-i fie prezentată o casă. Însoţită de inculpatul I., fiul inculpaţilor A. şi C., martora QQ. s-a deplasat pe strada x, la o parcelă de teren împărţită în 8 loturi de teren, trei dispuse pe o parte, unde erau construite trei case, şi cinci loturi pe partea opusă, despărţite de o alee de acces.

Pe partea cu cinci loturi de teren, erau construite patru case, iar cea de-a cincia, care se afla în curs de execuţie, i-a fost oferită spre vânzare. În urma negocierilor purtate cu LLL., s-a stabilit ca martora QQ. să cumpere imobilul compus din casa aflată în construcţie şi terenul aferent, în suprafaţă de 160 mp, cu suma de 105.000 RON, cu condiţia ca inculpaţii să o finalizeze la cheie. Astfel, la data de 15.04.2009, între inculpaţii A. şi C., în calitate de promitenţi - vânzători, şi martora QQ., în calitate de promitent - cumpărător, s-a încheiat precontractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/15.04.2009, de către notarul public IIII., care a avut ca obiect imobilul situat în municipiul Craiova, judeţul Dolj, compus din suprafaţa de 162 mp, cota indiviză corespunzătoare din aleea de acces, ce făcea parte din suprafaţa totală de 2.264 mp, şi construcţia ce se afla în curs de execuţie pe acest teren.

Preţul acestui imobil, stabilit la suma de 105.000 RON, a fost achitat integral promitenţilor - vânzători la data încheierii precontractului de vânzare - cumpărare. În cuprinsul precontractului de vânzare - cumpărare s-a menţionat că pe terenul, în suprafaţă de 162 mp, se afla o construcţie în curs de execuţie, fără autorizaţie de construire, care urma să fie finalizată şi predată la cheie, la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, preţul negociat incluzând şi valoarea acestei construcţii, stipulându-se, totodată, ca dată pentru încheierea contractului de vânzare - cumpărare - 01.10.2009.

Deoarece martora QQ. vânduse apartamentul în care locuia, pentru a achita casa cumpărată, în luna mai a anului 2009, împreună cu părinţii săi au fost nevoiţi să se mute în casa, al cărei preţ îl achitase inculpaţilor A. şi C., deşi acest imobil nu era finalizat, în sensul că nu era placat pe exterior, fiind la roşu, nu avea montată balustrada pe sacra din interior, pereţii interiori nu erau zugrăviţi, la mansardă nu era montată instalaţia sanitară pentru baie şi nu era săpată fosa septică.

Din momentul în care martora QQ. şi familia sa s-au mutat în casă, LLL. a sistat lucrările, iar, de fiecare dată când martora le solicita, în special inculpatei C., să-i finalizeze lucrările la locuinţă, conform înţelegerii, şi să perfecteze actele de vânzare - cumpărare, inculpata o amâna, găsind diferite motive. Văzând că LLL. refuza să încheie contractul de vânzare - cumpărare în formă autentică, în anul 2010, martora QQ. i-a chemat în judecată pe inculpaţii A. şi C., solicitând instanţei să valideze precontractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/15.04.2009, de către notarul public IIII., încheiat cu aceştia, să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare - cumpărare şi să-i oblige pe cei doi inculpaţi să finalizeze lucrarea de placare a exteriorului clădirii, iar, în caz contrar, să fie autorizată ea să efectueze lucrarea, pe cheltuiala inculpaţilor A. şi C..

Prin sentinţa civilă nr. 14578/10.10.2011, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2010, a fost admisă acţiunea formulată de QQ., în contradictoriu cu inculpaţii A. şi C., şi a fost constatată valabilitatea convenţiei de vânzare - cumpărare încheiată între A. şi C., în calitate de promitenţi - vânzători, şi QQ., în calitate de promitentă - cumpărătoare, pentru suprafaţa de 190 mp, situată în municipiul Craiova, judeţul Dolj, fiind obligaţi inculpaţii să finalizeze şi lucrarea de placare a exteriorului clădirii situată pe acest teren.

18. La începutul lunii mai a anului 2009, persona vătămată RR. împreună cu fiul său, martorul JJJJ., având intenţia de a-şi cumpăra o casă cu teren, au consultat anunţurile imobiliare din ziarul FFF., luând astfel legătura telefonic cu inculpaţii A. şi C. din cartierul Brestei.

Persona vătămată RR. şi fiul său JJJJ. s-au întâlnit cu inculpaţii A. şi C. la domiciliul acestora din mun. Craiova, str. x, purtând discuţii în barul deţinut de aceştia în instanţa de fond locuinţei, într-o anexă amplasată în faţa casei, a cărei uşă de acces era poziţionată spre stradă, stabilind să le fie prezentată o casă.

În vederea vizionării casei, martorii RR. şi JJJJ. împreună cu inculpata C. şi cu cei doi fii ai acesteia, inculpaţii I., zis CCCC., şi D., s-au deplasat pe strada x, la o parcelă de teren împărţită în 8 loturi, trei dispuse pe o parte, unde erau construite trei case, şi cinci loturi pe partea opusă, unde erau construite patru case, iar a cincea se afla în curs de edificare, despărţite de o alee de acces.

Cu această ocazie inculpatul I., le-a spus persoanei vătămate şi fiului acesteia că cele opt case au fost construite de el şi familia lui, iar, dintre acestea, mai avea de vânzare două case, una din lotul de cinci, care se afla în curs de construire, şi cealaltă, care era finalizată, şi fiind prima din lotul de trei. Persona vătămată RR. fiind nevoită să se mute cât mai repede, întrucât găsise cumpărător pentru apartamentul în care locuia, a ales casa din lotul de trei, deoarece era construită. Casa era tip P+1, placată pe exterior, însă nevopsită, iar în interior nu avea gresie şi parchet, instalaţie sanitară, pereţii fiind daţi doar cu glet.

În urma negocierilor purtate cu membrii familiei x, persona vătămată RR. s-a înţeles cu aceştia să cumpere imobilul compus din casa şi terenul aferent, în suprafaţă de 246 mp, cu suma de 130.000 RON. Astfel, la data de 29.05.2009, a fost încheiat, între inculpata C., în calitate de promitent - vânzător, şi persona vătămată RR., în calitate de promitent - cumpărător, un înscris sub semnătură privată, intitulat "Chitanţă", în cuprinsul căruia s-a menţionat că s-a plătit un avans de 120.000 RON, din preţul stabilit pentru imobilul situat în mun. Craiova, str. x, jud. Dolj, de 130.000 RON, iar până la sfârşitul anului a fost achitată şi diferenţa de 10.000 RON.

În următoarea lună, persona vătămată RR. împreună cu familia sa, după ce au finalizat interiorul casei, s-au mutat în locuinţa, al cărei preţ îl achitase inculpatei C., aşteptând să semneze contractul de vânzare-cumpărare, însă, de fiecare dată când solicita, în special inculpatei C., perfectarea actelor de vânzare - cumpărare, aceasta îl amâna, găsind diferite motive. În această situaţie, persona vătămată RR. a consultat un avocat, acţionând-o în instanţă pe inculpata C., în vederea obţinerii unei hotărâri, care să ţină loc de act autentic de vânzare - cumpărare, cu privire la imobilul al cărui preţ îl achitase integral acesteia.

Pe timpul procesului civil, persona vătămată RR. a primit prin poştă un înscris intitulat "Informare", de la persoana vătămată FF., prin care era înştiinţată că aceasta este proprietarul terenului, pe care LLL. îi construise casa, şi era invitată la discuţii, în vederea rezolvării, pe cale amiabilă, a acestei situaţii, discuţii în cadrul cărora i s-a propus ca, în schimbul sumei de 15.000 de RON, să i se transfere dreptul de proprietate asupra terenului.

Iniţial, martorul RR. nu a dat curs acestei solicitări, însă când a aflat că vecinul său MM. a pierdut procesul cu LLL., a luat legătura cu persoana vătămată FF.. Astfel, la data de 30.03.2015, a fost încheiat între persoana vătămată FF., în calitate de promitent - vânzător, şi persona vătămată RR. şi soţia sa KKKK., în calitate de promitenţi - cumpărători, promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare, care a fost autentificată sub nr. x/30.03.2015, de către notarul public ZZZ., ce a avut ca obiect imobilul compus din suprafaţa de teren, de 246 mp, din terenul intravilan situat în tarlaua x, parcela x, str. x, mun. Craiova, conform actului de dezmembrare nr. 1467/13.06.2014, emis de NNN..

Preţul acestui imobil a fost stabilit la suma de 15.000 RON, din care suma de 10.000 RON a fost achitată promitentului - vânzător la data autentificării promisiunii bilaterale de vânzare - cumpărare, iar diferenţa de 5000 RON trebuia achitată la data perfectării contractului de vânzare - cumpărare în formă autentică - 01.09.2015. Prin contractul de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/16.09.2015, de către notarul public ZZZ., soţii FF. şi UUU. au vândut soţilor RR. şi KKKK. imobilul situat în municipiul Craiova, str. x (fostă Tarlaua 53, Parcela 48), zona D, judeţul Dolj, compus din terenul intravilan, în suprafaţă totală de 291,87 mp, amplasat astfel: corpul nr. 1 situat în municipiul Craiova, str. x (fostă Tarlaua 53, Parcela 48), zona D, judeţul Dolj, compus din teren intravilan în suprafaţă de 246 mp, cu număr cadastral x (pe care a fost construită casa de către LLL.) şi cota de 1/8, respectiv: suprafaţa de 45,87 mp, din imobilul având destinaţia de alee, situat în municipiul Craiova, str. x (fostă Tarlaua 53, Parcela 48), zona D, judeţul Dolj, compus din teren intravilan, în suprafaţă totală de 367 mp, având nr. cadastral x, cu preţul de 15.000 RON.

Conform instanţei de fond, persona vătămată RR. împreună cu soţia sa KKKK. au fost nevoiţi să achite preţul acestui teren, în sumă de 15.000 RON, celor doi vânzători, deşi plătiseră contravaloarea terenului şi inculpaţilor A. şi C.. Persona vătămată RR. şi soţia sa KKKK. au dobândit o construcţie nouă şi un teren construibil, plătind familiei C. şi A. suma de 130.000 RON, din care 109.243,70 RON venit impozabil şi 20.756,30 RON TVA. În perioada respectivă, impozitul se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit, a fost de 3.278 RON (109.243,70 RON x 3%), din care cota parte pentru inculpata C. a fost de 1.639 RON (54.622 RON x 3%), iar cota parte pentru inculpatul A. a fost de 1.639 RON (54.622 RON x 3%), conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală judiciară, întocmit în cauză.

19. Prin înscrisul sub semnătură privată intitulat "Chitanţă", încheiat la data de 27.11.2009, între inculpata C., în calitate de promitentă - vânzătoare, şi martorul SS., în calitate de promitent - cumpărător, inculpata C. se obliga să vândă martorului SS. un teren situat în mun. Craiova, str. x A1, în suprafaţă de 250 mp, cu preţul de 5.000 RON, cu privire la care s-a făcut menţiunea că a fost achitat integral.

Conform instanţei de fond, martorul SS. a dat inculpatei C. pentru acest teren autoturismul său, marca x, pe care l-au evaluat la suma de 5.000 RON, menţionată în cuprinsul chitanţei. Ulterior, inculpata C. nu a mai dat curs solicitărilor martorului SS., în vederea încheierii contractului de vânzare - cumpărare în formă autentică şi nici nu i-a restituit acestuia autoturismul primit sau vreo sumă de bani.

20. Prin înscrisul sub semnătură privată, intitulat chitanţă, datat 25.06.2010, inculpata C., în calitate de promitentă - vânzătoare, se obliga să vândă numitului TT., în calitate de promitent - cumpărător, o casă compusă din o cameră şi sală, cu terenul aferent, în suprafaţă de 150 mp, situată în mun. Craiova, str. x A1, cu preţul de 10.000 de RON, achitat integral în prezenţa a cinci martori.

21. Prin înscrisul sub semnătură privată, intitulat chitanţă, datat 26.06.2010, inculpata C., în calitate de promitentă - vânzătoare, se obliga să vândă numitei UU., în calitate de promitentă - cumpărătoare, un teren, în suprafaţă de 150 mp, situat în mun. Craiova, str. x A, cu preţul de 4.500 de RON, achitat integral în prezenţa a cinci martori.

22. În luna martie a anului 2011, martora VV. împreună cu soţul său au vândut apartamentul proprietate personală, cu suma de 120.000 de RON, iar cu banii obţinuţi au hotărât să cumpere un teren cu casă, scop în care au consultat anunţurile imobiliare de pe internet, unde au găsit un anunţ, prin care se oferea spre vânzare o casă cu teren, situată în mun. Craiova, Calea x, jud. Dolj. Sunând la numărul de telefon indicat în respectivul anunţ, martora VV. a vorbit cu inculpata C., cu care a stabilit o întâlnire pentru a viziona casa şi terenul, pe care aceasta le oferea spre vânzare. Ulterior, martora VV. s-a întâlnit cu inculpata C., care era însoţită de fiul acesteia, inculpatul I.. Cei doi i-au prezentat martorei un teren situat în cartierul Cernele, pe Calea x, în suprafaţă de aproximativ 400 mp, pe care erau în curs de construire două case, prima era la stadiul de parter, iar cealaltă avea fundaţia turnată. Cu această ocazie, inculpata C. i-a spus martorei că terenul îi aparţinea unei rude îndepărtate, cu care se înţelesese să construiască pe acesta două case, pe care urma să le vândă, iar din banii obţinuţi să-i plătească acesteia contravaloarea terenului. Având în vedere că şi sora martorei dorea să-şi vândă apartamentul, pentru a-şi cumpăra o casă, martora VV. a stabilit cu inculpata C. ca aceasta să edifice la cheie cele două case şi să-i plătească împreună cu sora sa, pentru teren şi cele două case, suma totală de 140.000 de RON, câte 70.000 RON fiecare.

La data de 11.04.2011, martora VV. a mers împreună cu inculpata C. la biroul notarului public IIII., pentru a cumpăra terenul, unde s-au întâlnit cu persoana, care era proprietarul acestui teren, pe nume LLLL.. Astfel, la acest birou notarial a fost încheiat între numita LLLL., în calitate de vânzător, şi numita VV., în calitate de cumpărătoare, contractul de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr. x/11.04.2011, de către notarul public IIII., care a avut ca obiect terenul extravilan, situat în mun. Craiova, Cernele, satul Rovine, Tarlaua 46, Parcelele 70 şi 71, judeţul Dolj, compus din suprafaţa exclusivă de 322 mp, cu nr. cadastral x, înscrisă în cartea funciară nr. x a localităţii Craiova, şi suprafaţa indiviză de 81 mp, din drumul de acces, cu nr. cadastral x, în suprafaţă totală de 2.422mp, înscrisă în cartea funciară nr. x a localităţii Craiova

Preţul acestui teren a fost stabilit la suma de 8.040 euro, plătiţi integral la data autentificării contractului de vânzare - cumpărare, la cursul din data plăţii de 1 euro = 4,1146 RON, vânzătoarei LLLL.. La momentul încheierii contractului de vânzare - cumpărare, soţii WW. şi VV. i-au plătit şi inculpatei C. suma de 5.000 de RON. După semnarea contractului de vânzare-cumpărare, martora VV. împreună cu soţul său WW. am mers la locuinţa inculpatei C., unde a fost încheiat între numitul WW. şi S.C. MMMM. S.R.L., reprezentată de inculpata C., contractul de prestări servicii nr. x din 11.04.2011. Obiectul acestui contract l-a constituit construirea unei case, în regim P+M, finisată, termenul de finalizare fiind 11.05.2011, iar preţul prestaţiilor fiind stabilit la suma de 35.000 RON. Cu ocazia încheierii acestui contract, soţii WW. şi VV. i-au plătit inculpatei C. suma de 35.000 de RON.

Conform instanţei de fond, din verificările efectuate în baza de date ANAF FISCNET a rezultat că S.C. MMMM. S.R.L., CUI: x, a depus declaraţii, deconturi de TVA şi situaţii financiare (bilanţuri) până la finalul anului 2010, pentru anul 2011, când apare ca încheiat contractul de prestări de servicii menţionat mai sus, această firmă nu a depus niciun fel de declaraţii fiscale, deconturi de TVA sau situaţii financiare anuale, din care să rezulte că ar fi desfăşurat activitate, după cum reiese din anexele C1 şi C2 la raportul de constatare întocmit în cauză de către inspectorii anifraudă din cadrul Parchetului de pe lângă instanţa de fond de Apel Craiova.

Cu ocazia audierii în cauză, martora VV. a arătat că, deşi soţul său WW. a încheiat contractul de prestări servicii nr. x, din 11.04.2011, cu inculpata C., în calitate de asociat unic şi administrator la S.C. MMMM. S.R.L., nu a primit nicio factură de la această firmă, pentru suma de 40.000 RON, pe care i-a plătit-o inculpatei, iar terminarea construirii casei şi finisarea acesteia a fost făcută de către membrii familiei x.

În luna iulie a anului 2011, martora VV. s-a mutat în casa construită de LLL., deşi aceasta nu era finalizată conform înţelegerii, iar cu privire la actele de construire a casei inculpata C. i-a spus că nu a putut să obţină autorizaţia de construire, deoarece terenul era extravilan, asigurând-o că, în momentul în care va deveni intravilan, se va ocupa de întocmirea actelor.

Conform instanţei de fond, în anul 2011, inculpata C. a încasat suma de 40.000 RON de la soţii WW. şi VV., pentru vânzarea unei case construită pe un teren achiziţionat de la o altă persoană. Martora VV. şi soţul său WW. au dobândit o construcţie nouă, plătind familiei C. şi A. suma de 40.000 RON, din care 32.258,07 RON venit impozabil şi 7.741,93 RON TVA. În perioada respectivă, impozitul se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit, a fost de 968 RON (32.258,07 RON x 3%), din care cota parte pentru inculpata C. a fost de 484 RON (16.129 RON x 3%), iar pentru inculpatul A. a fost de 484 RON (16.129 RON x 3%), conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală judiciară, întocmit în cauză.

23. În luna aprilie 2011 martorul XX. a negociat cu inculpata C. construirea unei case pe terenul achiziţionat de cumnata sa VV., pentru suma de 70.000 RON. La data de 22.06.2011 a fost încheiat un contract de prestări servicii între martorul XX. şi S.C. MMMM. S.R.L., societate care avea ca asociat unic şi administrator pe inculpata C. şi care a semnat pentru această firmă contractul de prestări - servicii, obiectul contractului fiind construirea unei case în regim P+M, finisată la roşu, iar termenul de finalizare era data de 23.07.2011.

Preţul construirii casei a fost stabilit la suma de 61.000 RON, din care, la momentul semnării contractului, martorul XX. i-a plătit inculpatei C. suma de 40.000 de RON, iar diferenţa trebuia să-i fie achitată la finalizarea lucrării.

Potrivit declaraţiei martorului XX., din suma de 70.000 RON, stabilită iniţial, a fost scăzut preţul terenului, de aproximativ 9.000 RON, pe care cumnata sa VV. îl achitase proprietarului terenului pe care urma să-i fie construită casa.

La data de 15.07.2011, când stadiul construcţiei era la nivelul de parter, martorul XX. i-a mai achitat inculpatei C. şi diferenţa de 21.000 RON, încheindu-se, în acest sens, un act adiţional la contractul de prestări de servicii. După primirea banilor, de către inculpata C., lucrările la construirea casei au fost abandonate, aceasta fiind edificată numai la stadiul de parter. Cu ocazia audierii în cauză martorul XX. a arătat că, deşi a încheiat contractul de prestări servicii cu S.C. MMMM. S.R.L., nu i-a fost emisă nicio factură de această firmă pentru sumele de bani achitate inculpatei C..

Conform instanţei de fond, în anul 2011, familia C. şi A. a încasat suma de 61.000 RON de la martorul XX., pentru construirea şi vânzarea unei case, fără a finaliza lucrările, fără a întocmi documente pentru lucrările executate ca persoană fizică ori în numele S.C. MMMM. S.R.L. (situaţii de lucrări, rapoarte de lucru, etc.) şi fără a restitui suma încasată.

24. În toamna anului 2011, din cauza unor probleme personale, martorul YY. a fost nevoit să-şi vândă apartamentul în care locuia, iar, după vânzarea apartamentului, a rămas cu suma de 60.000 de RON, bani cu care intenţiona să-şi achiziţioneze o casă. Căutând case de vânzare, martorul YY. a ajuns pe strada x din mun. Craiova, unde în faţa unui bar/magazin, ce era amplasat în instanţa de fond unei case, l-a cunoscut pe inculpatul I., zis CCCC., şi pe mama acestuia, inculpata C., pe care i-a întrebat dacă în zonă erau case de vânzare. La poarta respectivei locuinţe şi-a făcut apariţia şi inculpatul A., pe care martorul îl cunoştea, fiind coleg de serviciu cu acesta, în urmă cu mai mult timp, la R.A.T. Craiova, unde A. lucrase ca şofer. Cu această ocazie, membrii familiei x i-au spus martorului YY. că au o casă de vânzare pe str. x, cu terenul aferent, în suprafaţă de 200 de mp, pe care i-au prezentat-o, martorul constatând că locuinţa era în regim parter, nu era finalizată la interior, în sensul că în cele două camere, în baie şi bucătărie nu erau turnate şapele, instalaţia sanitară nu era finalizată, pereţii erau decât tencuiţi şi daţi cu glet, cele patru uşi din interior erau corfite, iar pe exterior casa era placată cu polistiren, fără a fi zugrăvită. Întrebându-i dacă deţineau acte pe teren şi casă, aceştia i-au arătat martorului o chitanţă de mână, prin care achiziţionaseră terenul, asigurându-l că urmează să întocmească actele pentru acest imobil.

În urma negocierilor purtate cu membrii familiei x, martorul YY. a convenit să le plătească acestora suma de 50.000 de RON pentru imobilul care i-a fost prezentat, urmând ca finisarea la interior a locuinţei să o realizeze cu banii proprii. Astfel, la data de 18.11.2011, a fost încheiat un înscris sub semnătură privată, intitulat "Chitanţă", între inculpaţii A. şi C., în calitate de promitenţi - vânzători, şi martorul YY., în calitate de promitent - cumpărător, pentru imobilul situat în mun. Craiova, str. x A, jud. Dolj, preţul acestei tranzacţii fiind stabilit la suma de 50.000 RON, din care, la data semnării chitanţei, s-a plătit promitenţilor - vânzători suma de 45.800 RON, urmând ca diferenţa, de 4.200 RON, să le fie achitată până la data de 01.05.2012, dată stabilită pentru încheierea contractului de vânzare - cumpărare în formă autentică.

Până în primăvara anului 2012, martorul YY. a achitat inculpaţilor A. şi C., în mai multe tranşe, şi diferenţa de 4.200 RON, însă, ulterior, soţii A. şi x nu şi-au mai respectat obligaţia contractuală, de a încheia contractul de vânzare - cumpărare în formă autentică, deşi, din luna noiembrie 2011, au pus imobilul la dispoziţia promitentului - cumpărător YY..

La data de 30.04.2012, inculpatul I. i l-a prezentat martorului YY. pe inculpatul J., avocat în cadrul Baroului Dolj, despre care i-a spus că se va ocupa de perfectarea actelor de vânzare - cumpărare, fiind încheiat între avocatul J. şi martorul YY. contractul de asistenţă juridică nr. x/30.04.2012. Cu această ocazie, martorul YY. i-a achitat inculpatului J. suma de 500 RON din onorariul prevăzut în contract, de 1000 RON, însă acesta nu a făcut nici un demers pentru a-l ajuta pe martor, în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică. Deşi în cuprinsul contractului de asistenţă juridică se menţionează că avocatul J. îl va asista pe martorul YY. la Judecătoria Craiova, acesta nu a formulat nici o acţiune civilă în numele clientului său YY. la această instanţă, interesul său fiind să ajute LLL., cu care colabora de mult timp, iar nu pe clientul său YY..

25. La data de 19.04.2012, la Biroul Notarilor Publici Asociaţi NNNN. şi OOOO., a fost încheiată, între inculpatul A., în calitate de promitent - vânzător, şi S.C. ZZ. S.A. Bucureşti (reprezentată prin mandatar PPPP.), în calitate de promitent - cumpărător, promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare, autentificată sub nr. x/19.04.2012, care a avut ca obiect terenurile arabile, în suprafaţă totală de 29.600 mp, situate în extravilanul comunei Orodel, satul Călugărei, judeţul Dolj, terenuri dobândite de inculpatul A. prin reconstituirea dreptului de proprietate, în baza legii nr. 18/1991, în calitate de moştenitor al părinţilor săi QQQQ. şi C.. În cuprinsul promisiunii bilaterale de vânzare - cumpărare s-a menţionat că preţul total al tranzacţiei a fost stabilit la suma de 7.696 RON, sumă achitată integral la data autentificării actului.

La data de 30.01.2013, a fost încheiat contractul de vânzare, autentificat sub nr. x/30.01.2013, de către notarul public RRRR., la SSSS., prin care A., prin mandatar TTTT., în calitate de vânzător, a vândut către S.C. ZZ. S.A., reprezentată tot de către TTTT., în calitate de cumpărătoare, suprafaţa de 21.000 mp teren arabil extravilan, situat în judetul Dolj, cu preţul de 5.460 RON, menţionat ca fiind încasat integral de cumpărător, la data încheierii promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare. Pentru această tranzacţie s-a achitat un impozit pe venitul din transferul proprietăţii imobiliare în sumă de 107 RON, calculat la o bază impozabilă de 5.397 RON, evaluată conform Ghidului pentru stabilirea valorilor orientative ale proprietăţilor imobiliare Dolj. Pentru diferenţa dintre suma încasată efectiv de către inculpatul A. şi cea asupra căreia s-a calculat impozitul pe venit (7.696 RON – 5.397 RON = 2.299 RON), inculpatul datora o diferenţă de impozit de 46 RON (2.299 RON x 2%).

Conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală întocmit în cauză, din analiza acestor tranzacţii, privind vânzările de bunuri imobile derulate de inculpaţii A. şi C., au reieşit următoarele:

- un număr de patru tranzacţii au fost finalizate prin încheierea de contracte de vânzare-cumpărare de către inculpaţii A. şi C. cu X., Y. şi Z., BB., S.C. ZZ. S.A., cea din urmă încheiată în nume propriu de către inculpatul A. (suma încasată de cei doi inculpaţi fiind de 127.196 RON, iar suma declarată la birourile notariale de 56.460 RON);

- un număr de opt tranzacţii au fost finalizate prin încheierea de contracte de vânzare-cumpărare numai pentru terenuri, de către proprietarii acestora, alţii decât inculpaţii A. şi C., cu CC., DD., soţii GG. şi HH., soţii MM. şi NN., OO., PP., soţii RR. şi KKKK., soţii VV. şi WW. (suma încasată de inculpaţii A. şi C., cu titlu de contravaloare a terenurilor, care apoi au făcut obiectul contractelor de vânzare - cumpărare, şi a construcţiilor edificate pe aceste terenuri, fiind de 830.000 RON, iar suma declarată la birourile notariale, cu ocazia încheierii contractelor de vânzare - cumpărare, numai cu privire la terenuri, a fost 113.408 RON);

- în cazul unei tranzacţii, încheiate de inculpaţii A. şi C. cu QQ., transferul dreptului de proprietate a fost soluţionat prin hotărârea judecătorească nr. 14578/10.10.2011, pronunţată de Judecătoria Craiova, (suma încasată de cei doi inculpaţi fiind de 105.000 RON);

- un număr de 10 tranzacţii nu s-au finalizate prin încheierea de acte autentice de vânzare - cumpărare, cele încheiate de inculpaţii A. şi C. cu EE., II., JJ., KK., LL., SS., TT., UU., XX. şi YY. (sumă încasată de cei doi inculpaţii fiind de 544.075 RON, iar suma declarată 0 RON);

- un număr de două tranzacţii nu s-au finalizate prin încheierea de acte autentice, fiind restituite, în baza unor hotărâri judecătoreşti, sumele încasate de inculpaţii A. şi C. către AA. şi FF. (suma încasată a fost de 171.959, iar sumă restituită a fost de 169.000 RON).

Instanţa de fond a analizat în considerentele sentinţei apelate situaţia juridică a impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal realizate de inculpaţii A. şi C..

Impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal a fost datorat de persoanele fizice începând cu data de 04.06.2005, conform O.U.G. nr. 138/2004 (aprobată prin Legea 163/2005), care modifica Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, potrivit căreia s-a introdus CAPITOLUL VIII¹- venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, lege aplicabilă pentru perioada care face obiectul cercetărilor în prezenta cauză.

§ Pentru anul 2005,

- prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului impozabil determinat ca diferenţa favorabilă dintre valoarea de înstrăinare a proprietăţilor imobiliare, terenuri şi/sau construcţii, şi valoarea de bază a acestora;

§ Pentru perioada 01.01.2006 - 31.12.2015

a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:

- 3% până la valoarea de 200.000 RON inclusiv;

- peste 200.000 RON, 6.000 RON + 2% calculat la valoarea ce depăşea 200.000 RON inclusiv;

b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:

- 2% până la valoarea de 200.000 RON inclusiv;

- peste 200.000 RON, 4.000 RON + 1% calculat la valoarea ce depăşea 200.000 RON inclusiv.

În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al desmembrămintelor acestuia se realiza prin hotărâre judecătorească sau prin altă procedură, impozitul trebuia calculat şi încasat de către organul fiscal competent. Instanţele judecătoreşti care au pronunţat hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile aveau obligaţia de a comunica organului fiscal competent hotărârea şi documentaţia aferentă, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii. Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească, contribuabilul avea obligaţia de a declara venitul obţinut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului.

Conform instanţei de fond, inculpaţii A. şi C. au realizat venituri impozabile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, în perioada anilor 2005 - 2012, din tranzacţiile încheiate cu următoarele persoane: soţii Y. şi Z., BB., CC., DD., soţii GG. şi HH., soţii MM. şi NN., OO., PP., RR., soţii VV. şi WW., iar inculpatul A. şi din tranzacţia imobiliară încheiată cu S.C. ZZ. S.A.

În perioada 2005 - 2012 s-a aflat în vigoare Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, iar veniturile obţinute de soţii A. şi C. nu au fost declarate, în totalitate, nici la birourile notariale, nici la organele fiscale.

Astfel, la tranzacţiile derulate cu soţii Y. şi Z., BB. şi S.C. ZZ. S.A., cărora inculpaţii C. şi A. le-au vândut case şi/sau terenuri, prin încheierea de contracte de vânzare - cumpărare la birourile notariale, sumele de bani încasate în realitate de aceştia (97.196 RON) au fost mult mai mari decât cele declarate în cuprinsul contractelor de vânzare - cumpărare, prin care s-a transmis dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile (26.460 RON).

De asemenea, la tranzacţiile derulate cu CC., DD., soţii GG. şi HH., soţii MM. şi NN., OO., PP., RR. şi soţii VV. şi WW., inculpaţii C. şi A. au construit şi au predat cumpărătorilor construcţii noi - case de locuit, în diferite stadii de finalizare, împreună cu terenurile aferente, iar, după primirea banilor pe aceste imobile, nu au mai făcut nici un demers, timp de mai mulţi ani, în vederea obţinerii autorizaţiilor de construire pentru case.

Mai mult, în cazul tranzacţiilor încheiate cu CC. şi DD., inculpaţii A. şi C. i-au convins pe cumpărători să încheie contractele de vânzare - cumpărare cu proprietarul terenurilor - numitul PPP., pe care inculpaţii au edificat casele, tocmai pentru a ascunde veniturile obţinute din transferul acestor proprietăţi imobiliare.

În cazul acestor tranzacţii, promitenţii - cumpărători ai imobilelor, compuse din construcţii cu terenurile aferente, au încheiat contracte de vânzare - cumpărare doar pentru terenuri, fie cu proprietarul terenurilor - situaţia promitentelor - cumpărătoare CC. şi DD., care au încheiat contractele de vânzare - cumpărare cu PPP., fie cu numitul FF., persoană care a dobândit ulterior, prin executare silită, de la cei doi inculpaţi, terenurile pe care aceştia, în urmă cu mai mulţi ani, construiseră case pentru cumpărătorii - soţii GG. şi HH., soţii MM. şi NN., OO., PP., RR. şi soţii VV. şi WW.. Deoarece contractele de vânzare - cumpărare au avut ca obiect, în această situaţie, numai terenurile, preţurile menţionate în cuprinsul acestor contracte de vânzare - cumpărare au fost mult mai mici (113.408 RON) faţă de sumele încasate, în realitate, de inculpaţii C. şi A. din derularea acestor tranzacţii (830.000 RON).

Prin acest mod de operare inculpaţii C. şi A. au ascuns o mare parte din veniturile realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, în sumă de 392.517 RON inculpata C. şi în sumă de 394.816 RON inculpatul A., urmarea constând în sustragerea de la plata, de la bugetul consolidat al statului, a sumei de 14.173 RON de către inculpata C., şi a sumei de 14.220 RON de către inculpatul A., conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală întocmit în cauză.

Conform instanţei de fond, pentru fiecare tranzacţie în parte, situaţia poate fi sintetizată, în format tabelar, astfel:

Nr. crt.

Cumpărător

Venituri nedeclarate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

Impozit pe venit nedeclarat

Venituri nedeclarate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

Impozit pe venit nedeclarat

1 Y. şi Z. 17250 1725 17250 1725

2 BB. 17000 1700 17000 1700

3 CC. 22000 660 22000 660

4 DD. 16714 501 16714 501

5 GG. HH. 42500 1275 42500 1275

6 MM. NN. 84034 2521 84034 2521

7 OO. 72689 2181 72689 2181

8 PP. 49580 1487 49580 1487

9 RR. 54622 1639 54622 1639

10 VV. WW. 16129 484 16129 484

11 S.C. ZZ. S.A. 2299 47 0 0

TOTAL 394.816 14.220 392.517 14.173

Instanţa de fond a analizat în considerentele sentinţei apelate obligaţiile fiscale ale inculpaţilor A. şi C. în privinţa taxei pe valoarea adăugată cu privire la veniturile realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Potrivit art. 125¹ alin. (1) pct. 18 raportat la art. 127 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, persoana impozabilă reprezintă persoana fizică care realizează o activitate economică din exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, dacă acţionează ca atare, de o manieră independentă, şi activitatea respectivă este desfăşurată în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate, în sensul art. 127 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Conform pct. 3 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal, obţinerea de venituri de către persoanele fizice din vânzarea locuinţelor proprietate personală sau a altor bunuri, care sunt folosite de către acestea pentru scopuri personale, nu va fi considerată activitate economică, cu excepţia situaţiilor în care se constată că activitatea respectivă este desfăşurată în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate în sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal.

Din punct de vedere fiscal, operaţiunile au caracter de continuitate atunci când nu pot fi considerate operaţiuni ocazionale. Conform instanţei de fond, prin urmare, nu intră în sfera de aplicare a TVA, operaţiunile de vânzare a construcţiilor şi terenurilor proprietate personală, efectuate în scop personal şi doar ocazional, indiferent de valoarea acestora, aceste operaţiuni nefiind considerate în aria activităţilor economice.

Persoanele fizice care realizează operaţiuni imobiliare din vânzarea de construcţii şi terenuri, devin persoane impozabile, dacă operaţiunile realizate au caracter de continuitate. Livrările de construcţii şi terenuri, scutite de taxă conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, sunt avute în vedere, atât la stabilirea caracterului de continuitate al activităţii economice, cât şi la calculul plafonului de scutire prevăzut la art. 152 din Codul fiscal. Conform prevederilor pct. 3 alin. (4) şi alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la art. 127 din Codul fiscal, în cazul construirii de bunuri imobile de către persoanele fizice, în vederea vânzării, activitatea economică este considerată începută în momentul în care persoana fizică respectivă intenţionează să efectueze o astfel de activitate, iar intenţia persoanei respective trebuie apreciată în baza elementelor obiective, de exemplu, faptul că aceasta începe să angajeze costuri şi/sau să facă investiţii pregătitoare iniţierii activităţii economice. Activitatea economică este considerată continuă din momentul începerii sale, incluzând şi livrarea bunului sau părţilor din bunul imobil construit, chiar dacă este un singur bun imobil.

În cazul achiziţiei de terenuri şi/sau de construcţii de către persoana fizică în scopul vânzării, livrarea acestor bunuri reprezintă o activitate cu caracter de continuitate dacă persoana fizică realizează mai mult de o singură tranzacţie în cursul unui an calendaristic. Totuşi, dacă persoana fizică derulează deja construcţia unui bun imobil în vederea vânzării, conform alin. (4), activitatea economică fiind deja considerată începută şi continuă, orice alte tranzacţii efectuate ulterior nu vor mai avea caracter ocazional. Deşi prima livrare este considerată ocazională, dacă intervine o a doua livrare în cursul aceluiaşi an, prima livrare nu va fi impozitată, dar va fi luată în considerare la calculul plafonului prevăzut la art. 152 din Codul fiscal. Livrările de construcţii şi terenuri, scutite de taxă conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, sunt avute în vedere, atât la stabilirea caracterului de continuitate al activităţii economice, cât şi la calculul plafonului de scutire prevăzut la art. 152 din Codul fiscal.

Conform instanţei de fond, la determinarea plafonului de scutire se are în vedere volumul vânzărilor realizate într-un an fiscal, cu luarea în calcul inclusiv a primei tranzacţii. Dacă persoana fizică se înregistrează în scopuri de TVA, are toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din legislaţia referitoare la TVA, şi anume: devenind persoană impozabilă trebuie să plătească TVA la buget, dar are şi dreptul sa deducă taxa aferentă cumpărărilor de bunuri şi servicii, destinate activităţii sale economice. Potrivit pct. 3 alin. (4) şi alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la art. 127 din Codul fiscal, în cazul în care bunurile imobile sunt deţinute în coproprietate de o familie, dacă există obligaţia înregistrării în scopuri de taxă pentru vânzarea acestor bunuri imobile, unul dintre soţi va fi desemnat să îndeplinească această obligaţie, iar plafonul de scutire se calculează în acest caz pe familie.

Din situaţia de fapt se poate observa că inculpaţii C. şi A. au desfăşurat o activitate economică, cu caracter de continuitate, în perioada 2004 - 2012. Relevant în acest sens este faptul că, imediat după ce au achiziţionat terenuri, inculpaţii A. şi C. au procedat la lotizarea suprafeţelor de teren şi realizarea de construcţii noi pe acestea, încasând bani de la persoanele interesate să cumpere aceste imobile, în baza antecontractelor de vânzare - cumpărare încheiate cu acestea, încă din perioada în care construcţiile se aflau în diferite stadii de edificare. Mai mult, în vederea vânzării imobilelor, compuse din construcţiile noi cu terenurile aferente, inculpaţii A. şi C. au colaborat cu diferite agenţii imobiliare, precum S.C. HHH. S.R.L. şi S.C. AAAA. S.R.L., relevante în acest sens fiind declaraţiile agenţilor imobiliari GGG. şi UUUU..

Instanţa de fond reţine astfel, cu ocazia audierii în cauză, că martorii GGG. şi UUUU. au arătat că, la momentul prezentării la sediul agenţiei imobiliare S.C. HHH. S.R.L., inculpata C. le-a spus că se ocupă cu construirea şi vânzarea de case, dorind să colaboreze cu această agenţie, pentru a reuşi să vândă casele ce urma să le edifice. În perioada următoare începerii acestei colaborări, inculpata C. a venit la sediul agenţiei cu potenţiali clienţi care, la acel moment, nu dispuneau de banii necesari achiziţionării caselor, dar doreau să-şi vândă apartamentele în care locuiau, iar, cu banii obţinuţi, să-şi cumpere case construite de LLL.. Prin intermediul agenţiei au fost vândute apartamentele potenţialilor clienţi, apoi la sediul agenţiei s-au încheiat antecontracte de vânzare - cumpărare între inculpata C. şi aceste persoane, antecontracte care au avut ca obiect imobile compuse din terenuri şi case. Cei doi martori au mai arătat că, de obicei, la momentul încheierii antecontractelor de vânzare - cumpărare, casele oferite spre vânzare se aflau în curs de edificare, ocazie cu care promitenţii - cumpărători plăteau un avans, urmând ca restul de bani să-i plătească la momentul finalizării construirii caselor.

Conform instanţei de fond, împrejurarea că inculpaţii A. şi C. au ascuns veniturile realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal reiese din faptul că, în cazul contractelor de vânzare - cumpărare încheiate la notariate, sumele de bani declarate de aceştia în faţa notarilor publici (26.460 RON), au fost cu mult mai mici decât cele pe care le-au încasat în realitate (97.196 RON), precum în cazul tranzacţiilor derulate cu soţii Y. şi Z., BB. şi S.C. ZZ. S.A. De asemenea, în cazul tranzacţiilor derulate cu JJ., soţii GG. şi HH., soţii MM. şi NN., OO., KK., PP., RR. şi soţii VV. şi WW., cei doi inculpaţi, după ce au încasat preţul imobilelor de la promitenţii - cumpărători, au refuzat, sub diferite pretexte, încheierea contractelor de vânzare - cumpărare, timp de mai mulţi ani, tocmai pentru a nu declara la birourile notariale sumele de bani încasate în urma acestor tranzacţii.

Conform instanţei de fond, totodată, în cazul tranzacţiei încheiate cu DD., inculpata C. a determinat-o pe aceasta să încheie contractul de vânzare - cumpărare la notariat cu numitul PPP., proprietarul terenului pe care construise casa, deşi inculpata a fost cea care a primit preţul de la cumpărătoarea DD., atât pentru casă, cât şi pentru teren. De această dată, inculpata C. s-a înţeles cu proprietarul terenului, numitul PPP., ca acesta să încheie contractul de vânzare - cumpărare, în numele său, numai cu privire la teren, iar ea să-i înmâneze banii primiţi pentru teren de la cumpărătoarea DD., tocmai pentru a nu figura în actul de vânzare - cumpărare ca fiind persoana care a transferat, în realitate, dreptul de proprietate asupra construcţiei edificate pe acest teren şi a fi nevoită să plătească taxele şi impozitele la veniturile obţinute în urma acestui transfer imobiliar. Inculpata C. a procedat la fel şi în cazul tranzacţiei încheiate cu numita CC..

Având în vedere valoarea sumelor încasate cronologic pentru tranzacţiile încheiate cu X., soţii Y. şi Z., OO., BB., RR., DD., CC., TT., YY., PP., LL., KK., JJ., UU., soţii GG. şi HH., QQ., II., AA., EE., soţii VV. şi WW. XX., SS., S.C. ZZ. S.A. şi soţii MM. şi NN., plafonul de scutire de taxă pe valoarea adăugată prevăzut de Legea nr. 571/2003 a fost depăşit de către inculpaţii A. şi C. în luna aprilie 2008, lună în care aceştia au realizat, pe cumulat, de la începutul anului, venituri în sumă de 203.000 RON, plafonul fiind la acea dată de 35.000 euro (119.000 RON).

Conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală întocmit în cauză, până la data de 10 mai 2008, inculpaţii A. şi C. trebuiau să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, urmând ca, de la data de 01 a lunii următoare (01.06.2008) să devină persoană impozabilă, înregistrată în scopuri de TVA, dată de la care trebuiau să colecteze TVA pentru livrările de terenuri şi case de locuit construite sau în curs de construire şi să-şi exercite dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată, achitată pentru achiziţiile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.

În perioada 2004 – 2012, valoarea sumelor încasate de inculpaţii A. şi C. din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal a fost de 1.778.230 RON (1.000 dolari + 1.775.271), din care, pentru suma de 169.000 RON (19.000 RON - AA. şi 150.000 RON – FF.), promitenţi - cumpărători AA. şi FF. au obţinut în instanţă rezoluţiunea antecontractelor încheiate, fiind obligaţi inculpaţii la restituirea acestor sume, care au fost recuperate de cei doi promitenţi - cumpărători.

Din această cauză sumele de 19.000 RON şi 150.000 RON nu au mai fost incluse în baza impozabilă pentru calculul TVA de către expertul contabil şi consultantul fiscal, rezultând că suma totală a veniturilor încasate de inculpaţii A. şi C. din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal, pe perioada 2004 - 2012, a fost de 1.609.230 RON.

Inculpaţii A. şi C. nu au depus la dosarul cauzei documente justificative, din care să rezulte că au efectuat achiziţii, în scopul realizării de venituri, pentru care taxa pe valoarea adăugată să poată fi considerată deductibilă, astfel încât, în aceste condiţii, prin raportul de expertiză contabilă şi fiscală întocmit în cauză s-a considerat că taxa pe valoarea adăugată de plată către bugetul de stat a fost egală cu taxa pe valoarea adăugată colectată, respectiv 158.634 RON.

Conform instanţei de fond, pentru fiecare an în parte, din actele dosarului rezultă următoarea baza impozabilă nedeclarată şi TVA sustrasă de la plată de către inculpaţii A. şi C.:

Anul

Total sume încasate

Din care: sume încasate cu TVA inclus din care:

TVA deductibilă

TVA de plată

Bază impozabilă

TVA colectată

2004 30.000

2005 111.459

2006 84.000

2007 110.575

2008 732.000 428.000 359.664 68.336 68.336

2009 355.500 355.500 298.739 56.761 56.761

2010 27.000 27.000 22.689 4.311 4.311

2011 146.800 146.800 118.387 28.413 28.413

2012 11.896 4.200 3.387 813 813

TOTAL 1.609.230 961.500 802.866 158.634 158.634

Pentru cumpărători, baza impozabilă nedeclarată şi TVA colectată de către inculpaţii A. şi C. a fost următoarea:

Nr. Crt. Cumpărător Total sume încasate în RON Din care sumă încasată cu TVA inclus Din care: Bază impozabilă TVA colectată

1 VV. şi WW. 40.000 40.000 32.258 7.742

2 Y. şi Z. 44.500 0 0 0

3 OO. 173.000 173.000 145.378 27.622

4 BB. 45.000 0 0 0

5 RR. 130.000 130.000 109.244 20.756

6 DD. 40.000 0 0 0

7 CC. 44.000 0 0 0

8 TT. 10.000 10.000 8.403 1.597

9 YY. 50.000 50.000 40.323 9.677

10 PP. 118.000 118.000 99.160 18.840

11 LL. 2.000 0 0 0

12 FF. 0 0 0 0

13 KK. 112.500 0 0 0

14 JJ. 185.000 185.000 155.462 29.538

15 UU. 4.500 4.500 3.782 718

16 GG. şi HH. 85.000 0 0 0

17 QQ. 105.000 105.000 88.235 16.765

18 D. şi I. 0 0 0 0

19 II. 3.500 0 0 0

20 AA. 2.959 0 0 0

21 EE. 110.575 0 0 0

22 XX. 61.000 61.000 49.194 11.806

23 SS. 5.000 5.000 4.202 798

24 S.C. ZZ. S.A. 7.696 0 0 0

25 MM. şi NN. 200.000 80.000 67.227 12.773

26 X. 30.000 0 0 0

VVVV. 1.609.230 961.500 802.867 158.633

Instanţa de fond a precizat că diferenţa de un leu între TVA colectată, prezentată în primul tabel (pe ani), şi respectiv pe cumpărători, în cel de-al doilea tabel, rezultă din rotunjirile sumelor pe care expertul le-a efectuat la calculul TVA în cazul situaţiei prezentate pe cumpărători.

Astfel, instanţa de fond a constatat că inculpaţii C. au fost plătitori de TVA pentru veniturile realizate din livrările de terenuri şi case de locuit construite pentru cumpărătorii JJ., MM. şi NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV. şi WW., XX. şi YY., sustrăgându-se de la plata TVA, pe care trebuiau să o vireze la bugetul de stat, în sumă totală de 158.634 RON.

· Faţă de cele ce preced, instanţa de fond a constatat în drept (pct. I.1 şi II.1), următoarele:

I.1 Fapta săvârşită de către inculpatul A. constând în aceea că, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, s-a sustras de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, în perioada anilor 2005 - 2012, cu ocazia vânzării imobilelor pentru care au fost încheiate contractele de vânzare - cumpărare autentificate sub nr. x/17.08.2005, nr. y/20.10.2005, nr. z/06.06.2007, nr. w/06.06.2007, nr. t/18.09.2015, nr. s/29.08.2014, nr. q/13.06.2014, nr. r/30.12.2014, nr. 2592/16.09.2015, nr. 2175/11.04.2011 şi nr. 179/30.01.2013, către numiţii Y., Z., BB., CC., DD., GG., HH., MM., NN., OO., PP., RR., VV., WW. şi S.C. ZZ. S.A., ascunzând preţul real de vânzare al imobilelor către cumpărătorii anterior menţionaţi, sustrăgându-se astfel de la plata impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, în sumă totală de 14.220 RON, iar în perioada anilor 2008 - 2012, cu ocazia încheierii celor 12 tranzacţii imobiliare cu numiţii JJ., MM. şi NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV. şi WW., XX. şi YY., inculpaţii A. şi C., au ascuns preţul real al acestor tranzacţii, sustrăgându-se de la plata TVA, care trebuia virată la bugetul de stat, în sumă totală de 158.634 RON, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de evaziune fiscală formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a)din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. .

În speţă, infracţiunea de evaziune fiscală există, a fost săvârşită de către inculpat, dar acesta nu răspunde penal, întrucât este incidentă o cauză de încetare a procesului penal, respectiv cea prevăzută de art. 16 ali. 1 lit. f) teza a III-a C. proc. pen.

Astfel, după trimiterea în judecată, a intervenit decesul inculpatului A., şi, ca urmare, instanţa de fond a dispus, în temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a III-a C. proc. pen., încetarea procesului penal privind pe inculpatul A., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. .

În ceea ce priveşte acţinea civilă a cauzei, instanţa de fond, în temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) şi (5) C. proc. pen., a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de Statul Român reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova.

II.1. Fapta săvârşită de către inculpata C. constând în aceea că, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, de a se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, în perioada anilor 2005 - 2012, cu ocazia vânzării imobilelor, pentru care au fost încheiate contractele de vânzare - cumpărare autentificate sub nr. x/17.08.2005, nr. y/20.10.2005, nr. z/06.06.2007, nr. w/06.06.2007, nr. t/18.09.2015, nr. s/29.08.2014, nr. q/13.06.2014, nr. r/30.12.2014, nr. 2592/16.09.2015 şi nr. 2175/11.04.2011, către numiţii Y. şi Z., BB., CC., DD., GG. şi HH., MM. şi NN., OO., PP., RR., VV. şi WW., inculpata C. a ascuns preţul real de vânzare al imobilelor către cumpărătorii anterior menţionaţi, sustrăgându-se de la plata impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal, în sumă totală de 14.173 RON, iar în perioada anilor 2008 - 2012, cu ocazia încheierii celor 12 tranzacţii imobiliare, cu numiţii JJ., MM. şi NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV. şi WW., XX. şi YY., inculpata C. împreună cu soţul său, inculpatul A., au ascuns preţul real al acestor tranzacţii, sustrăgându-se de la plata TVA, pe care trebuiau să o vireze la bugetul de stat, în sumă totală de 158.634 RON, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de evaziune fiscală formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. .

Infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată există, a fost săvârşită de către inculpată, dar aceasta nu răspunde penal deoarece este incidentă o cauză de încetare a procesului penal, respectiv prescripţia răspunderii penale.

Astfel, limitele speciale ale pedepsei cu închisoarea pentru infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, sunt de la 2 ani la 8 ani.

Termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de evaziune fiscală este de 8 ani, astfel cum prevede art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen.

Prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022, art. 155 alin. (1) C. pen. a fost declarat neconstituţional, având drept consecinţă înlăturarea posibilităţii întreruperii cursului prescripţiei răspunderii penale. Ca urmare, în ceea ce priveşte prescripţia răspunderii penale, se aplică doar termenul general, acesta neputând fi întrerupt.

Prin decizia nr. 67/HP/2022 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale sunt norme de drept substanţial supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 C. pen., cu excepţia aplicării legii penale mai favorabile prevăzută de art. 5 C. pen. Legea penală care a reglementat în cuprinsul art. 155 alin. (1) C. pen. soluţia normativă declarată neconstituţională, de la intrarea sa în vigoare, respectiv 01.02.2014, şi până la modificarea dispoziţiei legale prin O.U.G. nr. 71/2022, este mai favorabilă. Conform art. 154 alin. (2) C. pen. termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunilor continuate începe să curgă de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni. Ultimul act material al infracţiunii de evaziune fiscală a avut loc în anul 2012, cu ocazia ultimei tranzacţii, astfel că termenul de prescipţie a răspunderii penale s-a împlinit în anul 2020. Pentru aceste motive, instanţa de fond a dispus, în temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a cu referire la art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., încetarea procesului penal privind pe inculpata C. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

Cu privire la acţiunea civilă, în cauza Constantin Florea contra României, paragrafele 52-55, s-a apreciat că nu este încălcată prezumţia de nevinovăţie, dacă mai întâi se analizează elementele constitutive ale infracţiunii, după prescripţia răspunderii penale, şi, ulterior, răspunderea civilă delictuală în baza probele administrate.

Instanţa de fond a apreciat că, pentru a se angaja răspunderea civilă delictuală, trebuie să existe o constituire legală de parte civilă în procesul penal, să se fi comis o faptă ilicită, fapta ilicită să fi produs un prejudiciu material sau moral, să existe o legătura de cauzalitate între fapta ilicită săvârşită şi prejudiciul produs şi să existe vinovăţia civilă în producerea prejudiciului.

Din probele administrate rezultă că în cauză există o constituire legală de parte civilă, s-a săvârşit o faptă ilicită, respectiv infracţiunea dedusă judecăţii, s-a produs un prejudiciu material cert şi actual, aşa cum rezultă din raportul de expertiză contabilă anterior menţionat, există legătură de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciul produs, iar fapta ilicită a fost comisă cu vinovăţie- în forma intenţiei directe.

Cu privire la tranzacţia nr. 2, din situaţia de fapt expusă, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: declaraţia martorului Y., contractul de vânzare cumpărare nr. x/17.08.2005, raportul de expertiză contabilă, din aceste mijloace de probă rezultând că preţul real încasat al imobilului vândut a fost de 44.500 RON, iar în contractul de vânzare cumpărare a fost menţionată suma de 10.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpata C. nu a achitat suma de 1725 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 4, din situaţia de fapt expusă, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: declaraţia martorului BB., contractul de vânzare cumpărare nr. x/20.10.2005, raportul de expertiză contabilă, din aceste mijloace de probă rezultând că preţul real încasat al imobilului vândut a fost de 45.000 RON, iar în contractul de vânzare cumpărare a fost menţionată suma de 11.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpata C. nu a achitat suma de 1700 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 5, din situaţia de fapt expusă, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: declaraţia martorului CC., contractul de vânzare cumpărare nr. x/06.06.2007, raportul de expertiză contabilă, din aceste mijloace de probă rezultând că preţul real încasat al imobilului vândut a fost de 44.000 RON, iar în contractul de vânzare cumpărare a fost menţionată suma de 2335 euro, echivalentul, la acea dată, a 7754 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpata C. nu a achitat suma de 660 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 6, din situaţia de fapt expusă, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: declaraţia martorului RRR., contractul de vânzare cumpărare nr. x/06.06.2007, raportul de expertiză contabilă, din aceste mijloace de probă rezultând că preţul real încasat al imobilului vândut a fost de 40.000 RON, iar în contractul de vânzare cumpărare a fost menţionată suma de 1980 euro, echivalentul, la acea dată, a 6573 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpata C. nu a achitat suma de 501 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 9, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: declaraţia martorului GG., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat între inculpata C. şi HH., preţul menţionat fiind de 85.000 RON, raportul de expertiză contabilă, din aceste mijloace de probă rezultând că preţul încasat prin antecontract fiind de 85.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpata C. nu a achitat suma de 1275 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 11, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: declaraţia persoanei vătămate JJ., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 18.06.2010 între inculpata C. şi persoana vătămată JJ., preţul menţionat în acesta fiind de 185.000 RON, nemaifiind încheiat ulterior contractul de vânzare cumpărare, raportul de expertiză contabilă, din aceste mijloace de probă rezultând că preţul încasat prin antecontract a fost de 185.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpata C. nu a achitat suma de 29538 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 14, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţia martorului MM., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 06.05.2008, (preţul menţionat în acesta fiind de 220.000 RON, ulterior încheierii antecontractului fiind plătită efectiv suma de 200.000 RON), contractul de vânzare cumpărare nr. x/29.08.2014 (preţul menţionat în contract fiind de 15.000 RON, deşi inculpata primise în realitate suma de 200.000 RON), din mijloacele de probă rezultând că preţul încasat a fost de 200.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpata C. nu a achitat suma de 12.773 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 2521 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 15, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţia martorului WWW., antecontractul de vânzare cumpărare nr. x/22.08.2008, (preţul menţionat în acesta fiind de 170.000 RON, ulterior încheierii antecontractului fiind plătită efectiv suma de 173.000 RON), contractul de vânzare cumpărare nr. x/13.06.2014, (preţul menţionat în contract fiind de 15.000 RON, deşi inculpata primise în realitate suma de 173.000 RON), din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 173.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpata C. nu a achitat suma de 27.622 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 2181 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 16, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţia martorului PP., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 11.03.2009, (preţul menţionat în acesta fiind de 118.000 RON, ulterior încheierii antecontractului fiind plătită efectiv suma de 118.000 RON), contractul de vânzare cumpărare nr. x/30.12.2014, (preţul menţionat în contract fiind de 13.000 RON, deşi inculpata primise în realitate suma de 118.000 RON), din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 118.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpata C. nu a achitat suma de 18.884 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 1487 RON, reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 17, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raportul de expertiză contabilă, declaraţia martorului QQ., antecontractul de vânzare cumpărare nr. x/15.04.2009, preţul menţionat în acesta fiind de 105.000 RON, sentinţa civilă nr. 14578/10.10.2011 a Judecătoriei Craiova (prin care s-a constat valabilitatea convenţiei de vânzare cumpărare intervenite între părţi), din aceste mijloace de probă rezultând că preţul încasat de inculpată a fost de 105.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpata C. nu a achitat suma de 16765 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 18, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţia martorului JJJJ., declaraţia persoanei vătămate RR., încrisul sub semnătură privată intitulat Chitanţă, încheiat la data de 29.05.2009 (preţul menţionat în acesta fiind de 130.000 RON), contractul de vânzare cumpărare nr. x/16.09.2015 (preţul menţionat în contract fiind de 15.000 RON, deşi inculpata primise în realitate suma de 130.000 RON), din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 130.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpata C. nu a achitat suma de 20.756 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 1639 RON, reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 19, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raportul de expertiză contabilă, declaraţia martorului SS., încrisul sub semnătură privată intitulat Chitanţă, încheiat la data de 27.11.2009 (preţul menţionat în acesta fiind de 5.000 RON), nemaifiind încheiat ulterior contractul de vânzare cumpărare (suma primită nefiind restituită), din aceste mijloace de probă rezultând că preţul încasat în urma tranzacţiei a fost aşadar de 5.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpata C. nu a achitat suma de 798 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 20, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raportul de expertiză contabilă, declaraţiile celor cinci martori prezenţi la încheierea contractului, încrisul sub semnătură privată intitulat Chitanţă, încheiat la data de 25.06.2010, (preţul menţionat în acesta fiind de 10.000 RON), nemaifiind încheiat ulterior contractul de vânzare cumpărare (suma primită nefiind restituită), din aceste mijloace de probă rezultând că preţul încasat în urma tranzacţiei a fost aşadar de 10.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpata C. nu a achitat suma de 1597 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 21, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raportul de expertiză contabilă, declaraţiile celor cinci martori prezenţi la încheierea contractului, încrisul sub semnătură privată intitulat Chitanţă, încheiat la data de 26.06.2010, (preţul menţionat în acesta fiind de 4.500 RON), nemaifiind încheiat ulterior contractul de vânzare cumpărare (suma primită nefiind restituită), din aceste mijloace de probă rezultând că preţul încasat în urma tranzacţiei a fost aşadar de 4.500 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpata C. nu a achitat suma de 718 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 22, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţia martorului VV., contractul de vânzare cumpărare nr. x/11.04.2011 (contractul încheiat având ca obiect doar terenul, preţul menţionat în contract fiind de 8040 euro), din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 40.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpata C. nu a achitat suma de 7742 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 484 RON, reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 23, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţia martorului XX., contractul de prestări servicii încheiat la dat ade 22.06.2011, (contractul încheiat având ca obiect construirea unei case de locuit, preţul menţionat în contract fiind de 61.000 RON), din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 61.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpata C. nu a achitat suma de 11806 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată.

Cu privire la tranzacţia nr. 24, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţia martorului YY., încrisul sub semnătură privată intitulat Chitanţă, încheiat la data de 18.11.2011 (preţul menţionat în acesta fiind de 50.000 RON), nemaifiind încheiat ulterior contractul de vânzare cumpărare (suma primită nefiind restituită), din aceste mijloace de probă rezultând că preţul încasat în urma tranzacţiei a fost aşadar de 50.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpata C. nu a achitat suma de 9677 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Având în vedere aceste tranzacţii imobiliare care au creat un prejudiciu bugetului consolidat al statului, în temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ. instanţa de fond a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi a obligat inculpata la plata sumelor de 14.173 RON, reprezentând impozit pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, şi 158.634 RON reprezentând TVA.

Cu privire la activitatea desfăşurată de inculpaţii C. şi A. la magazinul din municipiul Craiova, str. x, instanţa de fond a reţinut cele ce succed.

În fapt cu privire la infracţiunile descrise la (punctele I.2. şi II.2. din dispozitivul Rechizitoriului, persoanele fizice A. şi C. au desfăşurat activitate comercială cu caracter de continuitate în perioada 2012 – 2015 (vânzări cu amănuntul de produse alimentare şi nealimentare prin barul/magazinul amplasat la domiciliul acestora din mun. Craiova, str. x), fără să deţină vreo formă de autorizare pentru a efectua acte sau fapte de comerţ şi fără a organiza evidenţe contabile ori fiscale pentru această activitate.

Conform instanţei de fond, au fost reţinute ca relevante declaraţiile martorilor:

- WWWW., fost şofer taxi, care cu ocazia audierii în cauză a arătat că:

- inculpaţii A. şi C. deţineau de mai mulţi ani un bar/magazin în instanţa de fond locuinţei situate pe str. x, cartierul Brestei din mun. Craiova, unde gestionară era inculpata C., iar din primăvara anului 2015 până în luna august a anului 2015, de două - trei ori pe lună, l-a transportat cu autoturismul taxi pe inculpatul A. în XXXX., de unde acesta a cumpărat marfă pentru magazin;

- inculpatul A. a cumpărat, de fiecare dată, marfa menţionată pe un bilet scris de inculpata C. de la acelaşi stand, unde i se elibera bon de casă, cu care mergea la o persoană pe nume YYYY., care era manipulant la respectivul stand şi încărca în taxi produsele trecute pe bon.

- ZZZZ., gestionar la S.C. AAAAA. S.R.L., care, cu ocazia audierii încalitate de martor, a arătat că:

- din anul 2012 îi cunoaşte pe inculpaţii A. şi C., care aproape zilnic cumpărau marfă de la punctul de lucru al S.C. AAAAA. S.R.L. amplasat în incinta XXXX.;

- în acest scop, la punctul de lucru menţionat se prezenta inculpatul A., cu un bilet pe care erau scrise produsele pe care urma să le cumpere, iar apoi, după ce achita contravaloarea acestora, martora îi elibera bonul fiscal, cu care acesta se ducea la numitul BBBBB., zis YYYY., manipulant la acest punct de lucru, care transporta marfa la autoturismul cu care venise inculpatul;

- în toamna anului 2015, inculpatul A. s-a îmbolnăvit, iar în acea perioadă, pentru a cumpăra marfă, a venit C.;

- din anul 2012 inculpaţii A. şi C. nu au solicitat niciodată factură fiscală pentru marfa cumpărată, fiindu-le eliberate doar bonuri fiscale.

- BBBBB., manipulant la S.C. AAAAA. S.R.L., care, fiind audiat în cauză a arătat că:

- - din anul 2012 îi cunoaşte pe inculpaţii A. şi C., care i-au spus că deţin un bar la domiciliul lor, iar, din acel an, zilnic, mai puţin duminica când era închis, aceştia cumpărau marfă de la S.C. AAAAA. S.R.L.;

- valoarea produselor cumpărate zilnic de cei doi inculpaţi era de aproximativ 200 RON şi acestea constau în dulciuri, seminţe, energizante, sucuri la pet, bere la pet şi la navetă, băuturi spirtoase, pliculeţe de nes;

- pentru a cumpăra marfă venea de fiecare dată inculpatul A., cu un bilet scris, cu produsele ce urma să le cumpere, iar după ce acesta achita produsele, îi ducea marfa la autoturismul cu care venea;

- în toamna anului 2015, când inculpatul A. s-a îmbolnăvit, pentru a cumpăra marfă venea, fie inculpata C. cu un taxi, fie trimitea un taximetrist, iar în această din urmă situaţie, îl anunţa telefonic că va trimite pe cineva, rugându-l să-l servească mai repede.

- CCCCC., taximetrist, care cu ocazia audierii în cauză a arătat că:

- îi cunoaşte pe inculpaţii A. şi C. de mai mulţi ani, fiind vecin de cartier cu aceştia, şi are cunoştinţă de faptul că cei doi inculpaţi deţin un magazin/bar în instanţa de fond locuinţei situate pe str. x, cartierul Brestei, unde gestionară este C., iar, din vara anului 2015 i-a ajutat ocazional cu transportul pentru a aproviziona magazinul cu marfă;

- din vara anului 2015 l-a transportat cu autoturismul taxi, de două trei ori pe lună, pe inculpatul A. în XXXX., de unde acesta cumpăra marfa menţionată pe un bilet scris de inculpata C., iar, după ce achita contravaloarea acesteia, mergea cu bonul de casă la o persoană pe nume YYYY. care era manipulant la acel stand şi îi încărca în taxi produsele cumpărate;

- niciodată nu l-a văzut pe inculpatul A. să deţină factură fiscală pentru marfa cumpărată.

- DDDDD., care, cu ocazia audierii, a arătat că:

- îi cunoaşte pe inculpaţii A. şi C. de mai mulţi ani şi avea cunoştinţă de faptul aceştia deţineau un magazin/bar în instanţa de fond locuinţei situate pe str. x, cartierul Brestei, unde gestionară este C., iar, din vara anului 2014 i-a ajutat pe aceştia să aprovizioneze magazinul cu marfă;

- din vara anului 2014 şi până la sfârşitul anului 2015 de două sau trei ori pe săptămână, l-a transportat cu autoturismul personal pe A. în XXXX. şi supermarketul EEEEE., de unde acesta a cumpărat marfă pentru bar/magazin, având asupra sa un bilet scris de inculpata C. cu necesarul de marfă, ce consta în băuturi alcoolice, sucuri la peturi, dulciuri, seminţe, energizante, gumă, produse alimentare – cartofi, ceapă, ouă, seturi de pahare de unică folosinţă, în valoare de 200 – 300 RON, de fiecare dată;

- în toamna anului 2005, în perioada în care inculpatul A. a fost bolnav, inculpata C. l-a trimis singur, de două sau trei ori, să cumpere marfă din XXXX., dându-i un bilet pe care erau menţionate produsele ce trebuia să le cumpere,

- pentru produsele cumpărate i-au fost eliberate numai bonuri de casă;

- are cunoştinţă de faptul că inculpata C. vindea suc la pahar cu suma de 1 leu.

De asemenea şi din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpata C., în perioada iulie- octombrie 2015, cu inculpatul A., martorul BBBBB. zis YYYY., DDDDD. şi alte persoane care au transportat-o cu autoturismele la XXXX., reiese că inculpaţii C. şi A. au desfăşurat activităţi comerciale cu caracter de continuitate, printr-un bar/magazin, situat la adresa lor de domiciliu din Craiova, str. x, constând în comercializarea cu amănuntul de produse alimentare şi nealimentare.

Astfel, din aceste convorbiri telefonice reiese că inculpata C. îl îndrumă pe soţul său, inculpatul A., şi pe alte persoane, pe care le trimite la XXXX., cu privire la produsele pe care trebuiau să le cumpere de la S.C. AAAAA. S.R.L., pentru a le vinde apoi la magazin.

Mai mult, cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la data de 05.11.2015, la adresa din Craiova, str. x - domiciliul inculpaţilor A. şi C., într-o anexă construită din bolţari, în care accesul se făcea din stradă, pe o uşă din termopan care nu era asigurată, au fost identificate mărfuri expuse la vânzare, precum: sucuri, bere, vin, pastă de tomate, macaroane, napolitane, acadele, batoane de ciocolată, griş, sare iodată, pufuleţi, croasante, jeleuri, seminţe, drojdie, lămâi, ceapă, morcovi, cartofi, pâine albă, plicuri cafea, aparate de ras x, baloane, într-un spaţiu amenajat în acest scop şi dotat cu vitrină frigorifică şi cântar electronic.

Conform instanţei de fond, în incinta acestei anexe au fost identificaţi numiţii FFFFF., care consuma o cafea, şi GGGGG., care consuma un pahar cu suc, cei doi arătând că sucul şi cafeaua le-au fost vândute de inculpata C., cu suma de 1 leu fiecare.

Tot cu ocazia percheziţiei din data de 05.11.2015, au fost identificate bonuri fiscale de la furnizori, din care rezultă achiziţii de produse, constând în sucuri HHHHH., cafea, bere, cipsuri, etc., situaţia acestor achiziţii fiind următoarea:

Nr. crt. Denumirea furnizorului Tip document Nr. şi data bon fiscal Valoare bon fiscal Observaţii cu privire la mărfurile achiziţionate

1 EEEEE. BF 513 02,11,2015 123,79 Produse alimentare

2 S.C. AAAAA. S.R.L. BF 558 23,10,2015 178,66 Produse alimentare

3 BF 1357 29,10,2015 194,39 Produse alimentare

4 BF 1812 02,11,2015 194,9 Produse alimentare

5 BF 1813 02,11,2015 19,5 Produse alimentare

Total 587,45

6 S.C. IIIII. SRL BF 13 30,10,2015 12,3 Produse alimentare

7 S.C. JJJJJ. S.R.L. BF 1 26,10,2015 14,5 Produse alimentare

8 S.C. KKKKK. S.R.L. BF

8 30,10,2015 27 Produse alimentare

Total 765,04

Veniturile realizate de inculpaţii A. şi C. din comercializarea cu amănuntul de produse alimentare şi nealimentare, nu au fost înregistrate şi nu au fost declarate la organele fiscale, iar impozitele, taxele şi contribuţiile rezultate din această activitate nu au fost declarate la organele fiscale şi nu au fost virate la bugetul consolidat al statului.

Instanţei de fond a precizat că inculpaţii A. şi C. nu au deţinut calitatea de persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, profesie liberală, pentru a desfăşura legal, activităţi de natură comercială.

În ceea ce priveşte impozitul pe venit, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Potrivit art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 44/2008, privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, persoanele fizice care intenţionează să desfăşoare o activitate economică trebuie să fie înregistrate şi autorizate şi să determine venitul net, fie prin ţinerea evidenţei contabilităţii în partidă simplă (venitul brut minus cheltuieli deductibile efectuate în scopul obţinerii de venituri), fie pe baza normelor de venit.

Întrucât nu a existat o evidenţă contabilă ţinută în acest sens, din care să rezulte care a fost volumul veniturilor comerciale, pe care inculpaţii A. şi C. le-au realizat împreună în perioada anilor 2012 - 2015, prin raportul de expertiză contabilă şi fiscală s-a luat în considerare, la calcularea impozitului pe venit, nivelul normelor de venit aferente activităţilor de comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun – cod CAEN 4711, activităţi ce se încadrează în Nomenclatorul activităţilor pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor de venit, aprobat prin ordin al Ministrului finanţelor publice. În această situaţie, norma de venit este venit impozabil, indiferent de volumul veniturilor efectiv realizate.

Potrivit art. 39 şi 40 coroborat cu art. 46 din Codul fiscal, veniturile din activităţi comerciale, desfăşurate în mod independent de către persoanele fizice, sunt supuse impozitării, cu o cotă de impozit de 16%, în acest caz, fiind aplicată asupra normelor de venit.

Având în vedere normele de venit pentru municipiul Craiova (magazinul-bar fiind situat în mun. Craiova, str. x, jud. Dolj), publicate pe site-ul anaf.ro pentru perioada 2012 – 2015, prin raportul de expertiză contabilă şi fiscală s-a stabilit că suma calculată cu titlu de impozit pe venit a fost de 6.147 RON, pentru fiecare dintre inculpaţii A. şi C., după cum urmează:

Anul

Venit bază de calcul = valoarea normei de venit

Impozit pe venit 16%

Venit bază de calcul = valoarea normei de venit

Impozit pe venit 16%

2012 8500 1360 8500 1360

2013 8800 1408 8800 1408

2014 9600 1536 9600 1536

2015 11520 1843 11520 1843

Total 6147 6147

În ceea ce priveşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate – CASS, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Conform prevederilor art. 296²³ alin. (3) din Codul fiscal, indiferent dacă persona fizica realizează şi venituri din salarii sau pensii etc., se calculează şi se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor obţinute din activitatea independentă desfăşurată.

Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi comerciale, datorează contribuţia de asigurări de sănătate, baza lunara de calcul fiind venitul net, venitul estimat sau norma de venit, asupra căreia se aplică cota de 5,5% prevăzută la art. 296²⁶ Codul fiscal, dacă venitul pentru care se calculează contribuţia este singurul realizat, atunci baza lunară de calcul nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară.

Având în vedere că din baza de date ANAF nu a rezultat că inculpaţii A. şi C. au realizat, în perioada 2012 – 2015, alte venituri pentru care ar fi plătit această contribuţie, prin raportul de expertiză contabilă şi fiscală s-a stabilit că suma calculată, cu titlu de contribuţie de asigurări de sănătate, a fost de 2.222 RON, pentru fiecare dintre inculpaţii A. şi C., după cum urmează:

Anul

Baza de calcul, la nivelul salariului minim

Sumă contribuţie 5,5%

Baza de calcul, la nivelul salariului minim

Sumă contribuţie 5,5%

2012 8.500 468 8.500 468

2013 9.250 509 9.250 509

2014 10.500 578 10.500 578

2015 12.150 668 12.150 668

Total 2.222 2.222

Referitor la contribuţia de asigurări sociale – CAS, instanţa de fond a reţinut că persoanele fizice care realizează venituri din activităţi comerciale, în mod independent, indiferent de forma sub care acţionează (PFA, II, IF) şi pentru care venitul net anual se stabileşte în baza normelor anuale de venit, se încadrează obligatoriu în categoria asiguraţilor în sistemul public de pensii dacă valoarea lunară a normelor de venit, după aplicarea corecţiilor prevăzute de lege, depăşeşte 35% din câştigul salarial mediu brut.

Potrivit art. 296²² alin. (1) din Codul fiscal, baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, pentru persoanele prevăzute la art. 296²¹ alin. (1) lit. a)- e) din Codul fiscal, este venitul declarat, care nu poate fi mai mic de 35% din câştigul salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig;

Contribuabilii al căror venit rămas după deducerea din venitul total realizat a cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestui venit, respectiv valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub nivelul minim menţionat, nu datorează contribuţie de asigurări sociale.

Conform instanţei de fond, având în vedere că din baza de date ANAF nu rezultă că inculpaţii A. şi C. au realizat, în perioada 2012 – 2015, alte venituri pentru care ar fi plătit CAS, prin raportul de expertiză contabilă şi fiscală s-a stabilit că suma calculată cu titlu de contribuţie de asigurări sociale este de 2.668 RON, pentru fiecare dintre inculpaţii A. şi C., după cum urmează:

Anul Norma de venit anuală Norma de venit lunară Salariu mediu brut utilizat la fundament BAS 35% din salariul mediu brut Bază de calcul Contribuţie CAS Observaţii

2012 8.500 708 2.117 741 x 0 Nu se datorează întrucât valoarea normei de venit raportată la cele 12 luni ale anului este sub nivelul a 35% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea BAS

2013 8.800 733 2.223 778 x 0

2014 9.600 800 2.298 804 x 0

2015 11.520 960 2.415 845 10.143 2.668 Cota de contribuţie 26,3%

TOTAL 10.143 2.668

Situaţia pe fiecare dintre inculpaţii A. şi C., privind impozitele şi contribuţiile pe care fiecare dintre aceştia le-au datorat bugetului de stat, în urma desfăşurării, în perioada 2012 - 2015, a unor activităţi de comercializare a mărfurilor prin magazinul (bar) situat la domiciliul său din mun. Craiova, str. x, jud. Dolj, se prezintă astfel:

Persoană fizică Impozit pe venit CASS CAS TOTAL

A. 6147 RON 2.222 RON 2.668 RON 11.037 RON

C. 6147 RON 2.222 RON 2.668 RON 11.037 RON

Total 12.294 RON 4.444 RON 5336 RON 22.074 RON

Conform instanţei de fond, în perioada 2012 - 2015, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpaţii A. şi C. au desfăşurat comerţ cu amănuntul a bunurilor alimentare şi nealimentare prin magazinul/bar, deţinut la domiciliul lor din mun. Craiova, str. x, fără a fi autorizate conform prevederilor O.U.G. nr. 44/2008, privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi fără a deţine vreo altă formă de autorizare, în baza altor acte normative, deşi aveau această obligaţie în cazul derulării cu caracter de continuitate a acestei activităţi, nedeclarând veniturile astfel obţinute şi prejudiciind bugetul consolidat al statului cu suma totală de 22.074 RON (cu suma de 11.037 RON inculpatul A. şi cu suma de 11.037 RON inculpata C.).

Faţă de cele ce preced, instanţa de fond a reţinut în drept (pct. I.2), că fapta săvârşită de inculpatul A. constând în aceea că, în perioada 2012 - 2015, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a desfăşurat comerţ cu amănuntul prin magazinul deţinut la domiciliul său din mun. Craiova, str. x, fără a fi autorizat conform prevederilor O.U.G. nr. 44/2008 şi fără a deţine vreo altă formă de autorizare, deşi avea această obligaţie în cazul derulării, cu caracter de continuitate a acestei activităţi, şi nici nu a declarat organelor fiscale veniturile obţinute din această activitate comercială, sustrăgându-se astfel de la plata impozitului pe venit, în sumă de 6.147 RON, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în sumă de 2.222 RON, şi a contribuţiei de asigurări sociale, în sumă de 2.668 RON, şi prejudiciind, astfel, bugetul consolidat al statului cu suma totală de 11.037 RON, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de evaziune fiscală formă continuată prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. .

Infracţiunea de evaziune fiscală există, a fost săvârşită de către inculpat, dar acesta nu a răspuns penal în considerarea unei cauze de încetare a procesului penal, constând în aceea că după trimiterea în judecată a intervenit decesul inculpatului A., astfel că instanţa de fond a dispus în temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a III-a C. proc. pen.. încetarea procesului penal privind pe inculpatul A., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. .

În ceea ce priveşte acţiunea civilă, instanţa de fond, în temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) şi (5) C. proc. pen.., a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de Statul Român reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova.

II.2. Totodată, instanţa de fond a reţinut şi că fapta săvârşită de către inculpata C. constând în aceea că, în perioada anilor 2012 - 2015, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a desfăşurat comerţ cu amănuntul magazinul deţinut la domiciliul său din mun. Craiova, str. x, fără a fi autorizată conform prevederilor O.U.G. nr. 44/2008 şi fără a deţine vreo altă formă de autorizare, deşi avea această obligaţie în cazul derulării, cu caracter de continuitate, a acestei activităţi, şi nici nu a declarat organelor fiscale veniturile obţinute din această activitate comercială, sustrăgându-se de la plata impozitului pe venit, în sumă de 6.147 RON, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în sumă de 2.222 RON, şi a contribuţiei de asigurări sociale, în sumă de 2.668 RON, şi prejudiciind, astfel, bugetul consolidat al statului cu suma totală de 11.037 RON, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de evaziune fiscală formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. .

Conform mijloacelor de probă expuse şi analizate mai sus, instanţa de fond a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inculpată.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa de fond a avut în vedere art. 74 alin. (1) C. pen., respectiv faptul că inculpata C. are o vârstă înaintată, respectiv 63 ani, se află la primul contact cu legea penală, iar fapta comisă nu a produs consecinţe grave, astfel încât se va aplica o pedeapsă orientată către minimul special prevăzut de lege.

În temeiul art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a condamnat inculpata C. la 2 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. şi art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 2 ani, care se execută conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

Instanţa de fond a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 C. pen., respectiv pedeapsa aplicată este de 2 ani închisoare, inculpata nu are antecedente penale, şi-a manifestat acordul pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii. În raport de persoana inculpatei, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa de fond a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, inculpata nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

În temeiul art. 91 C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare. În temeiul art. 92 a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani. În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen. a obligat inculpată ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (1) lit. b) C. pen., a impus inculpatei să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune Dolj sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate. În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, în cadrul Primăriei Craiova sau Consiliului Local Craiova.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen.. şi art. 96 C. pen., a atras atenţia inculpatei asupra revocării suspendării executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare, al nerespectării cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse, neîndeplinirii obligaţiilor civile.

Conform instanţei de fond, pentru a se angaja răspunderea civilă delictuală trebuie să existe o constituire legală de parte civilă în procesul penal, să se fi comis o faptă ilicită, fapta ilicită să fi produs un prejudiciu material sau moral, să existe o legătura de cauzalitate între fapta ilicită săvârşită şi prejudiciul produs şi să existe vinovăţia civilă în producerea prejudiciului. Din probele administrate rezultă că în cauză există o constituire legală de parte civilă, s-a săvârşit o faptă ilicită, respectiv infracţiunea dedusă judecăţii, s-a produs un prejudiciu material cert şi actual, există legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciul produs, iar fapta ilicită a fost comisă cu vinovăţie, respectiv intenţie. Activitatea comercială desfăşurată de către inculpată este dovedită prin următoarele mijloace de probă: raport de expertiză contabilă; declaraţiile martorilor WWWW., ZZZZ., BBBBB., CCCCC., DDDDD.; procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice, bonuri fiscale emise de furnizori, din care rezultă că inculpata avea obligaţia de a achita suma de 6147 RON reprezentând impozit pe venit, aferent activităţii comerciale neautorizate la magazinul deţinut la locuinţa proprie.

Având în vedere activitatea comercială desfăşurată, care a creat un prejudiciu bugetului consolidat al statului, în temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ., instanţa de fond a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi a obligat inculpata la plata sumei de 6147 RON, reprezentând impozit pe venit (aferent activităţii comerciale neautorizate).

Cu privire la infracţiunea de furt în dauna persoanei vătămate B. (punctele I.3., II.3., III.5, IV.3 din dispozitiv), instanţa de fond a reţinut următoarele: În fapt, infracţiunea de furt reclamată de persoana vătămată B. a fost săvârşită cu ocazia tranzacţiei nr. 1, prezentate în situaţia de fapt privind pe inculpatul D.. Legătura dintre persoana vătămată B. şi mama lui, LLLLL., decedată, şi respectiv inculpaţii A., C., D. şi I., a avut loc cu ocazia înţelegerii dintre aceştia cu privire la construirea unei case în cartierul Brestei, din mun. Craiova, pe care persoanele vătămate urmau să o cumpere, împreună cu terenul aferent, la preţul de 62 000 RON. Astfel, în vara anului 2006, numita LLLLL. şi-a vândut apartamentul cu suma de 80.000 RON şi s-a înţeles cu LLL. să-i construiască o casă în cartierul Brestei, din mun. Craiova, pe care să o cumpere, cu terenul aferent, cu preţul de 62 000 RON.

La data de 28.07.2006 a fost încheiat un antecontract de vânzare - cumpărare între inculpatul D., în calitate de promitent - vânzător, şi numita LLLLL., în calitate de promitent - cumpărător, la sediul agenţiei S.C. HHH. S.R.L., care a avut ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv de a cumpăra, imobilul compus din terenul în suprafaţa de 209 mp şi casa cu două camere, bucătărie şi baie. Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 62.000 RON, din care, la data încheierii antecontractului, s-a plătit un avans în sumă de 4.500 RON, urmând ca diferenţa de 57.500 RON să fie achitată la data de 22.08.2006, dată stabilită pentru autentificarea contractului de vânzare - cumpărare.

Promitenta - cumpărătoare LLLLL. a mai achitat suma de 3.000 RON la data de 01.08.2006, aspect consemnat la sfârşitul antecontractului de vânzare - cumpărare. Ulterior, numita LLLLL. a achitat şi diferenţa de preţ, până la suma de 62.000 RON, stabilită în cuprinsul antecontractului de vânzare - cumpărare, iar, în toamna anului 2006, aceasta împreună cu fiul ei B., persoană cu handicap, s-au mutat în casa compusă din două camere, baie, bucătărie şi un hol care, la momentul mutării, era nefinalizată, în sensul că nu era racordată la reţeaua electrică şi apă, era construită din bolţari, pe exterior nu era tencuită, plafonul era din plăci de rigips ce nu erau îmbinate, acoperişul era acoperit cu ţiglă provenită din demolări, iar baia nu era finalizată, aspecte confirmate de martorii MMMMM. şi NNNNN.. Văzând că, deşi a achitat integral preţul solicitat, inculpatul D. nu a făcut demersurile necesare în vederea încheierii contractului de vânzare - cumpărare, în formă autentică, la data de 15.11.2016, numita LLLLL. a sesizat acest aspect la secţia 5 Poliţie Craiova, cu ocazia primirii în audienţă.

Astfel, în urma acestei sesizări, fiind audiată la data de 15.11.2016, numita LLLLL. a arătat că, până în luna august 2006, a achitat inculpatei C., mama promitentului - vânzător D., şi diferenţa de 54.500 RON, dintre sumele menţionate, ca fiind plătite, pe antecontractul de vânzare - cumpărare, şi preţul imobilului care a format obiectul antecontractului de vânzare - cumpărare. De asemenea, aceasta a solicitat audierea celor doi şi a agenţilor imobiliari UUUU. şi GGG., cu privire la sume de bani achitate în temeiul antecontractului, deoarece nu i-a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare pe locuinţa, al cărei preţ l-a achitat.

Cu ocazia audierii, inculpatul D. a recunoscut că a primit suma totală de 62.000 RON, de la numita LLLLL., la sediul agenţiei imobiliare S.C. HHH. S.R.L., în prezenţa mamei sale C. şi a agenţilor imobiliari UUUU. şi GGG., în temeiul unui antecontract de vânzare - cumpărare, prin care s-a obligat să-i vândă acesteia suprafaţa de teren, de 209 mp, şi casa construită pe aceasta, compusă din două camere, baie şi bucătărie, imobil situat în mun. Craiova, pe str. x asemenea, inculpatul D. a mai susţinut că nu au fost întocmite acte notariale, cu privire la această tranzacţie imobiliară, deoarece nu era proprietarul terenului pe care construise casa fără autorizaţie, iar documentaţia cadastrală nu era întocmită.

Agenţii imobiliari UUUU. şi GGG., precum şi inculpata C., au confirmat că au fost de faţă când numita LLLLL. i-a achitat inculpatului D. suma de 62.000 RON, în mai multe tranşe.

În luna noiembrie 2009, numita LLLLL. a decedat, iar fiul acesteia B. a continuat să locuiască în imobilul construit de membrii familiei x până în iarna anului 2015, când persoane de etnie rromă, printre care s-a aflat numitul OOOOO., l-au înştiinţat cu privire la faptul că LLL. le-a vândut lor acest imobil, şi l-au somat ca, în termen de o săptămână, să părăsească acest imobil şi să-şi găsească o altă locuinţă. Deoarece nu avea unde să locuiască, persoana vătămată B. nu a părăsit iniţial imobilul, în termenul fixat de persoanele de etnie rromă, însă ulterior, potrivit declaraţiei acesteia, fiind avertizată de către inculpatul OOOOO. că, dacă nu va părăsi acest imobil, va fi scos cu forţa, a părăsit imobilul, locuind o scurtă perioadă de timp în apartamentul familiei Dinu, apoi a locuit o lună de zile în gară, până când s-a îmbolnăvit foarte grav şi a fost internat în spital.

La momentul plecării sale din imobilul situat în str. x, toate bunurile mobile ale persoanei vătămate B., şi anume: mobilier, haine, veselă, au rămas în acest imobil. Martorii MMMMM. şi NNNNN. au mers la secţia 6 Poliţie Craiova, unde au sesizat cele întâmplate persoanei vătămate B.. În urma acestei sesizări, lucrători din cadrul secţiei 6 Poliţie Craiova, printre care s-a aflat şi martorul PPPPP., s-au deplasat împreună cu B. la imobilul construit de inculpatul D..

Când au ajuns la faţa locului, lucrătorii de poliţie au constatat că, în curtea respectivului imobil, mocnea un foc, unde se vedeau arzând resturi menajere, iar, când au pătruns în locuinţă, au constatat că nu exista mobilier, aparatură electrocasnică sau alte bunuri. Cu această ocazie, persoana vătămată B. le-a adus la cunoştinţă faptul că a lăsat bunuri în locuinţă, care nu mai erau la momentul intrării acestora în imobil.

La momentul când lucrătorii de poliţie se pregăteau să plece din imobil au venit la faţa locului şi inculpaţii C. şi A., care le-au adus la cunoştinţă faptul că fiul lor I. este proprietarul acestui imobil, pe care l-a vândut unor persoane de etnie rromă, pe nume OOOOO., iar persoanei vătămate B. i-au solicitat să părăsească acest imobil, pentru că mama sa LLLLL. nu ar fi achitat preţul stabilit pentru vânzarea respectivului imobil. Auzind acest lucru, martorul PPPPP. le-a solicitat soţilor x să-l încunoştinţeze pe fiul lor să se prezinte la sediul secţiei 6 Poliţie, cu documente, prin care să facă dovada celor susţinute de aceştia, după care a plecat la sediul secţiei de poliţie împreună cu echipa de lucrători de poliţie şi persoana vătămată, căreia i-a adus la cunoştinţă că poate formula plângere penală şi că trebuie să depună documente în susţinerea acesteia. Persoana vătămată B. a precizat că se va duce la secţia 5 Poliţie, unde mama sa făcuse o sesizare cu mai mulţi ani în urmă, de unde îşi va lua documentele necesare formulării unei plângeri, însă, ulterior, nu a mai revenit la secţia 6 Poliţie Craiova pentru a depune vreo plângere.

După aproximativ 10 zile, s-a prezentat la secţia 6 Poliţie Craiova şi inculpatul I. care a susţinut că numita LLLLL. nu deţinea niciun act de proprietate asupra imobilului din str. x, unde a locuit mai mulţi ani, ea şi fiul ei B., spunând că el este adevăratul proprietar al acestui imobil. În actul de sesizare s-a menţionat că apare ca evidentă împrejurarea că, după plecarea persoanei vătămate B. din acest imobil, membrii familiei x i-au sustras mobilierul, aparatura electrocasnică şi celelalte bunuri personale, care nu au mai fost găsite în locuinţă de lucrătorii secţiei 6 Poliţie Craiova, în vederea eliberării imobilului pentru mutarea în acesta a promitentului - cumpărător OOOOO., cu care inculpatul I. a încheiat, la data de 02.11.2015, precontractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/02.11.2015, de către notarul public QQQQQ., antecontract care a avut ca obiect respectivul imobil. Din probele administrate rezultă că, într-adevăr, a fost săvârşită o infracţiune de furt în dauna persoanei vătămate B.. Totuşi, probele administrate nu duc către concluzia că infracţiunea ar fi fost săvârşită, fără dubiu, de către inculpaţii A., C., D. şi I..

Astfel, nu se poate prezuma că în intervalul de timp cât persoana vătămată a părăsit imobilul şi până la revenirea în imobil împreună cu agenţii de poliţie, inculpaţii au fost cei care au sustras respectivele bunuri. Din probe trebuie să rezulte cu certitudine săvârşirea unei infracţiuni, fiind necesar ca probele administrate să indice cu certitudine subiectul activ al infracţiunii, în caz contrar fiind încalcată prezumţia de nevinovăţie prevăzută de art. 4 C. proc. pen., de care se bucură orice persoană acuzată de săvârşirea unei infracţiuni.

Pentru aceste motive, instanţa de fond a dispus achitarea inculpaţilor A., C., D. şi I., deoarece nu există probe din care să rezulte, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că infracţiunea de furt a fost săvârşită de către aceştia, fiind incident art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

· Instanţa de fond a dispus:

I.3. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (5) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c), achitarea inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de furt prevăzută de art. 228 alin. (1) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. (în dauna persoanei vătămate B.).

II.3. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (5) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c), achitarea inculpatei C. pentru săvârşirea infracţiunii de furt prevăzută de art. 228 alin. (1) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. (în dauna persoanei vătămate B.).

III.5. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (5) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c), achitarea inculpatului D. pentru săvârşirea infracţiunii de furt prevăzută de art. 228 alin. (1) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. (în dauna persoanei vătămate B.).

IV.3. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (5) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c),) instanţa de fond achitarea inculpatului I. pentru săvârşirea infracţiunii de furt prevăzută de art. 228 alin. (1) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. (în dauna persoanei vătămate B.).

Cu privire la acţiunea civilă, instanţa de fond a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale şi, în temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.., a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă exercitată de persoana vătămată B..

· Cu privire la infracţiunile de dare de mită, luare de mită şi complicitate la luare de mită (pct. II.4., VI.1., VII.1. din dispozitiv), instanţa de fond a reţinut următoarele:

Inculpatul V. a fost angajat pe funcţia de electrician la S.C. RRRRR. - Sucursala Craiova, în baza contractului individual de muncă înregistrat sub nr. x/01.03.2005, în registrul general de evidenţă al salariaţilor.

Ulterior, ca urmare a preluării activităţii de citire a contorilor de la S.C. SSSSS. S.A., (fostă S.C. RRRRR.) de către S.C. TTTTT. S.R.L., au fost preluaţi şi o parte dintre angajaţii S.C. SSSSS. S.A., printre care s-a aflat şi inculpatul V., conform deciziei nr. 22/30.10.2009.

La data de 26.11.2015 a fost emis pentru inculpatul V. ordinul de serviciu nr. x, având ca obiect înlocuire contor scadent metrologic la locul de consum din mun. Craiova, str. x, la clientul A., activitate care trebuia executată în perioada 26.11.2015 - 31.12.2015. În baza acestui ordin de serviciu, inculpatul V. s-a deplasat la data de 07.12.2015, însoţit de inculpatul W., tot electrician, dar care nu era angajat al S.C. TTTTT. S.R.L., cu autoturismul de serviciu ce avea nr. de înmatriculare x, la domiciliul familiei x, în vederea executării comenzii de înlocuire a contorului. Inculpatul W. nu avea nicio calitate pentru a-l însoţi pe inculpatul V. la executarea comenzii de înlocuire a contorului la domiciliul familiei x. Potrivit declaraţiei inculpatului W., până în anii 2013 - 2014 a lucrat, în calitate de electrician, la S.C. UUUUU. S.R.L., societate care a încheiat contracte de prestări - servicii cu S.C. TTTTT. S.R.L., care la rândul său avea încheiate contracte de prestări - servicii cu S.C. SSSSS. S.A. În aceste împrejurări, inculpatul W. a lucrat cu angajaţi ai S.C. TTTTT. S.R.L., printre care s-a aflat şi inculpatul V., cu care ulterior a rămas în bune relaţii.

Ajungând la domiciliul familiei x din mun. Craiova, str. x, actual str. x, inculpaţilor V. şi W. li s-a permis accesul în instanţa de fond locuinţei de către inculpata C., faţă de care nu s-au legitimat, însă s-au recomandat ca fiind angajaţi ai S.C. TTTTT. S.R.L., venind cu scopul de a schimba contorul. Înainte de a proceda la schimbarea contorului, inculpatul V. a verificat seria de contor, de pe ordinul de serviciu, în aparatul de serviciu portabil PDA, constatând corespondenţa dintre seria contorului, constatată la faţa locului, cu cea menţionată în evidenţele electronice, şi a observat că locuinţa inculpatei C., care era înregistrată în sistem pe numele soţului acesteia, inculpatul A., figura ca fiind deconectată de la reţeaua electrică.

De faţă de acesta, inculpatul V. a verificat dacă locuinţa familiei x era alimentată cu energie electrică şi dacă energia electrică consumată era înregistrată de contor, scop în care i-a spus inculpatului W. să aprindă un bec. După ce a constatat că locuinţa inculpatei C. era alimentată cu energie electrică şi că energia electrică era înregistrată de contorul electric, inculpatul V. a citit indexul înregistrat de contorul electric şi apoi l-a comparat cu cel menţionat în evidenţele S.C. SSSSS. S.A., constatând că exista o diferenţă foarte mare de kilowaţi consumaţi, pentru care inculpata C. şi soţul acesteia ar fi trebuit să plătească o sumă foarte mare de bani, de peste 10.000 RON, conform susţinerilor acestuia.

Inculpatul V. a procedat la schimbarea contorului apoi, împreună cu inculpatul W., au mers într-o anexă din curtea locuinţei inculpatei C., pentru a întocmi actele referitoare la operaţiunea de înlocuire a contorului. Cu această ocazie, inculpatul V. i-a adus la cunoştinţă inculpatei C. faptul că în evidenţele S.C. SSSSS. S.A., locuinţa sa figura ca fiind deconectată de reţeaua electrică, şi că va trebui să plătească, în perioada următoare, contravaloarea kilowaţilor consumaţi, în valoare de peste 10.000 RON. Totodată, cei doi inculpaţi i-au pretins inculpatei C. suma de 1.000 euro, pentru a nu comunica indexul corect înregistrat de contorul înlocuit. Inculpata C. le-a comunicat celor doi inculpaţi că nu deţinea o sumă atât de mare de bani, astfel încât, inculpaţii V. şi W. i-au cerut să le dea măcar 200 euro, iar restul sumei, până la 1.000 euro, să le-o înmâneze în câteva zile. Deoarece nu deţinea nici această sumă de bani, inculpata le-a înmânat celor doi suma de 400 RON, pe care aceştia au împărţit-o în mod egal, stabilind ca restul banilor să-i înmâneze acestora, în zilele următoare. În acest scop, inculpatul W. i-a comunicat inculpatei C. prenumele său şi numărul de telefon, pentru ca aceasta să ia legătura cu el, în vederea înmânării şi restului banilor.

În actele care au fost întocmite, într-o anexă, la domiciliul inculpatei C., inculpatul V. nu a menţionat, la acel moment, indexul înregistrat de contorul înlocuit, înmânându-i, însă inculpatei C. bonul de mişcare contor nr. 452743, nedatat, pe care aceasta l-a semnat. Ulterior, venind sărbătorile de iarnă şi având nevoie de bani, inculpata C. nu a mai remis o altă sumă de bani celor doi inculpaţi, amânând sub diferite pretexte remiterea unei alte sume, aspect care reiese din convorbirile telefonice purtate de aceasta cu inculpatul W. în perioada 08.12.2015 - 04.02.2016, iar la data de 22.12.2015 inculpata C. a refuzat în mod explicit să mai dea alte sume de bani.

În aceste condiţii, inculpatul V. a completat bonul de mişcare contor nr. 452743, pe care ar fi trebuit să-l întocmească, în format scriptic, la faţa locului, datându-l 21.12.2015, în cuprinsul căruia a menţionat indexul corect înregistrat de contorul înlocuit.

Din actele puse la dispoziţie, în copie, de S.C. TTTTT. S.R.L., se observă că bonul de mişcare nr. 452742, întocmit anterior celui aferent înlocuirii contorului la LLL., şi bonul de mişcare nr. 452744, întocmit ulterior acestuia, sunt datate 07.12.2015, fiind evident că înlocuirea acestui contor s-a făcut la data de 07.05.2012, iar, ulterior, inculpatul V. a amânat transmiterea indexului înregistrat de contorul înlocuit, în scopul de a primi suma de 1000 euro de la inculpată.

Totodată, datele cu privire efectuarea acestei operaţiuni de înlocuire a contorului au fost transmise în format electronic, de către inculpatul V., la data de 22.12.2015. În acest sens se poate observa, din captura foto a evidenţelor electronice, emisă de S.C. TTTTT. S.R.L., că fotografierea contorului înlocuit a fost executată la data de 22.12.2015, ora 15⁴⁷, de către utilizatorul "V.", iar momentul completării datelor în format electronic (data închiderii comenzii) a fost 22.12.2015, ora 15⁵⁰.

În imaginea contorului fotografiat nu apare şi locaţia în care a fost efectuată fotografierea, astfel încât este evident că fotografierea contorului respectiv a fost efectuată după mai multe zile de la data la care acesta a fost înlocuit. Ulterior, inculpata C., văzând că S.C. SSSSS. S.A. a emis factura seria x nr. x din care reieşea că avea de plată suma de 36.180 RON, a solicitat, celor doi inculpaţi să îi restituie suma de 400 RON. Ca urmare, la data de 04 februarie 2016 inculpatul W. i-a restituit inculpatei C. suma solicitată.

Conform instanţei de fond, sunt relevante pentru a proba situaţia de fapt următoarele convorbiri telefonice: convorbirea telefonică purtată de inculpata C. la data de 07.12.2015, ora 12²⁵, cu fiul său I.: C.: Alo. I.: Alo. C.: Mami I.: Ă? C.: Veniră ăştia să ne ia ceasu. I.: Îmh? C.: Uzina(se referă la uzina electrică SSSSS.) şi o sută şi ceva de milioane...ne lasă fără lumină, citiră ce e acoloşa, maşină de uzină (de electrică) şi să...."dumneavoastră vreţi să plătiţi banii ăştia? N-am domne atâta zic, sunt amărâtă. Păi aveţi VVVVV. în curte. Ştii? I.: Îmh!C.: Păi e a lu fiu-meo, e defect. Lăsaţi-mă şi pe mine până marţi. Şi daţi şi dumneavoastră ceva din ei! Ştii? I.: Îmh C.: Ce fac eu cu ei, ia spune-mi? I.: Ăla veni (se referă la D.)? C.: Doarme, sus X: Când veni? C.: Pe la nouă, opt jumate, îşi luă cartelă că nu-i mai merge WWWWW.. Sunt în bar oamenii ăia. I.: Du-te mă şi zi-le să te mai lase până marţi şi de marţi începi să plăteşti x: Îi zisăi, mă lasă fără lumină. Sunt doi băieţi. I.: Îmh? C.:da X: Te lasă, te legi, ce să faci!C.: Doamne, N-am de unde să-i dau, sunt doi şi zisă să le dau 200 de euro, dar n-am de unde atâţia bani, ştii că e suma mare. I.: N-ai mă că tot îţi ia...că le dai banii ăstura şi vin alţii şi îţi ia ceasul. C.: Păi, îl ia ei că au raportul ăla de făcut, ştii? I.: C.: Înţelegi, să-1 schimbe, că se schimbă pe stâlp, să tragi I.:mh? C.: Da, noi n-avem nici lumină acuma, suntem...e lumina luată toată săptămâna până seara. I.: Până marţi, miercuri-ncolo n-ai ce să faci C.: Aşa le zisăi şi eu, dar nu mă lasă, dacă nu, să-1 ia să mă lase-n pace. I.: Ăăă? C.: Dacă nu, asta e.I.: Şi dacă -1 ia, iei altu şi -1 legăm. C.: Aşa zici tu. I.: Păi, n-ai ce să faci, de unde le dai banii ăştia. C.: N-am, păi şi miercuri e târziu. Bine, hai să văd ce mai fac."

- convorbirea telefonică purtată de inculpata C. la data de 07.12.2015, ora 18³⁴, cu fiul său I.:"I.: Cu ăia ce făcuşi, cu lumina? C.: Trebuie să le dau mâine bani, CCCC. şi de unde le-oi da, nu ştiu. Luai 2 milioane de la D. şi mai avusei eu 2 milioane şi le dădui 4 milioane. I.: Lor? C.: Da şi că e sumă de 135 de milioane. I.: Aşa, păi şi cum le dai banii ăştia lor, MITĂ sau? C.: Este ...DA... să nu dea index-ul ăla de pe ceas, ştii? I.: Îmh. C.: Ştii că noi aveam ceasul... I.: C.: Că e umblat la ceas, că...chestii deştea. I.: Îmh. C.: Vroia să -1 ia să ne lase fără lumină. I.: Îmh. C.: Şi eu zisăi să mă lase până miercuri că nu pot, sunt bani mulţi, n-am de unde şi zisă că nu poate că trebuie să dea...are termen, că de trei zile ne caută şi nu ne ştiu. Îi zisei ăluia, păi dumneavoastră nu ne cunoaşteţi, aţi fost la mine aicea, unu dintre ei ne ştie. I.: Îmh. C.: Ăla fu mai maleabil, mai...până făcu ăla aci, scrisă pe hârtia aia că luă ceasul, ălălaltul montă altu la loc, o cutie albă nu se mai pun ceasuri delea. I.: C.: Că nu vroia să mai pună, ştii? Să mă lase fără curent? I.: C.: Mă crezi că rămăsăi cu un leu în buzunar, atât şi mâine la două jumate tre, să-i sun. Îmi lăsă numărul de telefon. I.: Şi ce scriseră în ăla? C.: Păi nu scrisă index-ul de pe ceas, atât. Ştii? I.: Îmh, dar puseră altu. C.: Da. I.: E bine, sigilii la el, tot? C.: Tot, tot, altceva, nu mai e ceas de la, I.: îmh...."

- convorbirea telefonică purtată de inculpata C. la data de 08.12.2015, ora 13¹³, cu inculpatul W.:W.:da? C.: Bună ziua. W.: Sărut-mâna. C.:Sunt x. W.: Da, doamnă? C.: Îh, nu rezolvai nimic, băiatul ăla plecă la ţară că îi muri cineva şi acuma mă întorsăi acasă, dacă puteţi să mă mai aşteptaţi până joi bine, dacă nu faceţi ce credeţi dumneavoastră că e de cuviinţă. Deci acuma ajunsei acasă şi sunt îngheţată. W.: Doamnă să fie sigur că aşa...C.: Deci astfel n-aş vorbi până joi, aş zice că nu se poate sau...eu îl sunai şi el până joi nu vine acasă. Vine şi fiu-meo din partea alaltă şi din două părţi. W.: Bine, am înţeles. C.: Rup şi eu… deasta, Vă rog să mă credeţi că tremură pielea pe mine, că îmi e frig, venii pe jos, pe Balta Craioviţei şi...W.: V-am înţeles, deci joi până la 12.00, aştept să mă sunaţi!C.: Doişpe-unu cel târziu, da? W.: Bine. C.: Bine, o zi bună, mulţumesc frumos."

- convorbirea telefonică purtată de inculpatul W. la data de 10.12.2015, ora 13²⁴, cu inculpata C.: C.: Alo. W.: Sărut - mâna doamnă. C.: Vă sunam eu, dar am băiatu şi nu-mi răspuunde, nu are acoperire, trebuie să ajungă, vă sun pe la două jumătate, zisăi că vă sun. W.: Păi nu... deasta, eu vă sunai ca să ştiu. C.: Nu am uitat, nu am uitat şi vă daţi seama că am tot interesu să aşa. W.: Aia îmi dau seama, îmi dau seama, ar fi logic. C.: Dar aşa puteam să zic de la început, domne...(vorbesc simultan)W.: Pentru mine nu e nici o problemă. C.: Ştiu, ştiu, dar e bine să fie bine şi pentru noi şi cât de cât şi pentru dumneavoastră. W.: Bun, păi atunci aştept până în maxim la două jumătate, aştept telefonul dumneavoastră. C.: Să dau de el că nu ştiu pe unde ajunsă, că el intră de la unu în ţară. W.: Bun. C.: Şi crecă e prin munţi, pe văi pe aci, pe unde...bine haideţi că vă sun. W.: Bine, sărut - mâna.

- convorbirea telefonică purtată de inculpata C. la data de 10.12.2015, ora 14²⁸, cu inculpatul W.: C.: Alo. W.: Doamnă? C.: Domnu x? W.: Doamnă? C.: Să ştiţi că nu pot să rezolv azi cu nimic, pentru că băiatu meu înţelesăi că dădu un tir în el cu maşina, deaia nu putea să-mi răspundă. Nu ştiu cum o ajunge, când o ajunge, plecă fiu-meu alalt după el. W.: Aoleu!C.: Da, da, mai puteţi aştepta până mâine să ne auzim la un telefon, să. W.: Atunci o lăsăm aşa. C.: Mâine, ne întâlnim în cursul zilei de mâine, nu vă sun, ne întâlnim sigur. W.: Bine. C.: Da? W.: Bine.

- convorbirea telefonică purtată de inculpatul W. la data de 14.12.2015, ora 13⁰¹, cu inculpata C.: C.: Alo, da! W.: Doamnă puteţi …x: Nu puteţi să vă … Alo ? W.: Da ! M-auziţi ? C.: Da !W.: Puteţi s-ajungeţi până la poşta asta din Rovine ? C.: Aaa … n-am cum domnu’ x ! N-am cum ! N-am cu ce în primu’ rând ! W.: N-aveţi cu ce… ? C.: N-am cu ce ! W.: Aaa…neinteligibil…x: Venii de la spital …neinteligibil…, operai băiatu’ la bazin, am mari probleme, au zis c-are numai mâna şi …neinteligibil… asta e !W.: Eu vă-nţelesei, da’ trebuia să vă explic, că n-am cum …neinteligibil…x: Da, da, da ! Da, da, da ! Păi da haideţi să ne-ntâlnim miercuri, să vin şi io, să nu vin aşa şi …Purcaru x: Păi nu am cum… C.: … să discutăm atunci mai mult. W.: Deci miercuri chiar nu am cum. C.: Sau mâine după-masă. W.: Doamnă, deci nu mai este cum! De-asta v-am şi …neinteligibil… C.: Faceţi … W.: Până astăzi după-masă era toată chestia …neinteligibil… deja…x: Nu am mânca-v-aş ochii, deci sunt la pământ. Sunt nedormită de ieri, de la doişpe (12 n.n.) şi sunt …x: Eu vă cred pe dumneavoastră, pân’ la patru pot s-aştept, …neinteligibil… urmă chiar nu am cum, pentru că … C.: Şi vă mint dacă vă zic, că pân’ la patru şi să n-am cu ce! Vă mint. W.: Păi eu v-am… C.: Deci… W.: Eu v-am … haideţi să nu mai vorbim la telefon, că de-asta zisei să ne-ntâlnim…x: Da, da, da, da, da, da ! W.:… să vă explic şi să v-arăt care e treaba. C.: Ne întâlnim mâine şi-mi spuneţi ce, ce am de făcut, dacă…. W.: Păi n-am cum, eu d-asta vă zisei, că astăzi trebuia să vorbim ! C.: Aa… Dumneavoastră în zonă, aicea, nu aveţi cu ce să ajungeţi? W.: Haideţi că vă sun într-o juma de oră, dar să nu mai …s-aveţi semnal la telefon, că vă mai sunai de câteva ori ! C.: Păi nu merge, nu ştiu, fu descărcat …neinteligibil… cu lumină, d-asta! Bine şi faceţi … W.: Bine, bine ! Haideţi că vă sun io …neinteligibil…x: Bine, bine ! W.: Bine ! Sănătate !

- convorbirea telefonică purtată de inculpatul I. la data de 22.12.2015, ora 12⁵⁹, cu inculpatul D.: D.: Da? I.: Bă, ce faci, dormi? D.: Acuma, mă trezişi, tu ce faci? I.: Uite acas. Veniră aia de la SSSSS., că trebuie să le dăm o mie de euro până la ora trei. D.: Păi? I.: Nu ştiu, oricum vorbi cu Sfântu, nu e asta o problemă, tu ai făcut ceva aseară (se referă la faptul dacă a vândut băuturi la bar).D.: Nimic.

- convorbirea telefonică purtată de inculpata C. la data de 22.12.2015, ora 15²⁹, cu inculpatul W.: W.: Da. C.: Sunt XXXXX., x. W.: Da doamnă ştiu, că am numărul dumneavoastră. C.: Domnu x nu rezolvă CCCC. numic...alo? W.: Da, da, vă aud. C.: Aşa, ete acum mă sună şi zisă că nu rezolvă nimic. W.: Doamnă, n-am, chiar n-am ce să vă fac, sincer, că dacă...C.: Faceţi ce credeţi dumneavoastră. W.: Nici jumătate. C.:De cuvinţă. W.: Păi, n-am ce să fac eu, vă daţi seama că nu e după mine, că dacă era după mine...C.: Ştiu, ştiu că depindeţi de tot. W.: Aia e, măcar dacă rezolva jumătate, dar nici jumătate n-a rezolvat, dacă rezolva era altceva. C.: Sunt bani mulţi domnu x, şi deasta nu are nimeni înainte de sărbători, o mie de euro, de fapt nouă sute, că o sută v-am dat-o.W.: Ştiu, dar eu vă zisăi şi jumătate, ca să fi putut rezolva mai departe. C.: Ştiu, ştiu.

W.: Dar nu s-a făcut nimic, deci n-am ce să vă fac. C.: Bine domnu x. W.: Chiar îmi pare rău, deci eu vorbesc şi cu colegul acela, de ce să zic, că aşa îl sun şi pe YYYYY., nu e problemă. C.: Da, da. W.: Deci, dacă pot ei să facă, din partea mea nu e nici o problemă.

· Conform instanţei de fond, în drept, faţă de cele expuse anterior:

II.4. Fapta săvârşită de către inculpata C., constând în aceea că, la data de 07.12.2015, i-a dat inculpatului V., angajat ca electrician la S.C. TTTTT. S.R.L., societate prestatoare de servicii pentru S.C. SSSSS. S.A., (în prezent ZZZZZ.) suma de 400 RON, pentru ca acesta să nu comunice indexul corect înregistrat de contorul electric, şi astfel să evite plata sumei de 36.180 RON către S.C. SSSSS. S.A., reprezentând energie electrică consumată, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen.

Instanţa de fond a constatat că infracţiunea susmenţionată există, a fost săvârşită de inculpată, dar aceasta nu răspunde penal deoarece este incidentă o cauză de încetare a procesului penal, respectiv prescripţia răspunderii penale. Astfel, limitele speciale ale pedepsei cu închisoarea pentru infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen., impun un termen de prescripţie de 5 ani, prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen. Prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 art. 155 alin. (1) C. pen. a fost declarat neconstituţional, având drept consecinţă înlăturarea posibilităţii întreruperii cursului prescripţiei răspunderii penale. Astfel în ceea ce priveşte prescripţia răspunderii penale se aplică doar termenul general, acesta neputând fi întrerupt. Prin decizia nr. 67/HP/2022 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale sunt norme de drept substanţial supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 C. pen., cu excepţia aplicării legii penale mai favorabile prevăzută de art. 5 C. pen. Legea penală care a reglementat în cuprinsul art. 155 alin. (1) C. pen. soluţia normativă declarată neconstituţională, de la intrarea sa în vigoare, respectiv 01.02.2014 şi până la modificarea dispoziţiei legale prin O.U.G. nr. 71/2022, este mai favorabilă. Având în vedere că infracţiunea s-a consumat în anul 2015, termenul de prescripţie a răspunderii penale s-a împlinit în anul 2020.

Pentru aceste motive, instanţa de fond a dispus, în temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., încetarea procesului penal privind pe inculpata C., pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

Totodată, având în vedere art. 290 alin. (5) C. pen., a dispus confiscarea de la inculpată a sumei de 400 de RON.

V.1. Fapta săvârşită de inculpatul V., constând în aceea că, la data de 07.12.2015, în calitate de angajat ca electrician la S.C. TTTTT. S.R.L., aflându-se la domiciliul inculpaţilor A. şi C. din mun. Craiova, str. x, împreună cu inculpatul W., a pretins de la inculpata C. suma de 1000 euro pentru a nu comunica indexul corect, înregistrat de contor, către S.C. SSSSS. S.A., şi care a primit de la aceasta suma de 400 RON, pe care a împărţit-o în mod egal cu inculpatul W. - care i-a comunicat inculpatei C. numărul său de telefon, în scopul de a lua legătura cu el pentru a le înmâna şi restul banilor, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen.

Instanţa de fond a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inculpat. Astfel, instanţa de fond a constatat că inculpatul a recunoscut săvârşirea infracţiunii şi a beneficiat de art. 396 alin. (10) C. proc. pen., şi, raportat la declaraţia inculpatului, dar şi la mijloacele de probă administrate în cauză şi care susţin cele declarate de inculpat, astfel că l-a condamnat pe acesta în temeiul art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei instanţa de fond, a avut în vedere dispoziţiile art. 74 alin. (1) C. pen., respectiv faptul că inculpatul se află la primul contact cu legea penală, iar fapta comisă a produs consecinţe minime, astfel încât a aplicat o pedeapsă orientată către minimul special prevăzut de lege.

În temeiul art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (1)0 C. proc. pen.., l-a condamnat pe inculpatul V. la pedeapsa 1 an şi 4 luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. şi art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita meseria de electrician pe o perioadă de 2 ani, care se execută conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

Instanţa de fond a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 C. pen., respectiv pedeapsa aplicată este de 1 an şi 4 luni închisoare, inculpatul nu are antecedente penale, şi-a manifestat acordul pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii. În raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa de fond apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

În temeiul art. 91 C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an şi 4 luni închisoare. În temeiul art. 92 C. pen., a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani. În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen. a obligat inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (1) lit. b) C. pen., a impus inculpatului să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune Dolj sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate. În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, a dipsu ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, în cadrul Primăriei Podari sau Consiliului Local Podari, jud. Dolj.

În temeiul art. 289 alin. (3) C. pen. a confiscat de la inculpat suma de 200 de RON.

VII.1. Fapta săvârşită de inculpatul W., constând în aceea că, la data de 07.12.2015, l-a ajutat pe inculpatul V., să pretindă de la inculpata C. suma de 1.000 euro, pentru a nu comunica indexul corect, înregistrat de contorul electric, către S.C. SSSSS. S.A, punându-i la dispoziţie numărul său de telefon la care urmau să discute detalii viitoare în legătură cu remiterea banilor, context în care a şi primit o parte (200 RON) din suma de 400 RON ce reprezenta plata parţială a mitei, precum şi de a purta discuţii telefonice cu inculpata C. pentru primirea diferenţei de bani până la concurenţa sumei de1.000 euro, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen.

Astfel, instanţa de fond a constatat că inculpatul W. a recunoscut săvârşirea infracţiunii, urmând a beneficia de dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., şi, raportat la declaraţia inculpatului dar şi la mijloacele de probă administrate în cauză şi care susţin cele declarate de inculpat, urmează a condamna pe inculpat în temeiul art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen. Instanţa de fond a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa de fond a avut în vedere dispoziţiile art. 74 alin. (1) C. pen., respectiv faptul că inculpatul se află la primul contact cu legea penală, iar fapta comisă a produs consecinţe minime, astfel încât se va aplica o pedeapsă orientată către minimul special prevăzut de lege.

În temeiul art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., l-a condamnat pe inculpatul W. la pedeapsa de 1 an şi 4 luni de închisoare pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită. În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. şi art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita meseria de electrician pe o perioadă de 2 ani, care se execută conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen. În temeiul art. 65 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita meseria de electrician, de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

Instanţa de fond a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 C. pen., respectiv pedeapsa aplicată este de 1 an şi 4 luni închisoare, inculpatul nu are antecedente penale, şi-a manifestat acordul pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii. În raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa de fond a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

În temeiul art. 91 C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an şi 4 luni închisoare. În temeiul art. 92 a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani. În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen. a obligat inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (1) lit. b) C. pen., a impus inculpatului să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de probaţiune Dolj sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate. În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, a dispus ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare în cadrul Primăriei Argetoaia sau Consiliului Local Argetoaia, jud. Dolj.

În temeiul art. 289 alin. (3) C. pen., a confiscat de la inculpat suma de 200 de RON.

În ceea ce priveşte actele materiale ale infracţiunii de evaziune fiscală comise de inculpatul D. (pct III.1. din dispozitiv), instanţa de fond a reţinut că acestea se prezintă sintetic, astfel:

Tranzacţii

Cumpărător

Acte materiale ale unei infracţiuni/Alte infracţiuni în legătură cu tranzacţia

Impozitul pe venit

Taxa pe valoare adăugată

Tranzacţia nr. 1 LLLLL. 0 0 Furt

Tranzacţia nr. 2 AAAAAA. 0 0

Tranzacţia nr. 3 BBBBBB. 1500 0 Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 4 CCCCCC. pentru DDDDDD. 0 0

Tranzacţia nr. 5 EEEEEE. 0 13412 Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 6 FFFFFF. 0 559 Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 7 GGGGGG. HHHHHH. 0 160 Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 8 IIIIII. 0 15168 Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 9 JJJJJJ. 0 13571 Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 10 KKKKKK. 0 17779 Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 11 LLLLLL., MMMMMM. 883 16990 Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 12 NNNNNN. 1933 16765 Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 13 OOOOOO. 2175 15966 Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 14 PPPPPP. 0 5549 Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 15 QQQQQQ. 0 3290 Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 16 F. 0 27732 Act material evaziune fiscală, înşelăciune

Tranzacţia nr. 17 RRRRRR. 1365 14516 Act material evaziune fiscală, fals în declaraţii

Tranzacţia nr. 18 G., SSSSSS. 2234 18968 Act material evaziune fiscală, înşelăciune

Total 10090 180425

Instanţa de fond a reţinut că tranzacţiile încheiate de inculpat s-au defăşurat astfel:

În anul 2002, conform titlului de proprietate nr. x – 2048/24.05.2002, numitul PPP., a dobândit, prin reconstituirea dreptului de proprietate, suprafaţa de 8 ha şi 9000 mp, situată pe teritoriul localităţii Cernele, jud. Dolj. În următorii ani, pe suprafaţa de teren ce aparţinea numitului PPP. au fost construite mai multe case, fără acceptul acestuia ori al fiului său, martorul OOO.. Trebuie menţionat că unele dintre acestea au fost construite chiar înainte de emiterea titlului de proprietate. Deoarece martorul OOO., fiul numitului PPP., împreună cu familia sa, locuia în mun. Bucureşti, iar în mun. Craiova nu mai avea nicio rudă, a dorit să vândă terenul aflat în proprietatea tatălui său, scop în care, în anul 2005, a încheiat un contract de colaborare cu avocatul J., din cadrul Baroului Dolj, prin care îl împuternicea pe acesta să se ocupe de interesele sale, în vederea vânzării terenului în suprafaţă de 1 ha şi 3800 m.p. situat în municipiul Craiova, tarlaua x/1, parcela x, actual str. x.

La data de 28.04.2006 a fost încheiat precontractul de vânzare - cumpărare, prin care numitul PPP., prin mandatar OOO., în baza procurii autentificate sub nr. x/18.03.2003 de BNP Asociaţi TTTTTT. şi UUUUUU., reprezentaţi de inculpatul J., în calitate de avocat, se obliga să vândă inculpatului D. şi numitului VVVVVV., terenul intravilan, în suprafaţă de 2.300 mp, situat în mun. Craiova, cu suma de 10 euro/mp. În cuprinsul precontractului de vânzare - cumpărare se menţiona că promitentul vânzător PPP. stăpânea acest teren prin reconstituirea dreptului de proprietate, aşa cum rezultă din titlul de proprietate nr. x - 2048, din 24.05.2002, iar, din preţul de vânzare al terenului, la data de 28.04.2006 ar fi primit cu titlu de avans suma de 3.500 RON (35.000.000 rol). Acest precontract de vânzare - cumpărare a fost semnat de către inculpatul J., la rubrica "Vânzător", pentru PPP. (prin mandatar OOO.).

Cu ocazia audierii în cauză, martorul OOO. a arătat că nu are cunoştinţă de acest precontract întrucât nu a primit nicio sumă de bani din cei 3.500 RON menţionaţi a fi primiţi cu titlu de avans. Conform instanţei de fond, ca urmare, rezultă că inculpatul J. a încheiat în numele vânzătorului acest precontract de vânzare - cumpărare profitând de colaborarea pe care o avea cu martorul OOO., în scopul de a-i procura inculpatului D. un înscris care să confere aparenţa unui drept asupra terenului aferent construcţiilor (pe care acesta urma să le construiască), înscris pe care acesta să-l prezinte ulterior persoanelor interesate a cumpăra construcţiile.

De asemenea, prin antecontractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. x/20.06.2006 de notarul public QQQ., numitul PPP. (prin mandatarul său OOO.), în calitate de promitent - vânzător, se obliga să vândă inculpatului D., în calitate de promitent - cumpărător, suprafaţa de teren intravilan, de 359 mp, situată în mun. Craiova, tarlaua x/1, parcela x, actual str. x, jud. Dolj, care făcea parte din suprafaţa totală de 1 ha şi 3800 mp, tarlaua x/1, parcela x, cu preţul de 4.308 euro, din care, la data autentificării antecontractului, promitentul –cumpărător a achitat suma de 300 euro.

Conform instanţei de fond, ulterior s-au desfăşurat următoarele tranzacţii:

1. În vara anului 2006, numita LLLLL., în prezent decedată, a vândut un apartament cu suma de 80.000 RON, după care s-a înţeles cu LLL. ca, în schimbul sumei de 62.000 RON, să-i construiască o casă în cartierul Brestei, din mun. Craiova. Preţul negociat includea şi terenul aferent construcţiei.

La data de 28.07.2006, la sediul agenţiei S.C. HHH. S.R.L, între inculpatul D., în calitate de promitent - vânzător, şi numita LLLLL., în calitate de promitent - cumpărător, s-a încheiat un antecontract de vânzare – cumpărare/promisiune bilaterală de vânzare - cumpărare, prin care părţile se angajau să vândă, respectiv să cumpere, imobilul compus din teren în suprafaţa de 209 mp şi casă cu două camere, bucătărie şi baie, la preţul de 62.000 RON, din care, la data încheierii antecontractului, promitenta cumpărătoare a achitat un avans în sumă de 4.500 RON, iar diferenţa de 57.500 RON urma să fie achitată la data de 22.08.2006, dată stabilită pentru autentificarea contractului de vânzare - cumpărare. La data de 01.08.2006, promitenta - cumpărătoare LLLLL. a mai achitat încă 3.000 RON, aspect consemnat la sfârşitul antecontractului de vânzare - cumpărare. Ulterior, LLLLL. a achitat şi diferenţa de preţ până la suma de 62.000 RON, stabilită în cuprinsul antecontractului de vânzare - cumpărare, iar, în toamna anului 2006, împreună cu fiul său, B., s-au mutat în casa compusă din două camere, baie, bucătărie şi un hol, casă care, la momentul mutării, nu era finalizată, în sensul că nu era racordată la reţeaua electrică şi apă, pe exterior nu era tencuită, plafonul era din plăci de rigips ce nu erau îmbinate, acoperişul era acoperit cu ţiglă provenită din demolări, iar baia nu era finalizată, aspecte confirmate de martorii MMMMM. şi NNNNN..

Văzând că, deşi a achitat integral preţul solicitat, inculpatul D. nu a făcut demersurile necesare în vederea încheierii contractului de vânzare - cumpărare, în formă autentică, la data de 15.11.2016 numita LLLLL. a sesizat acest aspect la secţia 5 Poliţie Craiova. Cu ocazia audierii, în cadrul acestei lucrări cu caracter general, inculpatul D. a recunoscut că a primit suma totală de 62.000 RON de la numita LLLLL., la sediul agenţiei imobiliare S.C. HHH. S.R.L., în prezenţa mamei sale C. şi a agenţilor imobiliari UUUU. şi GGG., în temeiul unui antecontract de vânzare - cumpărare, prin care s-a obligat să-i vândă acesteia suprafaţa de teren, de 209 mp, şi casa construită pe aceasta, compusă din două camere, baie şi bucătărie, imobil situat în mun. Craiova, pe str. x - x a motivat că nu onorat obligaţia de a întocmi acte notariale de vânzare cumpărare întrucât nu era proprietarul terenului pe care construise casa, nu deţinea autorizaţie de construire, iar documentaţia cadastrală nu era întocmită. Agenţii imobiliari UUUU. şi GGG., precum şi inculpata C., au confirmat că au fost de faţă când numita LLLLL. i-a achitat inculpatului D. suma de 62.000 RON, în mai multe tranşe.

2. În cursul lunii septembrie 2006, având intenţia de a-şi cumpăra o casă cu teren, martorul AAAAAA. a consultat ziarul local, ocazie cu care a observat un anunţ prin care se oferea spre vânzare o casă pe str. x 105.

Martorul AAAAAA. s-a deplasat la domiciliul familiei x, despre ai cărei membrii aflase că sunt proprietarii imobilului respectiv, apoi a mers împreună cu inculpata C. şi soţul acesteia la casa respectivă, unde au negociat preţul de vânzare al casei şi terenului aferent, în suprafaţă de 161 mp, stabilind preţul de vânzare la suma de 50.000 RON (cinci sute de milioane RON vechi).

Cu această ocazie, martorul AAAAAA. i-a dat inculpatei C., cu titlu de arvună, suma de 1.000 RON (10 milioane RON ROL), încheind în acest sens o chitanţă de mână. În zilele următoare, martorul AAAAAA. şi-a vândut garsoniera şi a luat legătura cu inculpata C., căreia i-a spus că îi va da diferenţa de bani, cu condiţia ca aceasta să-i întocmească actul de vânzare - cumpărare în formă autentică. Deoarece inculpata C. i-a spus martorului că nu putea încheia, la acel moment, contractul de vânzare - cumpărare, sub pretextul că avea actele la perfectat, a convenit cu acesta să încheie un contract de împrumut la un birou notarial, cu privire la suma de 50.000 RON, în care se regăseau şi cei 1.000 RON daţi ca arvună, contract care a fost încheiat la biroul notarului public QQQ..

La data de 24.11.2006, a fost încheiată între inculpatul D., în calitate de promitent - vânzător, şi martorul AAAAAA., în calitate de promitent - cumpărător, promisiunea de vânzare - cumpărare, redactată de către inculpatul J., prin care inculpatul D. promitea să-i vândă martorului AAAAAA. suprafaţa de 161 mp, din terenul situat în mun. Craiova, T 54/1, P 14, actual str. x, pe care se afla construită o casă de locuit cu două camere şi sală, fără a exista, la momentul respectiv, autorizaţie de construire pentru acel imobil. Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 50.000 RON, fiind menţionat, în cuprinsul promisiunii de vânzare - cumpărare, că această sumă a fost încasată, în totalitate, de inculpatul D. la data încheierii acestui act.

Conform instanţei de fond, în realitate, martorul AAAAAA. îi dăduse inculpatei C. suma de 1.000 RON, cu titlu de arvună, în luna septembrie 2006, iar, la câteva zile, i-a dat şi diferenţa până la 50.000 de RON, ocazie cu care a fost încheiat la biroul notarului public QQQ. un contract de împrumut pentru suma respectivă. Ulterior, inculpatul D. nu a făcut nici un demers pentru încheierea contractului de vânzare - cumpărare în formă autentică, cu privire la acest imobil.

În cursul anului 2011, inculpatul J. a venit la domiciliul martorului AAAAAA. şi i-a spus că va rezolva cu cadastrul, contracost, iar apoi acesta s-a prezentat însoţit de un cadastrist, care a efectuat măsurători, împrejurare în care a primit suma de bani solicitată de la martorul AAAAAA., însă, nici acesta nu şi-a ţinut promisiunea. Conform instanţei de fond, în realitate, inculpatul D. i-a vândut martorului AAAAAA. un teren construibil, aflat în proprietatea numitului PPP., iar după decesul acestuia, în anul 2008, în proprietatea fiului acestuia OOO., pe care a edificat o locuinţă nouă, încasând suma de 50.000 RON, fără ca această tranzacţie să fie ulterior finalizată prin încheierea unui contract de vânzare - cumpărare în formă autentică, în privinţa acestui imobil.

3. La începutul lunii noiembrie a anului 2006, având intenţia de a-şi cumpăra o casă cu teren, martora BBBBBB. a luat legătura cu LLL., deoarece aflase de la vecinul său, martorul AAAAAA., că acesta negociase cumpărarea unei case de la LLL.. Inculpata C. a fost de acord să-i prezinte martorei BBBBBB. o casă şi s-a deplasat împreună cu aceasta pe strada x, la o parcelă de teren unde erau construite cinci case, una dintre acestea fiind cea aleasă de martorul AAAAAA.. Cu această ocazie, inculpata C. i-a prezentat martorei BBBBBB. o casă la roşu, construită din bolţari, cu acoperiş din ţiglă, cu geamuri şi uşi, spunându-i că cele cinci case erau construite de fii săi I. şi D. şi i-a oferit spre vânzare casa cu terenul aferent, de 200 mp, cu preţul de 55.000 RON.

Martora BBBBBB. a fost de acord cu acest preţ, achitându-i inculpatei C., la data de 19.11.2006, un avans de 8.000 RON, aspect consemnat în cuprinsul înscrisului sub semnătură privată intitulat "Chitanţă", care a fost încheiat între inculpatul D., în calitate de promitent - vânzător, şi martora BBBBBB., în calitate de promitent - cumpărător. La data de 24.11.2006, a fost încheiată între inculpatul D., în calitate de promitent - vânzător, şi martora BBBBBB., în calitate de promitent - cumpărător, promisiunea de vânzare - cumpărare, redactată de inculpatul J., avocat în cadrul Baroului Dolj, ce a avut ca obiect terenul în suprafaţă de 198 mp şi o casă cu două camere, baie şi bucătărie, situate în mun. Craiova, T 54/1, P 14, actuala str. x. Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 55.000 RON.

În cuprinsul promisiunii de vânzare - cumpărare s-a făcut menţiunea că, la data de 24.11.2016, inculpatul D. a primit de la martora BBBBBB. un avans, în sumă de 8.000 RON, urmând ca diferenţa să-i fie achitată până la data de 15 decembrie 2016. Conform instanţei de fond, în realitate, avansul în sumă de 8.000 RON, a fost achitat anterior datei de 24.11.2016, inculpatei C., iar aceasta i-a înmânat inculpatului J. o parte din avansul dat, care a promis că se va ocupa de perfectarea actelor de vânzare - cumpărare.

Martora BBBBBB. i-a mai achitat inculpatului D., din preţul stabilit pentru cumpărarea imobilului compus din casă şi teren, următoarele sume de bani: la data de 23.12.2006 suma de 14.600 RON, aspect menţionat în cuprinsul actului adiţional încheiat la data de 23.12.2016, la promisiunea de vânzare - cumpărare, şi, la data de 11.01.2007, suma 27.400 RON, aspect menţionat în cuprinsul înscrisului sub semnătură privată încheiat la data de 11.01.2007. Deoarece, ulterior, martora BBBBBB. a observat că locuinţa, care a făcut obiectul promisiunii de vânzare - cumpărare, nu avea fundaţie, de comun acord cu promitentul - vânzător a stabilit să nu mai plătească suma de 2.000 RON, din preţul imobilului, rămânând să mai achite numai diferenţa de 3.000 RON.

Întrucât inculpatul D. a refuzat să încheie contractul de vânzare - cumpărare, martora BBBBBB. a apelat la serviciile avocatului WWWWWW., ulterior întâlnindu-se, în prezenţa acestuia, cu inculpatul J., care a asigurat-o că se va ocupa de perfectarea actelor şi i-a cerut să nu formuleze acţiune în instanţă, iar diferenţa de 3.000 RON, din preţul imobilului, pe care o mai avea de achitat, să o depună într-un cont pe numele lui. La data de 19.06.2013, martora BBBBBB. a fost chemată de către inculpatul J. la biroul notarului public QQQQQ., unde erau prezenţi vecina sa XXXXXX., inculpatul I. şi martorul OOO., despre care a aflat că era proprietarul terenului, pe care a fost construită locuinţa sa, a martorei XXXXXX. şi a numitei LLLLL..

Astfel, la data de 19.06.2013, a fost autentificat la BNP QQQQQ., sub nr. x/19.06.2013, contractul de vânzare - cumpărare, prin care martorul OOO. le vindea martorelor XXXXXX. şi BBBBBB. şi inculpatului I., în indiviziune, suprafaţa de 792 m.p. teren, situat în mun. Craiova, T 54/1, P14, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, intabulat în CF nr. x a localităţii Craiova, şi suprafaţa de 24,21 m.p. - teren intravilan, situat în mun. Craiova, T 54/1, P14, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, ce reprezenta drum de acces, cu preţul de 8.000 euro. La momentul încheierii acestui contract de vânzare - cumpărare, martora BBBBBB. nu i-a achitat nici o sumă de bani vânzătorului OOO..

În anul 2014 a fost chemată în judecată, atât martora BBBBBB., cât şi vecina sa, martora XXXXXX., de către inculpatul I. pentru ieşire din indiviziunea asupra terenului care a format obiectul contractului de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr. x/19.06.2013, de notarul public QQQQQ.. Prin sentinţa civilă nr. 4998/17 aprilie 2015, pronunţată de Judecătoria Craiova, s-a luat act de tranzacţia intervenită între XXXXXX., BBBBBB. şi I., având ca obiect ieşire din indiviziune, martora BBBBBB. rămânând în deplină posesie şi proprietate asupra suprafeţei de teren intravilan de 202 mp, situată în mun. Craiova, str. x, T54-1, P14, corp IX, martora XXXXXX. rămânând în deplină posesie şi proprietate asupra suprafeţei de teren intravilan de 239 mp, situată în mun. Craiova, str. x, T54-1, P14, corp IX, şi inculpatul I. rămânând în deplină posesie şi proprietate asupra suprafeţei de teren intravilan de 209 mp, situată în mun. Craiova, str. x, T54-1, P14, corp IX, pe care era construită casa în care au locuit LLLLL. şi B..

Conform instanţei de fond, în realitate, inculpatul D. i-a vândut martorei BBBBBB. un teren construibil, pe care a edificat o locuinţă nouă, încasând suma de 50.000 RON, tranzacţia reală fiind disimulată prin întocmirea contractului de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr. x/19.06.2013, numai pentru teren, cu numitul OOO., deşi plata terenului către proprietarul acestuia a fost făcută de către LLL., evitându-se astfel, de către inculpatul D., plata impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal. În perioada respectivă, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul D. a fost de 1.500 RON (50.000 RON venit nedeclarat x 3%).

4. La sfârşitul anului 2006, martora CCCCCC. împreună cu soţul său au vândut apartamentul proprietate personală, cu suma de 95.000 de RON, iar, cu banii obţinuţi, dorind să cumpere nepoţilor o casă cu teren, au consultat anunţurile imobiliare din ziarul FFF., unde au găsit un anunţ, în care se oferea spre vânzare o casă cu teren în mun. Craiova, str. x, jud. Dolj, cu preţul de 65.000 de RON.

Sunând la numărul de telefon menţionat în anunţ, martora CCCCCC. a luat legătura cu soţii C. şi A., care i-au prezentat o casă construită din bolţari, compusă din două camere, un hol, o baie şi o bucătărie, fără instalaţie sanitară şi electrică, fără faianţă şi gresie, acoperită cu ţiglă, şi terenul aferent, în suprafaţă de 200 de mp, despre care inculpata C. i-a spus că-i aparţine şi că, pentru suma de 65.000 de RON, îi va vinde casa, în stadiul în care se afla, şi terenul, urmând ca finisarea să o execute martora din banii proprii.

Cu această ocazie inculpata C. i-a adus la cunoştinţă martorei că nu putea să-i arate documentele cu privire la teren şi casă, deoarece erau depuse la primărie în vederea obţinerii de autorizaţiei de construire.

Martora a acceptat oferta făcută de inculpată, astfel încât, la data de 20.01.2007, a fost încheiat înscrisul sub semnătură privată, intitulat "Chitanţă", în care, la rubrica cumpărător, a fost menţionat nepotul martorei CCCCCC., numitul DDDDDD., iar, în calitate de vânzător, a figurat inculpatul D..

În cuprinsul acestui înscris sub semnătură privată s-a consemnat faptul că inculpatul D., în calitate de promitent - vânzător, a primit de la DDDDDD., în calitate de promitent - cumpărător al casei situate în mun. Craiova, str. x 105 A, şi al terenului aferent, în suprafaţă de 200 mp, suma de 2.000 RON cu titlu de arvună, din suma totală de 65.000 RON.

De asemenea, s-a făcut menţiunea că suma de 53.000 se va plăti în momentul mutării în imobil, iar restul de 10.000 de RON, la data perfectării actelor.

La momentul mutării în imobil, martora CCCCCC., care între timp investise suma de suma de 25.000 de RON în materiale şi mâna de lucru, necesare finalizării casei, i-a spus inculpatei C. că îi va da suma de 53.000 de RON, reprezentând a doua tranşă de avansul pentru imobil, în faţa unui notar, prin încheierea unui contract de vânzare - cumpărare, însă inculpata C. nu a prezentat actele, prin care să facă dovada faptului că fiul său D., care s-a ocupat de construirea casei, era proprietar pe casă şi teren, motiv pentru care notarii au refuzat să încheie vreun act privind vânzarea acestui imobil.

În această situaţie, inculpata C. i-a propus martorei CCCCCC. să încheie un contract de împrumut. Astfel, la data de 25.01.2007, a fost încheiat contractul de împrumut, care a fost autentificat sub nr. x/25.01.2007, de către notarul public EEEE., în cuprinsul căruia s-a menţionat că martora CCCCCC. îl împrumuta pe inculpatul D. cu suma de 55.000 RON, în care era inclusă şi suma de 2.000 RON, plătită la momentul încheierii înscrisului sub semnătură privată intitulat "Chitanţă".

Acest contract de împrumut a fost încheiat pentru a exista o dovadă cu privire la primirea de către inculpatul D. a acestor bani. În realitate, suma de 55.000 RON nu a reprezentat un împrumut, ci avansul plătit de către martora CCCCCC. inculpatului D., până la data de 25.01.2007, pentru achiziţionarea de la acesta a casei şi terenului aferent.

La sfârşitul lunii februarie 2007, martora CCCCCC. a dus toate bunurile din apartamentul, pe care îl vânduse, în casa construită de LLL.. În cursul lunii martie 2007, inculpata C. i-a cerut martorei o cheie de la uşa de acces în casă, sub pretextul că o să vină cei de la Electrica, pentru a verifica instalaţia electrică, ocazie cu care martora i-a înmânat acesteia o cheie de la locuinţă.

La sfârşitul lunii martie 2007, inculpata C. i-a solicitat martorei CCCCCC. şi restul banilor, în cuantum de 10.000 RON, însă aceasta a refuzat să-i dea respectiva sumă de bani, deoarece înţelegerea iniţială a fost ca aceşti bani să-i achite la momentul perfectării actelor de vânzare - cumpărare pentru casă şi teren.

La începutul lunii aprilie 2007, când martora CCCCCC. a mers la casă, a observat că poarta de acces era asigurată cu lanţ şi lacăt, motiv pentru care a purtat o discuţie cu inculpata C., care i-a cerut din nou diferenţa de 10.000 RON, din preţul imobilului, deşi aceasta nu deţinea documentele necesare încheierii contractului de vânzare - cumpărare în formă autentică. Cu această ocazie inculpata C. a avertizat-o pe martoră că, dacă nu-i va achita şi diferenţa din preţul imobilului, de 10.000 RON, îi va scoate lucrurile în stradă, refuzând să-i înapoieze cheia de la casă şi să-i înmâneze cheia de la lacătul cu care asigurase poarta. Pe data de 10 aprilie 2007, martora CCCCCC. a sunat-o pe inculpata C., întrebând-o dacă a rezolvat cu actele, însă aceasta i-a spus că mai durează.

În zilele următoare, martora CCCCCC. a aflat de la vecini că inculpata C. i-a scos casa la vânzare şi, în repetate rânduri, aceasta a venit cu potenţiali cumpărători, pentru a viziona casa, iar, la data de 02.05.2007, a fost anunţată de un vecin să vină la casă, deoarece inculpata C. i-a scos toate lucrurile în stradă.

Ajungând la casă, martora CCCCCC. şi-a găsit bunurile în stradă, iar în faţa casei a observat că se aflau inculpata C. şi cei doi fii ai acesteia, inculpaţii D. şi I..

Cu această ocazie inculpata C. i-a spus martorei că va oferi casa spre vânzare altei persoane, deoarece nu i-a achitat şi suma de 10.000 RON din preţul imobilului, urmând să-i restituie banii primiţi de la aceasta, la momentul când va vinde casa altei persoane. Deşi iniţial martora CCCCCC. nu a fost de acord cu propunerea inculpatei, ulterior, a acceptat să-i fie restituiţi banii, deoarece soţul acesteia era imobilizat la pat şi nu a dorit să se judece cu inculpata. Ulterior, inculpata C. nu i-a înapoiat banii martorei CCCCCC., motiv pentru care, prin cererea de chemare în judecată, care a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. x/2012, martora CCCCCC. l-a chemat în judecată pe inculpatul D. pentru ca, prin hotărârea ce va pronunţa, să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 55.000 RON, sumă actualizată la zi cu dobânda legală, de la data naşterii dreptului până la data efectivă a plăţii. Prin sentinţa civilă nr. 8977/12.06.2012, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2012, s-a dispus obligarea inculpatului D. să-i plătească martorei CCCCCC. suma de 55.000 de RON şi dobânda aferentă acestei sume.

Potrivit declaraţiei martorei CCCCCC., acesta nu şi-a recuperat nici un ban din suma de 55.000 de RON, achitată inculpatei C. pentru casă, şi din suma de 25.000 de RON, pe care a investit-o în finalizarea casei, deşi a apelat la serviciile executorului judecătoresc YYYYYY., care i-a adus la cunoştinţă faptul că inculpatul D. nu figura cu nici o proprietate pe numele său, motiv pentru care nu putea fi executat silit. Ulterior, inculpatul D. a oferit spre vânzare imobilul, pentru care primise de la martora CCCCCC., prin intermediul mamei sale, suma de 55.000 RON, numitului EEEEEE., cu preţul de 84.000 RON.

Conform instanţei de fond, în concluzie, inculpatul D. a edificat o construcţie nouă pe un teren construibil, aflat în proprietatea numitului PPP., iar după decesul acestuia, în anul 2008, în proprietatea fiului acestuia OOO., încasând pentru acestea, prin intermediul mamei sale C., suma de 55.000 RON, de la martora CCCCCC., fără ca această tranzacţia să fie ulterior finalizată prin încheierea unui contract de vânzare - cumpărare, în formă autentică, cu martora CCCCCC. sau cu nepotul acesteia.

5. În vara anului 2007, martorul EEEEEE. şi-a vândut apartamentul şi, având intenţia de a-şi cumpăra o casă cu teren, a consultat ziarul local, ocazie cu care observat un anunţ prin care se oferea spre vânzare o casă pe str. x, din mun. Craiova.

Martorul EEEEEE. a sunat la nr. de telefon indicat în anunţ şi a luat legătura cu inculpaţii C. şi A., care apoi i-au prezentat o casă compusă din două camere, baie, bucătărie şi hol. În urma negocierilor purtate, s-a stabilit ca martorul EEEEEE. să cumpere casa şi terenul aferent, în suprafaţă de 190 mp, cu preţul de 84.000 RON. Cu această ocazie, inculpata C. i-a spus martorului că suprafaţa de teren pe care a fost construită casa îi aparţinea unei persoane din Bucureşti, pe nume x, cu care încheiase o convenţie, iar, la momentul în care îi va plăti suma de bani pe casă, îi va achita acestuia contravaloarea terenului şi vor încheia actele pentru teren şi casă.

Tot la acest moment martorul EEEEEE. a aflat de la inculpată că numitul x era proprietarul acestei parcele de teren, pe care erau construite cinci case, una fiind cea pe care i-o prezentase, iar celelalte patru case erau locuite de familia x, mamă şi fiu, BBBBBB., AAAAAA. şi FFFFFF., fiind planificat să mai fie construite alte trei case.

La data de 04.07.2007, a fost încheiat la sediul HHH. S.R.L., antecontractul de vânzare - cumpărare, prin care inculpatul D., în calitate de promitent - vânzător, promitea să-i vândă martorului EEEEEE., în calitate de promitent - cumpărător, imobilul compus din casă cu două camere, baie şi bucătărie, şi terenul aferent, în suprafaţă de 190 mp., situat în mun. Craiova, str. x A, cu preţul de 84.000 de RON.

Potrivit declaraţiei martorului EEEEEE., la momentul semnării antecontractului, acesta a achitat inculpatei C. jumătate din suma stabilită cu titlu de preţ, respectiv 42.000 de RON, iar restul de 42.000 de RON i-a achitat, la aproximativ două săptămâni, tot inculpatei C..

La momentul semnării antecontractului de vânzare - cumpărare, inculpata C. i-a spus martorului EEEEEE. că vor încheia actele pe casă şi teren la momentul în care vor fi construite şi restul de trei case, deoarece parcela trebuie dezmembrată şi întocmit cadastru pentru fiecare dintre cele opt case, lucru care nu s-a întâmplat ulterior, deşi, până la sfârşitul anului 2008, LLL. a finalizat şi construirea celorlalte trei case care au fost vândute numiţilor JJJJJJ., IIIIII. şi KKKKKK..

Ulterior, martorul EEEEEE., în repetate rânduri, a solicitat încheierea contractului de vânzare - cumpărare, în formă autentică, cu privire la imobilul al cărui preţ îl achitase in totalitate, dar LLL. amâna de fiecare dată momentul încheierii contractului, găsind diferite motive, iar, în cursul anului 2011, la domiciliul său a venit inculpatul J., cu unul dintre fraţii x, asigurându-l că va rezolva cu cadastrul, dar trebuie să-i achite suma de 350 RON, însă, deşi i-a plătit această sumă inculpatului J., nu a intrat în posesia documentaţiei cadastrale.

Conform instanţei de fond, în concluzie, în realitate, inculpatul D. a edificat o construcţie nouă pe un teren construibil, din înstrăinarea cărora a încasat suma de 84.000 RON, fără ca această tranzacţia să fie, ulterior, finalizată prin încheierea unui contract de vânzare - cumpărare, în formă autentică, cu martorul EEEEEE..

6. La începutul anului 2007, martorul FFFFFF. a vrut să-şi cumpere o casă cu teren în mun. Craiova, scop în care s-a deplasat în cartierul Brestei, din mun. Craiova, pentru a viziona o casă, însă nu s-a înţeles la preţ cu proprietarul. Înainte de a pleca, martorul FFFFFF. s-a întâlnit cu o persoană, care s-a recomandat ca fiind C. şi i-a spus că are o casă de vânzare tot în cartierul Brestei.

Martorul FFFFFF. s-a deplasat împreună cu inculpata pe str. x, unde aceasta i-a prezentat o casă compusă din două camere, baie, bucătărie şi hol, cu terenul aferent, de 200 mp, stabilind preţul de vânzare al acestui imobil, la suma de 85.000 de RON, cu condiţia de a i se construi încă o cameră şi un hol.

Cu această ocazie, inculpata C. l-a informat pe martor că suprafaţa de teren, pe care era construită casa, îi aparţinea unei alte persoane din mun. Bucureşti, pe nume x, cu care avea încheiată o convenţie, iar, la momentul în care îi va plăti preţul pe casă, va plăti contravaloarea terenului şi îi va încheia acte pe teren şi casă.

La data de 20 martie 2007, a fost încheiat, la sediul HHH. S.R.L., un antecontract de vânzare - cumpărare între inculpatul D., în calitate de promitent - vânzător, şi martorul FFFFFF., în calitate de promitent - cumpărător, având ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv, de a cumpăra, imobilul compus din terenul, în suprafaţă de 200 mp, situat în mun. Craiova, str. x B, jud. Dolj, şi casa cu trei camere. Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 85.000 RON, din care, la data încheierii antecontractului de vânzare - cumpărare, s-a plătit un avans, în sumă de 1.000 RON. În decurs de aproximativ o săptămână de zile, prin intermediul HHH. S.R.L., martorul FFFFFF. a vândut apartamentul său cu preţul de 120.000 de RON, iar din această sumă de bani a achitat, la data de 27.03.2007, inculpatei C. suma de 64.000 de RON, aspect menţionat la finalul antecontractului de vânzare - cumpărare, urmând ca diferenţa să o achite la perfectarea actelor.

La data de 13.04.2007, martorul FFFFFF. i-a mai dat inculpatei C., la solicitarea acesteia, încă 10.000 de RON, fapt menţionat tot la finalul antecontractului de vânzare - cumpărare. La începutul lunii mai 2007, martorul FFFFFF. s-a mutat în casă, iar, în luna august 2007, i-a mai achitat inculpatei C. încă 3.500 RON, fără a încheia vreun act în acest sens. După încasarea acestor sume de bani, prin intermediul mamei sale C., inculpatul D. nu a făcut nici un demers în vederea încheierii contractului de vânzare - cumpărare.

Deoarece, în anul 2011, reprezentanţii poliţiei locale l-au chemat pe numitul FFFFFF. şi pe vecinii acestuia cu autorizaţiile de construire, pentru casele ce le cumpăraseră de la LLL., acesta a luat legătura telefonică cu martorul OOO., proprietarul terenului, pentru perfectarea actelor de vânzare - cumpărare cu privire la teren, care-i erau necesare la obţinerea autorizaţiei de construire. Cu această ocazie, martorul FFFFFF. a aflat că OOO. l-a împuternicit pe inculpatul J. să-l reprezinte şi l-a îndrumat să ia legătura cu respectivul avocat.

Martorul FFFFFF. l-a contactat pe inculpatul J., căruia i-a spus că el şi vecinii săi sunt chemaţi la poliţie cu actele de construire a caselor, iar acesta l-a chemat, în zilele următoare, la Judecătoria Craiova, unde i-a înmânat un înscris, prin care el, în calitate de avocat al numitului OOO., proprietarul terenului intravilan situat în mun. Craiova, pe str. x, T54/1, P14, confirma faptul că numiţii FFFFFF., AAAAAA., EEEEEE., JJJJJJ., IIIIII., KKKKKK. şi BBBBBB. au făcut demersurile pentru achiziţionarea suprafeţelor de teren situate în mun. Craiova, str. x.

În luna următoare, martorul FFFFFF. împreună cu vecinii săi s-au întâlnit cu inculpatul J., care le-a spus că se va ocupa de întocmirea cadastrului, dar trebuie să-i plătească suma de 350 RON, de fiecare familie, dându-i acestuia, împreună cu vecinii săi, suma totală de 2.100 RON.

În zilele următoare, inculpatul J. a venit însoţit de un cadastrist, care a efectuat măsurătorile cadastrale, însă acesta nu a întocmit şi documentaţia cadastrală, deoarece inculpatul J. i-a dat acestuia doar suma de 150 RON, ce reprezenta numai costul deplasării şi efectuării măsurătorilor.

În concluzie, inculpatul D. a edificat o construcţie nouă pe un teren construibil, din înstrăinarea cărora a încasat suma de 78.500 RON, fără ca această tranzacţia să fie ulterior finalizată prin încheierea unui contract de vânzare - cumpărare, în formă autentică, cu numitul FFFFFF..

7. La data de 12.07.2007, a fost încheiat între inculpatul D., în calitate de promitent - vânzător, şi numiţii GGGGGG. şi HHHHHH., în calitate de promitenţi - cumpărători, antecontractul de vânzare - cumpărare care a avut ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv, de a cumpăra, imobilul compus din terenul în suprafaţă de 240 mp şi o casă de locuit cu două camere.

Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 91.000 RON, din care, la data întocmirii antecontractului, s-a plătit un avans, în sumă de 1.000 RON.

În concluzie, inculpatul D. a încasat suma de 1.000 RON, sub formă de avans, pentru edificarea unei construcţii noi pe un teren construibil.

8. În cursul lunii iulie 2007, având intenţia de a-şi cumpăra o casă cu teren, martorul IIIIII. a consultat ziarul local, ocazie cu care observat un anunţ prin care se oferea spre vânzare o casă pe str. x, din mun. Craiova.

Martorul IIIIII. a sunat la nr. de telefon indicat în anunţ şi a luat legătura cu inculpaţii C. şi I., care apoi i-au prezentat o parcelă de teren, pe care erau construite şase case, spunându-i că vânduseră patru din acestea, şi mai aveau două de vânzare. După ce le-a văzut pe cele două, martorul IIIIII. şi-a ales pe cea mai mare, care avea două camere, baie, bucătărie şi un hol, pentru care a fost cerut un preţ de 95.000 de RON.

Solicitându-le celor doi inculpaţi să-i arate actele pe teren şi casă, aceştia i-au spus că proprietarul de drept al parcelei, unde erau construite cele şase case, era o persoană din mun. Bucureşti, pe nume x, care le-a dat voie să construiască casele pe această parcelă, pe care urmează să o dezmembreze în mai multe loturi, iar, după ce vor întocmi documentaţia cadastrală, pentru fiecare imobil, compus din casă şi teren, îi vor achita contravaloarea terenului numitului x, cu care cumpărătorul casei va încheia contract de vânzare cumpărare pe teren.

Cu această ocazie, inculpaţii C. şi I. i-au adus la cunoştinţă martorului IIIIII. că nici ceilalţi cumpărători ai caselor nu deţineau acte de vânzare - cumpărare pe teren şi că, la sfârşitul lunii august, când vor fi finalizate actele de cadastru, ei îi vor plăti numitului x contravaloarea terenului, iar acesta va face acte de vânzare - cumpărare fiecărui cumpărător de locuinţă.

Având încredere în susţinerile celor doi inculpaţi, martorul IIIIII. a fost de acord cu preţul de 95.000 de RON, cu condiţia de a-i fi construită încă o cameră şi un hol. Astfel, la data de 23.07.2007, la sediul Agenţiei S.C. HHH. S.R.L., a fost încheiat între inculpatul D., în calitate de promitent - vânzător, şi martorul IIIIII., in calitate de promitent - cumpărător, antecontractul de vânzare - cumpărare, care a avut ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv, de a cumpăra, imobilul situat în mun. Craiova, str. x, jud. Dolj, compus din terenul, în suprafaţă de 240 mp, şi casa cu două camere, bucătărie şi baie.

Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 95.000 RON, din care, la data încheierii antecontractului, s-a plătit de către promitentul - cumpărător IIIIII. un avans, în sumă de 1.500 de RON. În perioada următoarea inculpatul D. împreună cu o echipă de muncitori au început să mai construiască o cameră şi un hol, conform înţelegerii. La data de 10.08.2007, martorul IIIIII. i-a mai achitat inculpatei C. suma de 83.500 de RON, încheind un alt antecontract de vânzare - cumpărare cu inculpatul D., in cuprinsul căruia s-a menţionat că mai trebuia să plătească diferenţa de 10.000 de RON, până la data de 24.09.2007, dată stabilită pentru întocmirea actelor notariale. După semnare acestui antecontract de vânzare - cumpărare, în săptămânile următoare, martorul IIIIII. a achitat familiei x şi restul de 10.000 de RON.

Deoarece timp de mai mulţi ani LLL. a amânat, sub diferite pretexte, încheierea contractului de vânzare - cumpărare, în anul 2011 numitul IIIIII. l-a contactat telefonic pe proprietarul terenului, OOO., pentru a-l chema să perfecteze actele de vânzare - cumpărare, ocazie cu care acesta i-a spus că el nu mai are nicio legătură cu LLL. şi că trebuie să-i plătească terenul, îndrumându-l să i-a legătura cu avocatul său, inculpatul J., iar, la momentul la care va fi întocmită documentaţia cadastrală şi va avea bani, să-l cheme pentru a perfecta actele de vânzare - cumpărare.

În zilele următoare, martorul IIIIII. împreună cu celelalte persoane, care se aflau în aceeaşi situaţie, i-au chemat pe fraţii D. şi I. pentru a le cere socoteală, iar aceştia l-au chemat pe inculpatul J., care le-a garantat că se va ocupa de întocmirea cadastrului şi perfectarea actelor.

În luna iulie 2012, martorul IIIIII. a intenţionat să vândă imobilul, al cărui preţ îl achitase familiei x, martorei XXXXXX., căreia i-a adus la cunoştinţă faptul că proprietar pe teren era o persoană din mun. Bucureşti, care era reprezentată de inculpatul J., iar din preţul stabilit, de 75.000 de RON, îi va scădea contravaloarea terenului.

Astfel, la data de 16.07.2012, a fost încheiat prin intermediul inculpatului J., un precontract de vânzare - cumpărare, între martorul IIIIII., în calitate de promitent - vânzător, şi martora XXXXXX., în calitate de promitent - cumpărător, cu privire la imobilul compus din casă cu trei camere, baie şi bucătărie, situată în str. x, preţul pentru vânzarea acestui imobil fiind stabilit la suma de 60.000 de RON, care a fost achitat integral la data semnării precontractului de vânzare - cumpărare. Tot cu această ocazie, martora XXXXXX. a încheiat cu inculpatul J. contractul de asistenţă juridică nr. x/16.07.2012, având ca obiect redactare act, precontract vânzare - cumpărare, onorariul fiind de 700 de RON.

La data de 10.08.2012, martora XXXXXX., în calitate de promitent - cumpărător, a încheiat un precontract de vânzare - cumpărare cu numitul OOO., reprezentat de inculpatul J., în calitate de promitent - vânzător, cu privire la suprafaţa de 240 mp, care făcea parte din suprafaţa de 792 mp, situată în mun. Craiova, satul Cernele, jud. Dolj, tarlaua x/1, parcela x, având numărul cadastral provizoriu 19500/1/9, pentru care i-a achitat inculpatului J. suma de 15.000 de RON, reprezentând contravaloarea terenului, pe care era construită casa, referitor la care încheiase precontractul de vânzare - cumpărare cu martorul IIIIII..

La data de 19.06.2013 a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare autentificat, sub nr. x/19.06.2013, de notarul public QQQQQ., între martorul OOO., în calitate de vânzător, şi numiţii XXXXXX., BBBBBB. şi I., în calitate de cumpărători, prin care OOO. le vindea numiţilor XXXXXX., BBBBBB. şi I., în indiviziune, suprafaţa de teren de 792 mp, situată în mun. Craiova, T 54/1, P14, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, intabulat în CF nr. x a localităţii Craiova, şi suprafaţa de 24,21 mp – teren intravilan, în indiviziune, situată în mun. Craiova, T 54/1, P14, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, intabulată în CF nr. x a localităţii Craiova, ce reprezenta drum de acces, cu preţul de 8.000 euro.

La momentul încheierii acestui contract de vânzare - cumpărare, martora XXXXXX. nu i-a achitat vânzătorului OOO. nici un ban din cei 8.000 de euro trecuţi în contract, deoarece îi dăduse inculpatului J., la momentul încheierii precontractului de vânzare - cumpărare, suma de 15.000 de RON.

Conform instanţei de fond, în concluzie, din documentele aflate la dosarul cauzei, rezultă că, în realitate, inculpatul D. a edificat o construcţie nouă pe un teren construibil, din înstrăinarea căreia a încasat suma de 95.000 RON de la numitul IIIIII., fără ca această tranzacţie să fie ulterior finalizată prin încheierea unui contract de vânzare - cumpărare, în formă autentică, cu numitul IIIIII..

9. În vara anului 2007, având intenţia de a-şi cumpăra o casă cu teren, martora JJJJJJ. a mers la agenţia imobiliară S.C. HHH. S.R.L., situată în cartierul Craioviţa din mun. Craiova, unde s-a întâlnit cu agentul imobiliar pe nume GGG., căruia i-a spus că vrea să-şi vândă apartamentul, iar cu banii obţinuţi să-şi cumpere o casă cu teren.

Împreună cu agentul imobiliar GGG., martora JJJJJJ. s-a deplasat în cartierul Brestei, pe str. x, unde s-a întâlnit cu inculpata C., care era însoţită de fii săi I. şi D., care au condus-o la o parcelă de teren, unde erau construite şase case, iar una era în curs de finalizare.

Potrivit declaraţiei martorei JJJJJJ., dintre cele şase case construite de LLL., cinci erau achiziţionate de AAAAAA., EEEEEE., LLLLL., FFFFFF. şi BBBBBB., iar a şasea era oferită spre vânzare. Cu această ocazie, martora JJJJJJ. i-a spus inculpatei C. că va cumpăra casa cu terenul aferent, în momentul în care va reuşi să vândă apartamentul. Prin intermediul agenţiei imobiliare S.C. HHH. S.R.L. martora JJJJJJ. şi-a vândut apartamentul.

Iniţial, martora JJJJJJ. i-a achitat inculpatei C., un avans de 4.000 RON, din preţul imobilului, iar, la data de 29.08.2007, i-a achitat şi restul de 81.000 de RON. Cu această ocazie a fost încheiat la sediul S.C. HHH. S.R.L. între inculpatul D., în calitate de promitent - vânzător, şi martora JJJJJJ., în calitate de promitent - cumpărător, antecontractul de vânzare - cumpărare, care avut ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv, de a cumpăra, imobilul compus din casa cu două camere, baie şi bucătărie şi terenul, în suprafaţă de 200 mp, situat în mun. Craiova, str. x, jud. Dolj.

Ulterior, promitentul - vânzător D. nu a făcut demersuri în vederea încheierii contractului de vânzare - cumpărare, iar, în toamna anului 2011, inculpaţii C., D. şi I. i l-au prezentat, atât martorei JJJJJJ., cât şi vecinilor acesteia, care se aflau în aceeaşi situaţie, pe inculpatul J., despre care le-au spus că este avocatul lor şi că se va ocupa de întocmirea cadastrului, dar trebuie să-i plătească suma de 350 RON, de fiecare familie, aceştia dându-i avocatului suma totală de 2.100 RON.

În zilele următoare, inculpatul J. a venit însoţit de un cadastrist, care a efectuat măsurătorile cadastrale, iar de la această dată nu s-a mai întâmplat nimic, în sensul că eu nu au fost încheiate acte de vânzare-cumpărare pe tren şi nici nu a fost obţinută autorizaţie de construcţie pentru casă.

Conform instanţei de fond, în concluzie, inculpatul D. a edificat o construcţie nouă pe un teren construibil, din înstrăinarea cărora a încasat suma de 85.000 RON, fără ca această tranzacţia să fie ulterior finalizată prin încheierea unui contract de vânzare - cumpărare, în formă autentică, cu numita JJJJJJ..

10. În cursul lunii octombrie 2007, având intenţia de a-şi cumpăra o casă cu teren, martorul KKKKKK. a consultat ziarul local, ocazie cu care observat un anunţ, prin care se oferea spre vânzare o casă pe str. x, din mun. Craiova.

Martorul KKKKKK. a sunat la nr. de telefon indicat în anunţ şi a luat legătura cu un agent imobiliar de la firma S.C. HHH. S.R.L., stabilind cu acesta să meargă împreună în cartierul Brestei, pe strada x, pentru a vedea casa respectivă şi a vorbi cu vânzătorul. La casa respectivă i-au găsit pe inculpaţii I. şi D., apoi a venit şi mama acestora, inculpata C., cu care a negociat preţul de vânzare al casei şi terenului aferent, în suprafaţă de 200 mp, stabilind preţul la suma de 115.000 RON.

Astfel, la data de 22 octombrie 2007, a fost încheiat, la sediul HHH. S.R.L., între inculpatul D., în calitate de promitent - vânzător, şi martorul KKKKKK., în calitate de promitent - cumpărător, un antecontract de vânzare - cumpărare, care a avut ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv, de a cumpăra, imobilul compus din casa cu două camere, baie, bucătărie şi hol, şi din terenul, în suprafaţă de 200 mp, situat în mun. Craiova, str. x, jud. Dolj. Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 115.000 RON, din care, la data de 22.10.2007, a fost achitată suma de 11.500 RON.

Cu ocazia încheierii antecontractului de vânzare - cumpărare, inculpata C. i-a spus promitentului - vânzător KKKKKK. că a achitat numitului x, proprietarul terenului, întreaga sumă de bani pentru terenul cumpărat de la acesta, însă nu a încheiat contract de vânzare - cumpărare cu acesta, pentru a nu plăti taxe la stat, iar, când va fi finalizată dezmembrarea terenului, persoanele care au fost de acord să achiziţioneze locuinţe, în aceste condiţii, vor încheia contractele de vânzare - cumpărare direct cu x.

La data de 26 octombrie 2007, a fost încheiat, tot prin intermediul HHH. S.R.L., un alt antecontract de vânzare - cumpărare între inculpatul D., în calitate de promitent - vânzător, şi martorul KKKKKK., în calitate de promitent - cumpărător, având ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv, de a cumpăra, acelaşi imobil compus din casa cu două camere, baie, bucătărie şi hol, şi din terenul, în suprafaţă de 200 mp, situat în mun. Craiova, str. x, jud. Dolj, la preţul de 115.000 RON, din care, până data de 26.10.2007, a fost achitată suma de 14.000 RON.

Ulterior, la data de 31 octombrie 2007, a fost încheiat, tot prin intermediul HHH. S.R.L., un alt antecontract de vânzare - cumpărare între inculpatul D., în calitate de promitent - vânzător, şi martorul KKKKKK., în calitate de promitent - cumpărător, având ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv, de a cumpăra, acelaşi imobil compus din casa cu două camere, baie, bucătărie şi hol, şi din terenul, în suprafaţă de 200 mp, situat în mun. Craiova, str. x, jud. Dolj, la preţul de 115.000 RON, din care, până data de 31.10.2007, a fost achitată suma de 105.000 RON, rămânând de achitat o diferenţă de 10.000 RON.

La data de 23.01.2008, martorul KKKKKK. i-a mai achitat inculpatei C. suma de 6.350 RON, ajungând la suma de 111.350 RON achitaţi, iar diferenţa de 3.650 RON au stabilit să o achite la data perfectării contractului de vânzare - cumpărare. Din anul 2007, martorul KKKKKK. a fost amânat, mereu, de către LLL., cu privire la încheierea contractului de vânzare - cumpărare, sub diferite pretexte, iar, în cursul anului 2011, a fost anunţat de către vecinul său, martorul AAAAAA., că urmează să vină avocatul J. să rezolve cu cadastrul şi că îi va costa zece milioane RON ROL, sumă ce se împărţea între promitenţii - cumpărători ai tuturor celor cinci parcelele, pe care au fost construite case de LLL..

Ulterior, martorul KKKKKK. a auzit că inculpatul J. s-a prezentat însoţit de un cadastrist, care a efectuat măsurători şi, după ce inculpatul J. a luat banii, a plecat, promiţând că se va rezolva problema cu cadastrul, însă ulterior nu a rezolvat nimic.

Conform instanţei de fond, în concluzie, inculpatul D. a edificat o construcţie nouă pe un teren construibil, din înstrăinarea acestora încasând suma de 111.350 RON, fără ca această tranzacţie să fie ulterior finalizată prin încheierea unui contract de vânzare - cumpărare, în formă autentică, cu martorul KKKKKK..

11. Prin precontractul de vânzare - cumpărare autentificat de notarul public AAA. sub nr. x/11.09.2009, inculpatul D., în calitate de promitent - vânzător, promitea să vândă numiţilor LLLLLL. şi MMMMMM., în calitate de promitenţi - cumpărători, imobilul situat în mun. Craiova, Aleea 4 Brestei, nr. 103, compus din teren în suprafaţă de 237 mp, având nr. cadastral x, cota indiviză din drumul de acces, respectiv suprafaţa de 42 mp, şi casa cu regim de înălţime P+M, edificată de promitentul - vânzător pe acest teren, fără autorizaţie.

Terenul a fost dobândit de promitentul - vânzător D. în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. x/30.06.2009, de notarul public IIII., de la numiţii ZZZZZZ. şi AAAAAAA., fiind ulterior dezmembrat, în baza actului de dezmembrare autentificat sub nr. x/2009 de notarul public AAA..

Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 25.000 euro, din care, la data încheierii precontractului de vânzare - cumpărare, promitenţii - cumpărători au plătit un avans, în sumă de 22.000 euro. În cuprinsul precontractului s-a menţionat faptul că în preţ era inclusă şi contravaloarea casei cu regim de înălţime P+M, edificată de promitentul - vânzător pe terenul respectiv, dar pentru care nu exista autorizaţie de construcţie.

La data de 18.09.2009, a fost încheiat între inculpatul D., în calitate de vânzător, şi numitul MMMMMM., atât în nume personal, cât şi în calitate de mandatar pentru LLLLLL., în calitate de cumpărător, contractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/18.09.2009, de către notarul public AAA., prin care inculpatul D. vindea numiţilor MMMMMM. şi LLLLLL. imobilul situat în mun. Craiova, Aleea 4 Brestei nr. 125, jud. Dolj, compus din terenul în suprafaţă 237 m.p., având nr. cadastral provizoriu 12482/5/1, şi cota indiviză de 1/2 din drumul de acces, în suprafaţă totală de 95 mp, având nr. cadastral provizoriu 12482/6, cu preţul de 13.950 euro. Cu această ocazie a fost achitată şi diferenţa de preţ, în cuantum de 3.000 euro.

Conform instanţei de fond, în realitate, inculpatul D. le-a vândut cumpărătorilor LLLLLL. şi MMMMMM. un teren construibil şi locuinţa edificată pe acesta, încasând suma de 25.000 euro din vânzarea acestora, iar tranzacţia reală a fost disimulată prin întocmirea unui contract de vânzare - cumpărare numai cu privire la teren.

Venit impozabil cu ocazia încheierii acestei tranzacţii imobiliare a fost de 89.422 RON (106.412 RON -16.990 RON TVA). Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul D. a fost de 883 RON (89.422 RON – 60.000 RON venit impozabil stabilit de notar cu ocazia autentificării, sub nr. x/18.09.2009, a contractului de vânzare cumpărare, calculat ca 29.422 RON venit nedeclarat x 3%).

12. În vara anului 2009, prin intermediul agenţiei imobiliare S.C. AAAA. S.R.L. martorul NNNNNN. şi-a vândut apartamentul cu preţul de 150.000 de RON şi, având intenţia de a-şi cumpăra o casă cu teren, a luat legătura, prin intermediul agenţiei imobiliare, cu inculpata C. şi cu fii acesteia, inculpaţii D. şi I., care construiau şi vindeau case în cartierul Brestei din mun. Craiova.

Martorul NNNNNN. a mers împreună cu cei trei inculpaţi pe str. x, într-o zonă în care aceştia construiseră opt case, dintre care vânduseră şapte, iar pe cea de-a opta, care era finalizată, i-au oferit-o spre vânzare pentru suma de 130.000 de RON. Deoarece martorul nu a fost de acord cu preţul, inculpaţii l-au condus la un teren situat în mun. Craiova, Aleea 4 Brestei, nr. 125, în suprafaţă de aproximativ 400 mp, despre care inculpata C. i-a spus că este terenul lor, pe care intenţionează să-l dezmembreze în două părţii, pe care să construiască două case. Totodată inculpata C. i-a propus martorului ca, pentru suma de 105.000 de RON, să-i construiască o casă parter + mansardă, pe care să i-o vândă împreună cu terenul aferent, în suprafaţă de 200 mp.

Martorul NNNNNN. a acceptat oferta care i-a fost făcută de inculpata C. şi, la data de 25.06.2009, a fost încheiat între inculpata C., în calitate de promitentă - vânzătoare, şi martorul NNNNNN., în calitate de promitent - cumpărător, un antecontract de vânzare - cumpărare la sediul agenţiei imobiliare S.C. AAAA. S.R.L., care a avut ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv, de a cumpăra, un imobil format din suprafaţa de teren, de 200 mp teren, situat în mun. Craiova, Aleea 4 Brestei nr. 125, tarlaua x, parcela x, şi o casă ce urma să fie construită pe acest teren, compusă din trei camere, baie şi bucătărie. Preţul de vânzare al acestui imobil, compus din teren şi casă, a fost stabilit la suma de 105.000 RON, din care, la data încheierii antecontractului de vânzare - cumpărare, promitentul - cumpărător NNNNNN. a achitat un avans, în sumă de 60.000 RON. În zilele următoare, o echipă de muncitori, sub coordonarea membrilor familiei x, a început construirea casei, ocazie cu care i-au spus martorului NNNNNN. că îi vor construi o casă tip parter cu mansardă, deoarece suprafaţa de teren era prea mică, pentru a-i construi casa cu trei camere, baie şi bucătărie.

La data de 30.06.2009, promitentul - cumpărător NNNNNN. a achitat şi diferenţa de bani, în sumă de 45.000 RON, fiind încheiat un nou antecontract de vânzare - cumpărare la această dată cu inculpatul D., în calitate de promitent - vânzător, în cuprinsul căruia s-a menţionat că, până la această dată, promitentul - cumpărător NNNNNN. a achitat suma de 105.000 RON.

În luna septembrie a anului 2009, LLL. i-a spus martorului NNNNNN. că a finalizat construcţia casei, însă acesta a constatat că locuinţa nu era placată pe exterior, instalaţia electrică şi sanitară nu era montată, puţul nu era forat, iar haznaua nu era construită. Deoarece a fost nevoit să elibereze apartamentul pe care îl vânduse, martorul NNNNNN. s-a mutat în casă, deşi aceasta nu era finalizată conform înţelegerii. Ulterior martorul NNNNNN. şi-a finalizat casa cu banii proprii. În anul 2010, martorului NNNNNN. nu i-a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare pe tren şi casă, deşi în repetate rânduri îi solicitase inculpatei C. să perfecteze actele. La un moment dat, inculpata C. chiar l-a avertizat că, dacă o va mai deranja cu telefoane şi va continua să insiste să fie perfectate actele, îl va scoate afară în stradă şi-i va vinde casa, deoarece nu aveau încheiat niciun act notarial, spunându-i că a mai procedat în acest mod şi cu alte persoane, aflate în aceeaşi situaţie.

La data de 18.04.2011, a fost încheiat între inculpatul D., în calitate de vânzător, şi martorul NNNNNN., în calitate de cumpărător, contractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/18.04.2011, de notarul public AAA., în cuprinsul căruia s-a menţionat că vânzătorul D. îi vindea cumpărătorului NNNNNN. imobilul proprietatea sa, situat în mun. Craiova. Aleea 4 Brestei nr. 125 (fost T54, P39), compus din teren în suprafaţă de 168 mp, având nr. cadastral provizoriu 12482/5/2, împreună cu cota indiviză de 1/2 din drumul de acces, în suprafaţă totală de 95 mp, având nr. cadastral provizoriu 12482/6, cu suma de 23.800 RON. Terenul a fost dobândit de vânzătorul D. în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. x/30.06.2009, de notarul public IIII., de la numiţii ZZZZZZ. şi AAAAAAA., fiind ulterior dezmembrat, în baza actului de dezmembrare autentificat sub nr. x/2009 de notarul public AAA..

Martorul NNNNNN. l-a întrebat pe inculpatul D. de ce era trecută suma de 23.800 RON, deşi, în realitate, îi plătise suma de 105.000 RON, şi de ce nu era menţionată şi casa în contract, inculpatul D. spunându-i că nu a reuşit să obţină autorizaţia de construire a casei şi, prin urmare, nu putea să o menţioneze în contract. Fiindu-i teamă să nu-i fie vândută casa, martorul NNNNNN. a acceptat semnarea acestui contract de vânzare - cumpărare, în condiţiile stabilite de inculpatul D.. Conform instanţei de fond, în realitate, inculpatul D. i-a vândut martorului NNNNNN. un teren construibil, pe care a edificat o locuinţă nouă, încasând suma de 105.000 RON, tranzacţia reală fiind disimulată prin întocmirea unui contract de vânzare - cumpărare numai cu privire la teren.

Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul D. a fost de 1.933 RON (88.235 RON – 23.800 RON venit impozabil stabilit de notar cu ocazia autentificării, sub nr. x/18.04.2011, a contractului de vânzare cumpărare = 64.435 RON venit nedeclarat x 3%).

13. La data de 21.08.2009, a fost încheiat un înscris sub semnătură privată, intitulat "Chitanţă", în cuprinsul căruia se atesta că promitentul - vânzător BBBBBBB. a primit suma de 2.000 RON, cu titlu de arvună, pentru terenul în suprafaţă de 170 mp, de la inculpatul D..

Ulterior, la data de 11.09.2009, a fost încheiat între BBBBBBB., în calitate de promitent - vânzător, şi inculpatul D., în calitate de promitent - cumpărător, precontractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/11.09.2009, de către notarul public AAA., conform căruia primul se obliga să-i vândă inculpatului D. terenul în suprafaţă de 147 mp, situat în mun. Craiova, satul Cernele, tarlaua x/1, parcela x, str. x, jud. Dolj, având nr. cadastral x, cu suma de 14.700 RON.

În cuprinsul precontractului de vânzare - cumpărare s-a menţionat că preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 14.700 RON, din care, până la momentul încheierii precontractului de vânzare - cumpărare a fost achitată suma de 12.700 RON. Prin declaraţia autentificată de notarul public AAA. sub nr. x/29.10.2009, promitentul - vânzător BBBBBBB. şi promitentul - cumpărător D. au declarat, în mod necorespunzător adevărului, că, de comun acord, au înţeles să rezilieze precontractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. x/11.09.2009.

În cuprinsul acestei declaraţii, se arată de către inculpatul D. că a edificat pe terenul, în suprafaţă de 147 mp, o casă şi că a primit contravaloarea acesteia, respectiv contravaloarea materialelor ce au fost folosite la construirea ei, de la cumpărătoarea terenului OOOOOO.. Potrivit susţinerilor martorului BBBBBBB., cu ocazia dării acestei declaraţii, nu i-a restituit nici un ban inculpatului D., din cei 12.700 RON, primiţi în baza precontractului de vânzare-cumpărare.

Conform instanţei de fond, în concluzie, inculpatul D. a declarat, în mod necorespunzător adevărului, în faţa notarului public AAA., faptul că a reziliat, de comun acord, cu martorul BBBBBBB., precontractul de vânzare – cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/2009 de notarul public AAA., deşi, în realitate, acest precontract de vânzare - cumpărare nu a fost reziliat de niciuna dintre părţi, deoarece numitul BBBBBBB. nu i-a restituit inculpatului D. suma de bani primită cu ocazia încheierii acestui precontract de vânzare - cumpărare.

În luna septembrie a anului 2009, martora OOOOOO. împreună cu soţul său au vândut apartamentul în care locuiau, cu suma de 42.000 de euro, iar, din banii obţinuţi, au dorit să-şi cumpere o casă cu teren în mun. Craiova. La începutul lunii octombrie 2009, în urma consultării anunţurilor imobiliare din ziarul local, martora OOOOOO. a găsit un anunţ cu textul "Vând case la cheie". Martora OOOOOO. a sunat la numărul de telefon indicat în anunţ, luând legătura cu inculpata C., care împreună cu inculpatul I. i-au oferit spre vânzare o casă - parter + mansardă, construită pe str. x, din cartierul Brestei, cu terenul aferent, în suprafaţă de aproximativ 150 mp., cu preţul de 100.000 de RON. Cu ocazia prezentării casei, inculpata C. i-a spus martorei OOOOOO. că terenul îl cumpărase de la un prieten, însă nu perfectaseră actele de vânzare - cumpărare, iar casa a fost construită de ea şi familia ei, cu intenţia da a o vinde. Întrebând-o dacă deţine autorizaţie de construire pentru casă, inculpata C. i-a adus la cunoştinţă martorei OOOOOO. că nu deţinea autorizaţie de construire, precum şi faptul că a construit şi vândut mai multe case în cartierul Brestei, fără nicio problemă, deşi la niciuna nu a avut autorizaţie de construcţie.

Fiind de acord cu preţul de vânzare, martora OOOOOO. i-a înmânat inculpatei C. suma de 1.000 de euro, pentru cumpărarea imobilului compus din casă P+M şi terenului aferent, în suprafaţă de 147 mp, construcţie ce se afla în faza de finisare la interior, exteriorul fiind finalizat şi fără a exista autorizaţie de construire, al cărui preţ total a fost stabilit la suma de 100.000 RON. La momentul înmânării avansului, în sumă de 1.000 euro, s-a stabilit ca restul banilor să fie daţi la finalizarea casei, respectiv, în două - trei săptămâni. După aproximativ o săptămână de zile, martora OOOOOO. a fost contactată de către inculpata C., care i-a cerut o parte din restul de bani, spunându-i că are nişte probleme personale, stabilind să se întâlnească la sediul notarului public AAA. pentru a încheia un precontract de vânzare - cumpărare.

La sediul biroului notarial inculpata C. i-a făcut cunoştinţă martorei cu numitul BBBBBBB., proprietarul terenului pe care LLL. construise casa, şi i-a spus că nu a perfectat actele de vânzare cumpărare pe teren, cu BBBBBBB., pentru a nu plăti de două ori taxele notariale, deoarece ştia că urmează să vândă casa, motiv pentru care va trebui să încheie actele de vânzare cumpărare cu BBBBBBB..

Conform instanţei de fond, prin urmare, la data de 19.10.2009, a fost încheiat între martorul BBBBBBB., în calitate de promitent - vânzător, şi martora OOOOOO., în calitate de promitent - cumpărător, precontractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/19.10.2009, de notarul public AAA., cu privire la terenul intravilan, în suprafaţă de 147 mp, situat în mun. Craiova, satul Cernele, T54/1, P25, jud. Dolj. La momentul încheierii acestui precontract de vânzare - cumpărare, martora OOOOOO. i-a mai achitat inculpatei C. suma de 66.000 RON, iar restul de 30.000 RON i-a înmânat inculpatei C. la data de 29.10.2009.

Cu ocazia achitării şi a diferenţei de 30.000 RON, a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat de notarul public AAA. sub nr. x/29.10.2009, în cuprinsul căruia s-a menţionat că martorul BBBBBBB. a vândut martorei OOOOOO. terenul în suprafaţă de 147 mp, situat în mun. Craiova, satul Cernele, tarlaua x/1, parcela x, jud. Dolj, având nr. cadastral x, cu preţul de 30.000 RON.

Conform instanţei de fond, în realitate, martora OOOOOO. nu i-a achitat nicio sumă de bani numitului BBBBBBB., ci i-a achitat inculpatei C. suma de 100.000 RON pentru achiziţionarea de la fiul acestuia, inculpatul D., a terenului în suprafaţă de 147 mp, cu privire la care acesta încheiase precontractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/11.09.2009, de către notarul public AAA., cu martorul BBBBBBB., şi a construcţiei edificate de acesta pe respectivul teren. Prin urmare, inculpatul D. i-a vândut martorei OOOOOO. un teren construibil, pe care a edificat o locuinţă nouă, încasând suma de 100.000 RON, această tranzacţie reală fiind disimulată prin încheierea unui contract de vânzare - cumpărare numai pentru teren, între numiţii BBBBBBB. şi OOOOOO..

În perioada respectivă, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit, de către inculpatul D., a fost de 2.175 RON (254 RON + 2521 RON - 600 RON) din care:

- Impozit care trebuia achitat în urma vânzării terenului, în suprafaţă de 147 mp, de la BBBBBBB. la inculpatul D. 12.700 RON x 2% = 254 RON.

- Impozit care trebuia achitat, în urma vânzării terenului, în suprafaţă de 147 mp, şi locuinţei construite pe acesta, de la inculpatul D. la martorul OOOOOO. 84.034 RON bază impozabilă (100.000 RON - 15.966 RON TVA) x 3% = 2521 RON, iar impozitul care a fost achitat pentru tranzacţia dintre BBBBBBB. şi OOOOOO., conform contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. x/29.10.2009 a fost de 600 RON.

14. În primăvara anului 2014, având intenţia de a-şi cumpăra o casa cu teren, martorul PPPPPP. a mers la agenţia imobiliara S.C. CCCCCCC. S.R.L., din cartierul DDDDDDD., unde a luat legătura cu agentul imobiliar EEEEEEE.. Aceasta i-a spus ca se afla in relaţii colaborare cu un dezvoltator imobiliar care construia şi vindea case, pe raza comunelor Işalniţa şi Şimnicu de Sus. Martorul PPPPPP. a mers împreuna cu EEEEEEE. pe raza comunei Işalniţa, jud. Dolj, unde aceasta i-a făcut cunoştinţă cu inculpatul D., care i-a arătat o parcela de teren, ce era împărţită in nouă loturi. Cu această ocazie, inculpatul D. i-a spus martorului că se ocupa cu construirea şi vânzarea de imobile, compuse din teren si case, iar parcela de teren prezentată îi aparţinea şi a împărţit-o în nouă loturi de teren, cu intenţia de a construi şi vinde case, oferindu-i spre vânzare o casă, pe care urma să o construiască pe una dintre parcelele de teren, în suprafaţă de 500 mp, cu suma de 28.500 euro.

Martorul PPPPPP. i-a adus la cunoştinţă inculpatului că nu dispunea de cei 28.500 euro, dar in luna iunie urma să se căsătorească şi să facă rost de bani, pentru a-i da un avans, iar, în momentul în care acesta îi va construi casa, va obţine un credit bancar, prin care va ipoteca casa respectivă şi îi va achita şi restul de bani.

Inculpatul D. a fost de acord cu propunerea martorului, dar i-a solicitat un avans, în sumă de 2000 euro, pentru a-i păstra lotul respectiv de teren până în luna iunie. Astfel, la data de 05.05.2014, a fost încheiat, prin intermediul S.C. FFFFFFF. S.R.L. - CCCCCCC., între inculpatul D., în calitate de promitent - vânzător, şi martorul PPPPPP., în calitate de promitent - cumpărător, antecontractul de vânzare - cumpărare, care a avut ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv, de a cumpăra, imobilul compus din casă cu trei camere, şi din teren, în suprafaţă de 500 mp, situat în comuna Işalniţa, str. x parcela/lot 1/5A. Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 28.500 euro, din care, la data de 05.05.2014, a fost achitat un avans, în sumă de 2.000 euro.

Ulterior, la data de 23.06.2014, a fost încheiat, între inculpatul D., în calitate de promitent - vânzător, şi martorul PPPPPP., în calitate de promitent - cumpărător, promisiunea bilaterală vânzare - cumpărare, care a fost autentificată sub nr. x/23.06.2014, de notarul public GGGGGGG., şi care a avut ca obiect imobilul situat în comuna Işalniţa, str. x, tarlaua x, parcela x, jud. Dolj, compus din suprafaţa de 500 mp teren, cu nr. cadastral x, cota de 1/11 din aleea de acces şi o casă cu regim de înălţime parter, cu doua camere, living, baie, bucătărie, hol, cămară, având toate dotările, centrală pe lemne, puţ forat, instalaţii sanitare, instalaţie electrica racordată la curent electric, ce urma să se construiască pe acest teren.

Construcţia urma să fie finalizată, având toată documentaţia la zi, până la data de 01.09.2014. Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 28.500 euro, din care, până la data de 23.06.2014, promitentul - cumpărător PPPPPP. a achitat un avans, în sumă de 6.500 euro, urmând ca diferenţa de 22.000 euro, să fie achitata printr-un credit, pe care promitentul - cumpărător intenţiona să-l obţină de la HHHHHHH., prin programul.,Prima Casă". După aproximativ o săptămână, o echipa de lucrători, coordonaţi de către inculpatul D., a început construirea casei, turnând fundaţia la casă, după care lucrările au stagnat. Martorul PPPPPP. i-a cerut explicaţii pentru stagnarea lucrărilor inculpatului D., care între timp începuse construirea altei case, pe o altă parcelă de teren, acesta spunându-i că respectiva persoană îi dăduse mai mulţi bani, iar când va ajunge la un anumit stadiu cu casa respectivă, va primi alţi bani, cu care îi va finaliza casa.

În luna septembrie 2014, martorul PPPPPP., observând că inculpatul nu mai avansase cu construirea casei, asupra căreia intenţiona să constituie ipoteca, în vederea obţinerii creditului bancar, i-a cerut din nou explicaţii inculpatului D., care, de această dată, i-a spus că are probleme cu obţinerea autorizaţiilor şi avizelor necesare ridicării construcţiei, iar, după această discuţie, inculpatul nu i-a mai răspuns la telefon până în primăvara anului 2015, când i-a spus că urmează să facă rost de bani, din vânzarea altei case, bani cu care îi va finaliza casa, lucru care nu s-a mai întâmplat. Ulterior, martorul PPPPPP. nu a mai putut să i-a legătura cu inculpatul, motiv pentru care l-a acţionat pe acesta în instanţă, pentru recuperarea sumei de 6.500 euro, achitată acestuia sub formă de avans.

La data de 16.06.2015, în urma cererii depuse de martorul PPPPPP. la O.C.P.I. Dolj, pentru a i se comunica, situaţia juridica a suprafeţei de teren, pe care inculpatul D. se obligase să-i construiască o casă, i-au fost eliberat de către O.C.P.I. Dolj extrasele de carte funciara, cu numărul x şi nr. x, din care rezulta că proprietari pe suprafaţa de teren erau numiţii QQQQQQ. şi IIIIIII., conform contractului de vânzare, autentificat sub nr. x din 15.05.2015, de către notarul public JJJJJJJ..

Conform instanţei de fond, în concluzie, inculpatul D. a încasat de la martorul PPPPPP. suma de 6.500 euro, pentru edificarea unei construcţii noi pe un teren construibil.

15. În vara anului 2014, martorul QQQQQQ., care deţinea un depozit cu materiale de construcţii pe raza comunei Işalniţa, a vândut mai multe materiale de construcţii, ce constau în ciment, fier beton, BCA, etc., inculpatului D., care cumpărase trei parcele de teren situate în comuna Işalniţa, str. x, de la numitul KKKKKKK., unde intenţiona să construiască case, pe care apoi să le vândă.

Potrivit declaraţiei martorului QQQQQQ., în vara anului 2014, pe una dintre cele trei parcele de teren, inculpatul D. a construit o casă pentru o persoană pe nume F., iar, cu materialele cumpărate de la depozitul său, inculpatul D. a început construcţia la a doua casă, pe care a vândut-o ulterior, iar pe cea de-a treia parcelă de teren urma să înceapă construcţia la altă casă.

Iniţial, inculpatul D. i-a achitat martorului QQQQQQ., la momentul livrării, materialele de construcţii achiziţionate de la depozit, iar, în luna august a anului 2014, în timp ce martorul era plecat la mare, în vacanţă, inculpatul D. l-a sunat pentru a-i vinde materiale de construcţii, care-i erau necesare în vederea turnării fundaţiei la cea de-a treia casă, spunându-i că-i va achita banii, când acesta se va întoarce de la mare. Astfel, inculpatul D. a luat de la depozit materiale de construcţii, în valoare de 3.900 de RON, cu care a construit fundaţia la cea de-a treia casă. Când a revenit de la mare, martorul QQQQQQ. i-a solicitat inculpatului D. să-i achite cei 3.900 de RON, însă acesta a amânat efectuarea acestei plăţi. După o perioadă, inculpatul D. a abandonat lucrările la cele două case, plecând de pe raza comunei Işalniţa. Ulterior, în repetate rânduri martorul QQQQQQ. i-a solicitat inculpatului D. să-i achite cei 3.900 de RON, însă acesta a amânat de fiecare dată plata acestei sume de bani.

În anul 2015, inculpatul D. i-a propus martorului QQQQQQ. să-i vândă parcela de teren, pe care construise numai fundaţia, cu suma de 4.000 de euro, din care să fie scăzută datoria de 3.900 de RON. Pentru a nu pierde cei 3.900 de RON, martorul QQQQQQ. a fost de acord cu propunerea făcută de inculpat, sens în care, la data de 15.05.2015, a încheiat cu inculpatul D. contractul de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/15.05.2015, de către notarul public JJJJJJJ..

În cuprinsul acestui contractul de vânzare s-a consemnat că inculpatul D. i-a vândut martorului QQQQQQ. imobilul situat în intravilanul comunei Işalniţa, satul Işalniţa, str. x, tarlaua x, parcela x, compus din suprafaţa de teren, de 500 mp din măsurători şi 518 mp din acte, cu nr. cadastral x, şi cota de 1/11 din imobilul situat în intravilanul comunei Işalniţa, satul Işalniţa str. x, tarlaua x, parcela x, jud. Dolj, compus din suprafaţa de 1654 mp din măsurători şi 1714 mp din acte, cu nr. cadastral x, care avea destinaţia de alee de acces, pe care acesta construise fundaţia unei locuinţe, cu preţul de 17.000 RON.

Conform instanţei de fond, cu ocazia încheierii contractului, martorul QQQQQQ. i-a mai achitat inculpatului D. suma de 13.100 de RON, iar diferenţa de 3.900 RON a fost considerată achitată, ca urmare a datoriei pe care inculpatul D. o avea faţă de martor, reprezentând contravaloarea materialelor de construcţii cumpărate de la depozitul acestuia şi neplătite. Terenul, în suprafaţă de 500 mp din măsurători şi 518 mp din acte, a fost dobândit de inculpatul D. în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. x/19.06.2014, de notarul public JJJJJJJ., de la numitul KKKKKKK..

16. La începutul lunii aprilie 2014, persoana vătămată F., accesând site-ul LLLLLLL., a găsit un anunţ postat de S.C. FFFFFFF. S.R.L., privind construirea unor case la comandă, în care figura ca persoană de contact agentul imobiliar EEEEEEE.. După câteva zile, persoana vătămată F. a sunat la nr. de telefon de menţionat în anunţ şi a vorbit cu agentul imobiliar EEEEEEE., care i-a spus că locuinţa postată pe internet avea suprafaţa de 98 de m^2,, terenul aferent de 500 m²şi gard împrejmuitor din scândură, fiind necesară achitarea unui avans de 10.000 de euro, din preţul de 25.000 de euro, plus 1% comisionul agenţiei. La data de 10.04.2015, persoana vătămată F. împreună cu fiica sa s-au deplasat la sediul agenţiei S.C. FFFFFFF. S.R.L., unde am fost primiţi de către EEEEEEE., care le-a prezentat pe laptop imagini din interiorul unei case de locuit.

Între timp la sediul agenţiei s-au prezentat două persoane. Prima s-a recomandat ca fiind D., constructor autorizat, despre care EEEEEEE. a afirmat că ar deţine o echipă de 24 de angajaţi şi că a construit foarte multe case, iar a doua persoană - KKKKKKK. a fost prezentată ca fiind proprietarul suprafeţei de teren, de 500 mp, pe care urma să fie construită casa, teren situat în comuna Işalniţa. Persoana vătămată F. a fost de acord ca inculpatul D. să-i construiască o casă asemănătoare cu modelul postat pe site-ul LLLLLLL., astfel încât, la de 10.04.2014, a fost încheiat între D., în calitate de promitent - vânzător, şi persoana vătămată F., în calitate de promitent - cumpărător, un antecontract de vânzare - cumpărare la sediul agenţiei S.C. FFFFFFF. S.R.L. - CCCCCCC., care a avut ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv, de a cumpăra, imobilul format din suprafaţa de 500 mp teren şi o casă cu trei camere, situat în localitatea Işalniţa, lot III, parcela xA. Preţul de vânzare al acestui imobil, a fost stabilit la suma de 25.000 euro, din care, la data încheierii precontractului de vânzare - cumpărare a fost achitată promitentului - vânzător suma de 10.000 euro, urmând ca întreaga sumă să fie achitată până la data de 01.09.2014, când trebuia perfectat actul notarial. La câteva zile, inculpatul D. a început construirea locuinţei.

În data de 28.04.2015, inculpatul D. a întrebat persoana vătămată dacă doreşte şi mansardă la locuinţă pentru suma de 4.000 euro, centrală termică şi obiecte sanitare contra sumei de 2.000 euro, iar, în urma negocierilor purtate, a convenit să-i plătească acestuia suma de 3.500 de euro pentru construirea mansardei şi 2.000 de euro pentru centrală şi obiectele sanitare, motiv pentru care inculpatul D. împreună cu persoana vătămată s-au deplasat din nou la sediul agenţiei, unde, în prezenţa inculpatei EEEEEEE., au încheiat o anexă la antecontractul de vânzare - cumpărare. Cu această ocazie persoana vătămată i-a achitat inculpatului D. suma de 3.500 euro.

În perioada 28.04.2015 - 12.08.2014, cât a durat construirea casei, persoana vătămată F. i-a mai achitat inculpatului D. următoarele sume de bani: la data de 16.05.2014 suma de 7.800 RON, reprezentând suplimentare construcţie, la data de 20.06.2014 suma de 2.000 euro reprezentând avans, la data de 14.07.2014 suma de 5.000 euro reprezentând avans, la data de 18.07.2014 suma de 5.000 euro reprezentând avans, la data de 07.08.2014 suma de 3.000 euro reprezentând avans, şi la data de 12.08.2014 suma de 2.000 euro reprezentând avans. Cu ocazia efectuării fiecăreia dintre aceste plăţi a fost încheiată câte o anexă la antecontractul de vânzare - cumpărare. În total, inculpatul D. a primit de la persoana vătămată F. suma totală de 30.500 euro şi 7.800 RON, deoarece, faţă de preţul iniţial, stabilit cu ocazia încheierii antecontractului de vânzare - cumpărare, cele două părţi s-au înţeles ulterior să suplimenteze valoarea antecontractului cu sumele de 3.500 euro pentru construirea unei mansarde şi 2.000 euro pentru centrala termică şi alte obiecte sanitare.

La data de 12.09.2014, persoana vătămată F. s-a prezentat la sediul agenţiei S.C. FFFFFFF. S.R.L. pentru perfectarea actelor de vânzare - cumpărare, însă inculpatul D. nu s-a prezentat şi nici nu a răspuns la telefon. În cursul lunii noiembrie 2014, persoana vătămată F. a fost sunată de către inculpatul D., pe care l-am însoţit la Primăria comunei Işalniţa, unde acesta a depus actele pentru eliberarea autorizaţiei de construcţie, deşi casa era construită la acea dată. Potrivit susţinerilor persoanei vătămate, ambii (atât ea, cât şi inculpatul D.) aveau cheie de acces în locuinţă, astfel încât a plantat pomi fructiferi, legume şi zarzavaturi în grădină şi a mobilat întreaga locuinţă cu bunuri, în valoare de 10.000 RON.

La data de 15.12.2014, văzând că inculpatul D. refuză încheierea contractului de vânzare - cumpărare, persoana vătămată F. l-a chemat în judecată, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa, să consfinţească vânzarea - cumpărarea imobilului situat în comuna Işalniţa, lot III, parcela xA, pentru preţul deja plătit, raportat la stadiul real al efectuării construcţiei.

Prin sentinţa civilă nr. 11698/06.10.2015, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2014, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de persoana vătămată F. cu motivarea că imobilul nu se mai afla în proprietatea inculpatului din data de 15.06.2015, acesta înstrăinând dreptul de proprietate prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. x de BNP OOOO., către RRRRRR.. Între timp, inculpatul D. vânduse casa construită cu banii primiţi de la persoana vătămată, împreună cu terenul aferent, numitei RRRRRR..

Conform instanţei de fond, în concluzie, inculpatul D. a edificat o construcţie nouă pe un teren construibil, pentru care a încasat sumele de 30.500 euro şi 7.800 RON de la persoana vătămată F., fără ca această tranzacţie să fie ulterior finalizată prin încheierea unui contract de vânzare - cumpărare cu persoana vătămată F., pe care a indus-o în eroare, prezentându-i ca adevărat faptul că îi va vinde imobilul format din suprafaţa de 500 mp teren, situată în comuna Işalniţa, lot III, parcela xA, şi o casă cu trei camere, pe care urma să i-o construiască pe acest teren, determinând-o să-i achite sumele de bani anterior menţionate, iar, după primirea banilor de la persoana vătămată, acesta a vândut imobilul numitei RRRRRR., pricinuindu-i o pagubă persoanei vătămate F. în sumă de 30.500 euro şi 7.800 RON.

17. La începutul lunii iunie 2015, martora MMMMMMM., administrator la o societate, ce avea ca domeniu de activitate prestări servicii în domeniul agriculturii, deplasându-se la terenurile agricole de pe raza comunei Işalniţa, a observat pe str. x pe o casă, o pancartă pe care scria "VÂND CASĂ" şi era trecut un nr. de telefon. Martora MMMMMMM. a sunat la numărul de telefon menţionat pe pancartă, deoarece mama acesteia RRRRRR., care lucra în Cipru, de aproximativ 17 ani de zile, avea intenţia să-şi cumpere o casă pe raza comunei Işalniţa, scop în care îi lăsase suma de aproximativ 100.000 de RON. În urma convorbirii telefonice, pe care a purtat-o cu inculpatul D., martora MMMMMMM. s-a întâlnit a doua zi cu acesta, ocazie cu care a negociat cumpărarea casei oferite spre vânzare, stabilind preţul acesteia la suma de 75.000 RON, iar, a doua zi s-au deplasat pe str. x pentru a viziona casa. Cu această ocazie, martora MMMMMMM. a constatat că locuinţa era tip P+1, la parter erau 2 dormitoare, într-unul era un pat cu saltea, fără cearşafuri şi un şifoner, în cel de-al doilea dormitor se afla un pat fără saltea şi un şifoner, în living se găsea un colţar, un corp de mobilă pe perete şi o măsuţă, în bucătărie se găseau mai multe corpuri de mobilă pe jos, şi o baie, în care se găsea o cadă neinstalată. La etaj erau două dormitoare, unul era nemobilat, iar în celălalt se găseau două canapele extensibile, şi o baie unde se găsea o cabină de duş neinstalată.

Inculpatul D. i-a arătat martorei autorizaţia de construire a casei, proiectul casei, şi actul de proprietate, ce consta într-un contract de vânzare - cumpărare încheiat între KKKKKKK., în calitate de vânzător, şi D., în calitate de cumpărător, pe suprafaţa de teren de 500 de mp, pe care era construită casa. În ziua următoare, martora MMMMMMM. s-a deplasat la biroul notarului public OOOO., unde a solicit un extras de carte funciară pentru imobilul ce urma să-l cumpere.

După aproximativ o săptămână, aceasta a intrat în posesia extrasului de carte funciară şi a observat că titularul suprafeţei de teren, pe care a fost construită casa, pe care intenţiona să o cumpere pentru mama sa, era inculpatul D.. Astfel, la data de 15.06.2015, a fost încheiat între inculpatul D., în calitate de vânzător, şi numita RRRRRR., reprezentată de fiica sa MMMMMMM. (care anterior a purtat numele de NNNNNNN.), în calitatea de cumpărător, contractul de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr. x/15.06.2015, de către notarul public OOOO., în cuprinsul căruia s-a menţionat că inculpatul D. a vândut numitei RRRRRR. terenul situat în intravilanul comuna Işalniţa, sat Işalniţa, str. x, tarlaua x, parcela x, compus din suprafaţa de 500 mp din măsurători şi 518 mp din acte, cu nr. cadastral x, împreună cu cota de 1/11 din suprafaţa de 1.714 mp din acte şi 1654 mp din măsurători, cu destinaţia de alee x, cu preţul de 15.000 RON, bani care au fost achitaţi inculpatului D. la momentul semnării contractului. Terenul, în suprafaţă de 500 mp din măsurători şi 518 mp din acte, a fost dobândit de inculpatul D. în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. x/19.06.2014, de notarul public JJJJJJJ., de la numitul KKKKKKK..

Cu ocazia încheierii acestui contract de vânzare - cumpărare inculpatul D. a declarat, în mod necorespunzător adevărului, în faţa notarului public OOOO., faptul că a cesionat, cu titlu gratuit, numitei RRRRRR., toate drepturile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/21.11.2014, eliberată de Primăria comunei Işalniţa, deşi, în realitate, acesta vânduse cumpărătoarei RRRRRR. casa pe care o construise pe terenul, în suprafaţă de 500 mp din măsurători, situat în comuna Işalniţa, satul Işalniţa, str. x, tarlaua x, parcela x, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, şi acest teren, cu preţul de 75.000 RON, preţ pe care l-a primit integral de la mandatara cumpărătoarei, iar nu autorizaţia de construire.

Conform autorizaţiei de construire nr. x/21.11.2014, ca urmare a cererii depuse de inculpatul D., a fost autorizată construirea unei locuinţe P+M şi împrejmuirea terenului situat în localitatea Işalniţa, str. x, tarlaua x, parcela x, valoarea construcţiei înscrisă în autorizaţie fiind de 123.360 RON. Cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare, martora MMMMMMM. i-a spus lui inculpatului D. că diferenţa, de 60.000 de RON, i-o voi achita după ce va verifica la Primăria Işalniţa dacă va putea să solicite întocmirea procesului-verbal de recepţie.

La data de 16.06.2015, martora MMMMMMM. am mers la Primăria Işalniţa, la camera agricolă, unde a arătat autorizaţia de construire nr. x din 21.11.2014, eliberată de Primăria comunei Işalniţa, şi proiectul de construire, spunându-i-se că documentele erau în regulă şi că va putea să solicite la primărie efectuarea recepţiei finale pentru casă. În ziua următoare, martora MMMMMMM. s-a întâlnit cu inculpatul D. în faţa biroului notarului OOOO., pentru a-i achita şi restul de bani.

Cu această ocazie martora i-a înmânat inculpatului D. şi restul de bani, în sumă de 60.000 RON, şi i-a spus că doreşte încheierea, în faţa notarului, a unui document, care să ateste că i-a dat această sumă de bani, însă inculpatul i-a spus că se grăbeşte, stabilind să o sune mai târziu, în cursul aceleiaşi zile, pentru încheierea documentului.

Până la sfârşitul zilei martora MMMMMMM. nu a mai fost sunată de inculpatul D. pentru semnarea documentului, motiv pentru care, în zilele următoare, în repetate rânduri, aceasta a încercat să-l contacteze telefonic, la nr. de telefon pe care îl sunase iniţial, însă, de fiecare dată, postul telefonic era închis. În realitate numita RRRRRR., prin intermediul fiicei sale MMMMMMM., a cumpărat de la inculpatul D. un teren, în suprafaţă de 500 mp şi locuinţa P+1, construită pe acesta, cu preţul de 75.000 RON, din care, la momentul încheierii contractului de vânzare - cumpărare, numita MMMMMMM. i-a achitat inculpatului D. suma de 15.000 RON, iar, la data de 17.06.2015, diferenţa de 60.000 RON.

Conform instanţei de fond, în concluzie, inculpatul D. a edificat o construcţie nouă pe un teren construibil, situat în intravilanul comunei Işalniţa, din înstrăinarea acestora încasând suma de 75.000 RON de la numita RRRRRR., tranzacţia reală fiind disimulată prin întocmirea unui contract de vânzare - cumpărare numai cu privire la teren, cu preţul de 15.000 RON, şi cesionarea gratuită a autorizaţiei de construire a clădirii. În perioada respectivă, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Venitul impozabil cu ocazia încheierii acestei tranzacţii imobiliare a fost de 60.484 RON (75.000 RON -14.516 RON TVA).

Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul D. a fost de 1.365 RON (60.484 RON - 15.000 RON venit impozabil stabilit de notar cu ocazia autentificării, sub nr. x/15.06.2015, a contractului de vânzare cumpărare = 45.484 RON venit nedeclarat x 3%).

18. În vara anului 2014, prin intermediul S.C. CCCCCCC. S.R.L. - CCCCCCC., persoana vătămată G. a aflat despre inculpatul D. că este o persoană serioasă, care a construit mai multe case în zona satului Albeşti. Ulterior, persoana vătămată G. s-a întâlnit cu inculpatul D., cu care a stabilit detalii privind construcţia unei case, în limita sumei de 25.000 de euro. Într-una din zile, persoana vătămată G. a mers în comuna Işalniţa, unde s-a întâlnit din nou cu inculpatul D., care a condus-o la un teren, despre care i-a spus că o să-i construiască o casă, apoi i-a arătat persoanei vătămate o altă casă, care se afla în construcţie, şi o fundaţie la altă casă, spunându-i că o să-i construiască o locuinţă la fel. Văzând că, într-adevăr, inculpatul D. se ocupa cu construirea de locuinţe, deoarece a observat şi muncitori care lucrau la respectivele imobile, aflate în construcţie, pe care i le-a arătat, persoana vătămată G. s-a convins că ar fi o persoană serioasă. Ulterior, la data de 11.06.2014, a fost încheiat, la sediul CCCCCCC., între inculpatul D., în calitate de promitent - vânzător, şi persoanele vătămate G. şi H., care anterior a purtat numele de SSSSSS., în calitate de promitenţi - cumpărători, antecontractul de vânzare - cumpărare, ce a avut ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv de a cumpăra, un imobil format din terenul în suprafaţă de 500 mp, situat în comuna Işalniţa, lot VI-1/6A, şi o casă cu trei camere, baie şi bucătărie, ce urma să fie construită pe acest teren.

Preţul de vânzare al acestui imobil, a fost stabilit la suma de 25.000 euro, din care, la data încheierii antecontractului de vânzare - cumpărare, a fost achitată promitentului - vânzător suma de 20.000 RON. În cuprinsul acestui antecontract de vânzare - cumpărare au fost stabilite unele detalii tehnice, cu privire la instalaţiile şi finisajele locuinţei, pe care urma să o construiască inculpatul D.. Ulterior, la solicitarea inculpatului D., persoanele vătămate G. şi H. i-au mai achitat acestuia următoarele sume de bani: la data 16.06.2014 suma de 42.000 RON, la data de 18.06.2014 suma de 13.000 RON, la data de 27.06.2014 suma de 14.000 RON, iar, la data de 03.07.2014 suma de 9.000 RON, ce reprezenta diferenţa până la 22.200 euro, echivalentul a 98.000 RON, menţiuni consemnate în cuprinsul a două anexe la antecontractul de vânzare - cumpărare. Potrivit susţinerilor persoanei vătămate G., aceasta i-a mai înmânat inculpatului D., fără a încheia vreun act, suma de 800 de RON, la solicitarea acestuia pentru că-i era necesară la achiziţionare tâmplăriei din termopan.

În toată această perioadă de timp, inculpatul D. a ridicat zidăria casei şi scheletul din lemn al acoperişului, iar, începând cu luna august 2014, acesta a mai executat la locuinţă doar placare parţială cu polistiren şi câteva tencuieli interioare şi a săpat o groapă pentru fosa septică, după care a sistat lucrările, sub pretextul diverselor probleme familiale pe care le-ar fi avut. Deoarece îi dăduse inculpatului D. cea mai mare parte din bani, persoana vătămată G. s-a gândit să încheie cu acesta un contract de cumpărare al terenului şi al locuinţei, în stadiul în care aceasta se afla, precum şi un contract de prestări servicii, prin care inculpatul să se oblige să-i predea casa la cheie. Iniţial, inculpatul D. i-a spus persoanei vătămate G. că are toate actele necesare încheierii celor două contracte şi se va prezenta cu ele la notarul public JJJJJJJ., la data de 31.10.2014.

La data de 31.10.2014, persoanele vătămate G. şi H. s-au întâlnit cu inculpatul D. la biroul notarului public JJJJJJJ., unde, după verificarea actelor, notarul le-a adus la cunoştinţă că nu se putea încheia contractul de vânzare - cumpărare şi cu privire la locuinţă, deoarece nu exista autorizaţie de construcţie pentru aceasta. Faţă de acest aspect, persoanele vătămate G. şi H. au luat hotărârea de a încheia numai contractul de vânzare - cumpărarea cu privire la teren şi contractul de prestări servicii. Astfel, la data de 31.10.2014, a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr. x/31.10.2014, de către notarul public JJJJJJJ., prin care inculpatul D., în calitate de vânzător, a vândut persoanelor - vătămate G. şi H., care anterior a purtat numele de SSSSSS., în calitate de cumpărători, imobilul situat în intravilanul comunei Işalniţa, str. x, T4, P102, compus din terenul, în suprafaţă de 518 mp din acte şi 500 mp din măsurători, identificat cu nr. cadastral x, şi cota de 1/11 din aleea x, în suprafaţă de 1654 mp din măsurători, şi 1714 din acte, având nr. cadastral x, contract în cuprinsul căruia a fost consemnat un preţ de 4.553 RON - preţul minim pe zonă.

Tot cu această ocazie, a fost încheiat între persoanele vătămate G. şi H., pe de o parte, în calitate de beneficiari, şi inculpatul D., în calitate de prestator, contractul de prestări de servicii, autentificat sub nr. x/31.10.2014, de către notarul public JJJJJJJ., prin care inculpatul D. se obliga ca, până la data de 15.04.2015, să finalizeze construcţia casă de locuit compusă din trei camere, baie, bucătărie, terasă acoperită, cu regim de înălţime parter, să execute instalaţia sanitară şi fosa septică, instalaţia de alimentare cu apă potabilă, instalaţia electrică interioară şi branşarea la reţeaua publică, instalaţia de încălzire, instalaţia de preparare apă caldă şi împrejmuirea terenului, şi să construiască o magazie anexă peste fosa septică, iar persoanele vătămate G. şi H. se obligau să-i achite inculpatului D. suma de 2.500 de euro, acesta fiind de acord să mai scadă cu 500 de euro preţul stabilit iniţial prin antecontractul de vânzare - cumpărare.

După încheierea acestor acte notariale, inculpatul D. nu a mai executat nici o lucrare la locuinţă, iar persoana vătămată G. nu a mai putut să i-a legătura cu acesta. În această împrejurare, persoanele vătămate G. şi H. l-au chemat în judecată pe inculpatul D., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa, să dispună obligarea acestuia la plata contravalorii lucrărilor neefectuate sau nefinalizate la imobilul casă, amplasat pe ternul intravilan, în suprafaţă de 518 mp, situat în comuna Işalniţa, str. x, T4, P102, conform antecontractului de vânzare - cumpărare încheiat la data de 11.06.2014 şi a contractului de prestări de servicii, încheiat la data de 31.10.2014.

Prin sentinţa civilă nr. 4489/31.03.2017, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2015, s-a dispus obligarea inculpatului D. la plata către cele două persoane vătămate a sumei de 536.504 RON, reprezentând dublul contravalorii lucrărilor rămase neefectuate, la preţurile de piaţă din momentul efectuării expertizelor. Prin expertizele efectuate în această cauza civilă s-a reţinut că lucrările executate la imobilul în litigiu nu respectau cerinţele legale de calitate şi de rezistenţă, totodată, lipsind şi finisajele, iar, partea de instalaţii era inexistentă, nefiind întocmite proiecte tehnice pe fiecare specialitate, contravaloarea lucrărilor neexecutate ridicându-se la suma de 268.252 RON.

Conform instanţei de fond, inculpatul D. a indus în eroare cele două persoane vătămate, ocazia încheierii, la data de 11.06.2014, a antecontractului de vânzare - cumpărare şi pe parcursul executării acestuia, timp în care a început construirea unei locuinţe, până la un anumit stadiu, fără respectarea normelor tehnice de execuţie în construcţii, pentru a crea aparenţa că are intenţia de a edifica o locuinţă şi a le determina pe persoanele vătămate să-i achite suma de 98.000 RON, iar, după primirea banilor, a sistat orice lucrări la locuinţă, pricinuindu-le o pagubă persoanelor vătămate, reprezentând contravaloarea acestor lucrări neexecutate, în sumă de 268.252 RON.

Instanţa de fond constată, în concluzie, că inculpatul D. a edificat o construcţie nouă pe un teren construibil, situat în intravilanul comunei Işalniţa, din vânzarea cărora a încasat suma de 98.000 RON, tranzacţia reală fiind disimulată prin întocmirea unui contract de vânzare - cumpărare numai cu privire la teren, pentru suma de 4.553 RON, şi încheierea unui contract de prestări - servicii pentru finalizarea locuinţei. În perioada respectivă, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Venitul impozabil cu ocazia încheierii acestei tranzacţii imobiliare a fost de 79.032 RON (98.000 RON - 18.968 RON TVA). Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul D. a fost de 2234 RON (79.032 RON - 4553 RON venit impozabil stabilit de notar cu ocazia autentificării sub nr. x/31.10.2014 a contractului de vânzare cumpărare = 74.479 RON venit nedeclarat x 3%).

Instanţa de fond a reţinut, cu privire la impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal realizate de inculpatul D., următoarele:

Impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal a fost datorat de persoanele fizice începând cu data de 04.06.2005, conform O.U.G. nr. 138/2004 (aprobată prin Legea 163/2005), care modifica Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, potrivit căreia s-a introdus CAPITOLUL VIII¹- VENITURI DIN TRANSFERUL PROPRIETĂŢILOR IMOBILIARE DIN PATRIMONIUL PERSONAL, lege aplicabilă pentru perioada care face obiectul cercetărilor în prezenta cauză.

Conform prevederilor Capitolului VIII¹ din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal şi a celorlalte acte normative emise pentru aplicarea acestuia, impozitul trebuia stabilit la realizarea transferului dreptului de proprietate, indiferent de tipul sau natura actului prin care se realiza acest transfer: vânzare-cumpărare, donaţie, rentă viageră, înta reţinutre, schimb, inclusiv în cazul când transferul se realiza printr-o hotărâre judecătorească, modul de calcul fiind prevăzut de art. 77¹ din Legea nr. 571/2003. Astfel, pentru perioada 01.01.2006 - 31.12.2015, a fost următorul mod de calcul: a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv: - 3% până la valoarea de 200.000 RON inclusiv; - peste 200.000 RON, 6.000 RON + 2% calculat la valoarea ce depăşea 200.000 RON inclusiv;

b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani: - 2% până la valoarea de 200.000 RON inclusiv; - peste 200.000 RON, 4.000 RON + 1% calculat la valoarea ce depăşea 200.000 RON inclusiv.

În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia se realiza prin hotărâre judecătorească sau prin altă procedură, impozitul trebuia calculat şi încasat de către organul fiscal competent. Instanţele judecătoreşti care au pronunţat hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile aveau obligaţia de a comunica organului fiscal competent hotărârea şi documentaţia aferentă, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii. Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească, contribuabilul avea obligaţia de a declara venitul obţinut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului.

Instanţa de fond a constatat că, în perioada 2006 - 2015 a fost în vigoare Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, iar veniturile obţinute de inculpatul D., în această perioadă, nu au fost declarate, în totalitate, nici la birourile notariale, nici la organele fiscale.

Conform instanţei de fond, inculpatul D. a realizat venituri impozabile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal în perioada anilor 2006 - 2015, din tranzacţiile încheiate cu următoarele persoane: BBBBBB., soţii LLLLLL. şi MMMMMM., NNNNNN., OOOOOO., soţii G. şi H., care anterior a purtat numele de SSSSSS., QQQQQQ. şi RRRRRR..

În cazul tranzacţiei încheiate cu cumpărătorul QQQQQQ., suma declarată la notariat corespunde cu suma încasată de inculpatul D., motiv pentru care această tranzacţie nu va fi analizată din punct de vedere al impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare, ci numai celelalte şase tranzacţii, în cazul cărora sumele declarate la birourile notariale au fost mai mici decât cele primite de inculpatul D. de la cumpărători.

Din documentele aflate la dosarul cauzei rezultă că un număr de 6 dintre cele 18 tranzacţii imobiliare încheiate de inculpatul D., au fost finalizate prin încheierea, în formă autentică, a contractelor de vânzare-cumpărare la notar, numai cu privire la terenuri, nu şi pentru construcţiile edificate pe aceste terenuri, pentru care s-au încasat de către inculpatul D. sume de bani de la cumpărători.

Dintre acestea, un număr de două tranzacţii au fost încheiate de cumpărătorii BBBBBB. şi OOOOOO. direct cu proprietarii terenurilor OOO. şi BBBBBBB., deşi inculpatul D. a primit inclusiv valoarea terenurilor pe care a edificat construcţiile, fiind ascuns, atât adevăratul beneficiar al sumelor de bani, cât şi cuantumul real al sumelor de bani obţinute de inculpat, în urma încheierii acestor tranzacţii imobiliare. Sumele declarate prin cele două contracte de vânzare - cumpărare au fost de 8.000 euro şi 30.000 RON, iar suma totală, încasată de inculpatul D., din cele două tranzacţii imobiliare, a fost de 150.000 RON.

În cazul tranzacţiilor derulate cu LLLLLL. şi MMMMMM., NNNNNN., RRRRRR. şi G. şi SSSSSS., deşi inculpatul D. a construit şi a predat cumpărătorilor construcţii noi - case de locuit, în diferite stadii de finalizare, împreună cu terenurile aferente, contractele de vânzare - cumpărare au fost încheiate de acesta numai cu privire la terenuri (în situaţia cumpărătoarei RRRRRR. menţionându-se că a fost cesionată gratuit şi autorizaţia de construire, deşi construcţia era edificată), iar preţurile menţionate în cuprinsul acestor contracte de vânzare - cumpărare, declarate la notariate, au fost mult mai mici (13.950 euro şi 43.353 RON) faţă de sumele încasate, în realitate, de inculpatul D. din derularea acestor tranzacţii (384.412 RON).

Prin acest mod de operare inculpatul D. a ascuns suma totală de 347.854 RON, reprezentând o mare parte din veniturile realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, urmarea constând în sustragerea de la plata, de la bugetul consolidat al statului, a sumei de 10.090 RON, conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală întocmit în cauză.

Conform instanţei de fond, pentru fiecare dintre cele şase tranzacţii, situaţia juridică s-a prezentat ca în cele ce urmează:

Nr. crt. Cumpărător Venituri nedeclarate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal Diferenţe impozit nedeclarat

1 BBBBBB. 50.000 1.500

2 LLLLLL. şi MMMMMM. 29.422 883

3 NNNNNN. 64.435 1.933

4 OOOOOO. 84.034 2.175

5 G. şi SSSSSS. 74.479 2.234

6 RRRRRR. 45.484 1.365

TOTAL 347.854 10.090

Conform instanţei de fond, tranzacţiile încheiate de inculpatul D. cu LLLLL., AAAAAA., CCCCCC. pentru DDDDDD., FFFFFF., GGGGGG. şi HHHHHH., IIIIII., EEEEEE., JJJJJJ., KKKKKK., F. şi PPPPPP. nu s-au finalizat prin încheierea de acte autentice (suma încasată de inculpatul D., în urma încheierii acestor tranzacţii, fiind de 793.803,50 RON, iar suma declarată = 0 RON).

Instanţa de fond a reţinut cu privire la obligaţiile fiscale ale inculpatului D. în privinţa veniturilor realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, următoarele:

Taxa pe valoare adăugată la veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal a fost datorată de persoanele fizice începând cu data de 1 ianuarie 2004, data intrării în vigoare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, TITLUL VI - TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ, aplicabilă pentru perioada care face obiectul cercetărilor în prezenta cauză. Potrivit art. 125¹ alin. (1) pct. 18 raportat la art. 127 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, persoana impozabilă reprezintă persoana fizică care realizează o activitate economică din exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, dacă acţionează ca atare, de o manieră independentă, şi activitatea respectivă este desfăşurată în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate, în sensul art. 127 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Conform prevederilor pct. 3 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal, obţinerea de venituri de către persoanele fizice din vânzarea locuinţelor proprietate personală sau a altor bunuri, care sunt folosite de către acestea pentru scopuri personale, nu va fi considerată activitate economică, cu excepţia situaţiilor în care se constată că activitatea respectivă este desfăşurată în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate în sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal.

Instanţa de fond a reţinut că, din punct de vedere fiscal, operaţiunile au caracter de continuitate atunci când nu pot fi considerate operaţiuni ocazionale. Prin urmare, nu intră în sfera de aplicare a TVA operaţiunile de vânzare a construcţiilor şi terenurilor proprietate personală, efectuate în scop personal şi doar ocazional, indiferent de valoarea acestora, aceste operaţiuni nefiind incluse în aria activităţilor economice. Persoanele fizice care realizează operaţiuni imobiliare din vânzarea de construcţii şi terenuri, devin persoane impozabile, dacă operaţiunile realizate au caracter de continuitate.

Livrările de construcţii şi terenuri, scutite de taxă conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, sunt avute în vedere, atât la stabilirea caracterului de continuitate al activităţii economice, cât şi la calculul plafonului de scutire prevăzut la art. 152 din Codul fiscal. Conform prevederilor pct. 3 alin. (4) şi alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la art. 127 din Codul fiscal, în cazul construirii de bunuri imobile de către persoanele fizice, în vederea vânzării, activitatea economică este considerată începută în momentul în care persoana fizică respectivă intenţionează să efectueze o astfel de activitate, iar intenţia persoanei respective trebuie apreciată în baza elementelor obiective, de exemplu, faptul că aceasta începe să angajeze costuri şi/sau să facă investiţii pregătitoare iniţierii activităţii economice. Activitatea economică este considerată continuă din momentul începerii sale, incluzând şi livrarea bunului sau părţilor din bunul imobil construit, chiar dacă este un singur bun imobil.

Dacă persoana fizică se înregistrează în scopuri de TVA, are toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din legislaţia referitoare la TVA, şi anume: devenind persoană impozabilă trebuie să plătească TVA la buget, dar are şi dreptul sa deducă taxa aferentă cumpărărilor de bunuri şi servicii, destinate activităţii sale economice.

Potrivit pct. 3 alin. (4) şi alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la art. 127 din Codul fiscal, în cazul în care bunurile imobile sunt deţinute în coproprietate de o familie, dacă există obligaţia înregistrării în scopuri de taxă pentru vânzarea acestor bunuri imobile, unul dintre soţi va fi desemnat să îndeplinească această obligaţie, iar plafonul de scutire se calculează în acest caz pe familie.

Conform instanţei de fond, din situaţia de fapt reţinută în cauză reiese că inculpatul D. a desfăşurat activitate economică cu caracter de continuitate, în perioada 2006 - 2015. Relevante în acest sens sunt înţelegerile încheiate de inculpatul D. cu inculpatul J., care îi asigura consultanţă juridică numitului OOO., devenit proprietar al unor terenuri situate în mun. Craiova, în urma decesului tatălui său PPP., şi cu numitul KKKKKKK., care deţinea în proprietate terenuri pe raza comunei Işalniţa, de a-i permite să edifice locuinţe pe unele dintre aceste terenuri.

Conform instanţei de fond, o dovadă în acest sens o constituie precontractul de vânzare - cumpărare, prin care numitul PPP., prin mandatar OOO., în baza procurii autentificate sub nr. x/18.03.2003, de BNP Asociaţi TTTTTT. şi UUUUUU., reprezentaţi de inculpatul J., în calitate de avocat, se obliga să vândă inculpatului D. şi numitului VVVVVV., terenul intravilan, în suprafaţă de 2.300 mp, situat în mun. Craiova, cu suma de 10 euro pe mp. Mai mult, în vederea vânzării imobilelor, compuse din construcţiile noi cu terenurile aferente, inculpatul D. a colaborat cu agentul imobiliar EEEEEEE., din cadrul S.C. FFFFFFF. S.R.L. - CCCCCCC., şi, prin intermediul mamei sale, inculpata C., cu agenţi imobiliari din cadrul agenţiei imobiliare HHH. S.R.L.

Astfel, cu ocazia audierii în cauză EEEEEEE. a arătat că, pe când lucra la S.C. FFFFFFF. S.R.L. CCCCCCC. a luat legătura telefonică cu inculpata C., după ce a observat un anunţ în ziarul FFF., cu următorul enunţ "Constructor imobiliar, construiesc case la comandă în localitatea Şimnicu de Sus", care i-a spus că împreună cu fii săi, inculpaţii I. şi D., construiau case la comandă, sub preţul pieţei, stabilind să colaboreze cu aceştia, în schimbul perceperii unui comision de 1% din valoarea fiecărei tranzacţii.

Instanţa de fond a reţinut că împrejurarea că inculpatul D. a ascuns veniturile realizate din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal, reiese din faptul că, în cazul contractelor de vânzare - cumpărare încheiate la notariate (se au în vedere tranzacţiile încheiate cu BBBBBB., soţii LLLLLL. şi MMMMMM., NNNNNN., OOOOOO., soţii G. şi H., care anterior a purtat numele de SSSSSS., QQQQQQ. şi RRRRRR., sumele de bani declarate în faţa notarilor publici (21.950 euro şi 90.353 RON), au fost cu mult mai mici decât cele pe care le-a încasat în realitate de acesta (551.412 RON).

În cazul tranzacţiilor încheiate cu BBBBBB. şi OOOOOO. acestea au fost puse în situaţia să încheie contractele de vânzare - cumpărare la notariat cu proprietarii terenurilor, pe care inculpatul D. construise casele, deşi acesta a fost cel care a primit, prin intermediul mamei sale C., preţul de la cumpărători, atât pentru casă, cât şi pentru teren.

O altă dovadă a ascunderii veniturilor realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, de către inculpatul D., o reprezintă faptul că, în cuprinsul contractului de vânzare, încheiat de acesta numai cu privire la teren, cu numita RRRRRR., în calitate de cumpărătoare, a menţionat faptul că îi cesiona acesteia, cu titlu gratuit, drepturile ce decurgeau din autorizaţia de construire, eliberată de Primăria comunei Işalniţa, deşi, în realitate, casa, pentru care i se achitase integral preţul solicitat, era edificată la momentul încheierii contractului de vânzare.

Mai mult, la data de 29.10.2009, inculpatul D. a declarat, în mod necorespunzător adevărului, în faţa notarului public AAA., faptul că a reziliat, de comun acord, cu numitul BBBBBBB., precontractul de vânzare – cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/2009 de notarul public AAA., privind terenul extravilan arabil, în suprafaţă de 147 mp, situat în mun. Craiova, satul Cernele, tarlaua x/1, parcela x, jud. Dolj, deşi, în realitate, acest precontract de vânzare - cumpărare nu a fost reziliat de niciuna dintre părţi, deoarece inculpatul BBBBBBB. nu i-a restituit inculpatului D. suma de bani primită cu ocazia încheierii acestui precontract de vânzare - cumpărare, iar această declaraţie necorespunzătoare adevărului a fost făcută pentru ca, ulterior, să fie ascunsă tranzacţia de vânzare - cumpărare încheiată, în realitate, între inculpatul D. şi numita OOOOOO., care a avut ca obiect vânzarea - cumpărarea terenului în suprafaţă de 147 mp şi casa P+M construită, cu preţul de 100.000 RON.

De asemenea, inculpatul D. a refuzat să achiziţioneze terenurile pe care edificase case, de la numitul OOO. şi să încheie contracte de vânzare - cumpărare, deşi primise, integral sau sume mari de bani cu titlu de preţ pentru terenul aferent, de la promitenţii - cumpărători LLLLL., AAAAAA., CCCCCC., FFFFFF., IIIIII., EEEEEE., JJJJJJ., KKKKKK., F. şi PPPPPP., tocmai pentru a nu declara la birourile notariale veniturile obţinute în urma acestor tranzacţii.

Având în vedere valoarea sumelor încasate cronologic pentru tranzacţiile încheiate cu LLLLL., AAAAAA., BBBBBB., CCCCCC., EEEEEE., FFFFFF., GGGGGG. şi HHHHHH., IIIIII., JJJJJJ., KKKKKK., MMMMMM. şi LLLLLL., NNNNNN., OOOOOO., PPPPPP., QQQQQQ., F., RRRRRR. şi G. şi H., plafonul de scutire de taxă pe valoarea adăugată prevăzut de Legea 571/2003 a fost depăşit de către inculpatul D. în luna martie 2007, lună în care acesta a realizat, cumulat de la începutul anului, venituri în sumă de 147.400 RON, plafonul fiind la acea dată de 35.000 euro (119.000 RON).

Conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală întocmit în cauză, până la data de 10 aprilie 2007 inculpatul D. trebuia să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, urmând ca, de la data de 01 a lunii următoare (01.05.2007) să devină persoană impozabilă, înregistrată în scopuri de TVA, dată de la care trebuia să colecteze TVA pentru livrările de terenuri şi case de locuit construite sau în curs de construire şi să-şi exercite dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată, achitată pentru achiziţiile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.

Inculpatul D. nu a depus la dosarul cauzei documente justificative, din care să rezulte că a efectuat achiziţii, în scopul realizării de venituri, pentru care taxa pe valoarea adăugată să poată fi considerată deductibilă, astfel încât, în aceste condiţii, prin raportul de expertiză contabilă şi fiscală întocmit în cauză s-a considerat că TVA de plată către bugetul de stat a fost egală cu TVA colectată, respectiv 180.425 RON.

Instanţa de fond a reţinut că, pentru fiecare an în parte baza impozabilă nedeclarată şi TVA sustrasă de la plată de către inculpatul D. a fost următoarea:

Anul

Total sume încasate

Din care: sume încasate cu TVA inclus din care:

TVA deductibilă

TVA de plată

Bază impozabilă

TVA colectată

2006 134.600

2007 530.900 373.500 313.866 59.634 59.634

2008 6.350 6.350 5.336 1.014 1.014

2009 311.412 311.412 261.691 49.721 49.721

2014 269.954 269.954 217.704 52.249 52.249

2015 92.000 92.000 74.194 17.806 17.806

TOTAL 1.345.215 1.053.215 872.790 180.425 180.425

Conform instanţei de fond, baza impozabilă nedeclarată şi TVA colectată de către inculpatul D., ca urmare a tranzacţiilor analizate a fost următoarea:

Nr. crt Cumpărător Total în RON Din care sumă încasată cu TVA inclus Din care: Bază impozabilă TVA colectată

1 FFFFFF. 78.500 3.500 2.941 559

2 RRRRRR. 75.000 75.000 60.484 14.516

3 LLLLLL. şi MMMMMM. 106.412 106.412 89.422 16.990

4 KKKKKK. 111.350 111.350 93.571 17.779

5 OOOOOO. 100.000 100.000 84.034 15.966

6 F. 143.283 143.283 115.551 27.732

7 JJJJJJ. 85.000 85.000 71.429 13.571

8 GGGGGG. şi HHHHHH. 1.000 1.000 840 160

9 IIIIII. 95.000 95.000 79.832 15.168

10 PPPPPP. 28.671 28.671 23.122 5.549

11 CCCCCC. pentru DDDDDD. 55.000 0 0 0

12 QQQQQQ. 17.000 17.000 13.710 3.290

13 AAAAAA. 50.000 0 0 0

14 LLLLL. 62.000 0 0 0

15 NNNNNN. 105.000 105.000 88.235 16.765

16 EEEEEE. 84.000 84.000 70.588 13.412

17 BBBBBB. 50.000 0 0 0

18 G. şi SSSSSS. 98.000 98.000 79.032 18.968

Total 1.345.215 1.053.215 872.790 180.425

Conform instanţei de fond, reiese că inculpatul D. a evitat întocmirea formalităţilor legale care ar fi condus la luarea sa în evidenţă ca plătitor de TVA pentru veniturile realizate din livrările de terenuri şi case de locuit (tranzacţiile cu cumpărătorii EEEEEE., FFFFFF., GGGGGG. şi HHHHHH., IIIIII., JJJJJJ., KKKKKK., MMMMMM. şi LLLLLL., NNNNNN., OOOOOO., PPPPPP., QQQQQQ., F., RRRRRR. şi G. şi H.), sustrăgându-se astfel de la plata TVA, în sumă totală de 180.425 RON.

-În ceea ce priveşte activitatea comercială desfăşurată de S.C. E. S.R.L, în fapt (pct. III.2.), instanţa de fond a reţinut că, la data de 07.03.2011, această societate a fost înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului sub nr. x/2011, S.C. E. S.R.L. - CUI x, cu sediul social în mun. Craiova, jud. Dolj. S.C. E. S.R.L. a avut declarate în perioada anilor 2014 - 2015 următoarele două puncte de lucru: - un punct de lucru la adresa din municipiul Craiova, judeţul Dolj - declarat la data de 10.12.2014; - un punct de lucru la adresa din municipiul Craiova, str. x bis, judeţul Dolj - declarat la data de 27.11.2015.

Asociat unic şi administrator al acestei societăţi a fost inculpatul D., iar obiectul principal de activitate al acestei societăţii a fost baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor – cod CAEN 5630, inclusiv pentru cele două puncte de lucru. Din datele înregistrate în vectorul fiscal a rezultat că S.C. E. S.R.L. a fost societate plătitoare de impozit pe profit încă de la înfiinţare, respectiv din 08.03.2011, având ca perioadă fiscală trimestrul calendaristic, iar de la data de 01.01.2016 societatea a devenit plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor, având ca perioadă fiscală trimestrul calendaristic, deşi trebuia să-şi modifice vectorul fiscal ca plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderii de la data de 01.02.2013. Din analiza îndeplinirii obligaţiilor declarative fiscal, a rezultat că S.C. E. S.R.L. a depus declaraţiile fiscale cu decalaje mari faţă de termenele legale sau, nu le-a depus, cum este cazul declaraţiilor D 101 privind impozitul pe profit pentru anul 2012 şi 2015 sau D 100 privind obligaţiile de plată la bugetul de stat (în cazul de faţă impozitul pe veniturile microîntreprinderii) pentru trimestrul IV 2015. Nedepunerea în termenul legal a declaraţiilor a fost motivul pentru care societatea a fost declarată inactivă prin decizia 677915/03.05.2012, ulterior fiind reactivată prin decizia 309845/28.10.2015.

Cu ocazia percheziţiei efectuate la data de 05.11.2015, la punctul de lucru din mun. Craiova, Jud. Dolj, al S.C. E. S.R.L, a fost găsit şi ridicat aparatul de marcat electronic fiscalizat (casa de marcat) x, cu seria x nr. x Din centralizarea rapoartelor fiscale lunare, extrase din memoria casei de marcat x, având seria x nr. x, a reieşit că suma încasărilor înregistrate în casa de marcat electronic de către inculpatul D., pe perioada cuprinsă între data instalării casei de marcat - 17.11.2014 şi data extragerii datelor din memoria fiscală - 11.11.2015 (conform procesului-verbal încheiat cu această ocazie la sediul Parchetului de pe lângă instanţa de fond de Apel Craiova) a fost de 22.921,86 RON.

Potrivit raportului de constatare şi raportului de expertiză contabilă şi fiscală, din punct de vedere fiscal, suma încasărilor din vânzările de mărfuri reprezintă, în general, venituri impozabile care se iau în calcul, atât la determinarea profitului brut contabil, cât şi la calculul profitului impozabil (fiscal). De asemenea, acestea constituie bază impozabilă din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată colectată şi a impozitului pe venitul microîntreprinderilor.

În situaţia S.C. E. S.R.L., aceste încasări au reprezentat venituri impozabile ce stăteau la baza determinării impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, societatea îndeplinind criteriile pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor de la data de 01.02.2013.

Conform instanţei de fond, S.C. E. S.R.L. nu a înregistrat în evidenţa contabilă toate veniturile încasate în perioada 17.11.2014 - 11.11.2015, prin casa de marcat fiscală seria x nr. x, rezultând o diferenţă de venituri neînregistrate în contabilitate în sumă totală 14.607,85 RON (186 RON pentru perioada 01.11.2014 - 31.12.2014 şi respectiv de 14.421,85 RON pentru perioada 01.01.2015 - 11.11.2015). Potrivit declaraţiei 101, privind impozitul pe profit, societatea a declarat organului fiscal veniturile înregistrate în evidenţa contabilă pentru perioada 01.11.2014 - 31.12.2014, mai puţin cu suma de 186 RON, iar, pentru anul 2015, nu a depus declaraţia anuală pentru impozitul pe profit, suma veniturilor pentru care societatea a emis bonuri fiscale, în perioada 01.01.2015 - 11.11.2015, şi pe care nu le-a declarat organului fiscal fiind de 16.707,85 RON.

Cu titlu de plăţi anticipate, societatea a oscilat, fie pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (trim. I 2015 - 112 RON şi trim. III 2015 - zero RON), fie pentru plata impozitului pe profit (trim. II 2015 – zero RON). Societatea nu a depus declaraţia anuală D 101, privind impozitul pe profit aferentă anului 2015.

Din analiza notiţelor/însemnărilor, ce se regăsesc în cele două caiete studenţeşti format A4, 5 caiete format A5, şi 2 agende format A7, ridicate cu ocazia percheziţiei din data de 05.11.2015, de la punctul de lucru al S.C. E. S.R.L., (fiind consemnate sub forma atât a intrărilor şi vânzărilor pe produse, cât şi a datoriilor pe persoane), rezultă că această societatea a realizat, în perioada 25.05.2015 - 04.11.2015, vânzări de mărfuri în sumă de 87.503 RON, din care numai o parte au fost operate în casa de marcat, dar nu au fost înregistrate în jurnalul contului 707 Venituri din vânzarea mărfurilor, fapt ce rezultă din balanţele de verificare. De asemenea, S.C. E. S.R.L. nu a declarat organelor fiscale aceste venituri.

Cu ocazia perchiziţiei din data de 05.11.2015, de la punctul de lucru al S.C. E. S.R.L. au fost identificate şi ridicate un număr total de 27 facturi de aprovizionare, emise de furnizorul S.C. OOOOOOO. S.R.L., în valoare totală de 4.462,44 RON, inclusiv TVA, şi 13 bonuri fiscale de achiziţii emise de S.C. OOOOOOO. S.R.L., S.C. PPPPPPP. S.R.L. şi EEEEE.., în valoare totală de 1.802,96 RON.

De asemenea, la domiciliul inculpatului D. şi în autoturismul acestuia, au mai fost găsite facturi emise de QQQQQQQ. S.A., RRRRRRR. S.R.L. şi Art. Line S.R.L., în valoare totală de 10.962,63 RON. precum şi bonuri fiscale de achiziţie în sumă totală de 928,27 RON.

Facturile şi bonurile fiscale ridicate cu ocazia percheziţiilor din data de 05.11.2015, nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă a S.C. E. S.R.L., după cum urmează: - facturile fiscale emise în luna martie 2015 de către S.C. QQQQQQQ. S.A., reprezentând mărfuri alimentare constând în băuturi alcoolice şi nonalcoolice, în valoare totală de 684,59 RON;- bonurile fiscale în valoare de 1.121,09 RON, emise de EEEEE. S.R.L., în lunile mai, octombrie şi noiembrie 2015;- bonurile fiscale în valoare totală de 198,50 RON, emise de S.C. PPPPPPP. S.R.L. în lunile aprilie, mai şi iunie 2015; - bonurile fiscale în valoare de 646,09 RON, emise de S.C. OOOOOOO. S.R.L., în lunile mai, octombrie şi noiembrie 2015.

Conform evidenţei furnizorului S.C. OOOOOOO. S.R.L., S.C. E. S.R.L. a achiziţionat, în perioada 07.01.2015 – 07.11.2015, mărfuri de la acest partener în sumă totală de 9.465,98 RON, inclusiv TVA, reprezentând băuturi alcoolice şi nonalcoolice.

În evidenţa contabilă, S.C. E. S.R.L. a înregistrat, până la momentul efectuării percheziţiei, un număr de 19 din cele 57 de facturi de achiziţie, respectiv în contul 371 Mărfuri, valoarea acestora fiind de 4.496,62 RON inclusiv TVA, rezultând o diferenţă de 4.969,27 RON, reprezentând mărfuri achiziţionate şi neînregistrate în contabilitate.

Prin raportul de expertiză contabilă şi fiscală s-a stabilit că valoarea mărfurilor achiziţionate de S.C. E. S.R.L., conform facturilor şi bonurilor fiscale emise de furnizori, ridicate cu ocazia percheziţiilor din 05.11.2015, nu au fost înregistrate în evidenţele contabile ale S.C. E. S.R.L. sau unele au fost înregistrate parţial, rezultând o valoare neînregistrată în contabilitate de 7.619,54 RON.

Din compararea sumelor înregistrate în casa de marcat, cele consemnate în documentele ridicate cu ocazia percheziţiei din 05.11.2015 (agende, carnete, caiete, registre, etc) de la punctul de lucru al S.C. E. S.R.L., cu sumele înregistrate în rulajul contului 707 Venituri din vânzarea mărfurilor din balanţele de verificare, a rezultat că S.C. E. S.R.L. nu a înregistrat în evidenţa contabilă toate veniturile realizate şi nici nu a declarat bugetului de stat aceste venituri.

În perioada, 01.11.2014 - 31.12.2015, valoarea veniturilor realizate şi neînregistrate în contabilitate a fost de 97.231 RON, suma fiind calculată după cum urmează: 35.308,86 RON (venituri înregistrate în casa de marcat fiscală) + 87.503 RON (venituri ce apar consemnate în registre, caiete, agende) – 4.880 RON (valoarea bonurilor fiscale emise în perioada 25.05 - 05.11.2015, care apăreau menţionate şi în caiete) = 117.932 RON (veniturile totale, calculate cu luarea în considerare a înregistrării parţiale în casa de marcat a vânzărilor consemnate în registre, caiete şi agendele ridicate la percheziţie) - 20.701 RON (venituri înregistrate în evidenţa contabilă (cont 707) = 97.231 RON (diferenţă venituri neînregistrate în evidenţa contabilă).

Prin neînregistrarea şi nedeclararea la organul fiscal a veniturilor obţinute de S.C. E. S.R.L., din vânzarea de marfă la punctul de lucru din mun. Craiova, str. x, şi, începând cu luna decembrie 2015, şi la punctul de lucru din strada x nr. 1 bis, marfă pentru care, în mare parte, inculpatul D. nu a deţinut documente de provenienţă, a fost cauzat un prejudiciu bugetului de stat, în sumă de 3.060 RON, reprezentând impozit pe venitul microîntreprinderii nedeclarat şi neplătit de societate (suma impozitului pe venitul microîntreprinderii aferentă veniturilor obţinute de societate în perioada noiembrie 2014 – decembrie 2015, şi anume: 117.932 RON x 3% = 3.538 RON din care a fost scăzută suma de 478 RON, formată din 366 RON - impozit pe profit declarat de societate prin declaraţia 101 aferentă anului 2014 şi 112 RON - impozit pe venitul microîntreprinderii declarat de societate în trim. I 2015).

· În drept (pct. III.1., III.2. din dispozitiv), instanţa de fond a constatat că:

Fapta săvârşită de către inculpatul D. constând în aceea că, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, s-a sustras de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, în perioada anilor 2009 - 2015, cu ocazia vânzării imobilelor pentru care au fost încheiate contractele de vânzare cumpărare autentificate sub nr. x/18.09.2009, nr. y/29.10.2009, nr. z/18.04.2011, nr. w/19.06.2013, nr. t/31.10.2014 şi nr. 1203/15.06.2015, înstrăinate către numiţii LLLLLL. şi MMMMMM., OOOOOO., BBBBBB., NNNNNN., RRRRRR., G. şi H. (care anterior a purtat numele de SSSSSS.), inculpatul ascunzând preţul real de vânzare al imobilelor, cu scopul de a sustrage de la plata impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, în sumă totală de 10.090 RON, iar în perioada anilor 2007 - 2015, cu ocazia încheierii celor 14 tranzacţii imobiliare cu numiţii EEEEEE., FFFFFF., GGGGGG. şi HHHHHH., IIIIII., JJJJJJ., KKKKKK., LLLLLL. şi MMMMMM., NNNNNN., OOOOOO., QQQQQQ., F., PPPPPP., RRRRRR., G. şi H. (care anterior a purtat numele de SSSSSS.), inculpatul ascunzând preţul real al acestor tranzacţii imobiliare, cu scopul de a se sustrage de la plata TVA pe care trebuia să o vireze la bugetul de stat, în sumă totală de 180.425 RON, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a)din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. .

Conform instanţei de fond, din ansamblul probator, care include mijloace de probă constând în înscrisuri, declaraţii de martori, raport expertiză contabilă, care se coroborează reciproc (fl. 61-92), instanţa de fond constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inculpat.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa de fond a avut în vedere art. 74 alin. (1) C. pen., respectiv faptul că inculpatul D. nu se află la primul contact cu legea penală, fiind recidivist postcondamnatoriu - acesta aflându-se în termenul de încercare a suspendării condiţionate a executării pedepsei, dar şi împrejurarea că faptele comise au produs prejudicii importante bugetului de stat, precum şi, în egală măsură, împrejurarea că inculpatul are familie, fiind bine integrat în societate.

Ca urmare, în raport de toate aceste elemente, instanţa de fond a aplicat o pedeapsă orientată către minimul special prevăzut de lege, respectiv 4 ani închisoare. În temeiul art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. a condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. şi art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii pe o perioadă de 2 ani, care se execută conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

III.2. Fapta săvârşită de către inculpatul D., constând în aceea că, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada noiembrie 2014 - decembrie 2015, inculpatul D., în calitate de asociat unic şi administrator al S.C. E. S.R.L., nu a înregistrat în evidenţele contabile ale acestei societăţi şi nu a declarat la organul fiscal veniturile, în sumă de 97.231 RON, obţinute de S.C. E. S.R.L. din vânzarea de marfă la punctul de lucru al acestei societăţi din mun. Craiova, str. x, şi, începând cu luna decembrie 2015, şi la punctul de lucru al societăţii din strada x nr. 1 bis, nedeţinând nici documente de provenienţă, pentru o parte din această marfă, şi a cauzat un prejudiciu bugetului de stat în sumă de 3.060 RON, reprezentând impozit pe venitul microîntreprinderii nedeclarat şi neplătit de S.C. E. S.R.L., întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. .

Din mijloacele de probă expuse anterior, instanţa de fond a constatat dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune, şi a fost săvârşită de inculpat.

În temeiul art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen., instanţa de fond a condamnat inculpatul D. la 2 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. şi art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii pe o perioadă de 2 ani, care se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În temeiul art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 şi art. 83 alin. (1) C. pen. anterior, a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, a cărei executare a fost suspendată condiţionat pe un termen de încercare de 6 ani, prin sentinţa penală nr. 604/01.03.2011, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2010, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 867/06.04.2012 a Curţii de Apel Craiova.

În temeiul art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. c) C. pen., a contopit pedepsele de 4 ani, respectiv de 2 ani închisoare şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care adăugă un spor de 1/3 din pedeapsa de 2 ani, respective 8 luni, rezultând o pedeapsă de 4 ani şi 8 luni închisoare.

În temeiul art. 43 alin. (2) C. pen., a adăugat pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare aplicată în prezenta cauză la pedeapsa anterioară neexecutată de 3 ani închisoare, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 7 ani şi 8 luni închisoare, cu executare în regim de detenţie.

În baza art. 45 alin. (1) şi (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale sau considerarea acesteia ca executată.

În baza art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) şi alin. (3) lit. a) C. pen., de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la executarea sau considerare ca executată a pedepsei principale rezultante de 7 ani şi 8 luni închisoare, instanţa de fond a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.

În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen. raportat la art. 40 alin. (3) C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă durata arestării preventive de la 05.06.2009 la 24.06.2009.

Conform instanţei de fond, în ceea ce priveşte răspunderea civilă delictuală, este necesar să existe o constituire legală de parte civilă în procesul penal, să se fi comis o faptă ilicită, fapta ilicită să fi produs un prejudiciu material sau moral, să existe o legătura de cauzalitate între fapta ilicită săvârşită şi prejudiciul produs şi să existe vinovăţia civilă în producerea prejudiciului. Din probele administrate rezultă că în cauză există o constituire legală de parte civilă, s-au săvârşit două fapte ilicite, s-a produs un prejudiciu material cert şi actual, există legătura de cauzalitate între faptele ilicite şi prejudiciul produs, iar faptele ilicite au fost comise cu vinovăţie, respectiv intenţie directă.

Astfel, cu privire la tranzacţia nr. 3, din situaţia de fapt expusă, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raportul de expertiză contabilă, declaraţia martorului BBBBBB., contractul de vânzare cumpărare nr. x/19.06.2013 (tranzacţia vizând doar terenul şi a fost încheiată cu numitul OOO., ca intermediar, şi nu direct cu inculpatul), din aceste mijloace de probă rezultând că preţul încasat al imobilului vândut în realitate de către inculpat a fost de 50.000 RON, putându-se constata că inculpatul D. nu a achitat suma de 1500 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 5, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport expertiză contabilă, declaraţia martorului EEEEEE., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 04.07.2007 (preţul menţionat în acesta fiind de 84.000 RON, nemaifiind încheiat ulterior contractul de vânzare cumpărare), din aceste mijloace de probă rezultând că preţul încasat prin antecontract a fost de 84.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 13.412 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 6, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport expertiză contabilă, declaraţia martorului FFFFFF., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 20.03.2007 (preţul menţionat în acesta fiind de 85.000 RON, nemaifiind încheiat ulterior contractul de vânzare cumpărare), din aceste mijloace de probă rezultând că preţul încasat prin antecontract a fost de 78.500 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 559 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 7, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport expertiză contabilă, antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 12.07.2007 (preţul menţionat în acesta fiind de 91.000 RON, nemaifiind încheiat ulterior contractul de vânzare cumpărare), din aceste mijloace de probă rezultând că preţul încasat prin antecontract a fost de 1.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 160 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 8, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport expertiză contabilă, declaraţia martorului IIIIII., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 23.07.2007 (preţul menţionat în acesta fiind de 95.000 RON, nemaifiind încheiat ulterior contractul de vânzare cumpărare), din aceste mijloace de probă rezultând că preţul încasat prin antecontract a fost de 95.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 15168 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 9, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport expertiză contabilă, declaraţia martorului JJJJJJ., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 29.08.2007 (preţul menţionat în acesta fiind de 85.000 RON, nemaifiind încheiat ulterior contractul de vânzare cumpărare), din aceste mijloace de probă rezultând că preţul încasat prin antecontract a fost de 85.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 13571 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 10, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport expertiză contabilă, declaraţia martorului KKKKKK., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 22.10.2007 (preţul menţionat în acesta fiind de 115.000 RON, nemaifiind încheiat ulterior contractul de vânzare cumpărare), din aceste mijloace de probă rezultând că preţul încasat prin antecontract a fost de 111.350 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 17779 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 11, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, antecontractul de vânzare cumpărare nr. x/11.09.2009 (preţul menţionat în acesta fiind de 25.000 euro), contractul de vânzare cumpărare nr. x/18.09.2009 (preţul menţionat în contract fiind de 13950 euro, deşi inculpatul primise în realitate suma de 25.000 euro), din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 25.000 euro, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 16.990 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 883 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 12, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, martorul NNNNNN., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 25.06.2009 (preţul menţionat în acesta fiind de 105.000 RON), contractul de vânzare cumpărare nr. x/18.04.2011 (preţul menţionat în contract fiind de 23.800 RON, deşi inculpatul primise în realitate suma de 105.000 RON), din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 105.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 16.765 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 1933 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 13, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, martorul OOOOOO., martorul BBBBBBB., contractul de vânzare cumpărare nr. x/29.10.2009 (contract încheiat între OOOOOO. şi numitul BBBBBBB. în calitate de intermediar, contractul vizând doar terenul, preţul menţionat în contract fiind de 30.000 RON, deşi inculpatul primise în realitate suma de 100.000 RON), din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 100.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 15.966 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 2175 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 14, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, martorul PPPPPP., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 05.05.2014, (preţul menţionat în contract fiind de 28.500 euro, din care inculpatul a primit cu titlu de avans suma de 6500 euro, ulterior nemaifiind încheiat un contract de vânzare cumpărare) din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 6.500 euro, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 5549 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată.

Cu privire la tranzacţia nr. 16, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţia persoanei vătămate F., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 10.04.2014 (preţul menţionat în contract fiind de 25.000 euro, ulterior nemaifiind încheiat un contract de vânzare cumpărare) din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 30.500 euro şi 7800 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 7.732 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată. De asemenea, instanţa de fond a reţinut că inculpatul nu a restituit persoanei vătămate sumele de 30.500 euro şi 7800 RON, cu care aceasta s-a constituit parte civilă.

Cu privire la tranzacţia nr. 17, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, martorul MMMMMMM., contractul de vânzare cumpărare nr. x/15.06.2015 (contractul vizând doar terenul, preţul menţionat în contract fiind de 15.000 RON, deşi inculpatul primise în realitate suma de 75.000 RON), din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 75.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 14.516 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 1365 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ., instanţa de fond a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi a obligat inculpatul la plata sumelor de 10.090 RON, reprezentând impozit pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, şi 180.425 RON reprezentând TVA.

Cu privire la tranzacţia nr. 18, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, contractul de vânzare cumpărare nr. x/31.10.2014, contractul vizând doar terenul, preţul menţionat în contract fiind de 4553 RON), din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 98.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 18968 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 2234 RON, reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Activitatea comercială desfăşurată de către inculpat prin S.C. E. S.R.L este dovedită prin următoarele mijloace de probă: raport de expertiză contabilă; 27 facturi de aprovizionare, emise de furnizorul S.C. OOOOOOO. S.R.L., în valoare totală de 4.462,44 RON, inclusiv TV; 13 bonuri fiscale de achiziţii emise de S.C. OOOOOOO. S.R.L., S.C. PPPPPPP. S.R.L. şi EEEEE.., în valoare totală de 1.802,96 RON, facturi emise de QQQQQQQ. S.A., RRRRRRR. S.R.L. şi Art. Line S.R.L., în valoare totală de 10.962,63 RON; bonuri fiscale de achiziţie în sumă totală de 928,27 RON; aparatul de marcat electronic fiscalizat SSSSSSS. cu seria x nr. x, din care rezultă că inculpata avea obligaţia de a achita suma de 3060 RON reprezentând impozit pe venitul microîntreprinderii.

Având în vedere activitatea comercială desfăşurată, care a creat un prejudiciu bugetului consolidat al statului, în temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen., cu referire la art. 1349 C. civ., instanţa de fond a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi a obligat inculpatul la plata sumei de 3.060 RON, în solidar cu S.C. E. S.R.L., reprezentând impozit pe venitul microîntreprinderii.

În drept (pct. III.3. din dispozitiv), fapta săvârşită de inculpatul D. constând în aceea că, cu ocazia încheierii şi pe parcursul executării antecontractului de vânzare - cumpărare, încheiat la data de 10.04.2014, inculpatul D. a indus-o în eroare pe persoana vătămată F., prezentându-i ca adevărat faptul că îi va vinde imobilul format din suprafaţa de 500 mp teren şi o casă cu trei camere, situate în localitatea Işalniţa, lot III, parcela xA, pentru care persoana vătămată F. i-a achitat acestuia, până la data de 12.08.2014, suma totală de 30.500 euro şi 7.800 RON, iar, ulterior, după primirea banilor de la persoana vătămată, inculpatul D. a vândut imobilul anterior menţionat numitei RRRRRR., pricinuindu-i o pagubă persoanei vătămate F. în sumă de 30.500 euro şi 7.800 RON, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen.

Conform instanţei de fond, infracţiunea de înşelăciune a fost săvârşită în contextul tranzacţiei nr. 16 din situaţia de fapt. Infracţiunea de înşelăciune există, a fost săvârşită de către inculpat, dar aceasta nu răspunde penal deoarece este incidentă o cauză de încetare a procesului penal, respectiv prescripţia răspunderii penale.

Instanţa de fond a reţinut că, în drept (pct. III.4. din dispozitiv), fapta săvârşită de către inculpatul D. constând în aceea că, la data de 11.06.2014, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare şi pe parcursul executării acestuia, inculpatul D. a indus în eroare persoanele vătămate G. şi H., prezentându-le ca adevărat faptul că le va construi şi vinde o casă cu terenul aferent, şi le-a determinat, în acest mod, pe acestea, să-i achite, până la data de 03.07.2014, suma totală de 98.000 RON, iar, după primirea banilor, acesta a sistat lucrările la casă şi le-a încheiat contractul de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/31.10.2014, de notarul public JJJJJJJ., numai cu privire la terenul aferent locuinţei, în suprafaţă de 500 mp din măsurători şi cota de 1/11 din aleea de acces, şi, pentru a menţine, în continuare, în eroare, pe cele două persoane vătămate, inculpatul D. a încheiat cu acestea, la data de 31.10.2014, contractul de prestări de servicii, care a fost autentificat sub nr. x/31.10.2014, de notarul public JJJJJJJ., prin care se obliga ca, până la data de 15.04.2015, să finalizeze construcţia casă de locuit, să execute instalaţia sanitară electrică de încălzire, împrejmuirea terenului, şi să construiască o magazie anexă, însă nu a executat aceste lucrări, pricinuindu-le o pagubă persoanelor vătămate reprezentând contravaloarea acestor lucrări neexecutate, în sumă de 268.252 RON - conform sentinţei civile nr. 4489/31.03.2017 pronunţate de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2015, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen.

Totodată, instanţa de fond a reţinut şi că infracţiunea de înşelăciune a fost săvârşită în contextul tranzacţiei nr. 18 din situaţia de fapt. Instanţa de fond constată că infracţiunea de înşelăciune există, a fost săvârşită de către inculpat, dar aceasta nu răspunde penal deoarece este incidentă o cauză de încetare a procesului penal, respectiv prescripţia răspunderii penale.

În drept cu privire la infracţiunea descrisă la pct. III.6. din dispozitivul Rechizitoriului, fapta săvârşită de inculpatul D., constând în aceea că, la data de 15 iunie 2015, cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/15.06.2015, de notarul public OOOO., acesta a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat, cu titlu gratuit, numitei RRRRRR., toate drepturile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/21.11.2014, eliberată de Primăria comunei Işalniţa, deşi, în realitate, inculpatul D. a vândut cumpărătoarei RRRRRR. casa (pe care o construise pe terenul în suprafaţă de 500 mp din măsurători, situat în comuna Işalniţa, satul Işalniţa, str. x, tarlaua x, parcela x, jud. Dolj, cu nr. cadastral x), şi acest teren, cu preţul de 75.000 RON, preţ pe care l-a primit integral de la mandatara cumpărătoarei, iar nu autorizaţia de construire, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. .

Instanţa a mai reţinut că infracţiunea de fals în declaraţii a fost săvârşită în contextul tranzacţiei nr. 17 din situaţia de fapt. Instanţa de fond constată că infracţiunea de fals în declaraţii există, a fost săvârşită de către inculpat, dar aceasta nu răspunde penal deoarece este incidentă o cauză de încetare a procesului penal, respectiv prescripţia răspunderii penale.

· Instanţa de fond a evaluat în considerentele sentinţei şi chestiunile privind prescripţia răspunderii penale:

Limitele speciale ale pedepsei cu închisoarea pentru infracţiunile de înşelăciune şi respectiv de fals în declaraţii, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen. şi art. 326 C. pen., impun un termen de prescripţie de 5 ani, prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen.

Prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022, dispoziţiile art. 155 alin. (1) C. pen. au fost declarate neconstituţionale, având drept consecinţă înlăturarea posibilităţii întreruperii cursului prescripţiei răspunderii penale. Astfel, în ceea ce priveşte prescripţia răspunderii penale se aplică doar termenul general, acesta neputând fi întrerupt.

Legea penală care a reglementat în cuprinsul art. 155 alin. (1) C. pen. soluţia normativă declarată neconstituţională, de la intrarea sa în vigoare, respectiv 01.02.2014 şi până la modificarea dispoziţiei legale prin O.U.G. nr. 71/2022, este mai favorabilă.

Având în vedere că infracţiunile au fost comise până în anul 2015, termenul de prescripţie a răspunderii penale s-a împlinit în anul 2020. În consecinţă, în baza art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., instanţa de fond a dispus încetarea procesului penal privind pe inculpatul D., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. (în dauna persoanelor vătămate F., G. şi H.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

Cu privire la acţiunea civilă, privind infracţiunile de înşelăciune, instanţa de fond a reţinut că în cauza Constantin Florea contra României (CEDO, parag. 52-55), s-a apreciat că nu este încălcată prezumţia de nevinovăţie dacă mai întâi se analizează elementele constitutive ale infracţiunii, după prescripţia răspunderii penale, şi ulterior răspunderea civilă delictuală în baza probele administrate. Pentru a se angaja răspunderea civilă delictuală trebuie să existe o constituire legală de parte civilă în procesul penal, să se fi comis o faptă ilicită, fapta ilicită să fi produs un prejudiciu material sau moral, să existe o legătura de cauzalitate între fapta ilicită săvârşită şi prejudiciul produs şi să existe vinovăţia civilă în producerea prejudiciului.

Conform instanţei de fond, din probele administrate rezultă că în cauză există o constituire legală de parte civilă, în persoana numitului F., s-a săvârşit o faptă ilicită, respectiv infracţiunea dedusă judecăţii, s-a produs un prejudiciu material cert şi actual, există legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciul produs, iar fapta ilicită a fost comisă cu vinovăţie, respectiv intenţie.

În ceea ce priveşte pe părţile civile G. şi H., instanţa de fond a reţinut că acestea s-au constitut părţi civile, în cursul urmăririi penale, cu sume reprezentând contravaloarea lucrărilor neexecutate, însă pentru acestea există deja un titlu executoriu prin care inculpatul a fost obligat la plata contravalorii pagubei cauzate părţilor civile, şi anume sentinţa civilă nr. 4489/3 1.03.2017, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2015, astfel încât se apreciază că nu se mai impune încă o soluţie pe latură civilă cu privire la această faptă.

În ceea ce priveşte cele două infracţiuni de înşelăciune şi respectiv de fals în declaraţii, instanţa de fond (descrise la pct. III.3 din dispozitivul Rechizitoriului), în temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. şi art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.., cu referire la art. 1349 C. civ., a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă F. şi a obligat inculpatul la plata sumelor de 30.750 euro şi 7.800 RON, iar în temeiul art. 19 alin. (1) C. proc. pen., a respins, ca inadmisibilă, acţiunea civilă cu privire la suma de 1000 RON, reprezentând valoarea mobilierului sustras, care nu poate fi acordată întrucât instanţa de fond nu a fost sesizată cu infracţiunea de furt.

III.4. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., instanţa de fond a dispus încetarea procesul penal privind pe inculpatul D., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.., instanţa de fond a respins acţiunea civilă formulată de părţile civile G. şi H., ca lipsită de interes, întrucât acestea deţin deja un titlu executoriu.

III.6. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., instanţa de fond a dispus încetarea procesul penal privind pe inculpatul D. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

· În ceea ce priveşte actele materiale ale infracţiunii de evaziune fiscală comise de inculpatul I. (descrise la pct. IV.1. din dispozitivul Rechizitoriului), instanţa de fond reţine că acestea se prezintă, astfel:

Tranzacţii

Cumpărător

Acte materiale ale unei infracţiuni/Alte infracţiuni în legătură cu tranzacţia

Impozitul pe venit

Taxa pe valoare adăugată

Tranzacţia nr. 1 TTTTTTT. 2440 0 Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 2 UUUUUUU. şi VVVVVVV. 4410 0 Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 3 WWWWWWW. 3177 0 Act material evaziune fiscală, act material fals în declaraţii

Tranzacţia nr. 4 XXXXXXX./YYYYYYY. 2684 0 Act material evaziune fiscală, act material fals în declaraţii

Tranzacţia nr. 5 ZZZZZZZ. 2584 21990 Act material evaziune fiscală, act material fals în declaraţii

Tranzacţia nr. 6 AAAAAAAA. 3277 1974 Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 7 BBBBBBBB. 3033 25461 Act material evaziune fiscală, act material fals în declaraţii

Tranzacţia nr. 8 CCCCCCCC./DDDDDDDD. 2735 23078 Act material evaziune fiscală, două acte materiale de fals în declaraţii

Tranzacţia nr. 9 EEEEEEEE. 3046 25565 Act material evaziune fiscală, act material fals în declaraţii

Tranzacţia nr. 10 FFFFFFFF. 2480 22238 Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 11 S. 0 20093 Act material evaziune fiscală înşelaciune

Tranzacţia nr. 12 R. 0 19074 Act material evaziune fiscală, înşelaciune

Tranzacţia nr. 13 GGGGGGGG. 2698 21584 Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 14 YYYYY. 2138 17103 Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 15 HHHHHHHH. 0 26518 Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 16 Q. 0 26806 Act material evaziune fiscală, înşelaciune

Tranzacţia nr. 17 P. 0 19690 Act material evaziune fiscală, înşelaciune

Tranzacţia nr. 18 K. 0 25588 Act material evaziune fiscală, furt, înşelaciune

Tranzacţia nr. 19 M. şi N. 2909 24835 Act material evaziune fiscală, înşelaciune

Tranzacţia nr. 20 L. 2767 23098 Act material, evaziune fiscală înşelaciune

Tranzacţia nr. 21 T. 0 7837 Act material evaziune fiscală, înşelaciune

Tranzacţia nr. 22 U. 0 2244 Act material evaziune fiscală, înşelaciune

Tranzacţia nr. 23 O. 0 843 Act material evaziune fiscală, înşelaciune

Tranzacţia nr. 24 OOOOO. 0 2323 Act material evaziune fiscală

Total 40376 357943

1. În anul 2010, martorul BBBBBBB. a stabilit cu inculpatul I. să-i vândă suprafaţa de 139 mp, teren situat în mun. Craiova, str. x, jud. Dolj, (fost Cernele, T 54/1, P25), cu preţul de 20.000 RON, din care acesta i-a achitat, în mai multe tranşe, suma totală de 13.000 RON.

Suprafaţa de 139 mp făcea parte din terenul de 600 mp, pe care martorul BBBBBBB. îl dobândise în baza contractului de donaţie autentificat sub nr. x/22.11.2000, de către notarul public IIIIIIII..

Pe această suprafaţă de teren inculpatul I. a construit o casă, la roşu, iar, pentru vânzarea acesteia, a dat un anunţ într-un ziar local, în conţinutul căruia a menţionat nr. de telefon al mamei sale, inculpata C..

Martora JJJJJJJJ., fiind interesată să cumpere pentru fiul său TTTTTTT. un imobil, a observat respectivul anunţ în ziar şi a luat legătura cu inculpata C..

În urma discuţiilor pe care le-a purtat cu inculpata C., martora JJJJJJJJ. a hotărât să cumpere respectivul imobil, compus din casă şi teren, încheind iniţial un înscris sub semnătură privată, în cuprinsul căruia s-a menţionat că inculpata C. se obliga să-i vândă imobilul compus din casă şi teren, situat în Craiova, str. x, cu suma de 85.000 RON, din care, la momentul încheierii acestui înscris sub semnătură privată, martora JJJJJJJJ. a plătit, cu titlu de arvună, suma 6 - 7000 euro.

Ulterior, inculpata C. i-a spus martorei că, pentru încheierea contractului de vânzare – cumpărare, va trebui să se prezinte la biroul notarului public AAA.. Astfel, la data de 30.11.2010, martora JJJJJJJJ. împreună cu fiul său TTTTTTT. s-au prezentat la biroul notarului public AAA., ocazie cu care a constatat că aici se afla inculpata C. împreună cu martorul BBBBBBB..

Cu această ocazie a fost încheiat între numitul BBBBBBB., în calitate de vânzător, şi martorul TTTTTTT., în calitate de cumpărător, contractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/30.11.2010, de către notarul public AAA., în cuprinsul căruia s-a consemnat că martorul BBBBBBB. vindea martorului TTTTTTT. terenul intravilan, proprietatea sa, în suprafaţă de 139 mp, situat în mun. Craiova, str. x, jud. Dolj (fost Cernele, T 54/1, P25), cu nr. cadastral provizoriu x, cu preţul de 18.500 RON.

Conform instanţei de fond, în realitate, la momentul încheierii acestui contract de vânzare - cumpărare, cumpărătorul TTTTTTT. nu a plătit nici o sumă de bani vânzătorului BBBBBBB., căruia, pentru acest teren, i-a fost achitată suma de 13.000 RON de către inculpatul I..

La momentul încheierii acestui contract de vânzare - cumpărare, martora JJJJJJJJ., mama cumpărătorului TTTTTTT., i-a achitat inculpatei C., diferenţa dintre cei 6 - 7000 euro achitaţi anterior acesteia, până la suma de 85.000 RON, stabilită ca preţ al imobilului compus din terenul în suprafaţă de 139 mp şi casa construită pe acesta de către inculpatul I..

Instanţa de fond a reţinut că, în realitate, contractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/30.11.2010, de către notarul public AAA., a fost încheiat, la iniţiativa familiei x, pentru a se ascunde preţul real, de 85.000 RON, al vânzării imobilului compus din terenul în suprafaţă de 139 mp şi casa construită de I. pe acest teren.

Prin încheierea actului de vânzare - cumpărare în formă autentică, direct între martorii BBBBBBB. şi TTTTTTT., deşi inculpatul I. achitase anterior contravaloarea acestui teren martorului BBBBBBB., s-a evitat plata impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal de către inculpatul I.. Martorul TTTTTTT. a dobândit o locuinţă nouă construită de inculpatul I., cu terenul aferent, plătind suma de 85.000 de RON.

În perioada respectivă, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit, a fost de 2.440 RON (260 RON + 2550 RON - 370 RON) din care:-Impozitul care trebuia achitat, în urma vânzării terenului, în suprafaţă de 139 mp, de la BBBBBBB. la inculpatul I. 13.000 RON x 2% = 260 RON.-Impozitul care trebuia achitat, în urma vânzării terenului, în suprafaţă de 139 mp, şi locuinţei construite pe acesta, de la inculpatul I. la martorul TTTTTTT. 85.000 RON x 3% = 2550 RON.-Impozitul care a fost achitat pentru tranzacţia dintre BBBBBBB. şi TTTTTTT., conform contractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/30.11.2010,18.500 RON x 2% = 370 RON.

2. În luna septembrie a anului 2012, martorul VVVVVVV., având intenţia de a-şi achiziţiona o casă, a consultat anunţurile imobiliare din ziarul "FFF.", unde a găsit un anunţ "Vând case la cheie în satul Albeşti". Martorul VVVVVVV. a sunat la numărul de telefon menţionat în anunţ, luând legătura cu o persoană, care s-a recomandat ca fiind C., constructor imobiliar, şi, în urma discuţiei purtate cu aceasta, a stabilit o întâlnire pentru a viziona modele de case. În cursul aceleaşi zile, martorul VVVVVVV. s-a deplasat pe raza satului Albeşti, str. x, unde s-a întâlnit cu inculpata C., care l-a condus pe Aleea 9A, unde se aflau în curs de edificare două case. Inculpata C. i-a prezentat martorului ambele case, prima care era ridicată la nivelul P+1, fără acoperiş, iar cea de-a doua era tip parter, fără etaj, cu acoperişul montat, fără tablă, şi i-a adus la cunoştinţă faptul că de construirea caselor se ocupă cei doi fii ai săi, inculpaţii I. şi D., care pot să-i ofere mai multe informaţii. Martorul VVVVVVV. dorind casă cu etaj, s-a orientat către prima construcţie şi, în seara aceleaşi zile, s-a întâlnit la construcţia aleasă cu fraţii I. şi D. şi cu mama acestora C.. Cu această ocazie, inculpatul I. s-a recomandat ca un constructor cu experienţă, care a construit şi a vândut mai multe case în cartierul Troaca şi în cartierul Brestei, dându-i martorului mai multe detalii tehnice despre construcţia casei. În urma negocierilor purtate cu inculpatul I., s-a stabilit ca martorul VVVVVVV. să achiziţioneze casa şi suprafaţa de teren aferentă acesteia, de 300 mp, cu suma de 33.000 euro. Urmarea acestei înţelegeri, în ziua de 01.10.2012, la solicitarea inculpatului I., numita UUUUUUU., soţia martorului VVVVVVV., s-a întâlnit la Biroul Notarilor Publici Asociaţi GGGGGGG. şi JJJJJJJ., cu proprietarii terenului, KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., încheind cu aceştia un antecontract de vânzare-cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/01.10.2012, de către notarul public JJJJJJJ., pentru achiziţionarea unui imobil situat în extravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, tarlaua x, parcela x, judeţul Dolj, compus din terenul în suprafaţă de 300 mp teren şi o casă cu regim de înălţime P+1, cu suprafaţa construită la sol de 75 mp, situată pe acest teren. Preţul de vânzare al acestui imobil, menţionat în cuprinsul antecontractului a fost de 33.000 euro, din care, la data autentificării antecontractului, promitenta - cumpărătoare a achitat suma de 5.000 de euro inculpatei C.. În realitate, casa urma să fie construită de către inculpatul I. şi vândută împreună cu terenul aferent soţilor VVVVVVV. şi UUUUUUU..

Cu ocazia încheierii antecontractului, martorul VVVVVVV. i-a întrebat pe proprietarii terenului, despre care a aflat că erau lucrători de poliţie, dacă îi cunosc pe constructorii caselor, iar unul dintre aceştia i-a răspuns că ei vor să vândă terenul fraţilor x pentru a construi în continuare, deoarece au alte înţelegeri cu aceştia. La datele de 09.10.2012 şi 18.10.2012, la insistenţele inculpatului I., soţii VVVVVVV. şi UUUUUUU. i-au mai achitat acestuia sumele de 15.000 euro şi, respectiv, 5.000 euro. De fiecare dată, pentru a face dovada plăţii acestor sume de bani, au fost încheiate acte adiţionale la antecontractul de vânzare - cumpărare.

Astfel, prin actul adiţional, care a fost autentificat sub nr. x/09.10.2012, de către notarul public JJJJJJJ., la antecontractul de vânzare-cumpărare, s-a menţionat că a mai fost achitată de către numita UUUUUUU. suma de 15.000 euro, iar prin actul adiţional, care a fost autentificat sub nr. x/18.10.2012, de către notarul public JJJJJJJ., la antecontractul de vânzare-cumpărare, s-a menţionat că a mai fost achitată de către numita UUUUUUU. suma de 5.000 euro.

În cursul lunii octombrie, pe când inculpaţii I. şi D. împreună cu o echipă de muncitori construiau la casă, a venit la faţa locului şi inculpatul J., care s-a recomandat a fi iniţiatorul acestui proiect de construire a caselor, spunând că el se ocupă de acte, că este şi consilier local la Primăria Şimnicu de Sus şi, implicit, el se va ocupa şi de actele necesare vânzării acestei locuinţe.

După achitarea celor 25.000 de euro, martorul VVVVVVV. i-a cerut inculpatului I. să-i prezinte autorizaţia de construire a casei şi proiectul casei, însă, de fiecare dată, acesta îi spunea că le are la avocatul J., deoarece el se ocupă numai de partea cu ridicarea construcţiilor, iar avocatul de documentaţie. La sfârşitul lunii octombrie 2012, martorul VVVVVVV. a angajat un instalator pentru a-i construi canalizarea, ocazie cu care a constatat că fundaţia casei era direct pe sol, fără să fie săpată la 70-80 cm adâncime în sol, aşa cum îl asigurase inculpatul I., motiv pentru care i-a spus acestuia că nu-i va plăti diferenţa de 7.000 de euro, până ce nu va consolida casa şi nu-i va prezenta proiectul construcţiei şi autorizaţia.

La începutul lunii ianuarie 2013, inculpatul I. împreună cu echipa de muncitori au consolidat colţurile casei, astfel încât martorul VVVVVVV. a fost de acord să-i achite şi diferenţa. Pentru a ascunde preţul real, de 32.500 euro, al vânzării imobilului compus din teren şi construcţie, la data de 09.01.2013, a fost autentificată sub nr. x/09.01.2013, de către notarul public JJJJJJJ., declaraţia prin care UUUUUUU. şi KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN. au arătat că au renunţat la antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/01.10.2012, iar, în aceeaşi zi, la acelaşi birou notarial, a fost autentificat sub nr. x/09.01.2013, de către notarul public JJJJJJJ., contractul de vânzare încheiat între KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., în calitate de vânzători, şi martorul VVVVVVV. şi soţia acestuia UUUUUUU., în calitate de cumpărători, în cuprinsul căruia s-a menţionat că cei patru vânzători au vândut soţilor Roman suprafaţa de teren, de 300 mp, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, şi cota indiviză de 1/9 din aleea de acces, cu suprafaţa de 747 mp teren din acte, respectiv 650 mp din măsurători, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x.

Prin acelaşi contract s-a mai consemnat faptul că KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN. au cesionat soţilor UUUUUUU. şi VVVVVVV. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/31.10.2012, eliberată de Primăria comunei Şimnicu de Sus, având ca obiect construirea unei locuinţe P+1E, pe terenul care a făcut obiectul contractului de vânzare.

Preţul de vânzare, menţionat în cuprinsul contractului, a fost de 5.000 RON pentru teren şi de 2.000 RON pentru cesiunea autorizaţiei de construire, precizându-se că a fost plătit la data autentificării actului. La momentul încheierii contractului de vânzare, soţii VVVVVVV. şi UUUUUUU. i-au mai achitat inculpatului I., care a fost prezent la notariat împreună cu inculpata C., suma de 7.500 euro, rezultând un total plătit de 32.500 euro.

Cu ocazia încheierii contractului de vânzare autentificat sub nr. x/09.01.2013 de notarul public JJJJJJJ., KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN. au declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public faptul că preţul suprafeţei de teren, de 300 mp, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, şi al cotei indivize de 1/9 din aleea de acces, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, pe care l-au primit de la cumpărătorii VVVVVVV. şi UUUUUUU., a fost de 5.000 RON, şi că au cesionat soţilor VVVVVVV. şi UUUUUUU. şi toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/31.10.2012, eliberată de Primăria comunei Şimnicu de Sus, având ca obiect construirea unei locuinţe P+1E, cu preţul de 2.000 RON, deşi, în realitate, aceştia au primit de la inculpatul I., care a fost adevăratul cumpărător al suprafeţei de teren, suma de 5.000 euro, acesta fiind şi cel care a vândut soţilor UUUUUUU. şi VVVVVVV. terenul şi locuinţa construită pe acesta.

La momentul citirii şi semnării contractului de vânzare - cumpărare, martorul VVVVVVV. a observat că în cuprinsul acestuia era consemnat faptul că ar fi cumpărat suprafaţa de teren, de 300 mp, cu suma de 5.000 de RON şi că ar fi primit, prin cesiune, autorizaţia de construire nr. x/31.10.2012, cu suma de 2.000 RON, motiv pentru care i-a întrebat pe inculpaţii I. şi C. de ce nu este trecută suma reală, pe care le-a achitat-o, aceştia spunându-i că a fost trecută suma de 7.000 RON pentru a evita plata taxelor către stat.

De asemenea, şi soţii UUUUUUU. şi VVVVVVV. au declarat, necorespunzător adevărului, cu ocazia încheierii contractului de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/09.01.2013, de notarul public JJJJJJJ., faptul că au achitat către KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN. suma de 5.000 RON, cu titlu de preţ pentru teren, şi 2.000 RON pentru cesiunea autorizaţiei de construire, în realitate, aceştia neachitând nici o sumă de bani acestora.

Cu ocazia audierii în cauză, martorul VVVVVVV. a arătat că, atât el, cât şi soţia sa, au fost constrânşi de membrii familiei x să declare alte preţuri, în cuprinsul contractului de vânzare care a fost autentificat sub nr. x/09.01.2013, decât suma pe care o achitase în realitate acestora, deoarece, în alte condiţii, inculpatul I. nu ar fi acceptat încheierea contractului de vânzare - cumpărare, fiind pus în situaţia de a nu putea dobândi proprietatea imobilului, al cărui preţ îl achitase aproape integral.

Prin urmare, inculpatul I. a edificat o construcţie nouă pe un teren construibil, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, imobil pe care l-a înstrăinat împreună cu terenul aferent către soţii UUUUUUU. şi VVVVVVV., cu preţul de 32.500 euro, pe care l-a primit de la cei doi cumpărători, iar această tranzacţie reală a fost disimulată prin întocmirea unui act autentic de vânzare numai cu privire la teren şi a unui contract de cesiune a autorizaţiei de construire a clădirii, act încheiat între soţii UUUUUUU. şi VVVVVVV. şi proprietarii terenului, KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., care nu au încasat nicio sumă de la cei doi cumpărători.

KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., proprietarii terenului, au primit de la inculpatul I. suma de 5.000 de euro pentru contravaloarea terenului.

Martorul VVVVVVV. împreună cu soţia sa UUUUUUU. au dobândit o locuinţă nouă construită de inculpatul I., cu terenul aferent, plătind suma de 32.500 euro, echivalentul a 147.011 RON. În perioada respectivă, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani).

Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul I., a fost de 4.410 RON (147.011 RON x 3%).

3. În anul 2012, soţii OOOOOOOO. şi WWWWWWW. au hotărât să vândă apartamentul în care locuiau şi să ne cumpere o casă cu banii obţinuţi în urma vânzării acestuia. În acest scop, martora WWWWWWW. a luat legătura cu EEEEEEE., agent imobiliar în cadrul S.C. FFFFFFF. S.R.L. - CCCCCCC., încheind cu această agenţie un contract de colaborare, în vederea vânzării apartamentului şi găsirii unei case pe care să o cumpere. Cu ocazia discuţiilor purtate cu EEEEEEE., martora WWWWWWW. a aflat că aceasta cunoştea un constructor, care construia şi vindea case la cheie pe raza comunei Şimnicu de Sus. În luna octombrie 2012, martorii OOOOOOOO. şi WWWWWWW. împreună cu EEEEEEE. s-au deplasat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, pe str. x, Aleea 9a, unde, cei doi martori au făcut cunoştinţă cu fraţii I. şi D., care coordonau o echipă de muncitori, ce lucrau la edificarea a două case aflate la stadiu de fundaţie. Lângă cele două case se mai afla o casă cu etaj, care era construită şi finisată, inculpatul I., spunându-le că această casă a fost construită şi vândută de ei familiei Roman. Martorii OOOOOOOO. şi WWWWWWW. au convenit cu inculpatul I. ca acesta să le vândă una dintre celelalte două case, care se aflau la stadiul de fundaţie, respectiv, casa vecină cu cea a familiei Roman, pentru suma de 25.000 de euro.

Potrivit declaraţiei martorei WWWWWWW., cu această ocazie inculpatul I. le-a spus că este proprietarul suprafeţei de teren, pe care va construi casa şi o va finisa la cheie până la sfârşitul anului, iar de documentaţie, însemnând: proiect, autorizare de construire, cadastru, branşare curent, contract de vânzare - cumpărare se va ocupa asociatul său J., care este avocat.

La data de 19.10.2012, a fost încheiat între inculpata C., mama inculpatului I., în calitate de promitent - vânzător, şi martorii WWWWWWW. şi OOOOOOOO., în calitate de promitenţi - cumpărători, prin intermediul S.C. FFFFFFF. S.R.L. – CCCCCCC., precontractul de vânzare - cumpărare, care a avut ca obiect o casă situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, tarlaua x, parcela x, str. x, Aleea 9, nr. 67 A, corpul 4, cu terenul aferent, în suprafaţă de 300 mp. Preţul acestui imobil a fost stabilit la suma de 25.000 euro, din care, la data încheierii precontractului de vânzare - cumpărare, promitenţii - cumpărători au achitat suma de 220 euro. Prin actul adiţional la precontractul de vânzare - cumpărare, încheiat la data de 27.11.2012, s-a mai achitat de către soţii WWWWWWW. şi OOOOOOOO., inculpatei C., suma de 1.550 euro, menţionându-se că diferenţa de 23.225 euro se va achita până la data de 31.12.2012.

După ce soţii OOOOOOOO. şi WWWWWWW. au vândut apartamentul, a fost încheiată, la data de 28.12.2012, între inculpatul I., în calitate de promitent - vânzător, şi martorul OOOOOOOO., în calitate de promitent - cumpărător, promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare, care a fost autentificată sub nr. x/28.12.2012, de notarul public JJJJJJJ., prin care inculpatul I. promitea să vândă martorului OOOOOOOO. imobilul situat în extravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, tarlaua x, parcela x, judeţul Dolj, compus din suprafaţa de 300 mp teren, suprafaţa indiviză de 63,77 mp teren din aleea de acces şi o casă cu regim de înălţime parter, cu suprafaţa construită la sol de 98 mp, formată din două camere, living, baie, bucătărie, hol, cu preţul de 25.000 euro, echivalentul a 110.740 RON, menţionându-se că suma a fost achitată integral la data încheierii acestei promisiuni.

Deoarece terenul pe care a fost construită această casă nu aparţinea inculpatului I., la data de 09.01.2013, a fost încheiat între KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., în calitate de vânzători, pe de o parte, şi inculpatul I., în calitate de cumpărător, pe de ală parte, contractul de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/09.01.2013, de notarul public JJJJJJJ., ce a avut ca obiect suprafaţa de teren, de 300 mp, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, şi cota indiviză de 1/9 din aleea de acces, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x. În contractul de vânzare s-a menţionat, conform declaraţiilor, necorespunzătoare adevărului, date de părţile contractante, faptul că preţul acestui teren a fost stabilit la suma de 5.000 RON, însă preţul pe care inculpatul I. l-a achitat, în realitate, celor patru vânzători, a fost de 5.000 euro.

Pentru a ascunde preţul real, de 25.000 euro, al vânzării imobilului compus din teren şi construcţie, la data de 10.07.2013, a fost autentificată sub nr. x/10.07.2013, de către notarul public JJJJJJJ., declaraţia dată de inculpatul I. şi martorul OOOOOOOO., prin care aceştia arătau, necorespunzător adevărului, că renunţau la antecontractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. x/28.12.2012, pentru ca, la aceeaşi dată, de 10.07.2013, să se încheie, la acelaşi birou notarial, contractul de vânzare autentificat sub nr. x/10.07.2013, de către notarul public JJJJJJJ., prin care inculpatul I., în calitate de vânzător, a vândut martorei WWWWWWW., în calitate de cumpărător, imobilul situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, compus din suprafaţa de 300 mp teren (identificat cu numărul cadastral x) şi cota indiviză de 2/18 din aleea de acces, în suprafaţă de 747 mp teren din acte, respectiv 650 mp din măsurători, situată în comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, (identificată cu numărul cadastral x). În cuprinsul acestui contract s-a menţionat că preţul vânzării acestui teren a fost de 5.000 de RON, achitat integral la data autentificării actului.

Tot pentru ascunderea preţului real de vânzare al imobilului compus din teren şi construcţie şi al obiectului acestei vânzări, la data de 10.07.2013, a fost încheiat la acelaşi birou notarial un contract de cesiune, care a fost autentificat sub nr. x/10.07.2013, de către notarul public JJJJJJJ., între KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., în calitate de cedenţi, şi martora WWWWWWW., în calitate de cesionară, prin care cei patru cedenţi cesionau martorei WWWWWWW. toate drepturile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/31.01.2013, eliberată de Primăria comunei Şimnicu de Sus, pentru construirea unei locuinţe - parter pe terenul situat în comuna Şimnicu de Sus, jud. Dolj, identificat cu nr. cadastral x.

Conform declaraţiilor necorespunzătoare adevărului date de părţile contractante, cu ocazia încheierii acestui contract de cesiune, preţul acestei cesiuni a fost de 2.000 RON, cu privire la care s-a făcut menţiunea că a fost achitat integral la data autentificării acestui act. Suma de 2.000 de RON, menţionată în cuprinsul contractului de cesiune, nu a fost plătită, iar, la data renunţării la promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare, nu s-au restituit sumele plătite în baza acestei promisiuni. În concluzie, inculpatul I. a edificat o construcţie nouă pe un teren construibil, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, pe care le-a înstrăinat soţilor WWWWWWW. şi OOOOOOOO., cu preţul de 25.000 euro, pe care l-a primit în anul 2012, această tranzacţie reală fiind disimulată prin încheierea unui contract de vânzare numai cu privire la teren şi a unui contract de cesiune, cu privire la autorizaţia de construcţie a clădirii.

De teamă că nu va deveni proprietarul imobilului, al cărui preţ îl achitase integral, numita WWWWWWW. a semnat contractul de vânzare, autentificat sub nr. x/10.07.2013, şi contractul de cesiune, care a fost autentificat sub nr. x/10.07.2013, aşa cum a fost întocmit, la indicaţiile inculpatului I.. Potrivit declaraţiei martorei WWWWWWW., în primăvara anului 2013, pe lângă imobilul în care locuia, a trecut inculpatul J., care a întrebat-o dacă este mulţumită de construcţia casei, aceasta spunându-i că, până la acel moment era mulţumită, deoarece avea asigurări date de inculpatul I. că îi vor fi finalizate şi restul lucrărilor, însă, după încheierea actelor notariale de vânzare - cumpărare şi cesiune, inculpatul I. nu a finisat interiorul locuinţei, nu a făcut branşamentul la reţeaua de energie electrică a locuinţei şi nici instalaţia electrică pe interior, şi nu a placat cu polistiren camera centralei.

Martorii OOOOOOOO. şi WWWWWWW. au dobândit o locuinţă nouă construită de inculpatul I., cu terenul aferent, plătind suma de 25.000 euro, echivalentul a 110.885 RON. În perioada respectivă, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul I. a fost de 3.177 RON (110.885 RON - 5.000 RON venit impozabil stabilit de notar cu ocazia autentificării, sub nr. x/10.07.2013, a contractului de vânzare cumpărare = 105.885 venit nedeclarat x 3%).

4. La data de 22.02.2013, a fost încheiat între KKKKKKKK., în nume propriu, şi LLLLLLLL., prin mandatar KKKKKKKK., şi MMMMMMMM., în nume propriu, şi NNNNNNNN., prin mandatar MMMMMMMM., în calitate de vânzători, pe de o parte, şi inculpatul I., în nume propriu, în calitate de cumpărător, pe de altă parte, contractul de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/22.02.2013, de notarul public JJJJJJJ., ce a avut ca obiect suprafaţa de teren, de 300 mp, situată în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, şi cota indiviză de 1/9 din aleea de acces, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x.

În contractul de vânzare s-a menţionat, conform declaraţiilor necorespunzătoare adevărului, date de părţile contractante, faptul că preţul acestui teren a fost stabilit la suma de 5.000 RON, însă, în realitate, preţul pe care inculpatul I. l-a achitat celor patru vânzători a fost de 5.000 euro.

Pe această suprafaţă de teren inculpatul I. a construit o casă, care a format obiectul tranzacţiei imobiliare încheiate cu numiţii XXXXXXX. şi YYYYYYY..

Astfel, în luna august a anului 2012, martora PPPPPPPP. având intenţia de a-şi cumpăra o casă a consultat anunţurile imobiliare din ziarul "FFF.", unde a găsit un anunţ "Vând case la cheie, sat Albeşti". Martora PPPPPPPP. a sunat la numărul de telefon menţionat în anunţ, luând legătura cu o persoană, care s-a recomandat ca fiind I., constructor imobiliar, şi a stabilit o întâlnire cu acesta. Împreună cu părinţii săi XXXXXXX. şi YYYYYYY., martora PPPPPPPP. s-a deplasat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, pe str. x, Aleea 9A, unde erau ridicate două case la roşu, la care lucra o echipă de 4-5 muncitori, coordonaţi de inculpaţii I. şi D.. Inculpatul I. le-a prezentat una dintre cele două case şi, în urma negocierilor, au convenit cu acesta să le construiască o casă asemănătoare, în continuarea celor două, pe o suprafaţă de teren, de 300 mp, pentru suma de 22.000 de euro.

Astfel, la data de 09.11.2012, a fost încheiată între inculpatul I., în calitate de promitent - vânzător, şi numiţii XXXXXXX. şi YYYYYYY., în calitate de promitenţi - cumpărători, promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare, autentificată sub nr. x/09.11.2012, de către notarul public JJJJJJJ., prin care inculpatul I. promitea să vândă numiţilor XXXXXXX. şi YYYYYYY. imobilul situat în extravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, tarlaua x, parcela x, judeţul Dolj, compus din suprafaţa de 300 mp teren, suprafaţa indiviză de 63,77 mp ce făcea parte din aleea de acces şi o casă cu regim de înălţime parter, cu suprafaţa construită la sol de 95 mp, cu preţul de 22.000 euro, menţionându-se că, din această sumă, 15.000 de euro au fost achitaţi la data autentificării prezentului înscris, iar diferenţa de 7.000 euro urma să fie plătită la data încheierii contractului de vânzare în formă autentică, dar nu mai târziu de 15.12.2012.

În perioada următoare, concomitent cu finalizarea construcţiei, promitenţi - cumpărători au achitat inculpatului I., eşalonat, diferenţa de 7.000 de euro, până la totalul de 22.000 de euro, după cum urmează: la data de 18.11.2012 suma de 3.500 euro, la data de 25.11.2012 suma de 2.000 euro, la data de 02.12.2012 suma de 1.000 euro şi la data de 03.12.2012 suma de 500 euro. Cu ocazia achitării fiecăreia dintre aceste sume au fost încheiate înscrisuri sub semnătură privată, intitulate chitanţe, în cuprinsul cărora s-a făcut menţiune despre plata acestor sume de bani. După ce inculpatul a primit integral preţul cerut pentru imobilul compus din teren şi casă, a refuzat să-i mai răspundă la telefon martorei PPPPPPPP. o perioadă mai îndelungată de timp, deşi aceasta încerca să ia legătura cu el, în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică. La un moment dat, la sfârşitul anului 2014, inculpatul I. i-a dat martorei numărul de telefon x, spunându-i că este utilizat de avocatul J., despre care i-a relatat că se ocupă cu întocmirea documentaţiei, în vederea încheierii contractului de vânzare - cumpărare. Martora PPPPPPPP. a apelat respectivul număr de telefon şi vorbit cu inculpatul J., care a asigurat-o că, în scurt timp, vor fi finalizate documentele. Potrivit declaraţiei martorei PPPPPPPP., în această perioadă a aflat că, în realitate, avocatul J. coordona activitatea de construire şi vânzare a caselor de către membrii familiei x. În cursul lunii martie 2015, martora PPPPPPPP. a fost contactată de avocatul J., care i-a spus să se prezinte împreună cu părinţii săi la sediul BNP QQQQQ. pentru a semna contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică. Când a ajuns împreună cu părinţii săi la respectivul biroul notarial, în incinta acestuia se aflau inculpaţii I. şi J., martora constatând că notarul public redactase deja contractul de vânzare-cumpărare, pe care l-a înmânat părinţilor săi XXXXXXX. şi YYYYYYY., pentru a-l semna.

Astfel, la data de 18.03.2015 a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr. x/18.03.2015, de către notarul public QQQQQ., în cuprinsul căruia s-a consemnat că inculpatul I., în calitate de vânzător, a vândut numiţilor XXXXXXX. şi YYYYYYY., în calitate de cumpărători, imobilul situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, judeţul Dolj, compus din 300 mp teren (identificat cu numărul cadastral x) şi cota indiviză de 2/18 din aleea de acces, în suprafaţă de 747 mp din actele de proprietate şi 650 mp din măsurători, situată în satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, Lot 1-56/1/1A, judeţul Dolj, (identificată cu numărul cadastral x) şi a) cesionat celor doi cumpărători drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x din data de 23.12.2015, eliberată de Primăria comunei Şimnicu de Sus. În cuprinsul acestui contract s-a menţionat că preţul vânzării a fost de 10.000 de RON, achitat integral până la data autentificării acestui înscris. Suma de 10.000 RON, menţionată în cuprinsul contractului de vânzare - cumpărare, nu a fost plătită de cei doi cumpărători, în realitate, preţul plătit de cumpărătorii XXXXXXX. şi YYYYYYY. inculpatului I., pentru imobilul compus din casă şi teren, a fost de 22.000 euro, fiind achitat anterior încheierii acestui contract de vânzare - cumpărare. La momentul semnării contractului de vânzare - cumpărare, inculpatul J., care coordona activitatea de construire şi vânzare a caselor de către inculpatul I., le-a înmânat cumpărătorilor XXXXXXX. şi YYYYYYY. autorizaţia de construire nr. x/23.02.2015 şi întreaga documentaţie cadastrală. În concluzie, inculpatul I. a edificat o construcţie nouă pe un teren construibil, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, imobil pe care l-a înstrăinat soţilor XXXXXXX. şi YYYYYYY., cu preţul de 22.000 euro, pe care l-a primit în anul 2012, această tranzacţie reală fiind disimulată prin încheierea unui contract de vânzare - cumpărare numai cu privire la teren şi prin cesionarea autorizaţiei de construire a clădirii, cu preţul de 10.000 de RON. Numiţii XXXXXXX. şi YYYYYYY. au dobândit o locuinţă nouă construită de inculpatul I., cu terenul aferent, plătind suma de 22.000 euro, echivalentul a 99.453 RON.

5. La data de 22.02.2013 a fost încheiat între KKKKKKKK., în nume propriu, şi LLLLLLLL., prin mandatar KKKKKKKK., şi MMMMMMMM., în nume propriu, şi NNNNNNNN., prin mandatar MMMMMMMM., în calitate de vânzători, pe de o parte, şi inculpatul I., în nume propriu, în calitate de cumpărător, pe de altă parte, contractul de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/22.02.2013, de notarul public JJJJJJJ., ce a avut ca obiect suprafaţa de teren, de 300 mp, situată în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, şi cota indiviză de 1/9 din aleea de acces, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x.

În cuprinsul acestui contract de vânzare s-a menţionat, prin declaraţiile mincinoase date de părţile contractante, faptul că preţul acestui teren a fost stabilit la suma de 5.000 RON, însă, în realitate, preţul pe care inculpatul I. l-a achitat celor patru vânzători a fost de 5.000 euro.

Pe această suprafaţă de teren inculpatul I. a construit o casă care a format obiectul tranzacţiei imobiliare încheiate cu martorul ZZZZZZZ..

Astfel, în luna noiembrie a anului 2012, având intenţia de a-şi achiziţiona o casă, martorul ZZZZZZZ. a mers în vizită la prietenul său OOOOOOOO., care îşi cumpărase o casă pe raza comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, pentru a lua legătura cu constructorul. Ajungând în satul Albeşti pe str. x, Aleea 9A, unde erau construite casa lui x şi o altă casă, martorul ZZZZZZZ. s-a întâlnit cu inculpatul I., care împreună cu o echipă de muncitori construiau a treia casă. Inculpatul I. a fost de acord să-i construiască martorului o altă casă, lângă aceea la care lucra, spunându-i că va trebui să se înţeleagă la preţ cu mama sa, inculpata C., deoarece aceasta se ocupa de vânzare. La indicaţiile inculpatului I., martorul ZZZZZZZ. s-a deplasat în cartierul Brestei, la locuinţa inculpatei C., purtând discuţii în barul din instanţa de fond locuinţei, unde s-a înţeles cu aceasta să-i fie construită o casă la cheie pe raza satului Albeşti, pe str. x, Aleea 9A, pentru suma de 27.000 de euro, din care, cu această ocazie, a plătit un avans în sumă de 1.000 euro. După încheierea acestei înţelegeri, o echipă de 4-5 muncitori, coordonaţi de inculpaţii I. şi D., a început edificarea locuinţei pentru martorul ZZZZZZZ.. Ulterior, în cursul lunii februarie 2013, la solicitarea inculpatului I., martorul ZZZZZZZ. s-a deplasat din nou la locuinţa inculpatei C., unde a achitat şi diferenţa de bani din preţul imobilului, respectiv suma de 26.000 de euro. La sfârşitul lunii martie 2013 casa a fost finalizată, iar martorul ZZZZZZZ. împreună cu familia s-au mutat în acest imobil. Potrivit susţinerilor martorului ZZZZZZZ., la momentul în care s-a mutat în satul Albeşti, pe str. x, Aleea 9A, fraţii x mai construiseră şi vânduseră un număr de patru case, a sa fiind cea de-a cincea, iar alimentarea cu energie electrică a celor cinci case se făcea dintr-un tablou electric al unei partide deschise pe numele de KKKKKKKK..

La data de 12.03.2015, a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. x/12.03.2015 de către notarul public QQQQQ., în cuprinsul căruia s-a menţionat că inculpatul I., în calitate de vânzător, a vândut martorului ZZZZZZZ., în calitate de cumpărător, cu preţul de 10.000 RON, imobilul situat în comuna Şimnicu de Sus, sat Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, judeţul Dolj, compus din 300 mp teren intravilan, identificat cu numărul cadastral x, şi cota indiviză de 2/18 din imobilul situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, QQQQQQQQ., Aleea 9a, jud. Dolj, cu destinaţie aleea de acces, compus din teren intravilan în suprafaţă de 747 mp din actele de proprietate, respectiv 650 mp din măsurători, identificat cu nr. cadastral x, şi a cesionat cumpărătorului ZZZZZZZ. drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/23.02.2015, eliberată de Primăria comunei Şimnicu de Sus pentru construcţia imobilului în cauză. La încheierea contractului de vânzare - cumpărare a fost prezent şi inculpatul J..

Conform instanţei de fond, în realitate, inculpatul I. i-a vândut cumpărătorului ZZZZZZZ. imobilul situat în comuna Şimnicu de Sus, sat Albeşti, Calea x, aleea 9a, nr. 67 A, judeţul Dolj, compus din 300 mp teren intravilan, identificat cu numărul cadastral x, cota indiviză de 2/18 din aleea de acces şi casa construită pe acest teren, cu preţul de 27.000 euro.

Fiind audiat în cauză, martorul ZZZZZZZ. a arătat că, în realitate, nu i-a achitat niciun ban inculpatului I. la momentul autentificării contractului de vânzare-cumpărare, deoarece, în urmă cu 2 ani, îi achitase integral preţul imobilului compus din casă şi teren, în cuantum total de 27.000 euro, mamei acestuia, inculpata C..

Instanţa de fond a reţinut că, rezultă că inculpatul I. a edificat o construcţie nouă în anul 2013, pe un teren construibil situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, pentru care a primit de la martorul ZZZZZZZ., prin intermediul mamei sale, inculpata C., suma de 27.000 euro, echivalentul a 118.120,70 RON, această tranzacţie reală fiind disimulată prin încheierea unui contract de vânzare - cumpărare numai cu privire la teren, cu preţul de 10.000 de RON, şi prin cesionarea drepturilor şi obligaţiilor ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/23.02.2015. Cumpărătorul ZZZZZZZ. a dobândit de la inculpatul I. o construcţie nouă (casă de locuit finalizată) şi un teren, pentru care a plătit efectiv suma de 118.121 RON (27.000 euro), din care 96.131 RON venit impozabil şi 21.990 RON TVA (doar 113.615 RON fiind plătiţi în perioada în care inculpatul I. ar fi trebuit să se înregistreze în scop de TVA).

Venitul impozabil cu ocazia încheierii acestei tranzacţii imobiliare a fost de 96.131 RON (118.121 RON - 21.990 RON TVA). Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul I. a fost de 2.584 RON (96.131 RON - 10.000 RON venit impozabil stabilit de notar cu ocazia autentificării sub nr. x/12.03.2015 a contractului de vânzare cumpărare = 86.131 RON venit nedeclarat x 3%).

6. La data de 09.03.2015 a fost încheiat între KKKKKKKK., în nume propriu, şi LLLLLLLL., prin mandatar KKKKKKKK., şi MMMMMMMM., în nume propriu, şi NNNNNNNN., prin mandatar MMMMMMMM., în calitate de vânzători, pe de o parte, şi inculpatul I., în nume propriu, în calitate de cumpărător, pe de altă parte, contractul de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/09.03.2015, de notarul public QQQQQ., ce a avut ca obiect terenul, în suprafaţă de 300 mp, identificat cu nr. cadastral x, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, LOT 5-56/1/5A, jud. Dolj şi cota indiviză de 2/18 din aleea de acces, identificată cu nr. cadastral x.

În cuprinsul acestui contract de vânzare s-a menţionat faptul că preţul acestui teren a fost stabilit la suma de 10.000 RON, care a fost încasat, în întregime, de către vânzători până la data autentificării contractului de vânzare - cumpărare.

Pe această suprafaţă de teren inculpatul I. a construit o casă, care a format obiectul tranzacţiei imobiliare încheiate cu martorul AAAAAAAA..

Astfel, în luna ianuarie a anului 2013, martorul AAAAAAAA. având intenţia de a-şi achiziţiona o casă, a consultat anunţurile imobiliare din ziarul FFF., unde a găsit un anunţ "Vând case la cheie, satul Albeşti" şi a sunat la numărul de telefon respectiv, luând legătura cu EEEEEEE., agent imobiliar la S.C. FFFFFFF. S.R.L. – CCCCCCC., care l-a invitat la sediul agenţiei din cartierul DDDDDDD..

În ziua de 09.01.2013, martorul AAAAAAAA. s-a deplasat la sediul acestei agenţii, unde s-a întâlnit cu agentul imobiliar EEEEEEE., care era însoţită de inculpata C., care s-a recomandat ca fiind un dezvoltator imobiliar, în sensul că ea împreună cu cei doi fii ai săi construiesc case la cheie pe raza comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti. Împreună cu cele două inculpate, martorul AAAAAAAA. s-a deplasat pe raza satului Albeşti, unde i-a fost prezentată o suprafaţă de teren, pe care urma să fie construită o casă, iar lângă această suprafaţă de teren i-a fost prezentată, ca model, o casă finalizată în proporţie de 70%, inculpata C. spunându-i că a fost construită de echipa sa de muncitori, care a construit zeci de case pe raza comunei Şimnicu de Sus. După ce a vizionat terenul şi modelul de casă, martorul împreună cu cele două inculpate s-au reîntors la agenţie, unde a convenit cu inculpata C. să-i fie construită o casă pentru suma de 28.000 de euro.

În acest sens, la data de 09.01.2013, între inculpata C., în calitate de promitent - vânzător, şi martorul AAAAAAAA., în calitate de promitent - cumpărător, a fost încheiat un antecontract de vânzare - cumpărare, prin intermediul S.C. FFFFFFF. S.R.L. – CCCCCCC., ce a avut ca obiect o casă situată în comuna Şimnicu de Sus, sat Albeşti, tarlaua x, parcela x, str. x, Aleea 9, nr. 67 A, corpul 8, cu suprafaţa de 300 mp. Preţul acestui imobil a fost stabilit la suma de 28.000 euro, din care, la data încheierii antecontractului de vânzare - cumpărare, martorul AAAAAAAA. a plătit, cu titlu de avans, suma de 1.000 RON.

În ziua următoare martorul AAAAAAAA. s-a deplasat la suprafaţa de teren cumpărată, unde a găsit mai mulţi muncitori care săpau la fundaţia casei, fiind supravegheaţi şi coordonaţi de două persoane, care s-au recomandat ca fiind I. şi D., ei fiind cei care se vor ocupau de construirea casei.

La data de 23.01.2013, inculpata C. a mai primit de la martorul AAAAAAAA. suma de 110.000 RON, aspect consemnat în cuprinsul unei anexe încheiate la antecontractul de vânzare - cumpărare, iar, în cursul lunii februarie 2013, diferenţa de bani, până la 28.000 de euro, respectiv suma de 10.200 RON.

În luna martie 2013, martorul AAAAAAAA. s-a mutat în locuinţa construită de inculpatul I., însă, nu avea încheiat nici un document notarial, prin care să facă dovada că ar fi proprietarul acestui imobil. Auzind pe una dintre vecinele sale, care se afla în aceeaşi situaţie, că înmânase documentele încheiate cu LLL. inculpatului J., avocat în cadrul Baroului Dolj, despre care a aflat că se ocupa de perfectarea contractelor de vânzare-cumpărare, în luna martie 2013, a mers la domiciliul respectivului avocat, pe care nu l-a găsit acasă, însă a lăsat antecontractul de vânzare - cumpărare soţiei acestuia, care l-a asigurat că soţul său va încerca să-i rezolve situaţia. Ulterior, martorul AAAAAAAA. s-a întâlnit şi cu inculpatul J., care îi spunea mereu să aibă răbdare, garantându-i că se vor întocmi documente, prin care să devină proprietarul imobilului cumpărat de la inculpatul I..

Văzând că a trecut aproximativ un an de zile, de la momentul la care înmânase antecontractul de vânzare-cumpărare soţiei inculpatului J., martorul AAAAAAAA. a apelat la serviciile avocatului RRRRRRRR. în primăvara anului 2015, iar, împreună cu acesta, s-a întâlnit apoi cu inculpatul J., care l-a rugat să nu introducă plânge penală, deoarece va rezolva cu perfectarea actelor de vânzare-cumpărare.

După aproximativ două săptămâni de la această întâlnire, martorul AAAAAAAA. a fost contactat telefonic de către inculpatul I., care l-a înştiinţat să se prezinte la biroul notarului public QQQQQ., pentru a încheia contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică. La momentul când eu a ajuns la notariat, martorul a constatat că aici era prezent şi avocatul J.. Potrivit declaraţiilor martorului AAAAAAAA., notarul public QQQQQ. nu l-a întrebat nimic, referitor la clauzele, pe care trebuia să le cuprindă contractul de vânzare - cumpărare, aceste informaţii fiindu-i furnizate, înainte de venirea sa la notariat, de către inculpaţii I. şi J..

La data de 20.05.2015 a fost încheiat contractul de vânzare – cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/20.05.2015, de către notarul public QQQQQ., în cuprinsul căruia s-a menţionat că inculpatul I., în calitate de vânzător, a vândut martorului AAAAAAAA., în calitate de cumpărător, imobilul situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, LOT 5-56/1/5A, judeţul Dolj, compus din teren intravilan, în suprafaţă de 300 mp (identificat cu numărul cadastral x) şi cota indiviză de 2/18 din imobilul situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, QQQQQQQQ., Aleea 9a, jud. Dolj, cu destinaţie aleea de acces, compus din teren intravilan în suprafaţă de 747 mp din actele de proprietate, respectiv 650 mp din măsurători, identificat cu nr. cadastral x, cu preţul de 4.800 RON.

Conform instanţei de fond, în realitate, inculpatul I. i-a vândut cumpărătorului AAAAAAAA. imobilul situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67 A, LOT 5-56/1/5A, judeţul Dolj, compus din suprafaţa de 300 mp teren intravilan (identificat cu numărul cadastral x), cota indiviză de 2/18 din aleea de acces şi casa construită pe acest teren, cu preţul de 28.000 euro.

Cu ocazia audierii în cauză, martorul AAAAAAAA. a arătat că nu a citit contractul de vânzare - cumpărare, la momentul semnării sale la notariat, iar, când a ajuns la domiciliul său, uitându-se pe respectivul contract, a observat că în cuprinsul acestuia nu era menţionată casa, iar suma consemnată cu titlu de preţ nu corespundea realităţii, deoarece, în realitate, îi achitase inculpatului I., pentru cumpărarea casei şi a terenului aferent, suma de 28.000 euro. Observând acest lucru, martorul AAAAAAAA. l-a contactat, atât pe inculpatul I., cât şi pe inculpatul J., care l-au îndrumat să meargă la Primăria Şimnicu de Sus pentru a obţine singur autorizaţie de construcţie pentru locuinţă şi apoi să întocmească procesul-verbal de recepţie a acesteia.

În concluzie, în anul 2013, inculpatul I. a edificat o construcţie nouă pe un teren construibil, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, pe care le-a înstrăinat martorului AAAAAAAA., cu preţul de 28.000 euro, pe care l-a primit în anul 2013, prin intermediul inculpatei C., această tranzacţie reală fiind disimulată prin încheierea unui contract de vânzare - cumpărare numai cu privire la teren, cu preţul de 4.800 de RON. Cumpărătorul AAAAAAAA. a dobândit de la inculpatul I. o construcţie nouă (casă nefinalizată) şi un teren, pentru care a plătit suma de 121.200 RON (echivalentul a 28.000 euro), din care 119.226 RON venit impozabil şi 1.974 RON TVA (doar 10.200 RON fiind plătiţi în perioada când I. ar fi trebuit să se înregistreze în scop de TVA).

Venitul impozabil cu ocazia încheierii acestei tranzacţii imobiliare a fost de 119.226 RON (121.200 RON - 1.974 RON TVA).

Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul I. a fost de 3.277 RON (119.226 RON - 10.000 RON venit impozabil stabilit de notar cu ocazia autentificării, sub nr. x/20.05.2015, a contractului de vânzare cumpărare = 109.226 RON venit nedeclarat x 3%).

7. La data de 24.04.2013 a fost încheiat între KKKKKKKK., în nume propriu, şi LLLLLLLL., prin mandatar KKKKKKKK., şi MMMMMMMM., în nume propriu, şi NNNNNNNN., prin mandatar MMMMMMMM., în calitate de vânzători, pe de o parte, şi inculpatul I., în nume propriu, în calitate de cumpărător, pe de altă parte, contractul de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/24.04.2013, de notarul public JJJJJJJ., ce a avut ca obiect suprafaţa de teren, de 300 mp, situată în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, şi cota indiviză de 1/9 din aleea de acces, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x.

În contractul de vânzare s-a menţionat, conform declaraţiilor necorespunzătoare adevărului, date de părţile contractante, faptul că preţul acestui teren a fost stabilit la suma de 5.000 RON, însă preţul, pe care inculpatul I. l-a achitat, în realitate, celor patru vânzători a fost de 5.000 euro.

Pe această suprafaţă de teren inculpatul I. a construit o casă care a format obiectul tranzacţiei imobiliare încheiate cu martorul BBBBBBBB..

Astfel, în primăvara anului 2013 având intenţia de a-şi achiziţiona o casă, martorul BBBBBBBB. s-a deplasat pe raza comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, jud. Dolj, unde aflase că se construiau case. Ajungând în satul Albeşti, pe str. x, Aleea 9A, martorul BBBBBBBB. a văzut un număr de şase case finalizate şi una la roşu (fără acoperiş şi geamuri). Având ziarul "FFF." asupra sa, martorul BBBBBBBB. a găsit un anunţ "Vând case la cheie, satul Albeşti" şi a sunat la numărul de telefon menţionat în cuprinsul anunţului, luând legătura cu o persoană de sex bărbătesc, care i-a confirmat faptul că anunţul era real şi i-a spus că va trimite pe cineva pentru a discuta. La scurt timp, la faţa locului a venit o persoană de sex bărbătesc, care s-a recomandat ca fiind avocatul J., spunând că el este asociat cu doi băieţi şi împreună cu aceştia se ocupă de construirea şi vânzarea de case. După aproximativ o jumătate de oră a venit şi inculpatul I., care i-a prezentat martorului casa la roşu, înţelegându-se verbal cu acesta să o finalizeze la cheie, în termen de aproximativ o lună de zile, contra sumei de 30.000 de euro.

În cursul aceleiaşi zile, martorul BBBBBBBB. s-a întâlnit cu inculpatul I. la cabinetul inculpatului J. unde, în prezenţa acestuia, i-a înmânat inculpatului I., cu titlu de avans, suma de 20.000 de euro, fără a încheia vreun document în acest sens. Până la data de 25.07.2013, martorul BBBBBBBB. i-a achitat inculpatului I. şi diferenţa de 10.000 euro. După aproximativ o săptămână de zile, de la finalizarea construcţiei, inculpatul I. l-a chemat pe martorul BBBBBBBB. la biroul notarului public JJJJJJJ., în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

Pentru a se ascunde preţul real, de 30.000 euro, al vânzării imobilului, compus din teren şi construcţie, la data de 25.07.2013, a fost încheiat contractul de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/25.07.2013, de către notarul public JJJJJJJ., în cuprinsul căruia s-a menţionat că inculpatul I., în calitate de vânzător, a vândut martorului BBBBBBBB., în calitate de cumpărător, imobilul situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, judeţul Dolj, compus din suprafaţa de 300 mp teren, identificat cu numărul cadastral x, şi cota indiviză de 2/18 din aleea de acces, cu suprafaţa de 747 mp din actele de proprietate, respectiv 650 mp din măsurători, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, QQQQQQQQ., Aleea 9a, jud. Dolj, identificată cu nr. cadastral x, şi a cesionat către cumpărătorul BBBBBBBB. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/18.07.2013, eliberată de Primăria comunei Şimnicu de Sus, cu preţul total de 7.000 RON, din care 5.000 de RON pentru teren şi 2.000 RON pentru cesiunea autorizaţiei.

În realitate, sumele de 5.000 RON şi 2.000 RON, menţionate în cuprinsul contractului de vânzare - cumpărare, nu au fost plătite, preţul real achitat de numitul BBBBBBBB., pentru imobilul compus din casă şi teren, fiind de 30.000 euro. Prin urmare, cu ocazia încheierii contractului de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/25.07.2013, de notarul public JJJJJJJ., inculpatul I. a declarat, în mod necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat cumpărătorului BBBBBBBB. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/18.07.2013, eliberată de Primăria comunei Şimnicu de Sus, pentru preţul de 2.000 RON, în realitate, inculpatul I. vânzând cumpărătorului BBBBBBBB. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă în suprafaţă de 300 mp teren, identificat cu numărul cadastral x, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, judeţul Dolj, acest teren şi cota indiviză de 2/18 din aleea de acces, identificată cu numărul cadastral x, cu preţul de 30.000 euro, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărător, iar nu autorizaţia de construire.

Conform instanţei de fond, cu ocazia audierii în cauză, martorul BBBBBBBB. a arătat că, la momentul încheierii contractului de vânzare, avea în posesie casa construită de inculpatul I., motiv pentru care a avut încredere că, în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare, a fost trecut, ca obiect al vânzării, imobilul sus-menţionat, iar, la momentul plecării din notariat nu i-a fost înmânat contractul de vânzare-cumpărare, ci numai inculpatului I., deoarece secretara de la biroul notarial i-a spus că îi erau necesare anumite acte, în vederea înregistrării la Cartea Funciară a acestei tranzacţii.

Ulterior, inculpatul I. i-a înmânat martorului un dosar cu acte, printre care s-a aflat şi contractul de vânzare-cumpărare încheiat la biroul notarului public JJJJJJJ., proiectele casei şi contractul, prin care I. cumpărase terenul, pe care construise casa, de la proprietarii anteriori. Când a ajuns acasă şi a citit contractul de vânzare - cumpărare, martorul a constatat că în cuprinsul acestuia se menţiona, în mod necorespunzător adevărului, faptul că ar fi plătit suma de 5.000 RON pentru achiziţionarea terenului, în suprafaţă de 300 mp, şi suma de 2.000 RON pentru cesionarea autorizaţiei de construcţie, lucru neadevărat deoarece, în realitate, inculpatul I. îi vânduse terenul, în suprafaţă de 300 mp, şi casa construită de acest teren, cu preţul de 30.000 euro, pe care i-l achitase integral. Văzând acest lucru, martorul BBBBBBBB. a purtat o discuţie cu inculpatul I., care i-a spus să nu-şi facă nicio problemă pentru că era proprietar al acestui imobil. A mai arătat martorul BBBBBBBB. că a fost constrâns să semneze contractul de vânzare în aceste condiţii deoarece, în situaţia în care nu-l semna, pierdea toţi banii, întrucât, la momentul înmânării banilor inculpatului I. nu încheiase niciun document cu acesta, în acest sens, având încredere în inculpat şi ca urmare a prezenţei avocatului J., care l-a asigurat că totul era în regulă, deoarece el se ocupa de întocmirea actelor, inclusiv obţinerea autorizaţiei de construire, aducându-i la cunoştinţă că a fost consilier la Primăria comunei Şimnicu de Sus.

Conform instanţei de fond, în concluzie, inculpatul I. a edificat o construcţie nouă în anul 2013, pe un teren construibil, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, pe care le-a înstrăinat martorului BBBBBBBB. cu preţul de 30.000 euro, pe care acesta l-a primit în acelaşi an, această tranzacţie reală fiind disimulată prin întocmirea unui act autentic de vânzare numai cu privire la teren şi prin cesionarea drepturilor şi obligaţiilor ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/18.07.2013, eliberată de Primăria comunei Şimnicu de Sus. Cumpărătorul BBBBBBBB. a dobândit de la inculpatul I. o construcţie nouă şi un teren, pentru care a plătit efectiv suma de 131.546 RON, echivalentul a 30.000 euro, din care 106.085 RON venit impozabil şi 25.461 RON TVA.

În perioada respectivă, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Venitul impozabil cu ocazia încheierii acestei tranzacţii imobiliare a fost de 106.085 RON (131.546 RON - 25.461 RON TVA). Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul I. a fost de 3.033 RON (106.085 RON - 5.000 RON venit impozabil stabilit de notar cu ocazia autentificării sub nr. x/25.07.2013, a contractului de vânzare cumpărare = 101.085 RON venit nedeclarat x 3%).

8. La data de 22.02.2013 a fost încheiat între KKKKKKKK., în nume propriu, şi LLLLLLLL., prin mandatar KKKKKKKK., şi MMMMMMMM., în nume propriu, şi NNNNNNNN., prin mandatar MMMMMMMM., în calitate de vânzători, pe de o parte, şi inculpatul I., în nume propriu, în calitate de cumpărător, pe de altă parte, contractul de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/22.02.2013, de notarul public JJJJJJJ., ce a avut ca obiect terenul, în suprafaţă de 476 mp, identificat cu nr. cadastral x, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, jud. Dolj şi cota de 1/9 din aleea de acces, identificată cu nr. cadastral x.

În contractul de vânzare s-a menţionat, conform declaraţiilor necorespunzătoare adevărului, date de părţile contractante, faptul că preţul acestui teren a fost stabilit la suma de 5.000 RON, însă preţul pe care inculpatul I. l-a achitat, în realitate, celor patru vânzători a fost de 5.000 euro.

Prin actul de dezmembrare autentificat sub nr. x/03.07.2013, de notarul public JJJJJJJ., a fost dezmembrat terenul în suprafaţă de 476 mp, identificat cu nr. cadastral x, în două corpuri de proprietate: - corpul 1 de proprietate, compus din suprafaţa de 226 mp, identificat cu nr. cadastral provizoriu x; - corpul 2 de proprietate, compus din suprafaţa de 250 mp, identificat cu nr. cadastral provizoriu x.

Pe cel de-al doilea teren, identificat cu nr. cadastral provizoriu x, inculpatul I. a construit o casă, care a format obiectul tranzacţiei imobiliare încheiate cu martorul CCCCCCCC. şi soţia acestuia DDDDDDDD..

Astfel, în toamna anului 2012, martorul CCCCCCCC., având intenţia de a-şi achiziţiona o casă, a observat, în urma consultării anunţurilor imobiliare din ziarul FFF., un anunţ "Vând case la cheie, satul Albeşti". Martorul CCCCCCCC. a sunat la numărul de telefon menţionat în cuprinsul anunţului, la care i-a răspuns EEEEEEE., agent imobiliar la S.C. FFFFFFF. S.R.L. – CCCCCCC., care l-a invitat la sediul agenţiei din cartierul DDDDDDD.. În perioada următoare, martorul CCCCCCCC. împreună cu soţia sa DDDDDDDD. s-au deplasat la sediul respectivei agenţii, unde s-au întâlnit cu EEEEEEE., care le-a spus că se află în colaborare cu doi fraţi, ce deţin o firmă de construcţii. Soţii CCCCCCCC. şi DDDDDDDD. s-au deplasat cu EEEEEEE. pe raza satului Albeşti, unde aceasta le-a prezentat o casă care era deja locuită, aceştia fiind de acord cu modelul de casă prezentat. După câteva zile, soţii CCCCCCCC. şi DDDDDDDD. s-au deplasat din nou în satul Albeşti, unde s-au întâlnit cu inculpatul I., care le-a prezentat un teren, în suprafaţă de 250 mp, cu privire la care le-a spus că pe el le va construi casa, dacă vor fi de acord. Cu această ocazie, inculpatul I. le-a arătat un nr. de patru case, despre care le-a spus că au fost construite de el şi echipa sa de muncitori. Soţii CCCCCCCC. şi DDDDDDDD. s-au înţeles cu inculpatul I. să le construiască o casă la sol, cu amprenta de 110 mp, prevăzută cu camera centralei, hazna, puţ forat şi gard împrejmuitor, stabilind să le construiască casa pentru suma de 27.000 euro.

Instanţa de fond a reţinut că, în acest sens, la data de 11.02.2013, a fost încheiată între inculpatul I., în calitate de promitent - vânzător, şi numiţii CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., în calitate de promitenţi - cumpărători, promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare, care a fost autentificată sub nr. x/11.02.2013, de către notarul public JJJJJJJ., prin care inculpatul I. promitea să vândă soţilor CCCCCCCC. şi DDDDDDDD. imobilul situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, sat Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, judeţul Dolj, compus din suprafaţa de 250 mp teren, identificat cu numărul cadastral x, cota de 1/18 din aleea de acces, identificată cu numărul cadastral x, şi o casă cu regim de înălţime parter, cu trei camere, baie, bucătărie, hol şi camera centralei, cu suprafaţa construită la sol de 95 mp, care urma să fie construită pe terenul în suprafaţă de 250 mp. Preţul acestui imobil a fost stabilit la suma de 27.000 euro, din care, la data încheierii promisiunii bilaterale de vânzare - cumpărare, s-a plătit de către promitenţi - cumpărători, cu titlu de avans, suma de 15.000 euro. Până în luna august a anului 2013, promitenţii - cumpărători CCCCCCCC. şi DDDDDDDD. i-au achitat inculpatului I., în două tranşe, şi diferenţa de 12.000 euro, până la suma de 27.000 euro.

Instanţa de fond a reţinut că, pentru a ascunde preţul real, de 27.000 euro, al vânzării imobilului compus din teren şi construcţie, la data de 10.07.2013, la solicitarea inculpatului I., promitenţii - cumpărători CCCCCCCC. şi DDDDDDDD. s-au prezentat la biroul notarului public JJJJJJJ., unde împreună cu inculpatul I. au dat o declaraţie autentificată sub nr. x/09.08.2013, în cuprinsul căreia au arătat, în mod mincinos, că renunţă la promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare autentificată sub nr. x/11.02.2013. Cu această ocazie inculpatul I. a declarat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că a renunţat la promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare autentificată sub nr. x/11.02.2013 de notarul public JJJJJJJ., privind imobilul situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x 9a, nr. 67A, jud. Dolj, compus din suprafaţa de teren, de 250 mp teren, ce făcea parte din suprafaţa de 476 mp, identificată cu nr. cadastral x, şi casa, cu regim de înălţime parter, cu suprafaţa de 95 mp, ce urma a se construi pe acest teren, în realitate nici acesta, nici cei doi promitenţi cumpărători, nerenunţând la această promisiune bilaterală de vânzare - cumpărare. La numai câteva zile, la data de 16.08.2013, a fost încheiat la acelaşi birou notarial contractul de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/16.08.2013, de către notarul public JJJJJJJ., prin care inculpatul I. vindea soţilor CCCCCCCC. şi DDDDDDDD. imobilul situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, judeţul Dolj, compus din suprafaţa de 250 mp teren, identificat cu numărul cadastral x, şi cota indiviză de 1/18 din aleea de acces, cu suprafaţa de 747 mp din actele de proprietate, respectiv 650 mp din măsurători, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, QQQQQQQQ., Aleea 9a, jud. Dolj, identificată cu nr. cadastral x, şi cesiona către cei doi cumpărători toate drepturile şi obligaţiile, aferente autorizaţiei de construire nr. x/02.08.2013, eliberată de Primăria comunei Şimnicu de Sus, având ca obiect construirea unei locuinţe cu regim de înălţime parter, pe terenul în suprafaţă de 250 mp. În cuprinsul acestui contract s-a menţionat faptul că preţul vânzării ar fi fost de 5.000 de RON pentru teren şi 2.000 RON pentru cesiunea autorizaţiei, preţ achitat până la data semnării contractului de vânzare cumpărare.

Conform instanţei de fond, în realitate, sumele de 5.000 RON şi 2.000 RON, menţionate în cuprinsul contractului de vânzare - cumpărare nu au fost plătite, iar, la data renunţării la promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare, nu s-au restituit sumele plătite în baza acestei promisiuni. Cu ocazia încheierii acestui contract de vânzare, inculpatul I. a declarat, în mod necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat soţilor CCCCCCCC. şi DDDDDDDD. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/02.08.2013, pentru preţul de 2.000 RON, însă, în realitate, inculpatul I. a vândut cumpărătorilor CCCCCCCC. şi DDDDDDDD. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă de 250 mp, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x 9a, nr. 67A, jud. Dolj, acest teren şi cota indiviză de 1/18 din aleea de acces, cu preţul de 27.000 euro, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărători anterior încheierii contractului de vânzare, iar nu autorizaţia de construire.

Fiind audiat în cauză, martorul CCCCCCCC. a arătat că, la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, care a fost autentificat de notarul public JJJJJJJ. sub nr. x/16.08.2013, el şi soţia sa nu i-au mai achitat nici o sumă de bani vânzătorului I., deoarece îi achitaseră anterior întregul preţ de 27.000 euro. De asemenea, a mai susţinut martorul CCCCCCCC. că la biroul notarului public JJJJJJJ., atât el, cât şi soţia sa, au fost foarte stresaţi, deoarece achitaseră vânzătorului întregul preţ de 27.000 euro, iar acesta nu le încheiase actele de vânzare-cumpărare, motiv pentru care nu au dat prea mare importanţă celor consemnate în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare, fiind bucuroşi că aveau acte pe imobilul cumpărat.

Conform instanţei de fond, în concluzie, inculpatul I. a edificat o construcţie nouă în anul 2013, pe un teren construibil, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, pe care le-a înstrăinat soţilor CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., cu preţul de 27.000 euro, care i-a fost achitat integral în anul 2013, această tranzacţie reală fiind disimulată prin întocmirea unui act autentic de vânzare numai cu privire la teren şi prin cesionarea drepturilor şi obligaţiilor ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/02.08.2013, eliberată de Primăria comunei Şimnicu de Sus. Cumpărătorii CCCCCCCC. şi DDDDDDDD. au dobândit de la inculpatul I. o construcţie nouă, cu terenul aferent, pentru care au plătit efectiv suma de 119.237 RON, echivalentul a 27.000 euro, din care 91.159 RON venit impozabil şi 23.078 RON TVA.

Instanţa de fond a reţinut că, în perioada respectivă, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Venitul impozabil cu ocazia încheierii acestei tranzacţii imobiliare a fost de 96.159 RON (119.237 RON - 23.078 RON TVA). Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul I. a fost de 2.735 RON (96.159 RON - 5.000 RON venit impozabil stabilit de notar cu ocazia autentificării sub nr. x/16.08.2013, a contractului de vânzare cumpărare = 91.159 RON venit nedeclarat x 3%).

9. La data de 22.02.2013, a fost încheiat între KKKKKKKK., în nume propriu, şi LLLLLLLL., prin mandatar KKKKKKKK., şi MMMMMMMM., în nume propriu, şi NNNNNNNN., prin mandatar MMMMMMMM., în calitate de vânzători, pe de o parte, şi inculpatul I., în nume propriu, în calitate de cumpărător, pe de altă parte, contractul de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/22.02.2013, de notarul public JJJJJJJ., ce a avut ca obiect terenul, în suprafaţă de 476 mp, identificat cu nr. cadastral x, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, jud. Dolj şi cota de 1/9 din aleea de acces, identificată cu nr. cadastral x.

În contractul de vânzare s-a menţionat, conform declaraţiilor necorespunzătoare adevărului, date de părţile contractante, faptul că preţul acestui teren a fost stabilit la suma de 5.000 RON, însă preţul pe care inculpatul I. l-a achitat, în realitate, celor patru vânzători a fost de 5.000 euro.

Astfel, în luna iulie a anului 2013, având intenţia de a-şi achiziţiona o casă, martora EEEEEEEE. a consultat anunţurile imobiliare din ziarul FFF., a găsit un anunţ "Vând case la cheie, satul Albeşti". Martora EEEEEEEE. a sunat la numărul de telefon menţionat în cuprinsul anunţului, luând legătura cu un EEEEEEE., agentul imobiliar în cadrul S.C. FFFFFFF. S.R.L. – CCCCCCC.. În ziua de 12.07.2015, martora EEEEEEEE. s-a întâlnit cu EEEEEEE., care i-a spus că se află în relaţii de colaborare cu un dezvoltator imobiliar, ce construieşte case la cheie pe raza comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, jud. Dolj, fiind de acord să o însoţească pe aceasta, pentru a-i prezenta modele de case. Ajungând pe raza satului Albeşti, EEEEEEE. a condus-o pe martoră pe Aleea 9A, la un lot de case aflate în stadiu de ridicare şi finisare, şi i-a prezentat prima casă cu etaj de la intrarea pe alee, în interiorul căreia lucrau mai mulţi muncitori. Cu această ocazie, martora EEEEEEEE. i-a cunoscut pe inculpaţii I. şi D. zis D., pe care EEEEEEE. i-a recomandat ca fiind nişte constructori serioşi şi cu experienţă, care construiseră şi vânduseră mai multe case. Inculpatul I. i-a prezentat martorei casa la care lucra, stabilind cu aceasta să o cumpere cu suma de 30.000 de euro, fără instalaţie sanitară, camera centralei şi fără racordarea la electricitate. Pe această alee, martora a observat că, în continuarea casei pe care dorea să o cumpere, mai erau construite un număr de aproximativ şapte case, unele dintre acestea fiind locuite. În aceeaşi zi, de 12.07.2013, la sediul agenţiei imobiliare S.C. FFFFFFF. S.R.L., a fost încheiat între inculpatul I., în calitate de promitent - vânzător, şi martora EEEEEEEE., în calitate de promitent - cumpărător, antecontractul de vânzare - cumpărare, care a avut ca obiect o casă P+E, situată în comuna Şimnicu de Sus, sat Albeşti, lotul x, parcela xA, str. x, Aleea 9A, nr. 67 A, corpul 8, cu suprafaţa de 226 mp, ce făcea parte dintr-o suprafaţă mai mare, de 476 mp.

Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 30.000 euro, din care, la data întocmirii actului, s-a plătit, cu titlu de avans suma de 10.000 RON. La data de 15.07.2013, martora EEEEEEEE. i-a mai achitat inculpatului I. suma de 50.000 RON, echivalentul a 11.363 euro, iar, la data de 31.07.2013, diferenţa de 16.365 euro, aspecte consemnate în cuprinsul anexelor încheiate la antecontractul de vânzare – cumpărare, cu ocazia înmânării acestor sume de bani.

La data de 15.08.2013, martora EEEEEEEE. a fost anunţată de către inculpatul I. să se prezinte la biroul notarului public JJJJJJJ., în vederea încheierii contractului de vânzare - cumpărare cu privire la casa şi terenul în suprafaţă de 226 mp, situate în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, judeţul Dolj, al cărui preţ, în cuantum de 30.000 euro, îl achitasem anterior integral. Astfel, la data de 16.08.2013, martora EEEEEEEE. s-a prezentat la respectivul birou notarial, unde s-a întâlnit cu inculpatul I. şi cu soţii CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., care se aflau în aceeaşi situaţie.

Conform instanţei de fond, pentru a ascunde preţul real, de 30.000 euro, al vânzării imobilului, compus din teren şi construcţie, la data de 16.08.2013, a fost încheiat contractul de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/16.08.2013, de către notarul public JJJJJJJ., în cuprinsul căruia s-a menţionat că inculpatul I., în calitate de vânzător, a vândut martorei EEEEEEEE., în calitate de cumpărător, imobilul situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, judeţul Dolj, compus din suprafaţa de 226 mp teren arabil, identificat cu numărul cadastral x, şi cota indiviză de 1/18 din aleea de acces, cu suprafaţa de 747 mp din actele de proprietate, respectiv 650 mp din măsurători, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, QQQQQQQQ., Aleea 9a, jud. Dolj, identificată cu nr. cadastral x, şi a cesionat către cumpărătoarea EEEEEEEE. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/02.08.2013, eliberată de Primăria comunei Şimnicu de Sus. În cuprinsul acestui contract s-a menţionat, conform declaraţiilor, necorespunzătoare adevărului, date de părţile contractante, faptul că preţul vânzării ar fi fost de 5.000 de RON pentru teren şi 2.000 RON, pentru cesiunea autorizaţiei de construcţie, preţ achitat până la data semnării contractului de vânzare - cumpărare.

Instanţa de fond a reţinut că, în realitate, sumele de 5000 RON şi 2.000 RON, menţionate în cuprinsul contractului de vânzare nu au fost achitate, preţul real plătit de numita EEEEEEEE. pentru imobilul compus din teren şi casă fiind de 30.000 euro. Potrivit declaraţiei martorei EEEEEEEE., la notariat nu a fost întrebată despre clauzele, pe care urma să le cuprindă contractul de vânzare - cumpărare, ci doar i-a fost înmânat un contract de vânare, pentru a-l citi şi a-l semna. Având încredere în inculpatul I., care a ales acest notariat şi a dat indicaţii notarului cu privire la clauzele pe care trebuia să le cuprindă contractul de vânzare - cumpărare, martora EEEEEEEE. nu a citit cu atenţie respectivul contract.

Prin urmare, la data de 16 august 2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/16.08.2013, de notarul public JJJJJJJ., inculpatul I. a declarat, în mod necorespunzător adevărului, în faţa notarului public faptul că a cesionat martorei EEEEEEEE. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/02.08.2013, pentru preţul de 2000 RON, în realitate, inculpatul I. vânzând cumpărătoarei EEEEEEEE. casa pe care o construise pe terenul, în suprafaţă de 226 mp, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, judeţul Dolj, acest teren şi cota indiviză de 1/18 din aleea de acces, cu preţul de 30.000 euro, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărătoare, iar nu autorizaţia de construire;

Fiind audiată în cauză, martora EEEEEEEE. a arătat că, în situaţia în care se afla, în sensul că îi achitase, integral, anterior, inculpatului I. suma de 30.000 euro, obţinută din vânzarea de către aceasta a garsonierei în care locuia, a fost constrânsă de împrejurări să semneze acest contract de vânzare, deoarece risca să nu mai aibă unde locui şi să piardă şi banii obţinuţi din vânzarea garsonierei, întrucât inculpatul I. nu încheia contractul în alte condiţii, decât cele stabilite de el.

Instanţa de fond a reţinut că, în concluzie, inculpatul I. a edificat o construcţie nouă în anul 2013, pe un teren construibil, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, pe care le-a înstrăinat martorei EEEEEEEE. cu preţul de 30.000 euro, preţ pe care inculpatul l-a primit în anul 2013, această tranzacţie reală fiind disimulată prin întocmirea unui act autentic de vânzare numai cu privire la teren şi prin cesionarea drepturilor şi obligaţiilor ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/02.08.2013, eliberată de Primăria comunei Şimnicu de Sus. Cumpărătorul EEEEEEEE. a dobândit de la inculpatul I. o construcţie nouă şi un teren, pentru care a plătit efectiv suma de 132.085 RON, echivalentul a 30.000 euro, din care 106.520 RON venit impozabil şi 25.565 RON TVA.

În perioada respectivă, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Venitul impozabil cu ocazia încheierii acestei tranzacţii imobiliare a fost de 106.520 RON (132.085 RON - 25.565 RON TVA). Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul I. a fost de 3.046 RON (106.520 RON - 5.000 RON venit impozabil stabilit de notar cu ocazia autentificării sub nr. x/16.08.2013, a contractului de vânzare cumpărare = 101.520 RON venit nedeclarat x 3%).

10. La data de 09.03.2015 a fost încheiat între KKKKKKKK., în nume propriu, şi LLLLLLLL., prin mandatar KKKKKKKK., şi MMMMMMMM., în nume propriu, şi NNNNNNNN., prin mandatar MMMMMMMM., în calitate de vânzători, pe de o parte, şi inculpatul I., în nume propriu, în calitate de cumpărător, pe de altă parte, contractul de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/09.03.2015, de notarul public QQQQQ., ce a avut ca obiect terenul, în suprafaţă de 300 mp, identificat cu nr. cadastral x, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, LOT 5-56/1/5A, jud. Dolj şi cota indiviză de 2/18 din aleea de acces, identificată cu nr. cadastral x.

În contractul de vânzare s-a menţionat, conform declaraţiilor părţilor contractante, faptul că preţul acestui teren a fost stabilit la suma de 10.000 RON, care a fost încasat în întregime de către vânzători, până la data autentificării contractului de vânzare - cumpărare.

Pe acest teren inculpatul I. a construit o casă, care a format obiectul tranzacţiei imobiliare încheiate cu martorul FFFFFFFF..

Astfel, în luna februarie a anului 2014, având intenţia de a-şi achiziţiona o casă, martorul FFFFFFFF. a mers în vizită la prietenul său SSSSSSSS., care îşi cumpărase o casă pe raza comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, cu suma de aproximativ 35.000 de euro, cu intenţia de a lua legătura cu constructorul, în vederea încheierii unei înţelegeri cu acesta. Ajungând în satul Albeşti, pe Aleea x, unde locuia SSSSSSSS., acesta i-a făcut cunoştinţă cu inculpatul D.. Cu această ocazie, martorul FFFFFFFF. i-a adus la cunoştinţă inculpatului D. că dorea să-i fie construită o casă la cheie, scop în care a fost condus de inculpat pe str. x, Aleea 9A, unde i-a fost prezentată o suprafaţă de teren, de 300 mp. Fiind de acord să-i fie construită o casă pe acest teren, în ziua de 07.02.2014, la solicitarea inculpatului D., martorul FFFFFFFF. s-a întâlnit la sediul S.C. FFFFFFF. S.R.L. - CCCCCCC., din mun. Craiova, cu inculpatul I., cu care a încheiat un antecontract de vânzare - cumpărare, ce a avut ca obiect terenul în suprafaţă de 300 mp şi casa, ce urma să fie construită pe acesta, teren situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, tarlaua x, parcela xA, str. x, Aleea 9A, nr. 67, corpul 9. Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 26.000 euro, din care, la data încheierii antecontractului, martorul FFFFFFFF. a plătit un avans în sumă de 2.000 euro. Până la sfârşitul lunii octombrie 2014, martorul FFFFFFFF. i-a achitat inculpatului I. şi diferenţa, în sumă de 24.000 euro.

În paralel cu edificarea casei pentru martorul FFFFFFFF., inculpatul I. împreună cu o echipă de muncitori a început ridicare altor două case pe terenurile învecinate, cumpărătorii fiind doi colegi de serviciu ai martorului FFFFFFFF., pe nume S. şi R.. Ulterior, martorul FFFFFFFF. a intrat în posesia locuinţei, însă inculpatul I. a amânat, sub diferite pretexte, încheierea contractului de vânzare - cumpărare în formă autentică. În cele din urmă, inculpatul I. i-a solicitat martorului FFFFFFFF. să se prezinte la biroul notarului public QQQQQ., în vederea perfectării actelor de vânzare - cumpărare.

La data de 29.04.2015, martorul FFFFFFFF. s-a prezentat la biroul notarului public QQQQQ., unde se aflau inculpaţii I. şi J.. Potrivit declaraţiilor martorului FFFFFFFF., notarul public QQQQQ. i-a înmânat un contract de vânzare - cumpărare, care era deja redactat, când el a ajuns la notariat, pentru a-l citi, fără a-i pune vreo întrebare cu privire la clauzele, pe care trebuia să le cuprindă acest contract. Cu această ocazie, martorul s-a uitat pe clauzele contractului, constatând că obiectul acestuia îl constituia numai terenul, în suprafaţă de 300 mp, iar nu şi casa construită pe acest teren de inculpatul I.. Observând acest aspect, martorul FFFFFFFF. l-a întrebat pe inculpatul I. de ce nu este şi casa menţionată în cuprinsul contractului de vânzare - cumpărare, moment în care acesta i-a răspuns că nu obţinuse autorizaţia de construire pentru locuinţă, urmând ca, la data la care va intra în posesia acestei autorizaţii, să încheie un act adiţional la contractul de vânzare - cumpărare. Martorul FFFFFFFF. a fost nevoit să semneze acest contract de vânzare-cumpărare, care avea ca obiect numai terenul, în suprafaţă de 300 mp, deoarece risca să nu devină proprietar pe imobilul construit de inculpatul I., al cărui preţ, în cuantum de 26.000 euro, îl achitase integral până la finalizarea construirii casei.

Astfel, la data de 29.04.2015, a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/29.04.2015, de către notarul public QQQQQ., prin care inculpatul I., în calitate de vânzător, a vândut martorului FFFFFFFF., în calitate de cumpărător, imobilul situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, LOT5-56/1/5A, judeţul Dolj, compus din suprafaţa de 300 mp, teren intravilan, identificat cu numărul cadastral x, şi cota indiviză de 2/18 din terenul intravilan, care făcea parte din suprafaţa de 747 mp din actele de proprietate, respectiv 650 mp din măsurători, cu destinaţia de alee de acces, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, QQQQQQQQ., Aleea 9a, jud. Dolj, identificată cu nr. cadastral x.

În cuprinsul acestui contract s-a menţionat faptul că preţul vânzării ar fi fost de 10.000 de RON, preţ achitat până la data autentificării contractului de vânzare - cumpărare. În realitate, preţul achitat de martorul FFFFFFFF. inculpatului I. pentru imobilul, compus din teren şi construcţie, a fost de 26.000 euro. După ce a trecut aproape un an, de la încheierea contractului de vânzare - cumpărare în formă autentică, cu privire la teren, timp în care inculpatul I. nu i-a mai răspuns martorului FFFFFFFF. la telefon, acesta a mers la Primăria comunei Şimnicu de Sus, unde s-a interesat cu privire la autorizaţia de construire pentru casa, pe care i-o construise inculpatul. Cu această ocazie, martorul FFFFFFFF. a aflat că inculpatul I. nu formulase vreo cerere, în vederea eliberării autorizaţiei de construcţie, şi nici nu depusese vreun document la primărie, în scopul eliberării autorizaţiei. În această situaţie, martorul FFFFFFFF., devenind prin încheierea contractului de vânzare - cumpărare proprietar pe terenul, pe care inculpatul I. îi construise casa, a depus la Primăria Şimnicu de Sus documentele necesare, pentru eliberarea, pe numele său a autorizaţiei de construcţie, pe care a obţinut-o la data de 04.11.2015.

Instanţa de fond a reţinut că, în concluzie, inculpatul I. a edificat o construcţie nouă în anul 2014, pe un teren construibil situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, pe care le-a înstrăinat martorului FFFFFFFF. cu preţul de 26.000 euro, pe care inculpatul I. l-a primit în acelaşi an, această tranzacţie reală fiind disimulată prin întocmirea unui act autentic de vânzare numai cu privire la teren, pentru suma de 10.000 RON. Cumpărătorul FFFFFFFF. a dobândit de la inculpatul I. o construcţie nouă şi un teren, pentru care a plătit efectiv suma de 114.898 RON, echivalentul a 26.000 euro, din care 92.660 RON venit impozabil şi 22.238 RON TVA.

În perioada respectivă, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Venitul impozabil cu ocazia încheierii acestei tranzacţii imobiliare a fost de 92.660 RON (114.898 RON - 22.238 RON TVA). Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul I. a fost de 2.480 RON (92.660 RON - 10.000 le venit impozabil stabilit de notar cu ocazia autentificării sub nr. x/29.04.2015, a contractului de vânzare cumpărare = 82.660 RON - venit nedeclarat x 3%).

11. La începutul lunii iulie 2014, consultând site-ul LLLLLLL., persoana vătămată S. a găsit un anunţ cu textul "Vând casă la cheie în comuna Albeşti, cu suma de 25.000 de euro," firma S.C. FFFFFFF. S.R.L., iar persoană de contact EEEEEEE.. Persoana vătămată S. a sunat la număr de telefon menţionat în cuprinsul anunţului, stabilind să se întâlnească cu EEEEEEE. la data de 17.07.2014, la sediul S.C. FFFFFFF. S.R.L. - CCCCCCC. din mun. Craiova. În dimineaţa de 17.07.2014, persoana vătămată S. a fost anunţată de numita EEEEEEE. că ea nu poate ajunge, urmând să se deplaseze la vizionarea de case pe raza satului Albeşti, cu o colegă de-a acesteia. Astfel, persoana vătămată S. împreună cu soţia sa TTTTTTTT. şi cu colega inculpatei EEEEEEE. s-au deplasat pe raza satului Albeşti, unde au fost întâmpinaţi de inculpatul I., care s-a recomandat ca fiind constructorul şi le-a prezentat o casă la care lucra, după care acesta i-a condus la o parcelă de teren, în suprafaţă de 250 mp, despre care le-a spus că-i aparţine. Cu această ocazie, s-a stabilit ca inculpatul I. să-i construiască persoanei vătămate S. o casă pe suprafaţa de teren, de 250 mp, pentru suma de 23.000 de euro. Din satul Albeşti, cei patru s-au deplasat la sediul firmei S.C. FFFFFFF. S.R.L., unde erau aşteptaţi de EEEEEEE., care l-a recomandat pe inculpatul I. ca fiind un constructor serios, cu experienţă în domeniul construcţiilor. Persoana vătămată S. a fost de acord să încheie antecontractul de vânzare - cumpărare, însă inculpatul I. a spus că va semna antecontractul la sosirea avocatului său, care a venit în aproximativ cinci minute şi s-a recomandat ca fiind avocatul J.. Cu această ocazie, inculpatul J. le-a spus celor prezenţi că actele prezentate de către inculpatul I., constând în mai multe documente cadastrale cu privire la terenuri, erau legale, iar, pentru desfăşurarea activităţii de construire a locuinţei, în condiţii foarte bune, va participa şi el la încheierea antecontractului de vânzare - cumpărare, urmând să garanteze legalitatea actelor ce se vor încheia.

Având încredere în spusele inculpatului J., persoana vătămată S. s-a deplasat la bancă, de unde a ridicat suma de 10.000 de euro, pe care i-a înmânat-o inculpatului I., cu titlu de avans din preţul imobilului, la data de 17.07.2014 - momentul semnării antecontractului de vânzare - cumpărare. Antecontractul de vânzare - cumpărare încheiat la data de 17.07.2014, la sediul S.C. FFFFFFF. S.R.L. - CCCCCCC., între inculpatul I., în calitate de promitent - vânzător, şi persoana vătămată S., în calitate de promitent - cumpărător, în prezenţa inculpatului J., a avut ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv, de a cumpăra, o casă cu trei camere situate în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Aleea 9, str. x, şi suprafaţa de 250 mp teren, despre care s-a făcut menţiunea că se aflau în proprietatea promitentului - vânzător. Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 23.000 euro, din care, la data întocmirii antecontractului, s-a plătit un avans, în sumă de 10.000 euro, restul sumei urmând să fie plătit până la data de 10.10.2014, stabilită pentru perfectarea actelor notariale.

În continuare activităţile la edificarea locuinţei s-au desfăşurat conform clauzelor antecontractului de vânzare-cumpărare, în sensul că inculpatul I. a ridicat casa, a acoperit-o şi a lucrat la interiorul acesteia, în proporţie de 60%, până la începutul lunii octombrie 2014, când acesta i-a solicitat persoanei vătămate şi restul de bani. La data de 07.10.2014, persoana vătămată S. s-a întâlnit cu inculpatul I. la sediul firmei S.C. FFFFFFF. S.R.L., unde, în prezenţa inculpatei EEEEEEE., i-a înmânat acesteia suma de 9070 de euro, aspect consemnat în cuprinsul anexei încheiate cu această ocazie la antecontractul de vânzare - cumpărare.

Până la sfârşitul lunii octombrie 2014, persoana vătămată S. i-am achitat inculpatului I. şi restul banilor, în cuantum de 3930 euro, şi, în plus, faţă de suma stabilită iniţial, cu titlu de preţ, încă 2.000 RON pentru construirea camerei centralei, fără a mai întocmi la acest moment vreun înscris, cu privire la înmânarea acestor sume de bani. După ce a construit locuinţa în proporţie de 90 %, la începutul lunii noiembrie 2014, inculpatul I. a sistat lucrările la aceasta şi nu a făcut nici un demers în vederea încheierii contractului de vânzare - cumpărare. De la aceea dată, persoana vătămată S. l-a contactat telefonic pe inculpatul I. pentru a finaliza construcţia, însă, de fiecare dată, acesta găsea scuze pentru a amâna terminarea lucrărilor la locuinţă. În acea perioadă persoana vătămată S. s-a întâlnit cu vecinii săi FFFFFFFF. şi R., de la care a aflat că şi în cazul lor inculpatul I. a solicitat bani în avans, deşi lucrările erau întârziate, după care i-a amânat cu finalizarea locuinţelor şi perfectarea actelor de vânzare - cumpărare, sub diferite pretexte.

În luna iunie 2015, persoana vătămată S. s-a deplasat împreună cu R., care se afla în aceeaşi situaţie, la sediul Primăriei comunei Şimnicu de Sus, pentru a se interesa de situaţia terenului, care a format obiectul antecontractului de vânzare - cumpărare. Cu această ocazie, angajaţii primăriei au informat-o pe persoana vătămată că terenul, pe care i-a fost construită locuinţa nu-i aparţinea inculpatului I., ci numiţilor KKKKKKKK. şi MMMMMMMM.. În baza acestor informaţii, persoana vătămată S. a luat legătura cu proprietarii terenului, întrebându-i dacă au vreun acord încheiat cu inculpatul I. pentru teren. KKKKKKKK. şi MMMMMMMM. i-au spus persoanei vătămate că lucrează cu inculpatul I. de mai mulţi ani, în sensul că ei îi puneau la dispoziţie mai multe parcele de teren, pe care acesta construia case, iar, la finalizarea caselor, întocmeau cu acesta actul de vânzare-cumpărare pe suprafaţa de teren respectivă. De asemenea, cei doi au informat-o pe persoana vătămată că banii, pentru suprafaţa de teren, de 250 mp, care a făcut obiectul antecontractului de vânzare –cumpărare urmau să-i primească de la inculpatul I. la finalizarea construcţiei. Persoana vătămată S. a fost dispusă să le achite lui KKKKKKKK. şi MMMMMMMM. contravaloare terenului pe care inculpatul I. îi construise casa, în proporţie de 90%, însă cei doi au refuzat, spunând că ei mai au de recuperat de la inculpatul I. suma de 26.000 de euro şi, după rezolvarea problemelor cu acesta, vor discuta despre vânzarea terenului.

Conform instanţei de fond, în concluzie, inculpatul I. a edificat o construcţie nouă în anul 2014, pe un teren construibil situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, teren aflat în proprietatea lui KKKKKKKK. şi LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., construcţie pe care a finalizat-o în proporţie de 90%, încasând de la persoana vătămată S., pentru construcţie şi terenul aferent, în urma inducerii în eroare a acesteia, cu ajutorul inculpatului J., sumele de 23.000 euro şi 2.000 RON, în baza unui antecontract de vânzare - cumpărare, ulterior nemaiprocedând la finalizarea construcţiei şi la încheierea contractului de vânzare - cumpărare în formă autentică şi pricinuindu-i o pagubă persoanei vătămate în cuantum de 23.000 euro şi 2.000 RON, reprezentând sumele de bani pe care i le-a înmânat inculpatului pentru achiziţionarea acestui imobil, compus din casă şi teren.

12. La data de 06 august 2014, în jurul orei 09³⁰, persoana vătămată R. a consultat site-ul LLLLLLL., unde a găsit un anunţ cu textul "Vând casă în comuna Albeşti, complet utilată, cu fosă septică, puţ şi gard, cu suma de 27.000 de euro, firma S.C. FFFFFFF. S.R.L." iar ca persoană de contact era menţionată EEEEEEE. şi nr. de telefon al acesteia. Persoana vătămată R. a sunat la nr. de telefon menţionat în anunţ, stabilind să se întâlnească cu EEEEEEE. la sediul firmei S.C. FFFFFFF. S.R.L.

În cursul aceleaşi zile, persoana vătămată R. s-a deplasat împreună cu soţia sa UUUUUUUU. la sediul agenţiei S.C. FFFFFFF. S.R.L., unde s-au întâlnit cu EEEEEEE., care le-a prezentat fotografiile câtorva case, spunându-le să-şi aleagă un model de casă, ce urma să le fie construită în baza unui antecontract de vânzare - cumpărare, încheiat cu respectivul constructor, în persoana inculpatului I.. Cu această ocazie, agentul imobiliar EEEEEEE. l-a prezentat pe inculpatului I. ca fiind un constructor serios, care dispune de trei echipe de muncitori calificaţi în domeniul construcţiilor şi cu mare experienţă. Având încredere în recomandarea făcută de EEEEEEE., persoana vătămată R. a fost de acord să vadă un model de casă, astfel încât împreună cu aceasta s-a deplasat în satul Albeşti, unde s-au întâlnit cu inculpatul I., care le-a prezentat mai multe case ce se aflau în diferite stadii de construcţie, urmând să-şi aleagă un model dintre acestea. După ce persoana vătămată şi-a ales un model de casă, s-a stabilit parcela pe care urma să-i fie construită casa, termenul de finalizare a acesteia şi obligaţiile contractuale, urmând să se întâlnească a doua zi la sediul agenţiei imobiliare, pentru încheierea antecontractului de vânzare - cumpărare. A doua zi, 07 august 2014, persoana vătămată R. a fost anunţată de către EEEEEEE. că va trebui să se întâlnească din nou cu constructorul I. pentru alegerea altei parcele de teren deoarece, cea aleasă iniţial avea anumite probleme cu cartea funciară şi dura o perioadă mai mare de timp rezolvarea acestora.

În aceeaşi zi, persoana vătămată R. s-a deplasat, din nou, împreună cu soţia în localitatea Albeşti, unde s-au întâlnit cu inculpatul I., care le-a prezentat pe inculpatul J., despre care le-a spus că este avocatul său şi i-a asigurat că, pentru desfăşurarea activităţii în condiţii foarte bune, va participa şi acesta la încheierea antecontractului de vânzare - cumpărare, urmând să garanteze legalitatea actelor ce urmau să se încheie şi faptul că nu exista nici o problemă cu proprietatea parcelei de teren, pe care urma să-i fie construită casa. Cei patru s-au deplasat la mai multe terenuri, dintre care persoana vătămată şi-a ales o parcelă pentru construirea casei, apoi s-au întors la sediul agenţiei imobiliare pentru încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare.

Astfel, la data de 07.08.2014, între inculpatul I., în calitate de promitent-vânzător, şi persoana vătămată R., în calitate de promitent - cumpărător, a fost încheiat, la sediul agenţiei imobiliare S.C. FFFFFFF. S.R.L. Craiova, în prezenţa inculpatului J., avocat în cadrul Baroului Dolj, un antecontract de vânzare - cumpărare, pentru o casă cu cinci camere situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, parcela x, şi suprafaţa de 250 mp teren, despre care s-a făcut menţiunea că se aflau în proprietatea promitentului - vânzător. Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 25.000 euro, din care, la data întocmirii antecontractului, promitentul cumpărător a achitat un avans, în sumă de 10.000 euro, restul sumei urmând să fie plătit până la data de 30.09.2014, stabilită pentru perfectarea actelor notariale.

Conform instanţei de fond, potrivit susţinerilor persoanei vătămate, cu ocazia încheierii antecontractului de vânzare - cumpărare i-a solicitat inculpatului I. prezentarea documentelor privind terenul, pe care urma să se construiască casa, ocazie cu care acesta i-a prezentat o schiţă cadastrală, pe care scria numele său şi i-a indicat o parcelă, ca fiind parcela pe care urma să îi construiască casa. Până în data de 18.08.2014, activităţile de construire a casei s-au desfăşurat conform antecontractului de vânzare - cumpărare, însă, după această dată inculpatul I. a început să-i solicite persoanei vătămate, mereu, alte sume de bani, sub pretextul că a făcut cheltuieli cu achiziţionarea materialelor necesare edificării locuinţei. Astfel, la data de 27.08.2014, persoana vătămată R. i-a mai achitat inculpatului I. suma de 1.000 euro, la data de 04.09.2014 suma de 39.645 RON, echivalentul a 9.000 euro, la data de 29.09.2014 suma de 1.200 de euro, la data de 30.09.2014 suma de 800 de euro, iar la data de 13.10.2014 a achitat suma de 1.280 RON, echivalentul a 300 euro.

După ce a primit aceste sume de bani, inculpatul I. nu a mai finalizat construcţia casei, pe care o edificase în proporţie de 50%. Observând că inculpatul a sistat lucrările la casă, persoana vătămată R. s-a întâlnit cu inculpatului I. la data de 10.10.2014, ocazie cu care acesta i-a solicitat să-i înmâneze la data de 13.10.2014 suma de 1.280 euro, bani care îi erau necesari pentru cumpărarea polistirenului, cu care trebuia să izoleze casa, asigurând-o pe persoana vătămată că, începând cu data de 13.10.2014, va reîncepe lucrările la casă. La data de 13.10.2014, persoana vătămată R. s-a deplasat în comuna Albeşti, pentru a-i da inculpatului diferenţa de bani, necesari pentru cumpărarea poliestirenului, constatând că la casă lucrau doi muncitori la încărcarea camerelor cu material, însă inculpatul nu a venit, contactându-l telefonic pentru a lăsa banii unui dintre muncitori, ceea ce persoana vătămată a şi făcut. În aceeaşi zi, persona vătămată R. a fost informată de vecinii săi, martorul FFFFFFFF. şi persoana vătămată S. despre faptul că inculpatul a început să construiască alte două case la şoseaua x, pe terenul pe care îl alesese iniţial pentru construirea casei. În acel moment, persoana vătămată R. şi-a dat seama că banii pe care îi înmânase inculpatului I. în ultima perioadă au fost folosiţi de acesta pentru edificarea altor locuinţe.

Instanţa de fond a reţinut că, în această împrejurare, persoana vătămată R. împreună cu persoana vătămată S., care se afla în aceeaşi situaţie, au apelat la serviciile avocatului VVVVVVVV., care l-a contactat pe inculpatul J., stabilind cu acesta să încheie acorduri de mediere cu inculpatul I., care să aibă ca obiect predarea imobilelor, care au făcut obiectul celor două antecontracte de vânzare - cumpărare. Astfel, între persoanele vătămate R. şi S., pe de o parte, şi inculpatul I., pe de altă parte, a fost încheiat câte un acord de mediere, prin care inculpatul I. s-a obligat ca, în termen de 45 zile, să predea casele la cheie şi să perfecteze actele notariale, cu privire la cele două imobile, obligaţii care nu au fost respectate de acesta.

Încheierea de acorduri de mediere era o practică folosită de inculpatul J., în relaţiile cu persoanele, pe care inculpatul I. le inducea în eroare, cu ocazia încheierii antecontractelor de vânzare - cumpărare, pentru ca acestea să nu-şi dea seama că au fost înşelate şi că nu vor dobândi nici un imobil, pentru banii achitaţi inculpatului I., la fel acţionând inculpatul J. şi în cazul persoanei vătămate K..

În luna iunie 2015, persoana vătămată R. s-a deplasat împreună cu S., care se afla în aceeaşi situaţie, la sediul Primăriei comunei Şimnicu de Sus, pentru a se interesa de situaţia juridică a terenului, care a format obiectul antecontractului de vânzare - cumpărare. Cu această ocazie, persoana vătămată R. a aflat de la angajaţii primăriei faptul că terenul, pe care i-a fost construită locuinţa, nu-i aparţinea inculpatului I., ci numiţilor KKKKKKKK. şi MMMMMMMM.. În baza acestor informaţii, persoana vătămată R. a luat legătura cu proprietarii terenului, întrebându-i dacă au vreun acord încheiat cu inculpatul I. pentru teren. KKKKKKKK. şi MMMMMMMM. i-au spus persoanei vătămate că lucrează cu inculpatul I. de mai mulţi ani, în sensul că ei îi puneau la dispoziţie mai multe parcele de teren, pe care acesta construia case, iar, la finalizarea caselor, întocmeau cu acesta actul de vânzare-cumpărare pe suprafaţa de teren respectivă. De asemenea, cei doi au informat persoana vătămată că banii, pentru suprafaţa de teren, 250 mp, care a făcut obiectul antecontractului de vânzare - cumpărare, urmau să-i primească de la inculpatul I. la finalizarea construcţiei.

Persoana vătămată R. a fost dispusă să le achite lui KKKKKKKK. şi MMMMMMMM. contravaloare terenului pe care inculpatul I. îi construise casa, în proporţie de 50%, însă cei doi au refuzat, spunând că ei mai au de recuperat de la inculpatul I. suma de 26.000 de euro şi, după rezolvarea problemelor cu acesta, vor discuta despre vânzarea terenului, aspect care reiese şi din convorbirile purtate la data de 13.07.2015 între KKKKKKKK. şi persoana vătămată R., şi între KKKKKKKK. şi MMMMMMMM., care au fost interceptate în cauză.

În concluzie, conform instanţei de fond, inculpatul I. a edificat o construcţie nouă în anul 2014, pe un teren construibil situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, teren aflat în proprietatea lui KKKKKKKK. şi LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., construcţie pe care a finalizat-o în proporţie de 50%, încasând de la persoana vătămată R., în urma inducerii în eroare a acesteia, pentru construcţie şi terenul aferent, sumele de 22.000 euro şi 1.280 RON, în baza unui antecontract de vânzare - cumpărare, ulterior nemaiprocedând la finalizarea construcţiei şi la încheierea contractului de vânzare - cumpărare în formă autentică şi producându-i persoanei vătămate o pagubă în cuantum de 22.000 euro şi 1.280 RON, reprezentând sumele de bani pe care i le-a înmânat inculpatului pentru achiziţionarea acestui imobil, compus din casă şi teren.

13. În luna februarie a anului 2014, având intenţia de a-şi achiziţiona o casă, martorul GGGGGGGG. a consultat anunţurile imobiliare de pe site-ul LLLLLLL., unde a găsit un anunţ "Vând case la cheie, satul Albeşti". Martorul GGGGGGGG. a sunat la numărul de telefon menţionat în cuprinsul anunţului, luând legătura cu EEEEEEE., agent imobiliar în cadrul S.C. FFFFFFF. S.R.L. - CCCCCCC., care l-a invitat la sediul agenţiei. Întâlnindu-se cu EEEEEEE., aceasta i-a spus că se află în relaţii de colaborare cu un dezvoltator imobiliar, ce construieşte case la cheie pe raza comunei Şimnicu de Sus, sat Albeşti, jud. Dolj. Fiind interesat să cumpere o casă, martorul GGGGGGGG. a însoţit-o pe EEEEEEE., pentru a-i fi prezentate modele de case, pe raza satului Albeşti, pe o alee, unde erau construite aproximativ nouă case. Cu această ocazie EEEEEEE. i-a arătat două modele de case, una cu etaj şi alta fără etaj, după care l-a condus pe martor la un lot de trei case, aflate în stadiu de construire, având numai fundaţia săpată, spunându-i să-şi alegă una dintre cele trei, case ce urmau să fie construite, preţul fiind de 25.000 de euro.

În ziua de 03.03.2014, martorul GGGGGGGG. s-a prezentat la sediul agenţiei imobiliare S.C. FFFFFFF. S.R.L., unde EEEEEEE. i-a făcut cunoştinţă cu inculpaţii I. şi D., pe care i-a recomandat ca fiind nişte constructori serioşi şi cu experienţă, care au construit casele ce i-au fost prezentate. Astfel, la data de 03.03.2014, între inculpatul I., în calitate de promitent - vânzător, şi martorul GGGGGGGG., în calitate de promitent - cumpărător, a fost încheiat antecontractul de vânzare - cumpărare, care a avut ca obiect o casă cu trei camere, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, tarlaua x, parcela x, cu suprafaţa de teren aferentă, de 250 mp teren.

Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 25.000 euro, din care, la data întocmirii actului, martorul GGGGGGGG. a plătit un avans în sumă de 2.223 euro. În zilele următoare, inculpatul I. împreună cu o echipă de patru - cinci muncitori, au început construirea casei conform înţelegerii, iar, în paralel cu avansarea construcţiei, martorul GGGGGGGG. i-a dat acestuia şi diferenţa de bani până la suma de 25.000 de euro, după cum urmează: la data de 19.03.2014 suma de 30.000 RON, echivalentul a 6.666 euro, la data de 25.04.2014 suma de 30.000 RON, echivalentul a 6.711 euro, iar până la terminarea construirii casei, în vara anului 2014, a achitat şi diferenţa de bani, în sumă de 9.400 euro. Pe parcursul edificării locuinţei, martorul GGGGGGGG. s-a deplasat la faţa locului pentru a vedea stadiul lucrării, iar, în urma discuţiilor purtate cu inculpatul I., acesta i-a spus că era asociat cu avocatul J. în construirea şi vânzarea de case, în sensul că el se ocupa de ridicarea lor, iar avocatul de întocmirea şi obţinerea documentaţiei necesare vânzării şi perfectării contractelor de vânzare - cumpărare, spunându-i că împreună au construit şi vândut aproximativ şaizeci şi cinci de case.

În vara anului 2014 casa a fost finalizată, însă martorul nu s-a putut muta în ea deoarece nu era racordată la reţeaua de electricitate, iar, de fiecare dată când îi solicita inculpatului I. să rezolve cu branşamentul la curent şi să încheie actele de vânzare cumpărare, acesta îl amâna, spunându-i să aibă răbdare, deoarece documentele se aflau la inculpatul J..

În ziua de 27.10.2014, martorul GGGGGGGG. a fost chemat de avocatul J. la biroul notarului public QQQQQ., unde s-a întâlnit cu acesta, inculpatul I. şi o doamnă, pe nume WWWWWWWW., despre care inculpatul J. i-a spus că este proprietara terenului, pe care i de construise casa, şi va trebui să perfecteze actele de vânzare - cumpărare cu aceasta. Deoarece numitul GGGGGGGG. nu a cunoscut, până la această dată, împrejurarea că proprietarul terenului, pe care i-a fost construită casa, era WWWWWWWW., acesta a fost nevoit să semneze contractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/27.10.2014, de către notarul public QQQQQ., în cuprinsul căruia s-a menţionat că numita WWWWWWWW., în calitate de vânzătoare, vindea numitului GGGGGGGG., în calitate de cumpărător, imobilul situat în comuna Şimnicu de Sus, sat Albeşti, T 118, P 50/1, lot II, judeţul Dolj, compus din terenul intravilan, în suprafaţă de 250 mp, identificat cu numărul cadastral x, cu preţul de 2.000 RON. După semnarea contractului, inculpatul J. i-a spus martorului GGGGGGGG. că, prin cumpărarea terenului, va deveni, implicit, şi proprietarul casei. Pentru construcţia, asupra căreia dobândise dreptul de folosinţă, martorul GGGGGGGG. a obţinut ulterior, de la Primăria comunei Şimnicu de Sus, autorizaţia de construire nr. x/08.07.2015.

Instanţa de fond a reţinut că, în concluzie, în realitate, inculpatul I. a edificat o construcţie nouă în anul 2014, pe un teren construibil situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, teren aflat în proprietatea persoanei fizice WWWWWWWW., iar, din înstrăinarea construcţiei şi a terenului aferent, a încasat de la martorul GGGGGGGG. suma de 25.000 euro.

Cumpărătorul GGGGGGGG. a dobândit o construcţie nouă şi un teren construibil, plătind inculpatului I. suma de 111.520 RON, echivalentul a 25.000 euro, din care 89.935 RON venit impozabil şi 21.584 RON TVA. În perioada respectivă, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit, a fost de 2.698 RON (89.935 RON x 3%). 14. La data de 02.03.2015 a fost încheiat între martorul XXXXXXXX., în calitate de promitent - vânzător, şi inculpatul I., în calitate de promitent - cumpărător, convenţia, care a fost autentificată sub nr. x/02.03.2015, de notarul public QQQQQ., ce a avut ca obiect cota indiviză de 5/8 din imobilul compus din teren intravilan, situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, jud. Dolj, în suprafaţă de 1.160 mp din actele de proprietate şi în suprafaţă de 1.368 mp din măsurători.

Pe acest teren inculpatul I. a început construirea a patru case, care au format obiectul tranzacţiilor imobiliare încheiate cu persoanele vătămate Q. şi P. şi martorii YYYYY. şi HHHHHHHH..

Astfel, în luna august a anului 2014, aflându-se în proces de divorţ cu soţia sa şi căutând să-şi achiziţioneze o casă, martorul YYYYY. a consultat anunţurile imobiliare din ziarul FFF., unde a găsit un anunţ "Vând case la cheie, satul Albeşti". Martorul YYYYY. a sunat la numărul de telefon menţionat în anunţ, luând legătura cu EEEEEEE., agent imobiliar la Agenţia Imobiliară S.C. FFFFFFF. S.R.L., care l-a invitat la sediul agenţiei din mun. Craiova. La data de 14.08.2014, martorul YYYYY. s-a deplasat la sediul agenţiei, unde s-a întâlnit cu EEEEEEE., care i-a spus că se afla în colaborare cu un constructor serios, pe nume I., care construia locuinţe în zona satului Albeşti. După aproximativ o oră, la sediul agenţiei a venit şi inculpatul I., deplasându-se toţi trei pe raza satului Albeşti, unde martorului YYYYY. i-a fost prezentată o casă care deja era locuită, acesta fiind de acord cu modelul de casă prezentat. În continuare inculpatul I. i-a prezentat martorului, tot pe raza satului Albeşti o suprafaţă de teren, pe care urma să o parceleze în patru loturi, de câte 300 mp fiecare, şi a stabilit cu acesta să-i construiască o casă pe prima parcelă de la stradă, pentru suma de 26.000 de euro. În aceeaşi zi, 14.08.2014, cei trei s-au reîntors la sediul agenţiei imobiliare S.C. FFFFFFF. S.R.L., unde a fost încheiat între inculpatul I., în calitate de promitent - vânzător, martorul YYYYY., în calitate de promitent - cumpărător, un antecontract de vânzare - cumpărare, care a avut ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv, de a cumpăra, o casă cu trei camere situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, parcela x, nr. cadastral x, şi suprafaţa de 300 mp teren. Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 26.000 euro, din care, la data întocmirii antecontractului, s-a plătit un avans, în sumă de 680 euro, restul sumei urmând să fie achitat până la data de 30.09.2014, stabilită pentru perfectarea actelor notariale.

După semnarea antecontractului, martorul YYYYY. s-a deplasat pe raza satului Albeşti, în vederea identificării unei alte parcele de teren, cu aceeaşi suprafaţă, la un preţ mai mic, ocazie cu care s-a întâlnit cu XXXXXXXX., pe care l-a întrebat dacă cunoaşte vreun teren de vânzare pe raza satului Albeşti, ocazie cu care acesta i-a spus că a deţinut o suprafaţă de teren, de peste 1000 mp, pe care o vânduse unui constructor pe nume CCCC.. Văzând că nu a reuşit să cumpere teren de la XXXXXXXX., martorul a consultat din nou anunţurile imobiliare din ziarul FFF., sunând la unul dintre numerele de telefon la care i-a răspuns o persoană, a cărei voce a recunoscut-o ca fiind a inculpatului J., persoană cu care copilărise şi despre care cunoştea că este avocat. Telefonic, inculpatul J. i-a spus martorului că se ocupă cu vânzarea de case construite la cheie pe raza satului Albeşti, fiind în colaborare cu un constructor, care deţine un Jeep, cu numere de Anglia. În acest moment martorul YYYYY. a presupus că J. ar putea fi în colaborare cu inculpatul I., despre care ştia că are un asemenea Jeep, şi pentru ca acesta să nu afle că se interesa, în paralel, de o altă suprafaţă de teren, s-a retras din discuţie. Ulterior, martorul YYYYY. l-a întrebat pe inculpatul I. dacă se mai află în colaborare cu alte persoane, iar acesta i-a spus că este asociat cu avocatul J.. În câteva zile martorul YYYYY. şi-a vândut locuinţa proprietate personală iar, la data de 01.09.2014, s-a deplasat la sediul S.C. FFFFFFF. S.R.L. - CCCCCCC. unde, în prezenţa inculpatei EEEEEEE., s-a întâlnit cu inculpatul I., căruia i-a înmânat suma de 15.000 de euro, aspect consemnat în cuprinsul anexei întocmite la antecontractul de vânzare - cumpărare. Cu această ocazie martorul YYYYY. i-a cerut inculpatului I. să meargă la un birou notarial, pentru a încheia un precontract de vânzare cumpărare, însă acesta a refuzat, spunând că nu este proprietar pe suprafaţa de teren, având încheiată numai o promisiune bilaterală de vânzare - cumpărare cu XXXXXXXX., şi în termenul de 3 luni, cât va dura edificarea casei, în paralel va definitiva întocmirea documentelor în formă autentică pe teren.

După ce a plătit cei 15.000 de euro, a doua zi o echipă de 5 - 6 muncitori, coordonaţi de inculpatul I. au demarat lucrările de construire a casei. În prezenţa martorul YYYYY., inculpatul J. s-a prezentat de două ori la locuinţa, care urma să-i fie construită, ocazie cu care martorul a perceput că muncitorii îl vedeau pe inculpat ca pe un şef, amintindu-şi că, într-una din zile, acesta a venit cu autoturismul tip SUV, cu nr. de Dolj şi terminaţia YYYYYYYY., şi i-a solicitat unuia dintre muncitori să-i monteze plăcuţa cu nr. de înmatriculare pe spate, deoarece îi căzuse, iar, în timpul discuţiei, a afirmat către muncitori că "la a o suta casă construită, le va face cadou SUV-ul său". Martorul YYYYY. i-a mai achitat inculpatului I. suma de 3.500 euro la data de 16.09.2014, ia, la data de 18.09.2014, suma de 3.900 RON, echivalentul a 900 euro, în total suma de 20.080 euro.

Tot în cursul lunii septembrie, în paralel cu edificarea locuinţei pentru martorul YYYYY., inculpatul I. împreună cu echipa de muncitori a început construcţia altor două case, pe suprafeţele de teren învecinate, una pentru HHHHHHHH. şi alta pentru Q., iar, spre sfârşitul anului 2014, inculpatul I. a început edificarea unei alte case, pentru P.. În ziua de 1 decembrie 2014, martorul YYYYY. s-a mutat în casă dar, nefiind condiţii de locuit, a convenit cu inculpatul I. să cumpere el restul de materiale, iar muncitorii să-i construiască în continuare casa, achitând suma de aproximativ 4.400 de euro pe materiale, conform facturii şi bonurilor fiscale depuse, în copie, la dosarul cauzei. De la începutul anului 2015, martorul YYYYY. i-a solicitat, în mod constant inculpatului I. încheierea contractului de vânzare - cumpărare în formă autentică, însă, de fiecare dată, acesta îl amâna, motivând că actele sunt la inculpatul J. şi le va rezolva el.

Deoarece în aceeaşi situaţie se aflau şi numiţii HHHHHHHH., Q. şi P. în cursul lunii mai 2015 martorul YYYYY. împreună cu vecinul său HHHHHHHH. s-au întâlnit la restaurantul din Albeşti, Perla Albeştenilor, cu inculpaţii I. şi J.. Cu această ocazie, inculpatul J., care avea asupra sa un dosar cu mai multe documente, le-a spus "că sunt micuţe probleme, dar că le va rezolva" stabilind un termen de rezolvare a micilor probleme de 3 luni. La finalul celor trei luni, martorul YYYYY. a încercat să-l contacteze pe inculpatul I., însă acesta nu i-a mai răspuns la telefon. Faţă de această situaţie, în cursul lunii august 2015, martorul YYYYY. împreună HHHHHHHH. şi Q. s-au întâlnit cu XXXXXXXX., proprietarul terenului pe care inculpatul I. construise casele, şi au stabilit cu acesta să-i plătească diferenţa de bani, pe care o mai avea de primit de la inculpatul I., urmând ca ei să se ocupe de întocmirea documentelor cadastrale şi de dezmembrarea terenului, în vederea încheierii apoi a contractelor de vânzare - cumpărare pentru fiecare parcelă în parte.

Astfel, la data de 04.03.2016 a fost încheiat contractul de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/04.03.2016, la Societatea Profesională Notarială EEE., prin care martorul YYYYY. a cumpărat, cu preţul de 7.000 de RON, de la numiţii ZZZZZZZZ. şi XXXXXXXX., întreaga suprafaţă de 1.368 mp teren intravilan, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, str. x, jud. Dolj, cu nr. cadastral nr. x, înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Şimnicu de Sus, pe care inculpatul I. edificase, atât casa sa, cât şi casele construite de acesta pentru numiţii P., HHHHHHHH. şi Q., dar fără a fi finalizate vreuna dintre acestea. Ulterior, pentru construcţia care i-a fost edificată de inculpatul I., martorul YYYYY. a obţinut certificatul de urbanism nr. x/24.03.2016, eliberat de Primăria Şimnicu de Sus.

Conform instanţei de fond, în concluzie, inculpatul I. a edificat o construcţie nouă în anul 2014, pe un teren construibil, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, teren aflat în proprietatea numiţilor XXXXXXXX. şi ZZZZZZZZ., iar pentru vânzarea acestei construcţii a încasat de la martorul YYYYY. suma de 20.080 euro în acelaşi an, în baza unui antecontract de vânzare - cumpărare, iar în anul 2016 a fost întocmit un contract de vânzare numai asupra terenului, pentru suma de 7.000 RON, între proprietarii acestuia ZZZZZZZZ. şi XXXXXXXX., în calitate de vânzători, şi YYYYY., în calitate de cumpărător.

Conform raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză, în perioada respectivă, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă este de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani).

Instanţa de fond a reţinut că, în consecinţă, venitul impozabil cu ocazia încheierii acestei tranzacţii imobiliare a fost de 71.261 RON (88.364 RON – 17.103 RON TVA). Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul I. a fost de 2.138 RON (71.261 RON venit nedeclarat x 3%).

15. În luna septembrie a anului 2014, martorul HHHHHHHH. având intenţia de a-şi achiziţiona o casă a consultat anunţurile imobiliare din ziarul FFF., unde a găsit un anunţ "Vând case la cheie, sat Albeşti". Martorul HHHHHHHH. a sunat la numărul de telefon indicat în anunţ, luând legătura cu un agentul imobiliar EEEEEEE. din cadrul Agenţiei Imobiliare S.C. FFFFFFF. S.R.L., care l-a invitat la sediul agenţiei din mun. Craiova. La data de 08.10.2014, martorul HHHHHHHH. s-a deplasat la sediul agenţiei, unde s-a întâlnit cu EEEEEEE., care i-a spus că se află în colaborare cu o firmă de construcţii, care a construit mai multe case în satul Albeşti. Martorul HHHHHHHH. s-a deplasat împreună cu EEEEEEE. în satul Albeşti, pe o alee unde erau construite aproximativ zece case, aceasta spunându-i că sunt construite de respectiva firmă. După ce a vizionat câteva case, EEEEEEE. l-a condus pe martor tot în satul Albeşti, pe str. x, la o suprafaţă de teren, unde pe prima parcelă, dispusă la stradă, se afla construită o casă pentru martorul YYYYY., în continuarea acesteia era săpată o fundaţie pentru altă casă, iar pe a treia parcelă se afla ridicată o altă casă pentru Q.. Cu această ocazie, martorul HHHHHHHH. l-a cunoscut pe inculpatul I., care coordona o echipă de circa 6 - 7 muncitori, ce lucrau la cea de-a treia casă.

Inculpatul I. i-a oferit spre vânzare martorului casa, care avea numai fundaţia săpată, stabilind să o construiască la cheie şi să i-o vândă pentru suma de 31.000 de euro. Astfel, la data de 08.10.2014, între inculpatul I., în calitate de promitent - vânzător, şi martorul HHHHHHHH., în calitate de promitent - cumpărător, s-a încheiat, la sediul agenţiei imobiliare S.C. FFFFFFF. S.R.L. Craiova, antecontractul de vânzare/cumpărare, care a avut ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv, de a cumpăra, o casă cu trei camere, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, parcela x. Preţul de vânzare al acestui imobil, menţionat în cuprinsul antecontractului, a fost de 29.500 euro, din care, la data 08.10.2014, martorul HHHHHHHH. a plătit un avans, în sumă de 10.000 euro, restul sumei urmând să fie plătit până la data de 30.11.2014, stabilită pentru perfectarea actelor notariale. Deşi în cuprinsul antecontractului a fost menţionat preţul de 29.500 euro, în realitate, preţul stabilit a fost de 31.000 euro, iar, până de 30.11.2014, martorul HHHHHHHH. a achitat inculpatului I. şi diferenţa de bani, până la 31.000 de euro, iar acesta din urmă împreună cu echipa de muncitori a edificat construcţia în proporţie de 90%, până la acea dată. După această dată, inculpatul I. a sistat lucrările la construirea casei şi nu a făcut nici un demers în vederea perfectării actelor de vânzare - cumpărare.

Martorul HHHHHHHH. a aflat apoi că terenul, pe care a fost construită casa sa, împreună cu alte trei case, nu s-a aflat niciodată în proprietatea inculpatului I., unul dintre proprietarii terenului fiind numitul XXXXXXXX.. La data de 22.04.2016, a fost autentificat sub nr. x/22.04.2016, de către notarul public AAAAAAAAA., contractul de vânzare - cumpărare încheiat între numitul YYYYY., în calitate de vânzător, care, între timp, aflându-se în aceeaşi situaţie cu numitul HHHHHHHH., cumpărase de la numiţii XXXXXXXX. şi ZZZZZZZZ. întreaga suprafaţă de teren intravilan, de 1.368 mp, din care făcea parte şi terenul în suprafaţă de 300 mp, pe care inculpatul I. a construit casa pentru martorul HHHHHHHH. în proporţie de 90%, şi numitul HHHHHHHH., în calitate de cumpărător, care a avut ca obiect terenul intravilan - corpul 2 de proprietate, situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, str. x, jud. Dolj, în suprafaţă de 300 mp, având nr. cadastral x, preţul terenului menţionat în contract fiind de 1.500 RON.

Conform instanţei de fond, în concluzie, inculpatul I. a edificat o construcţie nouă în anul 2014, pe un teren construibil, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, teren aflat în proprietatea numiţilor XXXXXXXX. şi ZZZZZZZZ., pentru care a primit de la HHHHHHHH. suma de 31.000 euro, în baza unui antecontract de vânzare - cumpărare, fără ca ulterior să fi încheiat contractul de vânzare - cumpărare, deşi construcţia, finalizată în proporţie de 90 %, a fost predată cumpărătorului în anul 2014.

16. În luna decembrie 2014, părinţii persoanei vătămate Q. au vândut apartamentul din mun. Craiova, prin intermediul agenţiei imobiliare S.C. BBBBBBBBB. S.R.L., unde agent imobiliar era o persoană pe nume III.. Tot în cursul aceleiaşi luni, persoana vătămată Q. împreună cu părinţii săi s-au hotărât să cumpere o casă din banii obţinuţi, în urma vânzării apartamentului. În acest sens, au apelat din nou la serviciile agentului imobiliar III., care le-a recomandat pe EEEEEEE., despre care au aflat că se afla în colaborare cu un dezvoltator imobiliar, care construia case pe raza comunei Şimnicu de Sus, sat Albeşti. Astfel, persoana vătămată Q. împreună cu părinţii săi s-au întâlnit cu EEEEEEE., cu care s-au deplasat pe raza satului Albeşti, unde le-au fost prezentate două case în vecinătatea unei case care era pusă în vânzare, casă edificată la nivelul parter cu centură. După ce au luat hotărârea de a cumpăra respectiva casă, s-au deplasat în mun. Craiova, pe str. x, la o locaţie despre care li s-a spus că era sediul agenţiei S.C. E. S.R.L., unde, între timp, EEEEEEE. îl chemase pe constructor, în persoana inculpatului I..

Cu ocazia prezentării acestuia, EEEEEEE. le-a spus persoanei vătămate Q. şi părinţilor acesteia că inculpatul I. era un băiat serios, de încredere, care deţinea documente pe suprafeţele de teren, pe care erau construite locuinţele, fapt ce a determinat-o pe persoana vătămată să încheie un antecontract de vânzare - cumpărare cu acesta. Şi inculpatul I. i-a confirmat persoanei vătămate Q. că era proprietar al terenului, luându-şi angajamentul să transfere dreptul de proprietate asupra imobilului până la data de 17.02.2015, când trebuia încheiat contractul de vânzare - cumpărare în formă autentică. Astfel, la data de 17.12.2014, între inculpatul I., în calitate de promitent - vânzător, şi persoana vătămată Q., în calitate de promitent - cumpărător, a fost încheiat un antecontract de vânzare - cumpărare, care a avut ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv, de a cumpăra, o casă cu cinci camere situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, str. x.

Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 31.000 euro, echivalentul a 138.500 RON, din care, la data încheierii antecontractului, s-a plătit un avans, în sumă de 45.000 de RON, restul sumei urmând să fie plătit până la data de 17.02.2015, stabilită pentru perfectarea actelor notariale. Pe antecontractul de vânzare - cumpărare s-a menţionat că acesta ar fi fost încheiat prin intermediul Agenţiei S.C. E. S.R.L., deşi, în realitate, nu exista o astfel de agenţie. La data de 23.12.2014, persoana vătămată Q. i-a mai achitat inculpatului I. suma de 63.500 RON, la data de 10.01.2015 suma de 10.000 RON, iar la data de 27.01.2015 suma de 20.000 RON, aspecte menţionate în cuprinsul celor trei anexe încheiate la antecontractul de vânzare – cumpărare. Deşi persoana vătămată Q. i-a achitat inculpatului I. suma de bani stabilită prin antecontractul de vânzare - cumpărare, acesta a finalizat construcţia în proporţie de 80 %, după care a sistat lucrările şi nu a făcut nici un demers în vederea perfectării actelor de vânzare - cumpărare. La începutul lunii martie 2015, persoana vătămată Q. a aflat că inculpatul I. nu era proprietarul terenului, pe care era edificată construcţia, şi că unul dintre proprietarii terenului era numitul XXXXXXXX..

La data de 22.04.2016, a fost autentificat sub nr. x/22.04.2016, de către notarul public AAAAAAAAA., contractul de vânzare - cumpărare încheiat între numitul YYYYY., în calitate de vânzător, care, între timp, aflându-se în aceeaşi situaţie cu persoana vătămată Q., cumpărase de la numiţii XXXXXXXX. şi ZZZZZZZZ. întreaga suprafaţă de teren intravilan, de 1.368 mp, din care făcea parte şi terenul în suprafaţă de 316 mp, pe care inculpatul I. a construit casa pentru numitul Q. în proporţie de 80%, şi tatăl persoanei vătămate Q., numitul CCCCCCCCC., în calitate de cumpărător, care a avut ca obiect corpul 3 de proprietate, situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, str. x, jud. Dolj, în suprafaţă de 316 mp, având nr. cadastral x, preţul terenului menţionat în contract fiind de 1.600 RON.

Conform instanţei de fond, în concluzie, inculpatul I. a edificat o construcţie nouă, pe care a finalizat-o în proporţie de 80%, pe un teren construibil, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, teren aflat în proprietatea numiţilor XXXXXXXX. şi ZZZZZZZZ., iar pentru aceasta şi terenul aferent a primit de la persoana vătămată Q. suma de 31.000 euro, echivalentul a 138.500 RON, în baza unui antecontract de vânzare - cumpărare, în urma inducerii în eroare a persoanei vătămate, fără ca ulterior să finalizeze edificarea construcţiei şi să încheie contractul de vânzare - cumpărare, pricinuindu-i o pagubă persoanei vătămate în cuantum de 30.000 RON, reprezentând contravaloarea terenului pe care tatăl acesteia, numitul CCCCCCCCC., a achitat-o numitului YYYYY., care între timp cumpărase terenul de la XXXXXXXX. şi ZZZZZZZZ., şi a lucrărilor pe care inculpatul trebuia să le mai efectueze pentru finalizarea construirii locuinţei.

17. În luna septembrie a anului 2014, persoana vătămată P. a venit din Spania în ţară şi a hotărât împreună cu soţia să achiziţioneze o casă în apropierea mun. Craiova, scop în care a consultat mai multe anunţuri imobiliare, date, atât în ziare, cât şi pe internet, observând că, într-unul dintre anunţurile imobiliare, se preciza că o persoană vindea case la cheie pe raza satului Albeşti. Persoana vătămată P. a sunat la numărul de telefon menţionat în cuprinsul respectivului anunţ, luând legătura cu un agent imobiliar, pe nume EEEEEEE., din cadrul CCCCCCC., care a invitat-o la sediul agenţiei din mun. Craiova. În urma acestei convorbiri telefonice, persoana vătămată P., împreună cu soţia sa şi tatăl său, martorul DDDDDDDDD., s-au deplasat la sediul agenţiei imobiliare, de unde au plecat împreună cu EEEEEEE. în satul Albeşti, unde aceasta le-a prezentat 2-3 case, despre care le-a spus că au fost construite de către inculpatul I., pe care l-a recomandat ca fiind un constructor serios, care construise mai multe case în zonă. Între timp, la faţa locului a venit şi inculpatul I., care le-a arătat o suprafaţă de teren, pe care o împărţise în patru parcele, şi începuse construcţia pe una dintre parcele, spunându-le că trei dintre parcele erau deja vândute altor persoane şi mai rămăsese o parcelă, pe care s-a oferit să îi construiască o casă persoanei vătămate. Cu această ocazie, inculpatul I. le-a adus la cunoştinţă celor prezenţi că respectivul teren îi aparţinea.

Persoana vătămată P. a negociat cu inculpatul I. preţul terenului şi al casei, stabilind ca, pentru suma de 31.000 euro, acesta să-i construiască pe respectiva parcelă de teren o casă compusă din 5 camere, parter + mansardă. La data de 19.09.2014, a fost încheiat la sediul S.C. FFFFFFF. S.R.L. – CCCCCCC., între inculpatul I., în calitate de promitent - vânzător, şi persoana vătămată P., în calitate de promitent - cumpărător, antecontractul de vânzare - cumpărare, care a avut ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv, de a cumpăra, o casă la cheie, cu cinci camere, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti. Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 31.000 euro, din care, la data întocmirii antecontractului, s-a plătit de către persoana vătămată P. un avans, în sumă de 15.000 euro, restul sumei urmând să fie plătit până la data de 01.12.2014, stabilită pentru perfectarea actelor notariale.

După această dată, persoana vătămată P. a plecat în Spania, unde muncea ca operator la o tipografie, trimiţând periodic bani tatălui său DDDDDDDDD., pe care acesta i-a înmânat inculpatul I. pentru a continua construirea casei. La începutul lunii noiembrie 2014, martorul DDDDDDDDD. a constat că inculpatul I., care coordona o echipa de 3-4 muncitori, turnase fundaţia la locuinţă şi începuse să construiască pereţii de la casă. La data de 18.11.2014, martorul DDDDDDDDD. i-a mai achitat inculpatului I., în baza procurii autentificată sub nr. x/26.09.2014, de către notarul public EEEEEEEEE., suma de 5.000 euro, la data de 11.12.2014, suma de 1.000 euro, iar la data de 19.01.2015 suma de 2.000 euro, în total, suma primită de inculpatul I. fiind de 23.000 euro. Despre primirea acestor sume de bani de către inculpatul I. s-au făcut menţiuni pe ultima filă a antecontractului de vânzare - cumpărare. În luna ianuarie 2015, martorul DDDDDDDDD. a observat că locuinţa construită pentru fiul său era la stadiu de roşu, în sensul că era montat scheletul acoperişului din lemn, fără tablă, iar, în lunile următoare, când a fost în vizită la casă, martorul DDDDDDDDD. a constatat că inculpatul I. sistase lucrările la casă, aspect pe care i l-a adus la cunoştinţă telefonic fiului său. Aflând acest lucru, persoana vătămată P. l-a contactat telefonic pe inculpatul I., care i-a spus că nu mai avea bani pentru edificarea casei, deoarece avusese nişte probleme financiare. Nemaiavând încredere să îi mai dea alţi bani inculpatului I., persoana vătămată a convenit cu acesta să meargă împreună cu tatăl său, pentru a achiziţiona materialele de construcţii, care să fie folosite la finalizarea lucrărilor la casă. Astfel, în ziua de 05.06.2015, conform înţelegerii dintre fiul său şi inculpatul I., martorul DDDDDDDDD. s-a deplasat la casa din satul Albeşti, aflată în construcţie, unde s-a prezentat un muncitor pe nume FFFFFFFFF. cu o autoutilitară, condusă de un alt tânăr, mergând împreună cu aceştia la depozitul din satul Albeşti, de unde numitul FFFFFFFFF. a solicitat materialele necesare construirii casei, iar martorul DDDDDDDDD. a achitat contravaloarea acestora, în sumă de 7.260 RON.

Cu această ocazie, un angajat de la respectivul depozit a întocmit o listă cu materialele achiziţionate, pe care a datat-o 05.06.2015 şi pe care a menţionat valoarea unitară şi totală a acestora, iar, în dreptul sumei totale, de 7.260 RON, a scris achitat. Pe lista respectivă a fost trecut, în dreptul datei, "CASĂ AVOCAT". În aceeaşi lună, la data de 29.06.2015, martorul DDDDDDDDD. a achitat la un depozit de materiale de construcţii, ce aparţinea firmei S.C. GGGGGGGGG. S.R.L,. contravaloarea tablei pentru acoperiş, în sumă de 6.810,54 RON, conform facturii seria x, din 29.06.2015. La depozit martorul DDDDDDDDD. a discutat cu un angajat pe nume HHHHHHHHH., care cunoştea metrajul şi accesoriile necesare montării tablei la casa persoanei vătămate P. de la inculpatul I., acesta spunându-i că urmează să trimită tabla împreună cu accesoriile în zilele următore la Albeşti, urmând să i-a legătura cu inculpatul I.. A doua zi numitul HHHHHHHHH. l-a anunţat telefonic pe martorul DDDDDDDDD. că a livrat tabla în satul Albeşti, inculpatului I.. Tabla împreună cu accesoriile a fost depozitată în instanţa de fond locuinţei martorului XXXXXXXX., conform indicaţiilor date de către inculpatul I..

După aproximativ o lună de zile, martorul XXXXXXXX. a fost sunat de către inculpatul I., care i-a spus că va veni fratele său D., pentru a lua tabla, ce urma să fie folosită la acoperişul altei case, iar nu la cel al persoanei vătămate P., ceea ce s-a şi întâmplat. Ulterior, persoana vătămată P. a constatat că inculpatul I. a indus-o în eroare, deoarece a folosit la edificarea altor case, materialele de construcţii şi tabla cumpărate de tatăl său, iar când a revenit în ţară, în toamna anului 2015, a aflat că proprietar al terenului, pe care inculpatul I. se obligase să i-l vândă şi să-i construiască casa, nu era acesta, ci martorul XXXXXXXX. împreună cu bunica sa ZZZZZZZZ..

La data de 33.04.2016, a fost autentificat sub nr. x/22.04.2016, de către notarul public AAAAAAAAA., contractul de vânzare - cumpărare încheiat între numitul YYYYY., în calitate de vânzător, care, între timp, aflându-se în aceeaşi situaţie cu persoana vătămată, cumpărase de la numiţii XXXXXXXX. şi ZZZZZZZZ. întreaga suprafaţă de teren intravilan, de 1.368 mp, din care făcea parte şi terenul în suprafaţă de 449 mp, pe care I. a început să construiască casa pentru persoana vătămată P., şi persoana vătămată P. şi soţia acesteia IIIIIIIII., în calitate de cumpărători, care a avut ca obiect corpul 4 de proprietate, situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, str. x, jud. Dolj, în suprafaţă de 449 mp, având nr. cadastral x, preţul terenului menţionat în contract fiind de 2.300 RON.

Instanţa de fond a reţinut că, în concluzie, inculpatul I. a edificat o construcţie nouă în perioada anilor 2014 - 2015, pe un teren construibil, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, teren aflat în proprietatea persoanelor fizice XXXXXXXX. şi ZZZZZZZZ., iar pentru aceasta şi terenul aferent a încasat de la persoana vătămată P. suma de 23.000 euro, în baza unui antecontract de vânzare - cumpărare, şi a primit materiale de construcţii, în valoare totală de 14.070 RON, în urma inducerii în eroare a persoanei vătămate, fără ca ulterior să finalizeze edificarea construcţiei şi să încheie contractul de vânzare - cumpărare, prejudiciind-o pe persoana vătămată P. cu sumele de 10.000 euro, reprezentând o parte din banii pe care persoana vătămată i-a dat inculpatului pentru edificarea casei şi pe care acesta i-a folosit în acest scop, şi 14.070 RON, reprezentând contravaloarea materialelor de construcţii, care a fost achitată de tatăl său şi pe care inculpatul le-a folosit la edificarea altor locuinţe.

18. În luna decembrie 2013, persoana vătămată K., care muncea de 8 ani în Italia, a revenit în ţară şi a mers în vizită la martorul SSSSSSSS. în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti. Plăcându-i casa martorului SSSSSSSS., l-a rugat pe acesta să-l sune pe inculpatul I., în vederea construirii unei case asemănătoare. Persoana vătămată K. s-a întâlnit cu inculpatul I. în locuinţa martorului SSSSSSSS. şi a stabilit cu acesta să-i construiască o casă asemănătoare în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, pentru suma de 31.000 de euro, în care intra şi valoarea terenului. Pentru că nu dispunea de banii necesari achiziţionării casei, persoana vătămată a convenit cu inculpatul ca acesta să se ocupe şi de vânzarea apartamentului său. În luna aprilie 2014 persoana vătămată K. a revenit în ţară, pentru a semna actul de vânzare al apartamentului său, apoi s-a întâlnit din nou cu inculpatul I. la locuinţa martorului SSSSSSSS., unde i-a înmânat un avans, în sumă de 17.000 euro, la data de 02.05.2014, conform înscrisului sub semnătură privată încheiat cu această ocazie, pe care l-a depus în copie la dosarul cauzei, în cuprinsul căruia se prevedea construirea de către inculpatul I. a unei case cu parter şi etaj. La momentul când persoana vătămată K. i-a dat inculpatului I. acest avans, el începuse construirea casei, pe care aceasta a mers să o vadă.

Cu această ocazie, inculpatul I. i-a spus persoanei vătămate că, până îi va termina de construit casa, aceasta va trebui să-i achite întregul preţ, luându-şi angajamentul ca, la finalizarea construirii casei, să-i încheie contractul de vânzare - cumpărare în formă autentică. Când s-a aflat la domiciliul martorului SSSSSSSS., persoana vătămată K. a observat că pe contractul de vânzare - cumpărare al acestuia figura, în calitate de vânzător, inculpatul J., pe care aceasta îl cunoştea din copilărie. Văzând acest lucru şi fiind informată de către martorul SSSSSSSS. despre faptul că inculpatul J. se ocupa de efectuarea construcţiilor, a demersurilor pentru introducerea curentului electric şi întocmirea actelor necesare vânzării, i-a cerut martorului nr. de telefon al inculpatului J.. Persoana vătămată K. l-a contactat în cursul lunii mai 2014 pe inculpatul J., care i-a spus despre inculpatul I. că este un constructor serios, asigurând-o pe persoana vătămată că el personal se va ocupa supravegherea lucrărilor la construirea casei şi va face demersuri pentru introducerea utilităţilor. Deoarece persoana vătămată lucra în Italia, a convenit cu inculpatul I. să-i trimită banii necesari construirii casei prin JJJJJJJJJ., ceea ce s-a şi întâmplat, ulterior. Astfel, în baza acestei înţelegeri, persoana vătămată K. i-a mai achitat inculpatului I., în perioada mai 2014 - august 2015, în mai multe tranşe, suma totală de 12.850 euro, bani pe care i-a trimis în ţară, prin JJJJJJJJJ., fiind ridicaţi, fie de fiica sa, martora KKKKKKKKK., fie de către martorul LLLLLLLLL., şi înmânaţi inculpatului I. sau soţiei acestuia. Pe perioada de timp în care i-a trimis bani inculpatului I. prin JJJJJJJJJ., persoana vătămată K. a ţinut în permanenţă legătura telefonică cu inculpatul J., pe care l-a informat, periodic, despre sumele de bani trimise, iar el a asigurat-o, de fiecare dată, că edificarea casei evolua.

Conform instanţei de fond, cu ocazia audierii în cauză, persoana vătămată K. a arătat că, la un moment dat, inculpatul J. i-a solicitat să-i trimită lui personal bani, pentru a se ocupa de întocmirea actelor necesare perfectării contractului de vânzare - cumpărare în formă autentică, scop în care, i-a trimis acestuia, în primăvara anului 2015, prin JJJJJJJJJ., suma de 700 euro, iar prin intermediul fiicei sale suma de 750 euro, deoarece inculpatul J. i-a spus telefonic că îi erau necesari aceşti bani, pentru efectuarea demersurilor, în vederea alimentării locuinţei la reţeaua de energie electrică.

Până în luna iunie 2015, persoana vătămată K. îi dăduse inculpatului I. suma de 29.850 euro. La data de 05.06.2015, fiica persoanei vătămate, martora KKKKKKKKK., a transportat cu autoturismul verişorului său MMMMMMMMM., patru cutii din carton sigilate, în greutate totală de circa 100 kg, în care se aflau ambalate bunuri în valoare de 2.000 euro, printre care: prosoape de baie, lenjerii de pat, covoare de baie, veselă, tacâmuri pentru bucătărie, alimente, pe care le-au depozitat în instanţa de fond locuinţei, pe care inculpatul I. promisese că o va vinde mamei sale.

După ce fiica persoanei vătămate, martora KKKKKKKKK., a depozitat respectivele bunuri în instanţa de fond locuinţei, persoana vătămată K. a fost sunată de către inculpatul I., care i-a solicitat telefonic şi restul banilor, până la suma de 31.000 euro. Cu această ocazie, persoana vătămată K. i-a comunicat inculpatului I. că la ora aceea băncile erau închise şi, fiind într-o zi de vineri, a stabilit cu acesta ziua de luni pentru înmânarea restului de bani. Sâmbătă dimineaţa, fiica persoanei vătămate, martora KKKKKKKKK. a mers la casă pentru a se întâlni cu inculpatul I., care trebuia să-i înmâneze cheile de la imobil, ocazie cu care a constatat că cele patru cutii nu se mai aflau în instanţa de fond locuinţei, acestea fiind sustrase de către inculpatul I.. Gândindu-se că inculpatul I. a dus cutiile în interiorul casei, martora KKKKKKKKK. a privit prin geamuri, în interiorul locuinţei, ocazie cu care a observat în interior mai multe obiecte sanitare, care nu aparţineau mamei sale. În acel moment, martora KKKKKKKKK. i-a comunicat telefonic mamei sale cele constatate, precum şi faptul că nu putea să ia legătura cu inculpatul I., deoarece acesta nu-i răspundea la telefon. Persoana vătămată K. s-a întors de urgenţă cu avionul în ţară, în ziua următoare, care era duminică, şi s-a deplasat la casă, constatând că în interiorul acesteia erau depozitate bunurile altei persoane, iar bunurile sale nu mai erau în curte. Înainte de a pleca de la locuinţă, persoana vătămată K. a scris cu marker, pe uşa de la intrare, numărul său de telefon, pentru a fi contactată de persoana care îşi depozitase bunurile în interior, ceea ce s-a şi întâmplat. La scurt timp, persoana vătămată K. a fost contactată telefonic de fiul NNNNNNNNN., care i-a spus că părinţii săi au cumpărat această locuinţă de la inculpatul I.. În această împrejurare, persoana vătămată l-a contactat, atât telefonic, cât şi deplasându-se la domiciliul său, pe inculpatul J..

Când s-a întâlnit cu inculpatul J., persoana vătămată K. i-a adus la cunoştinţă situaţia în care se afla şi faptul că nu putea să ia legătura cu inculpatul I., deoarece acesta nu-i mai răspundea la telefon. În urma discuţiei pe care a purtat-o cu inculpatul J., în seara aceleiaşi zile de duminică, persoana vătămată K. a fost contactată telefonic şi de către inculpatul I., care a condiţionat predarea cheilor de la casă de înmânarea restului de bani, stabilind ca persoana vătămată să-i trimită aceşti bani a doua zi, prin intermediul unei persoane, cu care trebuia să se întâlnească în localitatea Podari. Fiindu-i frică să nu i se întâmple ceva, a doua zi, în data de 08.06.2015, persoana vătămată K. a mers la Postul de Poliţie Şimnicu de Sus, unde a depus o plângere penală împotriva inculpatului I., sub aspectul infracţiunii de înşelăciune. După ce a formulat această plângere şi a fost audiată de către organele de poliţie, persoana vătămată K. i-a adus la cunoştinţă inculpatul J. demersul juridic pe care l-a efectuat. Aflând acest lucru, inculpatul J. a stabilit ca persoana vătămată să meargă împreună cu inculpatul I., la data de 09.06.2015, la BNP QQQQQ., pentru a încheia un contract de împrumut cu privire la suma de bani, pe care i-o dăduse inculpatului I. pentru construirea casei. Persoana vătămată K. dându-şi seama că avocatul J. reprezenta interesele inculpatului I., a luat legătura cu avocatul OOOOOOOOO., căruia i-a adus la cunoştinţă situaţia în care se afla şi l-a rugat să o însoţească la întâlnire, în situaţia în care ar fi fost necesar să semneze vreun act. Astfel, la data de 09.06.2015, martorul OOOOOOOOO. a însoţit-o pe persoana vătămată K. în aproprierea sediului Baroului Dolj, unde inculpatul I. a venit însoţit de inculpatul J..

Cu ocazia acestei întâlniri, inculpatul I. a fost de acord să fie încheiat la sediul biroului notarului public QQQQQ., amplasat în apropiere, un înscris, în cuprinsul căruia să se ateste că primise suma de aprox. 30.000 euro de la persoana vătămată K., obligându-se ca, în termen de 6 luni, să-i construiască acesteia altă locuinţă, ori să-i restituie banii în caz contrar. Inculpatul J. a cerut actele de identitate ale inculpatului I. şi ale persoanei vătămate K., cu care a mers la biroului notarului public QQQQQ., în vederea redactării contractului de împrumut, fiind apoi chemate şi cele două părţi în incinta biroului notarial. Modelul contractului de împrumut a fost citit şi de martorul OOOOOOOOO., care i-a spus persoanei vătămate că totul era în regulă, putând să semneze acel contract.

Notarul public QQQQQ. a refuzat autentificarea contractului de împrumut, deoarece cele două părţi nu au putut să facă dovada faptului că suma de 30.000 euro a fost virată prin transfer bancar, întrucât o parte din aceşti bani au fost înmânaţi personal de către persoana vătămată, o altă parte au fost daţi de către fiica acesteia, iar o altă parte a fost transmisă inculpatului de către martorul LLLLLLLLL., care îi promise prin JJJJJJJJJ.. În această situaţie, s-a stabilit ca între cele două părţi să fie încheiat un contract de împrumut sub semnătură privată, iar inculpatul J., în calitatea sa de avocat, să ateste identitatea părţilor, conţinutul şi data acestui act. Astfel, la data de 09.06.2015, între persoana vătămată K. şi inculpatul I. a fost încheiat un contract de împrumut, pe modelul redactat la sediul biroului notarului public QQQQQ., în cuprinsul căruia s-a consemnat că persoana vătămată K. i-a împrumutat inculpatului I. suma de 30.000 euro şi că acesta se obliga să-i restituie această sumă până la data de 01.10.2015. Inculpatul J. a atestat identitatea părţilor, conţinutul acestui act şi data semnării acestuia.

Conform instanţei de fond, în realitate, la momentul încheierii acestui contract de împrumut, înţelegerea dintre cele două părţi a fost ca, în termen de aproximativ 6 luni, inculpatul I. să-i construiască persoanei vătămată K. o altă casă, iar, în cazul în care nu ar fi respectat acest termen, să-i restituie banii. Inculpatul I. a condiţionat semnarea acestui contract de împrumut de demersurile pe care persoana vătămată K. trebuia să le facă în continuare, pentru a stopa cercetările care se efectuau în dosarul penal, format în urma plângerii penale formulate împotriva sa de către persoana vătămată, aspect confirmat de martorul OOOOOOOOO. cu ocazia audierii în cauză.

Ulterior, persoana vătămată K. a prezentat contractul de împrumut organelor de poliţie, care i-au spus că încheierea acestuia nu o ajuta în nici un fel, pentru a dovedi scopul, în care dăduse suma de 29.850 euro inculpatului I.. Aflând acest lucru, persoana vătămată K. a luat din nou legătura telefonic cu inculpatul J., explicându-i situaţia. A avut loc o nouă întâlnire între persoana vătămată K. şi inculpaţii J. şi I., ocazie cu care, potrivit susţinerilor persoanei vătămate aceştia şi-au luat angajamentul ca, în termen, de aproximativ trei săptămâni, să-i cumpere alt teren, pe care, în termen de şase luni, să-i construiască casa. În acest scop, la data de 11.06.2015, a fost încheiată între inculpatul I. şi persoana vătămată K. convenţia autentificată sub nr. x/11.06.2015, de către notarul public QQQQQ., prin care inculpatul I. se obliga să-i construiască persoanei vătămate K. o casă de locuit, cu regim de înălţime P+E, în satul Albeşti, comuna Şimnicu de Sus, cu suprafaţa construită la sol de 80 mp, pe un teren, în suprafaţă de 300 mp, şi să achiziţioneze terenul, pe care trebuia să edifice construcţia, în termen de o lună de la data semnării convenţiei, iar, în termen de 6 luni, de la data cumpărării terenului, să finalizeze construcţia. Preţul terenului şi al construcţiei a fost stabilit prin convenţie la suma de 30.000 euro.

La biroul notarial, inculpatul J. i-a sugerat persoanei vătămate să meargă la postul de poliţie, unde a depus plângerea, pentru a o retrage, ca urmare a faptului că a ajuns la o înţelegere cu inculpatul I.. Având încredere în inculpatul J., persoana vătămată K. a dat curs sugestiilor acestuia, şi, la data de 11.06.2015, însoţită de inculpatul J. s-au prezentat la Postul de Poliţie Şimnicu de Sus. Inculpatul J. i-a adus la cunoştinţă lucrătorului de poliţie PPPPPPPPP. faptul că persoana vătămată K. dorea să-şi retragă plângerea penală introdusă împotriva inculpatului I. sub aspectul infracţiunii de înşelăciune. Cu această ocazie i s-a solicitat inculpatului J. să prezinte împuternicirea avocaţială, pentru a i se permite să-i asigure asistenţă juridică persoanei vătămate K. în cadrul dosarului penal nr. x/2015, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova. Deoarece inculpatul J. a susţinut că nu avea asupra sa împuternicirile avocaţiale pentru a depune la dosar o împuternicire, prin care să facă dovada faptului că a fost mandatat de persoana vătămată să-i acorde asistenţă juridică, în cadrul dosarului penal, care a fost înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova sub nr. x/2015, nu i s-a permis să participe la audierea persoanei vătămate.

Conform indicaţiilor care i-au fost date anterior de către inculpatul J., persoana vătămată K. a dat o declaraţie la Postul de Poliţie Şimnicul de Sus, la data de 11.06.2015, în cuprinsul căreia a arătat că îşi retrăgea plângerea introdusă împotriva inculpatului I. şi că nu mai dorea să se efectueze cercetări în acest sens, deoarece, la data de 11.06.2015, a încheiat cu acesta o convenţie la biroul notarului public QQQQQ., pe care a depus-o, în copie, la dosarul cauzei. Această declaraţie dată de persoana vătămată K., în ziua de 11.06.2015, în cadrul dosarului penal nr. x/2015, nu a produs nici un efect juridic, în privinţa cercetărilor penale care s-au efectuat în continuare în această cauză deoarece, în cazul infracţiunii de înşelăciune, numai împăcare părţilor înlătură răspunderea penală, iar nu şi retragerea plângerii, având în vedere că, în cazul acestei infracţiuni, urmărirea penală se efectuează din oficiu, iar nu la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Pentru a supraveghea demersurile juridice pe care persoana vătămată le-ar fi făcut în continuare, la data de 12.06.2015, a fost încheiat între Cabinetul de Avocat J. şi persoana vătămată K., contractul de asistenţă juridică nr. 12.05.2015, având ca obiect asistenţă juridică şi reprezentare, perfectare contract vânzare - cumpărare teren şi construcţie, ridicare autorizaţie construcţie şi recepţie casă". Ulterior, inculpatul I. nu a construit şi nu a vândut nici un imobil persoanei vătămate K., pricinuindu-i, cu complicitatea inculpatului J., o pagubă în sumă de 29.850 euro. Constatând că a fost înşelată, şi că inculpaţii J. şi I. nu aveau nici o intenţie de a-i construi o altă casă în schimbul banilor primiţi, persoana vătămată K. a apelat la serviciile unui alt avocat, pe nume QQQQQQQQQ., care a formulat o nouă plângere penală, de această dată şi împotriva inculpatului J.. Ulterior, inculpatul J., tot în interesul inculpatului I., pentru a stopa demersurile juridice ale persoanei vătămată K., i-a sugerat acesteia să participe la încheierea unui acord de mediere şi a încercat să o convingă că el nu poate avea decât calitatea de martor într-un eventual proces, relatându-i, totodată, că inculpatul I. ar mai fi deţinut în proprietate un teren în cartierul Brestei, aspect neadevărat, pe care ar fi putut să-l vândă, urmând să-i înmâneze preţul obţinut din vânzarea acestuia, sau că inculpatul I. putea să-i construiască o casă pe un teren aflat în instanţa de fond sa, pe o suprafaţă de 300 mp, pe care i-ar fi oferit-o spre vânzare, aspecte care reies din convorbirea telefonică purtată la data de 17.08.2015, între persoana vătămată K. şi inculpatul J.. Instanţa de fond, reţine că, relevantă este şi convorbirea telefonică purtată la data de 18.08.2015, între inculpaţii J. şi I., din care reiese că nu exista nici o intenţie din partea inculpatului I. de a-i restitui vreun ban persoanei vătămate K. sau de a-i construi vreo altă casă.

După ce, la data de 17.08.2018, persoana vătămată K. a dat o declaraţie în faţa organelor de poliţie, prin care a arătat că îşi menţinea în totalitate plângerile penale introduse împotriva inculpaţilor I., J. şi EEEEEEE., apreciind că a existat o înţelegere prealabilă între aceştia, pentru a o înşela, atât cu privire la vânzarea apartamentului, cât şi cu privire la construirea casei, a doua zi, fiind sugestionată de inculpatul a J., în urma convorbirii telefonice pe care a purtat-o cu acesta, în seara zilei de 17.08.2015, a participat la încheierea unui acord de mediere, cu inculpatul I., neînţelegând care erau efectele încheierii acestui acord, aspect care reiese din faptul că, la data de 24.10.2017, cu ocazia audierii în cauză, aceasta arată că îşi menţine plângerea pe care am formulat-o împotriva inculpaţilor I. şi a inculpatului J..

Conform instanţei de fond, relevantă în acest sens este şi convorbirea telefonică, purtată la data de 19.08.2015, între persoana vătămată K. şi inculpatul J., din care reiese că persoana vătămată nu a înţeles care au fost efectele semnării acordului de mediere: "K.: Eu am semnat să-mi dea banii. J.: Bravo! Cum ai semnat să-ţi dea banii? K.: Deci, i-am spus să-mi dea, a zis că-mi dă 9.000 de euro…x Alin J.: Mă, nu, ascultă-mă, nu mă interesează ce ţi-a spus el. Ce ai semnat tu, negru pe alb? Ce ai scris în memoriul acela? K.: Deci asta a fost o mediere. J.: Bravo! Şi ce ai scris în ea, ce? Deci, cu gura ta, citeşte-mi din ea, ce pot să spun mai mult de-atâta? Citeşte-mi din ea! K.: Eu nu o am la mine în momentul acesta."În aceste împrejurări, se poate constat că acordul de mediere încheiat la data de 18.08.2015, între persoana vătămată K. şi inculpatul I. nu poate avea efectul unei cauze care să împiedice continuarea urmăririi penale faţă de inculpat.

Instanţa de fond a reţinut că, în concluzie, din documentele aflate la dosarul cauzei, rezultă că inculpatul I. a primit de la persoana vătămată K., în perioada decembrie 2013 - august 2015, în urma inducerii în eroare a acesteia, cu complicitatea inculpatului J., suma totală de 29.850 euro, pentru o casă de locuit cu regim de înălţime P+E, cu terenul aferent, situat în satul Albeşti, comuna Şimnicu de Sus, iar, ulterior, după primirea banilor, casa a fost vândută de inculpatul I. soţilor M. şi N., pricinuindu-i o pagubă persoanei vătămate K., în sumă de 29.850 euro

19. La începutul anului 2015, martorul RRRRRRRRR. a luat hotărârea de a cumpăra o casă, scop în care le-am propus părinţilor săi, persoanele vătămate M. şi N., să-i vândă apartamentul lor, pentru ca acesta să poată accesa un credit imobiliar, pe care să-l garanteze cu apartamentul cumpărat, iar, cu banii astfel obţinuţi, părinţii săi să cumpere o casă. După ce martorul RRRRRRRRR. a obţinut banii, în urma accesării creditului imobiliar, a vizionat mai multe site-uri, observând pe site-ul LLLLLLL. un anunţ imobiliar, în cuprinsul căruia se menţiona că se vindea o casă amplasată pe raza comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, cu suma de aproximativ 32.000 euro. Martorul RRRRRRRRR. a sunat la numărul de telefon menţionat în cuprinsul anunţului şi a vorbit cu agentul imobiliar EEEEEEE., din cadrul S.C. BBBBBBBBB. S.R.L. - SSSSSSSSS., care a fost de acord să-l însoţească în satul Albeşti, pentru a vedea respectiva locuinţă. Martorul RRRRRRRRR. s-a deplasat împreună cu EEEEEEE. în satul Albeşti, unde a vizionat casa, stabilind cu agentul imobiliar ca, în zilele următoare, să se întâlnească cu constructorul, în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare. Astfel, în ziua de 04.03.2015, persoanele vătămate M. şi N. împreună cu fiul lor RRRRRRRRR. s-au deplasat la SSSSSSSSS., unde s-au întâlnit cu inculpatul I., care a fost prezentat de către EEEEEEE. ca fiind un constructor serios, calificat în domeniul construcţiilor şi cu mare experienţă, care a construit zeci de case pe raza satului Albeşti. Cu această ocazie, martorul RRRRRRRRR. a negociat preţul de cumpărare al imobilului, constând în casă şi teren. cu inculpatul I., stabilind un preţ de 29.000 euro. În acest sens, la data de 04.03.2015, a fost încheiat între inculpatul I., în calitate de promitent-vânzător, şi persoanele vătămate M. şi N., în calitate de promitenţi - cumpărători, antecontractul de vânzare-cumpărare nr. x/04.03.2015, care a avut ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv, de a cumpăra, o casă situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T118, P 50/1, lot II, şi suprafaţa de teren aferentă acesteia, de 255 mp teren, cu preţul de 29.000 euro. Din preţul de vânzare al acestui imobil s-a plătit de către promitenţii - cumpărători, la data încheierii antecontractului de vânzare - cumpărare, un avans, în sumă de 15.000 euro, restul sumei urmând să fie plătit până la data de 04.05.2015, stabilită pentru perfectarea actelor notariale. Ulterior, EEEEEEE. l-a contactat periodic pe martorul RRRRRRRRR., solicitându-i alte sume de bani pentru inculpatul I.. De fiecare dată când au înmânat bani inculpatului I., persoanele vătămate M. şi N. s-au prezentat împreună cu fiul lor la sediul SSSSSSSSS. unde, despre înmânarea acestor sume de bani, s-au făcut menţiuni la finalul antecontractului de vânzare-cumpărare, semnate atât de inculpat, cât şi de persoanele vătămate.

Diferenţa de 14.000 de euro a fost achitată de persoanele vătămate astfel: la data de 16.03.2015 suma de 25.000 RON, echivalentul a 5.682 euro, la data de 02.04.2015 suma de 20.000 RON, echivalentul a 4.546 euro, la data de 20.04.2015 suma de 5.000 RON, echivalentul a 1.136 euro, la data de 09.05.2015 suma de 5.000 RON, echivalentul a 1.136 euro, la data de 17.06.2015 suma de 6.500 RON, echivalentul a 1.500 euro. La data plăţii ultimei tranşe de bani, între inculpatul I., în calitate de vânzător, şi persoanele vătămate M. şi N., în calitate de cumpărători, a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr. x/17.06.2015, de către notarul public QQQQQ., în cuprinsul căruia s-a menţionat că inculpatul I. vindea soţilor M. şi N. imobilul situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T 118, P 50/1, lot II, judeţul Dolj, compus din teren intravilan în suprafaţă de 255 mp din actele de proprietate şi 250 mp din măsurători, având număr cadastral x, cu preţul de 6.500 RON, despre care s-a arătat că a fost plătit până la data autentificării actului. Cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare, martorul RRRRRRRRR. a întrebat pe notarul public de ce în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare nu a fost trecută şi locuinţa, ocazie cu care aceasta i-a adus la cunoştinţă că nu i-au fost puse la dispoziţie acte cu privire la locuinţă.

După ce a primit integral preţul de 29.000 euro, inculpatul I. a sistat lucrările la locuinţă, în sensul că nu a construit camera centralei, nu a branşat această locuinţa la reţeaua de energie electrică şi nu a obţinut autorizaţia de construire şi celelalte documente, referitoare la locuinţă, necesare încheierii contractului de vânzare - cumpărare cu privire la aceasta, pricinuindu-le o pagubă persoanelor vătămate, în sumă de 20.000 RON. Ulterior persoanele vătămate au constatat că această casă a fost construită fără a avea proiect şi fără autorizaţie de construire. Înainte de încheierea contractului de vânzare - cumpărare, martorul RRRRRRRRR. a purtat o discuţie telefonică cu persoana vătămată K., de la care a aflat că i-a dat inculpatului I. un avans, de aproximativ 20.000 euro, pentru a-i vinde locuinţa, care apoi a fost cumpărată de părinţii săi M. şi N., iar alte sume de bani le-a trimis inculpatului prin JJJJJJJJJ., apoi a adus bunuri în instanţa de fond respectivei locuinţe. În cursul acestei discuţii, martorul RRRRRRRRR. i-a adus la cunoştinţă persoanei vătămate că, la momentul când s-a dus la locuinţă, nu a observat vreun bun în curte sau în casă.

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate N., la un moment dat a fost contactată de către inculpatul J., care a încunoştinţat-o că inculpatul I. ar fi falimentar, nu ar mai locui în Albeşti şi i-a solicitat suma de 3.000 de RON, pentru a-i obţine proiectul şi autorizaţia de construire pentru locuinţă, însă persoana vătămată a refuzat oferta inculpatului. Martorul RRRRRRRRR. i-a ajutat apoi pe părinţii săi M. şi N. să construiască camera centralei, să branşeze locuinţa la reţeaua de energie electrică şi să facă demersurile pentru obţinerea documentaţiei, privind construirea casei şi a autorizaţiei de construire, fiind cheltuită în acest scop suma de 20.000 RON. La data de 10.09.2015, persoanele vătămate M. şi N. au obţinut, pe numele lor, autorizaţia de construire nr. x/10.09.2015, eliberată de Primăria comunei Şimnicu de Sus, pentru locuinţa care le-a fost edificată de către inculpatul I..

Conform instanţei de fond, în concluzie, la data de 04.03.2015, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare, prin intermediul S.C. BBBBBBBBB. S.R.L. - SSSSSSSSS., şi pe parcursul executării acestuia, inculpatul I., le-a indus în eroare pe persoanele vătămate M. şi N., prezentându-le ca adevărat faptul că le va construi şi preda o casă la cheie, şi le-a determinat, în acest mod, pe persoanele vătămate M. şi N. să-i achite, până la data de 17.06.2009, suma totală de 29.000 euro, iar, după primirea banilor, acesta a sistat lucrările la casă, în sensul că nu a construit camera centralei, nu a branşat locuinţa la curent şi nu a obţinut autorizaţia de construire şi celelalte documente, referitoare la locuinţă, necesare încheierii contractului de vânzare - cumpărare cu privire la aceasta, pricinuindu-le o pagubă persoanelor vătămate, în sumă de 20.000 RON. Această tranzacţie reală a fost ascunsă de inculpatul I. prin întocmirea unui contractului de vânzare - cumpărare numai cu privire la teren, pentru suma de 6.500 de RON.

Cumpărătorii M. şi N. au dobândit de la inculpatul I. o construcţie nouă şi un teren, pentru care au plătit efectiv suma de 128.313 RON, echivalentul a 29.000 euro, din care 103.478 RON venit impozabil şi 24.835 RON TVA.

În perioada respectivă, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Venitul impozabil cu ocazia încheierii acestei tranzacţii imobiliare a fost de 103.478 RON (128.313 RON - 24.835 RON TVA). Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul I. a fost de 2.909 RON (103.478 RON - 6.500 RON venit impozabil stabilit de notar cu ocazia autentificării sub nr. x/17.06.2015, a contractului de vânzare cumpărare = 96.978 RON venit nedeclarat x 3%).

20. La data de 27.10.2014, a fost încheiat între WWWWWWWW., în calitate de vânzătoare, şi inculpatul I., în calitate de cumpărător, contractul de vânzare-cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/27.10.2014, prin care numita WWWWWWWW. vindea inculpatului I. imobilele proprietatea sa, unul situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti T118, P50/1, lot. II, jud. Dolj, compus din terenul intravilan în suprafaţă de 250 mp, cu nr. cadastral x, şi altul situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T118, P50/1, lot. II, jud. Dolj, compus din terenul intravilan în suprafaţă de 500 mp, cu nr. cadastral x, cu preţul de 5.600 RON.

Pe acest teren inculpatul I. a construit o casă care a format obiectul tranzacţiei imobiliare încheiate cu persoana vătămată L..

Astfel, în luna aprilie 2014, persoana vătămată L. împreună cu soţul său, martorul TTTTTTTTT. au hotărât să cumpere o casă în apropierea mun. Craiova, scop în care au vizionat pe site-ul LLLLLLL. mai multe anunţuri publicitare, printre care şi un anunţ postat de Agenţia Imobiliară SC. FFFFFFF. S.R.L., în care se arăta că se construiau şi se vindeau case în zona satului Albeşti, la preţuri accesibile. Persoana vătămată L. a sunat la nr. de telefon menţionat în cuprinsul anunţului, şi a purtat o convorbire cu EEEEEEE., care s-a recomandat ca fiind agent imobiliar, stabilind să se întâlnească împreună cu aceasta, într-o duminică, pentru a viziona mai multe case, construite, atât pe raza satului Albeşti, cât şi pe raza comunei Işalniţa. La data stabilită persoana vătămată L. împreună cu soţul său TTTTTTTTT. s-au deplasat împreună cu inculpata în satul Albeşti, unde aceasta le-a arătat mai multe case, despre care le-a spus că au fost construite de către inculpatul I., pe care l-a prezentat ca fiind un constructor serios, cu care colabora de mult timp. Între timp, la faţa locului a venit şi inculpatul I., care le-a prezentat casa pe care o construise pentru cumpărătorul GGGGGGGG., stabilind cu cei doi soţi să le construiască o casă cu şapte camere, pe un teren, în suprafaţă de 500 mp, amplasat în vecinătatea imobilului cumpărat de GGGGGGGG.. Astfel, la data de 07.05.2014, a fost încheiat la sediul S.C. FFFFFFF. S.R.L., între inculpatul I., în calitate de promitent - vânzător, şi persoana vătămată L., în calitate de promitent-cumpărător, antecontractul de vânzare - cumpărare, care a avut ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv, de a cumpăra, o casă cu şapte camere situată pe raza comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, LOT x A, LOT x, şi suprafaţa de 500 mp teren, despre care s-a făcut menţiunea că se aflau în proprietatea promitentului - vânzător. Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 32.000 de euro, din care, la data încheierii antecontractului de vânzare - cumpărare, s-a plătit un avans în sumă de 1.150 de euro, restul sumei urmând să fie plătit până la data de 01.08.2014, stabilită pentru perfectarea actului notarial.

După ce inculpatul I. a început construirea casei, la scurt timp, i-a solicitat persoanei vătămate L. o mare parte din banii stabiliţi cu titlu de preţ, motivând că îi erau necesari pentru cumpărarea materialelor de construcţie. La data de 14.07.2014, persoana vătămată L. a achitat inculpatului I. şi diferenţa până la suma de 27.000 de euro, urmând ca suma de 5.000 de euro să fie plătită la încheierea actelor notariale, aspect menţionat în cuprinsul anexei întocmite la antecontractul de vânzare - cumpărare. La sfârşitul lunii iulie - începutul lunii august 2014, persoana vătămată L. a constatat că inculpatul nu respectase indicaţiile sale la construirea casei, aspect faţă de care i-a solicitat acestuia să-i prezinte proiectul casei, însă inculpatul a refuzat. După această discuţie, inculpatul I. a sistat lucrările la casă. În aceste împrejurări, persoana vătămată L. s-a întâlnit în cursul lunii august 2014, la sediul Agenţiei Imobiliare SC. FFFFFFF. S.R.L. cu inculpatul J., avocat în cadrul Baroului Dolj, care s-a prezentat ca fiind partenerul de afaceri al inculpatului I. şi a asigurat-o pe persoana vătămată că locuinţa îi va fi finalizată, iar el personal se va ocupa de perfectarea actelor. În toamna anului 2014, persoana vătămată L. împreună cu soţul său TTTTTTTTT. au depozitat în două dintre camerele locuinţei, care nu era finalizată, mobilă, haine şi aparate electrocasnice, precum: frigider, maşină de spălat, aragaz, care ulterior s-au deteriorat, din cauza apei provenind de la ploi şi zăpezi, care a curs peste aceste bunuri prin şapa armată turnată în strat subţire, în locul plăcii din beton, care ar fi trebuit să constituie tavanul casei. La data de 04.01.2015, persoana vătămată L. a mers la locuinţă pentru a duce anumite obiecte, ocazie cu care a constatat că una dintre uşi era spartă. Faţă de cele constatate, persoana vătămată L. a formulat o plângere penală pe care a depus-o la Postul de Poliţie Şimnicu de Sus.

În urma formulării acestei plângeri, persoana vătămată L. a fost contactată de inculpatul J., care a rugat-o să-şi retragă plângerea formulată, împrejurare în care persoana vătămată a condiţionat retragerea plângerii de încheierea actelor de vânzare - cumpărare şi finalizarea lucrărilor la locuinţă. La data de 18.01.2015, persoana vătămată L. a fost contactată telefonic din nou, de către inculpatul J., care i-a spus să se prezinte a doua zi la biroul notarului public QQQQQ., în vederea încheierii contractului de vânzare - cumpărare cu privire la teren.

Astfel, la data de 19.01.2015, a fost încheiat între inculpatul I., în calitate de vânzător, şi persoana vătămată L., în calitate de cumpărător, contractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/19.01.2015, de către notarul public QQQQQ., în cuprinsul căruia s-a menţionat că inculpatul a vândut persoanei vătămate imobilul situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti T118, P50/1, lot. II, jud. Dolj, compus din terenul intravilan, în suprafaţă de 500 mp, identificat cu numărul cadastral x, cu preţul de 4.000 RON, care ar fi fost plătit la data autentificării actului. Deoarece construcţia nu era finalizată, la data de 21.01.2015, a fost încheiat între inculpatul I., în calitate de prestator, şi persoana vătămată L., în calitate de beneficiar, contractul de prestări servicii nr. x/21.01.2015, având ca obiect executarea unei case de locuit la roşu în sat Albeşti, comuna Şimnicu de Sus, compusă din şapte camere de locuit, nivel P+1, până la data de 30.04.2015, cu preţul de 29.000 euro, în realitate obiectul acestui contract de prestări servicii constituindu-l aceeaşi construcţie, care a făcut şi obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare.

Referitor la preţul de 29.000 euro, s-a făcut menţiunea, în cuprinsul contractului de prestări servicii, că din acesta a fost achitată suma de 27.000 euro, reprezentând contravaloare teren, conform contractului de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/19.01.2015, de către notarul public QQQQQ., urmând ca diferenţa de 2000 euro să fie achitată la data de 15.03.2015. După ce a încheiat acest din urmă contract, persoana vătămată L. şi-a retras plângerea formulată împotriva inculpatului I., sub aspectul infracţiunii de distrugere. La data de 21.01.2015, cu ocazia retragerii plângerii, persoana vătămată L. a fost însoţită la Postul de Poliţie Şimnicu de Sus de către inculpatul J., care i-a spus persoanei vătămate că o să treacă firma de construcţii de pe numele inculpatului I., pe numele soţiei sale. Ulterior, inculpatul I. nu a mai continuat lucrările pentru finalizarea construcţiei, pricinuindu-i o pagubă persoanei vătămate, constând în contravaloarea acestor lucrări neefectuate. În această împrejurare, persoana vătămată L. l-a contactat din nou pe inculpatul J., deoarece inculpatul I. nu-i mai răspundea la telefon. Inculpatul J. s-a oferit să toarne placa la casa persoanei vătămate, contra sumei de 2.000 euro, spunându-i că inculpatul I. era falimentar. De asemenea, inculpatul J., pentru suma de 500 RON, pe care a solicitat-o, atât de la persoana vătămată, cât şi de la alţi vecini cu aceasta, a făcut demersurile necesare pentru alimentarea cu energie electrică a locuinţelor, care le-au fost construite de către inculpatul I.. Prin urmare, inculpatul I. a edificat o construcţie nouă în anul 2014 (nefinalizată), pe un teren construibil situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, pe care a înstrăinat-o persoanei vătămate L., împreună cu terenul aferent, încasând de la persoana vătămată, în urma inducerii în eroare a acesteia, pentru construcţie şi terenul aferent, suma de 27.000 euro, ulterior nemaiprocedând la finalizarea construcţiei şi producându-i o pagubă persoanei vătămate, pe care aceasta a apreciat-o la suma de 20.000 euro, reprezentând contravaloarea lucrărilor neefectuate.

Tranzacţia reală a fost disimulată prin întocmirea unui act autentic de vânzare numai cu privire la teren, în anul 2015, pentru suma de 4.000 de RON. Cumpărătoarea L. a dobândit de la inculpatul I. o construcţie nouă (casă de locuit nefinalizată) şi un teren, pentru care a plătit efectiv suma de 119.339 RON, echivalentul a 27.000 euro, din care 96.241 RON venit impozabil şi 23.098 TVA. În perioada respectivă, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Venitul impozabil cu ocazia încheierii acestei tranzacţii imobiliare a fost de 96.241 RON (119.339 RON - 23.098 TVA). Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul I. a fost de 2.767 RON (96.241 RON - 4.000 le venit impozabil stabilit de notar cu ocazia autentificării sub nr. x/17.06.2015, a contractului de vânzare cumpărare = 92.241 RON venit nedeclarat x 3%).

21. La începutul lunii mai 2015, prin intermediul cumnatului său RRRRRRRRR., persoana vătămată T. l-a cunoscut pe inculpatul I., care îi construia cumnatului său o casă pe raza comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, aflând despre acesta că se ocupă de construirea de case la comandă. Inculpatul I. i-a prezentat persoanei vătămate T. mai multe locuinţe pe raza satului Albeşti, construite de acesta, şi mai multe suprafeţe de teren, despre care i-a spus că-i aparţin, rugându-l să-şi aleagă o suprafaţă de teren, unde dorea să-i fie construită locuinţa. Cu această ocazie inculpatul I. s-a oferit să-i construiască persoanei vătămate o casă la cheie cu suma de 25.000 euro, care includea şi contravaloarea terenului aferent, de 400 mp, însă persoana vătămată, nedispunând de această sumă, a ales o suprafaţă de teren şi a convenit cu inculpatul să-i construiască o casă la roşu, cu amprenta la sol de aproximativ 100 mp plus suprafaţa de teren, în schimbul a 17.000 de euro.

La data de 25.05.2015, a fost încheiat între inculpatul I., în calitate de promitent - vânzător, şi persoana vătămată T., în calitate de promitent - cumpărător, un antecontract de vânzare - cumpărare într-o locaţie de pe str. x, din mun. Craiova, despre care persoanei vătămate i s-a spus că ar fi sediul agenţiei imobiliare S.C. E. S.R.L., antecontract care a avut ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv, de a cumpăra, o casă cu trei camere situată în comuna Şimnicu de Sus, sat Albeşti, cu numărul cadastral x, şi o suprafaţă de 400 mp teren, despre care s-a făcut menţiunea că se aflau în proprietatea promitentului - vânzător. Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 17.000 euro, din care, la data încheierii antecontractului, s-a plătit un avans, în sumă de 9.100 euro, restul sumei urmând să fie plătit până la data de 10.07.2015, stabilită pentru perfectarea actelor notariale.

În realitate, S.C. E. S.R.L., societate înfiinţată în anul 2011, a avut sediul social în mun. Craiova, pe strada x nr. 99, iar obiectul principal de activitate al acestei firme l-a constituit activitatea de baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, cod CAEN 5630. Această societate a declarat la Oficiul Registrului Comerţului un punct de lucru situat în mun. Craiova, strada x nr. 52, locaţie unde şi-a desfăşurat activitatea de alimentaţie publică-bar. Începând cu data de 23.11.2015, S.C. E. S.R.L. a figurat cu încă un punct de lucru declarat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, situat în Craiova, str. x nr. 1bis, având cod CAEN 5630- baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor. După aproximativ 2-3 săptămâni, persoana vătămată T. a observat că, pe suprafaţa de teren, pe care stabilise cu inculpatul I. să-i construiască locuinţa, nu se întâmpla nimic, motiv pentru care l-a contactat telefonic pe acesta, însă, de fiecare dată, inculpatul găsea diferite scuze, spunând că vecinul său este avocatul său J., care se ocupă de actele cu privire la teren şi casă, a căror perfectare mai durează câteva zile.

Potrivit susţinerilor persoanei vătămate, într-una dintre zile, inculpatul I. l-a sunat în prezenţa sa pe inculpatul J., pe care l-a întrebat în ce stadiu se aflau actele cu privire la teren şi casă, acesta comunicându-i că urmează să se întâlnească peste două zile la notar, pentru perfectarea actelor pe suprafaţa de teren, însă, după două zile, inculpatul I. nu i-a mai răspuns persoanei vătămate la telefon.

După o săptămână, inculpatul I. i-a răspuns persoanei vătămate T. la telefon, spunându-i că nu mai poate să-i construiască casa pe suprafaţa de teren stabilită în antecontract, pentru că proprietarul terenului i-a solicitat o sumă mai mare de bani, decât cea stabilită iniţial, deşi, la momentul încheierii antecontractului, inculpatul îi spusese persoanei vătămate că terenul se afla în proprietatea sa. Persoana vătămată T. a fost dispusă să plătească diferenţa de bani pe teren, însă inculpatul I. a refuzat oferta acesteia, spunând că-i va construi locuinţa pe alt teren. Cu această ocazie, persoana vătămată T. şi-a dat seama că a fost înşelată, deoarece, iniţial, inculpatul îi prezentase ca fiind adevărat faptul că era proprietar al terenului, pe care urma să-i construiască casa, deşi, în realitate, terenul nu se afla în proprietatea sa, însă, pentru a nu pierde cei 9.000 de euro, nu a depus plângere la acel moment. Ulterior, persoana vătămată T. nu l-a mai găsit pe inculpatul I. pe raza satului Albeşti, fapt care a determinat-o să-l contacteze pe inculpatul J., despre care ştia de la persoanele, cărora inculpatul I. le construise case, că cei doi se ocupă de construirea şi vânzarea de case pe raza satului Albeşti, inculpatul I. fiind cel care le construia casele, iar avocatul J. cel care se ocupa de perfectarea actelor. Inculpatul J. nu i-a dat informaţii persoanei vătămate despre inculpatul I..

Persoana vătămată T., aflând de la vecini că suprafaţa de teren, pe care inculpatul I. se angajase să-i construiască casa, aparţinea numitei UUUUUUUUU., a luat legătura cu fiul acesteia, numitul VVVVVVVVV.. Din discuţia purtată cu martorul VVVVVVVVV., persoana vătămată T. a aflat că, după ce inculpatul J. i-a înmânat acestuia un avans, în sumă de 12.400 RON, pentru cumpărarea respectivei suprafeţe de teren, la un interval de 2 - 3 săptămâni, acesta l-a contactat telefonic, spunându-i că persoana, care voia să cumpere respectiva parcelă de teren, a avut un accident în Italia, în urma căruia a decedat, şi a solicitat să-i fie înapoiat avansul plătit, care i-a fost restituit. Fiind audiat în cauză, martorul VVVVVVVVV. a arătat că, în cursul lunii mai 2015, a venit la domiciliul său inculpatul J., care i-a spus că vrea să cumpere pentru un client, care lucrează în Italia, parcela de teren cu nr. 7, aflată în proprietatea mamei sale UUUUUUUUU.. Cu această ocazie, martorul VVVVVVVVV. i-a comunicat inculpatului că respectiva parcelă de teren a fost vândută şi i-a oferit spre vânzare parcela nr. 8, pentru care a primit de la inculpatul J. un avans în sumă de 12.400 RON, interzicându-i acestuia să înceapă construirea vreunui imobil pe respectiva suprafaţă de teren, până la momentul perfectării actelor de vânzare – cumpărare. După aproximativ două - trei săptămâni, martorul VVVVVVVVV. a fost contactat telefonic de către avocatul J., care i-a adus la cunoştinţă faptul că persoana, care a dorit să cumpere parcela de teren nr. 8, pentru care i-a fost achitat avansul, în sumă de 12.400 RON, a avut un accident în Italia, în urma căruia a decedat, solicitându-i martorului să-i înapoieze avansul primit. În seara aceleiaşi zile, martorul a mers la locuinţa inculpatului J. şi i-a înapoiat suma primită cu titlu de avans, în cuantum de 12.400 RON. Ulterior, martorul VVVVVVVVV. a aflat de la persoana vătămată T. că aceasta era persoana, care a dorit să cumpere suprafaţa de teren, pentru care inculpatul J. îi dăduse avansul, şi că inculpatul o indusese în eroare, pentru a-i restitui avansul. Cu această ocazie persoana vătămată T. a convenit cu martorul VVVVVVVVV., care era fiul proprietarului respectivului teren, pe nume UUUUUUUUU., să cumpere această suprafaţă de teren.

Astfel, în luna august 2015, persoana vătămată T. a încheiat un contract de vânzare - cumpărare cu numita UUUUUUUUU., care a fost autentificat sub nr. x/06.08.2015, de către notarul public EEEE., prin care numita UUUUUUUUU., reprezentată de fiica sa, mandatara WWWWWWWWW., i-a vândut persoanei vătămate T. un teren în suprafaţă de 400 mp, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Tarlaua 114, parcela x, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, şi cotele indivize din aleile de acces. În cuprinsul acestui contract de vânzare cumpărare s-a menţionat, conform declaraţiilor necorespunzătoare adevărului, date de persoana vătămată T. şi numita WWWWWWWWW., că preţul de vânzare a fost de 5.000 RON. În realitate, potrivit susţinerilor persoanei vătămate T., făcute cu ocazia audierii la data de 11.09.2015, preţul pe care aceasta l-a achitat, în realitate, numitei WWWWWWWWW., mandatara vânzătoarei UUUUUUUUU., pentru cumpărarea imobilului, care a făcut obiectul contractului de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr. x/06.08.2015, de către notarul public EEEE., a fost de 35.000 RON. În urma încheierii acestui contract de vânzare cumpărare a existat o diferenţă de venit nedeclarată de 30.000 RON, pentru care vânzătoarea UUUUUUUUU. ar fi trebuit să plătească un impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal, în sumă de 600 RON (30.000 x 2%), conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală.

În concluzie, inculpatul I. a primit de la persoana vătămată T., în urma inducerii în eroare a acesteia, suma de 9.100 euro, în baza unui antecontract de vânzare - cumpărare, pentru o casă de locuit ce urma să o construiască în satul Albeşti, comuna Şimnicu de Sus, şi o suprafaţă de 400 mp teren, fără ca ulterior să dobândească proprietatea acestui teren şi să edifice vreo construcţie pe acesta, însă nici nu a restituit suma de bani primită de la persoana vătămată T., pricinuindu-i o pagubă persoanei vătămate, împreună cu inculpatul J., care l-a indus în eroare pe martorul VVVVVVVVV., pentru a-i restitui avansul plătit pentru achiziţionarea terenului, în sumă de 12.400 RON.

22. La sfârşitul lunii aprilie 2015, având intenţia de a-şi cumpăra o casă în comuna Şimnicu de Sus, persoana vătămată U. a consultat site-ul LLLLLLL., unde a găsit un anunţ vând case la cheie în comuna Şimnicu de Sus, iar persoană de contact era EEEEEEE.. Persoana vătămată U. a sunat la nr. de telefon menţionat în anunţ, luând legătura cu EEEEEEE., care s-a recomandat ca fiind agent imobiliar, şi stabilind cu aceasta să se întâlnească în comuna Şimnicu de Sus pentru a-i fi prezentate case oferite spre vânzare. În cursul aceleaşi zile persoana vătămată s-a întâlnit cu EEEEEEE. care i-a spus că se află în colaborare cu un dezvoltator imobiliar, care construieşte case în comuna Şimnicu de Sus, prezentându-i mai multe case construite de acesta, precum şi terenuri pe care acesta urma să construiască case. Persoana vătămată U. a fost de acord să-i fie construită o casă pe un teren situat pe raza satului Dudoviceşti, cu privire la care i s-a spus că îi aparţinea inculpatului inculpatul I.. Ulterior, persoana vătămată U. a mers împreună cu inculpatul I. la respectivul teren, unde acesta i-a dat mai multe detalii tehnice şi i-a spus că avea o echipă de muncitori, cu care a construit mai multe case pe raza satului Albeşti. Astfel, la data de 12.05.2015, a fost încheiat între inculpatul I., în calitate de promitent - vânzător, şi persoana vătămată U. în calitate de promitent - cumpărător, un antecontract de vânzare - cumpărare într-o locaţie de la parterul unui bloc situat pe str. x, din mun. Craiova, despre care persoanei vătămate i s-a spus că ar fi sediul E., antecontract care a avut ca obiect angajamentul părţilor de a vinde, respectiv, de a cumpăra, o casă cu cinci camere situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Dudoviceşti, şi o suprafaţă de 500 mp teren, despre care s-a făcut menţiunea că se aflau în proprietatea promitentului - vânzător. Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 33.000 euro, din care, la data încheierii antecontractului, s-a plătit inculpatului I. un avans, în sumă de 2.600 euro, restul sumei urmând să fie plătit până la data de 15.05.2016, stabilită pentru perfectarea actelor notariale, iar numitei EEEEEEE. un comision în sumă de 330 euro.

Cu ocazia încheierii antecontractului de vânzare - cumpărare, inculpatul I. a confirmat oferta prezentată de EEEEEEE., de a-i vinde persoanei vătămate terenul şi a-i construi o casă la cheie cu preţul de 33.000 euro. Fiindu-i solicitat actul pe teren, de către persoana vătămată, inculpatul I. a spus că nu-l are asupra sa, fiind depus la primărie în vederea obţinerii autorizaţiei de construire. În perioada următoare persoana vătămată a mers de nenumărate ori în satul Dudoviceşti, însă, de fiecare dată, a constatat că inculpatul I. nu a început construirea casei. Într-una din deplasările sale la teren, persoana vătămată U. a mers la magazinul amplasat în faţa terenului pentru a întreba persoanele dacă l-au văzut pe inculpatul I., ocazie cu care a aflat de la gestionara magazinului că terenul nu-i aparţinea inculpatului, fiind al ei şi al familiei sale şi că nu i-a promis niciodată inculpatului că-i va înstrăina terenul. Potrivit susţinerilor persoanei vătămate, după această discuţie l-a sunat pe inculpatul I., care a negat faptul că terenul nu i-ar aparţine. Ulterior, de fiecare dată când persoana vătămată îl suna, inculpatul I. invoca diferite probleme personale, pentru a justifica neînceperea lucrărilor la construirea casei, iar, după o anumită perioadă, nu i-a mai răspuns la telefon persoanei vătămate. Persoanei vătămate U. nu i-a fost restituit avansul plătit, în sumă de 2.600 euro, fiindu-i pricinuită o pagubă în sumă de 2.600 euro.

23. În primăvara anului 2013, având intenţia de a-şi achiziţiona o casă cu teren, persoana vătămată O. a consultat anunţurile imobiliare din ziarul local, mergând la agenţia imobiliară S.C. FFFFFFF. S.R.L., unde s-a întâlnit cu EEEEEEE.. Aceasta i-a spus persoanei vătămate că se află în colaborare cu un dezvoltator imobiliar, care construieşte şi vinde case la cheie în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, jud. Dolj, şi împreună s-au deplasat pe raza comunei Şimnicu de Sus, pentru a viziona casele ce erau oferite spre vânzare. Ajungând în satul Albeşti, pe str. x, aleea 9A, unde erau construite un nr. de cinci case, iar două erau în curs de edificare, EEEEEEE. i-a prezentat persoanei vătămate O. pe fraţii I. şi D., care coordonau o echipă de muncitori ce lucrau la edificarea celor două case. Cu această ocazie EEEEEEE. i-a prezentat pe cei doi fraţi ca fiind nişte persoane foarte serioase, cu care colabora de foarte mult timp şi care, prin intermediul agenţiei imobiliare, au vândut foarte multe imobile compuse din teren şi casă. Cei doi fraţi i-au spus persoanei vătămate că ei au construit şi vândut cele cinci case, vânzând şi una dintre cele două case, care se aflau în curs de construire, şi urmau să o finalizeze, la cheie, pe ceea de-a doua, pe care i-au oferit-o spre vânzare persoanei vătămate cu terenul aferent de 226 mp, pentru suma de 33.000 de euro.

Fiind de acord cu preţul, la data de 22.04.2013, a fost încheiat între inculpatul I., în calitate de promitent - vânzător, şi persoana vătămată O., în calitate de promitent - cumpărător, antecontractul de vânzare - cumpărare, la sediul agenţiei imobiliare S.C. FFFFFFF. S.R.L. Craiova, antecontractul de vânzare - cumpărare a avut ca obiect o casă P + E, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, lotul x, parcela xA, str. x, Aleea 9A, nr. 67 A, corpul 8, cu suprafaţa de 226 mp, din 476 mp. Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 33.000 euro, din care, la data încheierii antecontractului de vânzare - cumpărare, persoana vătămată a plătit un avans în sumă de 1.000 euro, restul sumei urmând a fi plătit în două tranşe: la data de 31.05.2013 suma de 30.000 euro, iar la data de 30.09.2013, stabilită pentru finalizarea actelor notariale, diferenţa până la 33.000 euro. Ulterior, persoana vătămată a aflat că nu exista nici un document, care să ateste existenţa fizică a casei, deşi inculpatul I. i-a prezentat, ca fiind adevărat faptul, că actele necesare perfectării contractului de vânzare - cumpărare existau, fiindu-i pricinuită o pagubă în cuantum de 1.000 euro, deoarece inculpatul I. a refuzat să-i restituie avansul plătit.

24. La data de 02.11.2015, între inculpatul I., în calitate de promitent - vânzător, şi numitul OOOOO., în calitate de promitent - cumpărător, a fost încheiat precontractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/02.11.2015, de către notarul public QQQQQ., şi a avut ca obiect terenul intravilan, în suprafaţă de 209 mp, situat în municipiul Craiova, str. x, fost T 54/1, P14, judeţul Dolj, intabulat în cartea funciară nr. x a localităţii Craiova, cota indiviză de 1/3 din terenul intravilan în suprafaţă de 142 mp, situat în municipiul Craiova, str. x, fost T 54/1, P14, judeţul Dolj, intabulat în cartea funciară nr. x a localităţii Craiova, şi suprafaţa de 8,07 mp, în indiviziune, situată în municipiul Craiova, str. x, fost T 54/1, P14, judeţul Dolj, ce reprezenta drum de acces, intabulată în cartea funciară nr. x a localităţii Craiova. Preţul de vânzare al acestor imobile fost stabilit la suma de 20.000 RON, din care, la data întocmirii actului, s-a plătit un avans în sumă de 12.000 RON, restul sumei urmând să fie plătit la data de 01.10.2016, stabilită pentru finalizarea actelor notariale.

Cu privire la impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal realizate de inculpatul I., instanţa de fond a reţinut următoarele. Impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal a fost datorat de persoanele fizice începând cu data de 04.06.2005, conform O.U.G. nr. 138/2004 (aprobată prin Legea 163/2005), care modifica Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, potrivit căreia s-a introdus CAPITOLUL VIII¹- VENITURI DIN TRANSFERUL PROPRIETĂŢILOR IMOBILIARE DIN PATRIMONIUL PERSONAL, lege aplicabilă pentru perioada care face obiectul cercetărilor în prezenta cauză. Conform prevederilor Capitolului VIII¹ din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal şi a celorlalte acte normative emise pentru aplicarea acestuia, impozitul trebuia stabilit la realizarea transferului dreptului de proprietate, indiferent de tipul sau natura actului prin care se realiza acest transfer: vânzare-cumpărare, donaţie, rentă viageră, schimb, inclusiv în cazul când transferul se realiza printr-o hotărâre judecătorească, modul de calcul fiind prevăzut de art. 77¹ din Legea nr. 571/2003. Astfel, pentru perioada 01.01.2006 - 31.12.2015, modul de calcul a fost următorul: a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv: - 3% până la valoarea de 200.000 RON inclusiv; - peste 200.000 RON, 6.000 RON + 2% calculat la valoarea ce depăşea 200.000 RON inclusiv; b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani: - 2% până la valoarea de 200.000 RON inclusiv; - peste 200.000 RON, 4.000 RON + 1% calculat la valoarea ce depăşea 200.000 RON inclusiv.

În situaţia în care transferul dreptului de proprietate se realiza prin act notarial, notarul public era obligat să calculeze şi să încaseze impozitul, înainte de autentificarea actului, sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii, urmând să-l vireze (la bugetul de stat şi bugetul local, după caz) până pe data de 25 a lunii următoare celei în care a fost reţinut. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia se realiza prin hotărâre judecătorească sau prin altă procedură, impozitul trebuia calculat şi încasat de către organul fiscal competent. Instanţele judecătoreşti care au pronunţat hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile aveau obligaţia de a comunica organului fiscal competent hotărârea şi documentaţia aferentă, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii. Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească, contribuabilul avea obligaţia de a declara venitul obţinut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului.

Inculpatul I. a realizat venituri impozabile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal în perioada anilor 2010 - 2015, din tranzacţiile încheiate cu următoarele persoane: TTTTTTT., soţii UUUUUUU. şi VVVVVVV., WWWWWWW., soţii XXXXXXX. şi YYYYYYY., AAAAAAAA., ZZZZZZZ., soţii CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., EEEEEEEE., BBBBBBBB., FFFFFFFF., GGGGGGGG., L., YYYYY., soţii M. şi N..

În perioada 2010 - 2015 s-a aflat în vigoare Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, iar veniturile obţinute de inculpatul I. nu au fost declarate, în totalitate, nici la birourile notariale, nici la organele fiscale.

Instanţa de fond a reţinut că, din documentele aflate la dosarul cauzei rezultă că un număr de 14, dintre tranzacţiile imobiliare încheiate de inculpatul I., au fost finalizate prin încheierea în formă autentică a contractelor de vânzare-cumpărare la notar, numai cu privire la terenuri, nu şi pentru construcţiile edificate pe aceste terenuri, pentru care s-au încasat sume de bani de la cumpărători. Dintre acestea, patru contracte au fost încheiate de cumpărătorii TTTTTTT., soţii UUUUUUU. şi VVVVVVV., GGGGGGGG. şi YYYYY. direct cu proprietarii terenurilor BBBBBBB., familiile KKKKKKKK. şi MMMMMMMM., WWWWWWWW., ZZZZZZZZ. şi XXXXXXXX., deşi inculpatul I. a primit inclusiv valoarea terenurilor pe care a edificat construcţiile.

În cazul tranzacţiilor derulate cu WWWWWWW., soţii XXXXXXX. şi YYYYYYY., AAAAAAAA., ZZZZZZZ., soţii CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., EEEEEEEE., BBBBBBBB., FFFFFFFF., L. şi soţii M. şi N., deşi inculpatul I. a construit şi a predat cumpărătorilor construcţii noi - case de locuit, în diferite stadii de finalizare, împreună cu terenurile aferente, contractele de vânzare - cumpărare au fost încheiate de acesta numai cu privire la terenuri (în unele situaţii menţionându-se că au fost cesionate autorizaţiile de construire, deşi construcţiile erau edificate), iar preţurile menţionate în cuprinsul acestor contracte de vânzare – cumpărare, declarate la birourile notariale, au fost mult mai mici (73.300 RON) faţă de sumele încasate, în realitate, de inculpatul I. din derularea acestor tranzacţii (1.195.077 RON).

Conform instanţei de fond, de asemenea, în cazul tranzacţiilor derulate cu TTTTTTT., soţii UUUUUUU. şi VVVVVVV., GGGGGGGG. şi YYYYY., inculpatul I. i-a determinat pe cumpărători să încheie contractele de vânzare - cumpărare cu proprietarii terenurilor - BBBBBBB., familiile KKKKKKKK. şi MMMMMMMM., WWWWWWWW., ZZZZZZZZ. şi XXXXXXXX., deşi el a primit de la cumpărători contravaloarea terenurilor pe care a edificat casele, tocmai pentru a ascunde veniturile obţinute din transferul acestor proprietăţi imobiliare, preţurile menţionate în cuprinsul acestor contracte de vânzare - cumpărare fiind mult mai mici (34.500 RON) faţă de sumele încasate, în realitate, de inculpatul I. din derularea acestor tranzacţii (431.849 RON).

Prin acest mod de operare inculpatul I. a ascuns suma totală de 1.349.546 RON, reprezentând o mare parte din veniturile realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, urmarea constând în sustragerea de la plata, de la bugetul consolidat al statului, a sumei de 40.376 RON, reprezentând impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal, conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală întocmit în cauză.

Instanţa de fond a reţinut că, pentru fiecare tranzacţie în parte situaţia a fost sintetizată în tabelul următor:

Nr. crt. Cumpărător Venituri nedeclarate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal Diferenţe impozit nedeclarat

1 WWWWWWW. 105.885 3.177

2 XXXXXXX./YYYYYYY. 89.453 2.684

3 AAAAAAAA. 109.226 3.277

4 ZZZZZZZ. 86.131 2.584

5 CCCCCCCC./DDDDDDDD. 91.159 2.735

6 EEEEEEEE. 101.520 3.046

7 BBBBBBBB. 101.085 3.033

8 FFFFFFFF. 82.660 2.480

9 GGGGGGGG. 89.936 2.698

10 L. 92.241 2.767

11 YYYYY. 71.261 2.138

12 M. şi N. 96.978 2.909

13 UUUUUUU. şi VVVVVVV. 147.011 4.410

14 TTTTTTT. 85.000 2.440

TOTAL 1.349.546 40.376

Obligaţiile fiscale ale inculpatului I. în privinţa veniturilor realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată

Din punct de vedere fiscal, operaţiunile au caracter de continuitate atunci când nu pot fi considerate operaţiuni ocazionale.

Prin urmare, nu intră în sfera de aplicare a TVA operaţiunile de vânzare a construcţiilor şi terenurilor proprietate personală, efectuate în scop personal şi doar ocazional, indiferent de valoarea acestora, aceste operaţiuni nefiind incluse în aria activităţilor economice.

Persoanele fizice care realizează operaţiuni imobiliare din vânzarea de construcţii şi terenuri, devin persoane impozabile, dacă operaţiunile realizate au caracter de continuitate.

Conform prevederilor pct. 3 alin. (4) şi alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la art. 127 din Codul fiscal, în cazul construirii de bunuri imobile de către persoanele fizice, în vederea vânzării, activitatea economică este considerată începută în momentul în care persoana fizică respectivă intenţionează să efectueze o astfel de activitate, iar intenţia persoanei respective trebuie apreciată în baza elementelor obiective, de exemplu, faptul că aceasta începe să angajeze costuri şi/sau să facă investiţii pregătitoare iniţierii activităţii economice. Activitatea economică este considerată continuă din momentul începerii sale, incluzând şi livrarea bunului sau părţilor din bunul imobil construit, chiar dacă este un singur bun imobil.

Persoanele fizice au obligaţia să solicite înregistrarea ca persoană impozabilă în scopuri de TVA, în situaţia în care realizează sau depăşesc plafonul de scutire, în termen de 10 zile, de la sfârşitul lunii în care au atins sau au depăşit acest plafon, conform art. 153 din Legea nr. 571/2003. Data atingerii sau depăşirii plafonului este considerată a fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins sau depăşit, persoana impozabilă devenind persoană înregistrată în scop de TVA începând cu prima zi a lunii următoare celei în care s-a solicitat înregistrarea. La determinarea plafonului de scutire se are în vedere volumul vânzărilor realizate într-un an fiscal, cu luarea în calcul inclusiv a primei tranzacţii. Dacă persoana fizică se înregistrează în scopuri de TVA, are toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din legislaţia referitoare la TVA, şi anume: devenind persoană impozabilă trebuie să plătească TVA la buget, dar are şi dreptul sa deducă taxa aferentă cumpărărilor de bunuri şi servicii, destinate activităţii sale economice.

Instanţa de fond a reţinut că, din situaţia de fapt reţinută în cauză reiese că inculpatul I. a desfăşurat activitate economică cu caracter de continuitate, în perioada 2010 - 2015. Conform instanţei de fond, relevante în acest sens sunt înţelegerile încheiate de inculpatul I. cu proprietarii de terenuri amplasate pe raza satului Albeşti şi în mun. Craiova, BBBBBBB., familiile x şi XXXXXXXXX., ZZZZZZZZ. şi XXXXXXXX., şi WWWWWWWW., de a-i permite să edifice locuinţe pe aceste terenuri, urmând ca din banii obţinuţi, în urma vânzării construcţiilor cu terenurile aferente, să le achite contravaloarea terenurilor, înţelegere care nu a fost respectată în toate cazurile de către inculpat. Mai mult, în vederea vânzării imobilelor, compuse din construcţiile noi cu terenurile aferente, inculpatul I. a colaborat cu agentul imobiliar EEEEEEE., din cadrul S.C. FFFFFFF. S.R.L.

Astfel, cu ocazia audierii în cauză EEEEEEE. a arătat că, pe când lucra la S.C. FFFFFFF. S.R.L. - CCCCCCC. a observat un anunţ în ziarul FFF. cu următorul enunţ "Constructor imobiliar, construiesc case la comandă în localitatea Şimnicu de Sus", anunţ în cuprinsul căruia era menţionat şi un număr de telefon. EEEEEEE. a sunat pe respectivul număr de telefon şi a vorbit cu inculpata C., care i-a spus că împreună cu fii săi, inculpaţii I. şi D., construiau case la comandă, sub preţul pieţei. Cu această ocazie, EEEEEEE. a întrebat inculpata C. dacă vrea să colaboreze cu CCCCCCC., în schimbul perceperii unui comision de către agenţie, de 1% din valoarea tranzacţiei. După ce C. şi-a dat acceptul în acest sens, EEEEEEE. a postat un anunţ pe site-ul LLLLLLL., cu privire la construirea de case la comandă, pe raza comunei Şimnicu de Sus, anunţ în cuprinsul căruia a menţionat numărul de telefon al agenţiei, iar, ulterior, s-a deplasat împreună cu clienţii la terenurile, pe care inculpaţii I. şi D. edificau casele, pe care le ofereau spre vânzare.

Instanţa de fond a reţinut că, împrejurarea că inculpatul I. a ascuns veniturile realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal reiese din faptul că, în cazul contractelor de vânzare - cumpărare încheiate la notariate, sumele de bani declarate în faţa notarilor publici (107.800 RON), au fost cu mult mai mici decât cele pe care le-a încasat în realitate (1.626.926 RON). De asemenea, în cazul tranzacţiilor derulate cu Q., HHHHHHHH., P. şi YYYYY., inculpatul I., după ce a încasat preţul imobilelor, compuse din construcţii cu terenurile aferente, de la promitenţii - cumpărători, a refuzat, sub diferite pretexte, încheierea contractelor de vânzare - cumpărare, tocmai pentru a nu declara la birourile notariale sumele de bani încasate în urma acestor tranzacţii şi pentru a nu plăti impozitele aferente tranzacţiilor respective. Totodată, în cazul tranzacţiilor încheiate cu TTTTTTT., soţii UUUUUUU. şi VVVVVVV. şi GGGGGGGG., inculpatul I. i-a determinat pe aceştia să încheie contractele de vânzare - cumpărare la notariat cu proprietarii terenurilor, pe care construise casele, deşi acesta a fost cel care a primit preţul de la cumpărători, atât pentru casă, cât şi pentru teren. Cumpărătorii TTTTTTT., soţii UUUUUUU. şi VVVVVVV. şi GGGGGGGG. au fost nevoiţi să încheie contractele de vânzare - cumpărare în condiţiile stabilite de inculpat, deoarece se aflau în situaţia de a pierde banii pe care i-au achitat inculpatului, pe timpul edificării locuinţelor.

Conform instanţei de fond, o altă dovadă a ascunderii veniturilor realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, de către inculpatul I., o reprezintă faptul că, în cuprinsul unora dintre contractele de vânzare - cumpărare încheiate de acesta numai cu privire la terenuri, a menţionat faptul că le cesiona cumpărătorilor drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţiile de construire, deşi, în realitate, casele, pentru care i se achitase integral preţul solicitat, erau edificate la momentul încheierii acestor contractelor de vânzare - cumpărare (este cazul cumpărătorilor XXXXXXX. şi YYYYYYY., ZZZZZZZ., BBBBBBBB., CCCCCCCC. şi DDDDDDDD. şi EEEEEEEE.). Mai mult, acesta a dat declaraţii necorespunzătoare adevărului, în sensul că a renunţat la antecontractele de vânzare - cumpărare încheiate la birourile notariale, în cuprinsul cărora au fost declarate sumele corecte, care au reprezentat preţurile de vânzare ale imobilelor compuse din case şi terenurile aferente, tocmai pentru a ascunde cuantumul acestor sume de bani, cu ocazia încheierii contractelor de vânzare cumpărare. De asemenea, inculpatul I., prin intermediul inculpatului J., a făcut demersuri pentru obţinerea a două autorizaţii de construire pe numele proprietarilor terenurilor KKKKKKKK. şi MMMMMMMM., autorizaţii cu privire la care s-a făcut menţiunea, în cuprinsul contractelor încheiate, că au fost cesionate de cei doi proprietari ai terenurilor, împreună cu soţiile lor, cumpărătorilor UUUUUUU. şi VVVVVVV. şi WWWWWWW..

În realitate, la momentul încheierii contractelor de vânzare - cumpărare cu cumpărătorii UUUUUUU., VVVVVVV. şi WWWWWWW., locuinţele erau edificate, iar menţiunile cu privire la cesionarea autorizaţiilor de construire, pe sume modice, care nu au fost plătite, au fost făcute tocmai pentru ca inculpatul I. să ascundă sumele de bani încasate din vânzarea locuinţelor.

Instanţa de fond a reţinut că, modalitatea de ascundere a veniturilor realizate de către inculpatul I. din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal, prin darea de declaraţii de renunţare la antecontractele de vânzare - cumpărare încheiate la birourile notariale, încheierea contractelor de vânzare - cumpărare numai cu privire la terenuri, pentru sume mici de bani, menţionarea în cuprinsul contractelor de vânzare - cumpărare că au fost cesionate autorizaţiile de construire, fie gratuit, fie pentru sume modice, de 2.000 RON, care nu au fost plătite în realitate, deşi cumpărătorii locuiau la acel moment în casele, pentru care au fost eliberate ulterior autorizaţiile de construire, a fost concepută de către inculpatul J., avocat în cadrul Baroului Dolj, care s-a ocupat de întocmirea documentelor, cu ocazia transferului acestor proprietăţi imobiliare.

Conform instanţei de fond, relevante în acest sens sunt declaraţiile martorilor: VVVVVVV., căruia inculpatul J. i-a spus că este iniţiatorul proiectului de construire a caselor şi se va ocupa de întocmirea actelor necesare vânzării locuinţelor; WWWWWWW., căreia inculpatul I. i-a spus că de întocmirea documentaţiei necesare vânzării casei, constând în proiect, autorizaţie de construire, cadastru, branşare curent, contract de vânzare - cumpărare se va ocupa asociatul său J., care este avocat; PPPPPPPP., pe care inculpatul J. a asigurat-o că vor fi finalizate documentele necesare cumpărării de către părinţii acesteia a imobilului, compus din terenul şi casa construită pe acesta de către inculpatul I., apoi avocatul J., fiind prezent la biroul notarului public QQQQQ., a dat indicaţii cu privire la clauzele contractului de vânzare - cumpărare; ZZZZZZZ., AAAAAAAA. şi FFFFFFFF., care confirmă şi ei prezenţa la notariat a inculpatului J., la momentul încheierii contractelor de vânzare - cumpărare, ale căror clauze au fost stabilite, înainte de venirea celor trei martori la biroul notarului public QQQQQ., de către inculpaţii J. şi I., BBBBBBBB., căruia inculpatul J. i-a spus că este asociat cu doi băieţi şi împreună cu aceştia se ocupă de construirea şi vânzarea de case; GGGGGGGG., căruia inculpatul I. i-a spus că este asociat cu avocatul J. la construirea şi vânzarea de case, în sensul că el se ocupă de edificarea caselor şi avocatul se ocupă de întocmirea şi obţinerea documentaţiei necesare perfectării contractelor de vânzare - cumpărare, iar, la momentul încheierii contractului de vânzare – cumpărare, inculpatul J. i-a prezentat-o pe numita WWWWWWWW., despre care i-a spus că era proprietarul terenului, pe care i se construise casa, şi va trebui să perfecteze actul de vânzare - cumpărare cu aceasta; YYYYY. căruia inculpatul I. i-a spus că era asociat cu avocatul J., la care se aflau actele necesare încheierii contractului de vânzare - cumpărare; DDDDDDDDD. care a arătat că pe lista întocmită de angajatul de la depozitul, de unde a cumpărat şi a achitat contravaloarea mai multor materiale de construcţii, care trebuiau să fie folosite de inculpatul I. la edificarea casei pentru fiul său P., respectivul angajat a făcut menţiunea "Casă avocat", VVVVVVVVV. căruia inculpatul J. i-a solicitat să-i restituie avansul pe care i-l plătise, pentru cumpărarea unui teren, sub pretextul că persoana, care dorea să cumpere terenul, ar fi decedat în Italia, în urma unui accident, aspect care nu corespundea realităţii; YYYYYYYYY. şi ZZZZZZZZZ. - muncitori la edificarea caselor care, fiind audiaţi în cauză au arătat următoarele:- inculpaţii I. şi J. erau asociaţi şi împărţeau banii obţinuţi din construirea şi vânzarea de case;- majoritatea materialelor pentru construcţii erau achiziţionate de la depozitul din satul Albeşti – S.C. AAAAAAAAAA. S.R.L., unde, de obicei, inculpatul I. trimitea muncitorii cu un bilet pe care era notat necesarul de materiale, iar angajaţii depozitului dădeau materialele fără a emite facturi, ci doar întocmeau "bonuri", pe care menţionau olograf materialele achiziţionate, preţul unitar şi suma totală, iar, la partea superioară, "Alin sau Alin avocatu", deoarece acesta era persoana care garanta pentru achitarea sumelor datorate (un nr. de 20 astfel de bonuri, pe care era aplicată ştampila S.C. AAAAAAAAAA. S.R.L., au fost găsite şi ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la data de 05.11.2015, la imobilul din mun. Craiova, str. x, în care au avut domiciliu inculpaţii A., C. şi D.);- după vânzarea fiecărei case pe care muncitorii o construiau sau, de fiecare dată, când inculpatul I. primea bani de la clienţi pentru construirea unei case, acesta îl suna pe inculpatul J. şi îi spunea să-i cheme la domiciliul său pe administratorii depozitului, pentru a împărţi banii şi a mai achita din datoriile de la depozit;- în acea perioadă inculpatul I. locuia pe raza satului Albeşti, într-o casă construită în spatele locuinţei inculpatului J., pe un teren al acestuia din urmă;- QQQQQ. care cu ocazia audierii în cauză a arătat că, în calitate de notar public, a autentificat mai multe precontracte şi contracte de vânzare-cumpărare, care au fost încheiate între promitentul - vânzător/vânzătorul I. şi alte persoane, în calitate de promitenţi -cumpărători/cumpărători, între promitenţii - vânzători/vânzătorii J. şi fraţii acestuia şi alte persoane în calitate de promitenţi – cumpărători/cumpărători, iar, cu ocazia autentificării acestor precontracte şi contracte de vânzare-cumpărare, clauzele contractuale erau stabilite, anterior, de către inculpatul J., care, de multe ori, îl însoţea pe inculpatul I. la biroul său notarial;

ale persoanelor vătămate:

- S. şi R., cărora inculpatul J. le-a spus că, pentru desfăşurarea activităţii de construire a locuinţelor, în condiţii bune, va participa la încheierea antecontractelor de vânzare - cumpărare, urmând să garanteze legalitatea actelor ce urmau să se încheie şi faptul că nu existau probleme în privinţa proprietăţii terenului, pe care se vor construi casele,

- L. căreia inculpatul J. i-a spus că este partenerul de afaceri al inculpatului I. şi a asigurat-o că locuinţa îi va fi finalizată, iar el personal se va ocupa de perfectarea actelor;

- K., pe care inculpatul J. a asigurat-o că va supraveghea lucrările la construirea casei şi va face demersuri pentru introducerea utilităţilor, solicitându-i chiar sume de bani în acest scop, apoi a sugestionat-o pe aceasta să-şi retragă plângerea formulată împotriva inculpatului I. sub aspectul infracţiunii de înşelăciune, pentru a nu fi descoperită activitatea infracţională desfăşurată de acesta;

- T., căruia inculpatul I. i-a spus că avocatul J. se ocupa de actele cu privire la casă şi teren;

şi ale numiţilor: - EEEEEEE. care a arătat, cu ocazia audierii, că de faţă, la prezentarea imobilelor către clienţii interesaţi să le cumpere, a fost şi inculpatul J., care le spunea acestora că el este avocat, colaborator al inculpatului I. şi că se va ocupa de întocmirea actelor notariale şi obţinerea autorizaţiilor de construcţie, cu privire la casele construite sau care urmau să se construiască, iar, la un moment dat, acesta a început să le spună clienţilor că urmau să încheie contractul de vânzare-cumpărare pe teren cu proprietarul acestuia, iar el se va ocupa apoi de obţinerea autorizaţiilor de construire pe numele lor, asigurându-i că, o dată deveniţi proprietari ai respectivelor suprafeţe de teren, pe care le-au fost construite casele, prin obţinerea autorizaţiilor de construire pe numele lor, deveneau proprietari şi asupra caselor,

- KKKKKKKK. şi MMMMMMMM. - pe care avocatul inculpatul J. i-a asigurat că nu va fi nici o problemă dacă vor încheia contractul de vânzare - cumpărare cu soţii VVVVVVV. şi UUUUUUU., cu privire la terenul în suprafaţă de 300 mp, pe care ei l-au vândut, în realitate, inculpatului I., şi vor cesiona autorizaţia de construire celor doi cumpărători, spunându-le că ei cedau drepturile ce rezultau din autorizaţie celor doi cumpărători, nefiind constructorii casei, aceştia, constatând, de fiecare dată, când au mers la biroul notarului public JJJJJJJ., pentru a semna acte, prin care vindeau terenuri inculpatului I., că toate actele şi contractele, pe care trebuiau să le semneze, erau deja redactate, în urma indicaţiilor date de inculpatul J.;

- convorbirea telefonică purtată la data de 14.07.2015, între inculpatul J. şi un muncitor pe nume FFFFFFFFF., care a lucrat la edificarea caselor, convorbire care intervine într-un moment în care apar neînţelegeri între inculpatul J. şi inculpatul I., pe când colaborau la edificarea casei pentru martorul BBBBBBBBBB.:

"J.: Deci, eu zic că undeva la o mie, o mie şi ceva de euro ne-am închide. FFFFFFFFF.: Da, în mare aşa, la o mie de euro, cu ce mai pune şi el, cu ce ălea. J.: Aha, bine frăţiorul meu hai… FFFFFFFFF.: Mai pune şi el omu, cum a zis "bă nu mă uit că mai iau şi eu un metru de scândură, mai iau un geam, o uşă, că iau o aia, dar să mai pună şi ei. J.: Da, frate, bine, haide, haide…deci nu, indiferent care-i treaba, eu nu vreau să te pierd pe tine. Deci eu am altă perspectivă, dar vreau să…deci nu vreau să ne certăm cu oamenii pentru…să te cerţi cu omu, dacă el vrea să te ia e ok şi putem colabora, dar asta nu înseamnă că eu nu vreau să te pierd pe tine, deci într-o perspectivă mai lungă. Vedem ce are de gând şi până la urmă, dacă e bine, ştii că îţi dai seama eu sunt agăţat, că nu-l sună pe el, mă sună pe mine depozitul (de unde achiziţionau materiale pentru construcţii).FFFFFFFFF.: Da. J.: Şi de asta nu pot să forţez nota. FFFFFFFFF.: Da. J.: Bine vorbim, ceau."

Având în vedere valoarea sumelor încasate cronologic pentru tranzacţiile încheiate cu TTTTTTT., UUUUUUU. şi VVVVVVV., WWWWWWW., XXXXXXX. şi YYYYYYY., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., BBBBBBBB., CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., EEEEEEEE., FFFFFFFF., S., R., GGGGGGGG., YYYYY., HHHHHHHH., Q., P., K., M. şi N., L., T., U., O. şi OOOOO., plafonul de scutire de taxă pe valoarea adăugată prevăzut de Legea 571/2003 a fost depăşit de către inculpatul I. în luna decembrie 2012, lună în care acesta a realizat pe cumulat, de la începutul anului, venituri în sumă de 328.790,44 RON, plafonul fiind la acea dată de 65.000 euro (220.000 RON).

În raport de cele reţinute de instanţa de fond, conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală întocmit în cauză, până la data de 10 ianuarie 2013, inculpatul I. trebuia să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, urmând ca, de la data de 01 a lunii următoare (01.02.2013) să devină persoană impozabilă, înregistrată în scopuri de TVA, dată de la care trebuia să colecteze TVA pentru livrările de terenuri şi case de locuit construite sau în curs de construire şi să-şi exercite dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată, achitată pentru achiziţiile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.

La dosarul cauzei există un număr de patru facturi fiscale emise de S.C. ART. LINE S.R.L. pe numele persoanei fizice I., reprezentând achiziţii de materiale, în valoare totală de 10.012 RON, din care bază impozabilă de 8.413,45 RON şi TVA de 1.598,55 RON, situaţia acestora fiind următoarea:

Nr. şi data factură Valoare fără TVA TVA Total valoare facturată

3599 11,03,2013 1.490,11 283,12 1.773,23

2330 11,03,2013 3.053,59 580,18 3.633,77

2344 18,04,2013 2.522,71 479,32 3.002,03

3683 18,04,2013 1.347,03 255,94 1.602,97

Total 8.413,45 1.598,55 10.012,00

În aceste condiţii, prin raportul de expertiză contabilă şi fiscală, întocmit în cauză, s-a reţinut că taxa pe valoarea adăugată, de plată bugetului de stat, era egală în cazul inculpatului I., cu diferenţa dintre taxa pe valoarea adăugată colectată (357.943 RON) şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă aferentă achiziţiilor (1.598 RON), respectiv 356.345 RON.

Dreptul de deducere, pentru suma de 1.598,55 RON, rezultă din cele patru facturi, ce au avut ca obiect materiale de construcţii achiziţionate, care sunt în concordanţă cu obiectul de activitate economică desfăşurat şi au fost achiziţionate în perioada de execuţie a construcţiilor ce au fost vândute.

Pentru fiecare an în parte baza impozabilă nedeclarată şi TVA sustrasă de la plată de către inculpatul I. a fost următoarea:

Anul

Total sume încasate

Din care: sume încasate cu TVA inclus din care:

TVA deductibilă

TVA de plată

Bază impozabilă

TVA colectată

2010 85.000

2012 328.790

2013 655.102 511.038 412.127 98.911 1.598 97.313

2014 1.071.869 1.071.869 864.411 207.459 207.459

2015 266.464 266.464 214.890 51.574 51.574

TOTAL 2.407.226 1.849.371 1.491.428 357.943 1.598 356.345

Pe cumpărători, baza impozabilă nedeclarată şi TVA colectată, de către inculpatul I., a fost următoarea:

Nr. crt Cumpărător Total în RON Din care sumă încasată cu TVA inclus Din care: bază impozabilă TVA colectată

1 EEEEEEEE. 132.085 132.085 106.520 25.565

2 M. şi N. 128.313 128.313 103.478 24.835

3 WWWWWWW. 110.885 0 0 0

4 P. 101.732 101.732 82.042 19.690

5 ZZZZZZZ. 118.121 113.615 91.625 21.990

6 K. 132.206 132.206 106.618 25.588

7 GGGGGGGG. 111.520 111.520 89.935 21.584

8 S. 103.816 103.816 83.722 20.093

9 Q. 138.500 138.500 111.694 26.806

10 FFFFFFFF. 114.898 114.898 92.660 22.238

11 OOOOO. 12.000 12.000 9.677 2.323

12 BBBBBBBB. 131.546 131.546 106.085 25.461

13 AAAAAAAA. 121.200 10.200 8.226 1.974

14 YYYYY. 88.364 88.364 71.261 17.103

15 HHHHHHHH. 137.008 137.008 110.490 26.518

16 L. 119.339 119.339 96.241 23.098

17 R. 98.551 98.551 79.477 19.074

18 O. 4.355 4.355 3.512 843

19 CCCCCCCC. şi DDDDDDDD. 119.237 119.237 96.159 23.078

20 UUUUUUU. şi VVVVVVV. 147.011 0 0 0

21 T. 40.491 40.491 32.654 7.837

22 TTTTTTT. 85.000 0 0 0

23 XXXXXXX. şi YYYYYYY. 99.453 0 0 0

24 U. 11.594 11.594 9.350 2.244

Total 2.407.226 1.849.371 1.491.428 357.943

Rezultă astfel că inculpatul I. a fost plătitor de TVA pentru veniturile realizate din livrările de terenuri şi case de locuit construite pentru cumpărătorii UUUUUUU. şi VVVVVVV., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., BBBBBBBB., CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., EEEEEEEE., FFFFFFFF., S., R., GGGGGGGG., YYYYY., HHHHHHHH., Q., P., K., M. şi N., L., T., U., O. şi OOOOO., sustrăgându-se de la plata TVA, pe care trebuia să o vireze la bugetul de stat, în sumă totală de 356.345 RON.

Cu privire la infracţiunile descrise la pct. IV.14 din dispozitivul Rechizitoriului, în fapt, infracţiunea de fals în declaraţii în formă continuată are în componenţă 16 acte materiale, situaţia de fapt cu privire la 7 acte materiale fiind expusă în cadrul tranzacţiilor nr. 3, 4, 5, 7, 8 (două acte materiale) şi respectiv al tranzacţiei nr. 9.

Instanţa de fond a constatat dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inculpat, cu privire la infracţiunile descrise la pct. IV.1. din dispozitivul Rechizitoriului, în drept, fapta săvârşită de către inculpatul I. constând în aceea că, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, de a se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, în perioada anilor 2010 - 2016, cu ocazia vânzării imobilelor, pentru care au fost încheiate contractele de vânzare - cumpărare autentificate sub nr. x/30.11.2010, nr. y/09.01.2013, nr. z/10.07.2013, nr. w/25.07.2013, nr. t/16.08.2013, nr. s/16.08.2013, nr. q/27.10.2014, nr. r/19.01.2015, nr. 391/18.03.2015, nr. 374/12.03.2015, nr. 664/20.05.2015, nr. 592/29.04.2015, nr. 784/17.06.2015 şi nr. 685/04.03.2016, către cumpărătorii TTTTTTT., VVVVVVV. şi UUUUUUU., WWWWWWW., BBBBBBBB., EEEEEEEE., CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., GGGGGGGG., L., XXXXXXX. şi YYYYYYY., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., FFFFFFFF., YYYYY., M. şi N., inculpatul I. a ascuns preţul real de vânzare al imobilelor către cumpărătorii anterior menţionaţi, sustrăgându-se de la plata impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal, în sumă totală de 40.376 RON, iar în perioada anilor 2013 - 2015, cu ocazia încheierii celor 20 de tranzacţii imobiliare cu numiţii EEEEEEEE., M. şi N., P., ZZZZZZZ., K., GGGGGGGG., S., Q., FFFFFFFF., OOOOO., BBBBBBBB., AAAAAAAA., YYYYY., HHHHHHHH., L., R., O., CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., T. şi U., inculpatul I. a ascuns preţul real al acestor tranzacţii, sustrăgându-se de la plata TVA, pe care trebuia să o vireze la bugetul de stat, în sumă totală de 356.345 RON, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a)din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen.

În consecinţă, în temeiul art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul I. la 5 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. şi art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 2 ani, care se execută conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a)şi b C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

În temeiul art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 şi art. 83 alin. (1) C. pen. anterior, a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 2 ani şi 6 luni închisoare, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, pe un termen de încercare de 4 ani şi 6 luni, sentinţa penală nr. 1111 din data de 10.04.2012, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2011.

În temeiul art. 43 alin. (1) C. pen., a adăugat pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată în prezenta cauză la pedeapsa anterioară neexecutată de 2 ani şi 6 luni, în final inculpatul I. urmând să execute pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare, cu executare în regim de detenţie.

În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen. raportat la art. 40 alin. (3) C. pen., a dedus durata a reţinerii şi arestării preventive din cauza nr. 30260/215/2010, de la 05.06.2009 la 24.06.2009.

Instanţa de fond a reţinut că, din probele administrate rezultă că în cauză există o constituire legală de parte civilă, s-au săvârşit o faptă ilicită, respectiv infracţiunea dedusă judecăţii, s-a produs un prejudiciu material cert şi actual, există legătura de cauzalitate între fapt ilicită şi prejudiciul produs, iar fapta ilicită a fost comisă cu vinovăţie, respectiv intenţie directă.

Cu privire la tranzacţia nr. 1, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, martorii BBBBBBB. şi JJJJJJJJ., înscris sub semnătură privată (preţul menţionat fiind de 85.000 RON) contractul de vânzare cumpărare nr. x/30.11.2010 (preţul menţionat fiind de 18.500 RON, deşi în realitate inculpatul a primit suma de 85.000 RON), din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 85.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul I. nu a achitat suma de 2440 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 2, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, martorul VVVVVVV., antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul x/01.10.2012 (preţul menţionat fiind de 33.000 euro), declaraţia nr. 99/09.01.2013, prin care părţile au renunţat la antecontractul menţionat, contractul de vânzare cumpărare nr. x/09.01.2013 (preţul menţionat fiind de 5.000 RON pentru teren şi 2.000 RON pentru cesiunea autorizaţiei de construire, deşi în realitate inculpatul a primit suma de 32.500 euro), din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 32.500 euro, echivalentul a 147.011 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul I. nu a achitat suma de 4410 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 3, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul x/28.12.2012 (preţul menţionat fiind de 25.000 euro), declaraţia nr. 1677/10.07.2013 prin care părţile au renunţat la antecontractul menţionat, contractul de vânzare cumpărare nr. x/10.07.2013 (preţul menţionat fiind de 5.000 RON pentru teren, deşi în realitate inculpatul a primit suma de 25.000 euro), din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 25.000 euro, echivalentul a 110.885 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul I. nu a achitat suma de 3177 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 4, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul x/09.11.2012 (preţul menţionat fiind de 22.000 euro), contractul de vânzare cumpărare nr. x/18.03.2015, (preţul menţionat fiind de 10.000 RON pentru teren, deşi în realitate inculpatul a primit suma de 25.000 euro), din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 22.000 euro, echivalentul a 99.453 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul I. nu a achitat suma de 2684 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 5, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, martorul ZZZZZZZ., contractul de vânzare cumpărare nr. x/12.03.2015 (preţul menţionat în contract fiind de 10.000 RON, deşi inculpatul primise în realitate suma de 27.000 euro, echivalentul a 118.120 RON), din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 118.120 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 21.990 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 2.584 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 6, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, martorul AAAAAAAA., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 09.01.2013 (preţul menţionat fiind de 28.000 euro), contract de vânzare cumpărare nr. x/20.05.2015 (preţul menţionat în contract fiind de 4800 RON, deşi inculpatul primise în realitate suma de 28.000 euro), din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 28.000 euro, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 1.974 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 3.277 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 7, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, martorul BBBBBBBB., contract de vânzare cumpărare nr. x/25.07.2013 (preţul menţionat în contract fiind de 7000 RON, deşi inculpatul primise în realitate suma de 30.000 euro), din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 30.000 euro, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 25.461 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 3033 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 8, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, martorul CCCCCCCC., antecontract de vânzare cumpărare nr. x/11.02.2013, (preţul menţionat în contract fiind de 27.000 euro), declaraţia nr. 1195/09.08.2013 (prin care părţile au renunţat la antecontractul de vânare cumpărare), contractul de vânzare cumpărare nr. x/16.08.2013, (preţul menţionat fiind de 5 000 RON pentru teren şi 2.000 RON pentru cesiunea autorizaţiei de construcţie, deşi în realitate inculaptul a primit suma de 27.000 euro, din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 27.000 euro, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 23.078 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 2735 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 9, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, martorul EEEEEEEE., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 12.07.2013, (preţul menţionat în contract fiind de 30.000 euro), contractul de vânzare cumpărare nr. x/16.08.2013 (preţul menţionat fiind de 5 000 RON pentru teren şi 2.000 RON pentru cesiunea autorizaţiei de construcţie, deşi în realitate inculaptul a primit suma de 30.000 euro, din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 30.000 euro, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 25.565 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 3046 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 10, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, martorul FFFFFFFF., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 07.02.2014, (preţul menţionat în contract fiind de 26.000 euro), contractul de vânzare cumpărare nr. x/29.04.2015 (preţul menţionat fiind de 10.000 RON, deşi în realitate inculaptul a primit suma de 26.000 euro, din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 26.000 euro, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 22.238 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 2480 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 11, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţia persoanei vătămate S., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 17.07.2014, (preţul menţionat în contract fiind de 23.000 euro, ulterior nemaifiind încheiat un contract de vânzare cumpărare), din mijloacele de probă rezultând că preţul încasat a fost de 23.000 euro şi 2.000 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 20.093 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată. Instanţa de fond constată că sumele de 23.000 euro şi 2.000 RON nu au fost restituite persoanei vătămate, care s-a constituit parte civilă în procesul penal, cu aceste sume.

Cu privire la tranzacţia nr. 12, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţia persoanei vătămate R., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 07.08.2014, (preţul menţionat în contract fiind de 25.000 euro, ulterior nemaifiind încheiat un contract de vânzare cumpărare), din mijloacele de probă rezultând însă că preţul încasat a fost de 25.000 euro şi 1.280 RON, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 19.074 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată. Instanţa de fond constată că sumele de 25.000 euro şi 1.280 RON nu au fost restituite persoanei vătămate, care s-a constituit parte civilă în procesul penal, cu aceste sume.

Cu privire la tranzacţia nr. 13, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, martorul GGGGGGGG., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 03.03.2014, (preţul menţionat în contract fiind de 25.000 euro), contractul de vânzare cumpărare nr. x/27.10.2014 (preţul menţionat fiind de 2.000 RON, deşi în realitate inculpatul a primit suma de 25.000 euro, din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 25.000 euro, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 21.584 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 2.698 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 14, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, martorul YYYYY., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 14.08.2014 (preţul menţionat în contract fiind de 26.000 euro), contractul de vânzare cumpărare nr. x/04.03.2016 (preţul menţionat fiind de 7.000 RON, deşi în realitate inculpatul a primit suma de 20.080 euro, din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 20.080 euro, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 17.103 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 2.138 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 15, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, martorul HHHHHHHH., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 08.10.2014 (preţul menţionat în contract fiind de 29.500 euro), contractul de vânzare cumpărare nr. x/22.04.2016 (preţul menţionat fiind de 1.500 RON, deşi în realitate inculpatul a primit suma de 31.000 euro, din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 31.000 euro, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 26.518 reprezentând taxa pe valoare adăugată.

Cu privire la tranzacţia nr. 16, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţia persoanei vătămate Q., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 17.12.2014 (preţul menţionat în contract fiind de 31.000 euro, contractul de vânzare cumpărare nr. x/22.04.2016, din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 1600 RON, deşi în realitate inculpatul a primit suma de 31.000 euro, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 26.806 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată.

Cu privire la tranzacţia nr. 17, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţia persoanei vătămate P., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 19.04.2014 (preţul menţionat în contract fiind de 31.000 euro, ulterior nemaifiind încheiat un contract de vânzare cumpărare), din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 23.000 euro, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 19.690 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată.

Cu privire la tranzacţia nr. 18, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţia persoanei vătămate K. în care a precizat că a plătit suma de 29.850 euro inculpatului I., declaraţia martorilor KKKKKKKKK. şi LLLLLLLLL., din mijloacele de probă rezultând că preţul încasat a fost de 29.850 euro, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 25.588 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată.

Cu privire la tranzacţia nr. 19, din situaţia de fapt prezentată mai sus, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţiile persoanelor vătămate M. şi N. antecontractul de vânzare cumpărare nr. x/04.03.2015 (preţul menţionat fiind de 29.000 euro), contractul de vânzare cumpărare nr. x/17.06.2015, preţul menţionat fiind de 6.500 RON), din mijloacele de probă rezultând aşadar că preţul încasat a fost de 29.000 euro, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 24.835 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 2.909 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 20, din situaţia de fapt prezentată anterior, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţiile persoanei vătămate L., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 07.05.2014 (preţul menţionat fiind de 32.000 euro), contractul de vânzare cumpărare nr. x/19.01.2015, preţul menţionat fiind de 4.000 RON), din mijloacele de probă rezultând că preţul încasat a fost de 27.000 euro, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 23.098 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 2.767 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 21, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţiile persoanei vătămate T., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 25.05.2015 (preţul menţionat fiind de 17.000 euro), nefiind încheiat ulterior contractul de vânzare cumpărare, din mijloacele de probă rezultând că preţul încasat a fost de 9.100 euro (cu titlu de avans, pe care inculpatul nu l-a restituit) putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 7.837 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată. Instanţa de fond constată că, pentru suma de 9.100 euro, persoana vătămată s-a constituit parte civilă.

Cu privire la tranzacţia nr. 22, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţiile persoanei vătămate U., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 12.05.2015 (preţul menţionat fiind de 33.000 euro), nefiind încheiat ulterior contractul de vânzare cumpărare, din mijloacele de probă rezultând că preţul încasat a fost de 2.600 euro (cu titlu de avans, pe care inculpatul nu l-a restituit) putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 2.244 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată. Instanţa de fond constată că, pentru suma de 2.600 euro, persoana vătămată U. s-a constituit parte civilă.

Cu privire la tranzacţia nr. 23, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţiile persoanei vătămate O., antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 22.04.2013 (preţul menţionat fiind de 33.000 euro), nefiind încheiat ulterior contractul de vânzare cumpărare, din mijloacele de probă rezultând că preţul încasat a fost de 1.000 euro (cu titlu de avans, pe care inculpatul nu l-a restituit) putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 843 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată.

Cu privire la tranzacţia nr. 24, din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţiile martorului OOOOO., antecontractul de vânzare cumpărare nr. x/02.11.2015 (preţul menţionat fiind de 20.000 RON), nefiind încheiat ulterior contractul de vânzare cumpărare, din mijloacele de probă rezultând că preţul încasat a fost de 12.000 RON cu titlu de avans, pe care inculpatul nu l-a restituit) putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul D. nu a achitat suma de 2.323 RON reprezentând taxa pe valoare adăugată.

Având în vedere cele ce preced, în temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ., instanţa de fond a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi obligă pe inculpaţii I. şi J., în solidar, la plata sumelor de 40.376 RON, reprezentând impozit pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, şi 356.345 RON reprezentând TVA.

În drept, cu privire la cele prezetate la punctul IV.2. din dispozitivul Rechizitoriului, cu privire la inculpatul I., instanţa de fond a constatat următoarele:

În actul de sesizare s-a reţinut că inculpatul I. în perioada 05-06.06.2015, într-una din zile, a sustras bunuri care aparţineau persoanei vătămate K., în valoare de 2000 euro, printre care s-au aflat: prosoape de baie, lenjerii de pat, covoare de baie, veselă, tacâmuri pentru bucătărie, alimente, pe care fiica persoanei vătămate, martora KKKKKKKKK., le-a depozitat, la data de 05.06.2015, ambalate în patru cutii de carton, în instanţa de fond locuinţei pe care numitul I. promisese că o va vinde persoanei vătămate. Din probele administrate rezultă că a fost săvârşită o infracţiune de furt în dauna persoanei vătămate K.. Totuşi probele nu duc către concluzia că infracţiunea ar fi fost săvârşită de către inculpatul I.. Nu se poate prezuma că, în intervalul de timp cât bunurile au fost depozitate în respectivul imobil şi până când fiica persoanei vătămate, martora KKKKKKKKK., a observat lipsa lor din imobil, inculpatul a fost cel care au sustras respectivele bunuri. Din mijloacele de probă trebuie să rezulte cu certitudine săvârşirea unei infracţiuni, fiind necesar ca probele administrate să indice cu certitudine subiectul activ al infracţiunii, în caz contrar fiind încălcată prezumţia de nevinovăţie.

Conform instanţei de fond, în speţă, din mijloacele de probă nu rezultă că inculpatul a fost cel care a sustras bunurile şi, ca urmare, instanţa de fond va dispune achitarea inculpatului I., deoarece nu există probe din care să rezulte dincolo de orice îndoială că infracţiunea de furt a fost săvârşită de către acesta, fiind incident art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.. În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă exercitată de persoana vătămată K..

· În drept, cu privire la cele cuprinse în punctele IV.4-13 din dispozitivul Rechiztoriului, instanţa de fond a reţinut cele ce succed, prioritar, privind prescripţia răspunderii penale a celor 10 infracţiuni de înşelăciune.

Limitele speciale ale pedepsei cu închisoarea pentru infracţiunile de înşelăciune, prevăzute de art. 244 alin. (1) C. pen., impun un termen de prescripţie de 5 ani, prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen. Prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 art. 155 alin. (1) C. pen. a fost declarat neconstituţional, având drept consecinţă înlăturarea posibilităţii întreruperii cursului prescripţiei răspunderii penale. Astfel în ceea ce priveşte prescripţia răspunderii penale se aplică doar termenul general, acesta neputând fi întrerupt. Prin decizia nr. 67/HP/2022 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale sunt norme de drept substanţial supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 C. pen., cu excepţia aplicării legii penale mai favorabile prevăzută de art. 5 C. pen. Legea penală care a reglementat în cuprinsul art. 155 alin. (1) C. pen. soluţia normativă declarată neconstituţională, de la intrarea sa în vigoare, respectiv 01.02.2014 şi până la modificarea dispoziţiei legale prin O.U.G. nr. 71/2022, este mai favorabilă. Având în vedere că infracţiunile s-au consumat în anii 2013-2015, termenul de prescripţie a răspunderii penale s-a împlinit pentru toate infracţiunile.

IV.4. Fapta săvârşită de către inculpatul I., constând în aceea că, la data de 07.05.2014, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare prin intermediul S.C. FFFFFFF. S.R.L. - CCCCCCC. şi pe parcursul executării acestuia, a indus-o în eroare pe persoana vătămată L., prezentându-i ca adevărat faptul că îi va construi şi preda o casă, şi a determinat-o, în acest mod, să-i achite, până la data de 14.07.2014, suma totală de 27.000 euro, iar, după primirea banilor, acesta a sistat lucrările la casă, pricinuindu-i o pagubă persoanei vătămate L., constând în contravaloarea lucrărilor neexecutate, în sumă de 20.000 euro, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. Infracţiunea de înşelăciune a fost săvârşită în contextul tranzacţiei nr. 20 din situaţia de fapt. Infracţiunea de înşelăciune există, a fost săvârşită de către inculpat, dar aceasta nu răspunde penal deoarece este incidentă o cauză de încetare a procesului penal, respectiv prescripţia răspunderii penale.

IV.5. Fapta săvârşită de către inculpatul I., constând în aceea că, la data de 04.03.2015, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare, prin intermediul S.C. BBBBBBBBB. S.R.L. - SSSSSSSSS., şi pe parcursul executării acestuia, inculpatul I., le-a indus în eroare pe persoanele vătămate M. şi N., prezentându-le ca adevărat faptul că le va construi şi preda o casă la cheie, şi le-a determinat, în acest mod, pe persoanele vătămate M. şi N. să-i achite, până la data de 17.06.2009, suma totală de 29.000 euro, iar, după primirea banilor, acesta a sistat lucrările la casă, în sensul că nu a construit camera centralei, nu a branşat locuinţa la curent şi nu a obţinut autorizaţia de construire şi celelalte documente, referitoare la locuinţă, necesare încheierii contractului de vânzare - cumpărare cu privire la aceasta, pricinuindu-le o pagubă persoanelor vătămate, în sumă de 20.000 RON, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. Infracţiunea de înşelăciune a fost săvârşită în contextul tranzacţiei nr. 19 din situaţia de fapt. Instanţa de fond constată că infracţiunea de înşelăciune există, a fost săvârşită de către inculpat, dar aceasta nu răspunde penal deoarece este incidentă o cauză de încetare a procesului penal, respectiv prescripţia răspunderii penale.

IV.6. Fapta săvârşită de către inculpatul I. constând în aceea că, la data de 22.04.2013, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare, prin intermediul S.C. FFFFFFF. S.R.L. - CCCCCCC., inculpatul I. a indus-o în eroare pe persoana vătămată O., prezentându-i ca adevărat faptul că actele necesare perfectării contractului de vânzare - cumpărare existau, deşi nu exista nici un document, care să ateste existenţa fizică a casei P+E, compusă din living, baie, bucătărie, casa scării, iar la etaj din trei dormitoare, baie, dressing, hol şi terasă, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, lotul x, parcela xA, str. x, Aleea 9A, nr. 67 A, corpul 8, care urma să facă obiectul contractului de vânzare - cumpărare, sau că terenul, pe care era construită această casă, se afla în proprietatea sa, şi a determinat-o, în acest mod, pe persoana vătămată, să-i achite, un avans, în sumă de 1.000 euro, pricinuindu-i o pagubă de 1.000 euro, reprezentând avansul pe care inculpatul I. a refuzat să i-l restituie, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. Infracţiunea de înşelăciune a fost săvârşită în contextul tranzacţiei nr. 23 din situaţia de fapt. Infracţiunea de înşelăciune există, a fost săvârşită de către inculpat, dar aceasta nu răspunde penal deoarece este incidentă o cauză de încetare a procesului penal, respectiv prescripţia răspunderii penale.

IV.7. Fapta săvârşită de către inculpatul I.. constând în aceea că, la data de 19.09.2014, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare, prin intermediul S.C. FFFFFFF. S.R.L. - CCCCCCC., şi pe parcursul executării acestuia, inculpatul I., a indus-o în eroare pe persoana vătămată P., prezentându-i ca adevărat faptul că suprafaţa de teren, amplasată în satul Albeşti, comuna Şimnicu de Sus, pe care acesta trebuia să-i construiască o casă cu cinci camere, care urma să facă obiectul contractului de vânzare - cumpărare, îi aparţinea, deşi, în realitate, proprietarii acestui teren erau numiţii XXXXXXXX. şi ZZZZZZZZ., şi că-i va construi o casă pe acest teren şi a determinat-o, în acest mod, pe persoana vătămată P. să-i achite, până în luna iunie 2015, suma totală de 23.000 euro şi 14.070 RON, iar, ulterior, după primirea banilor, a sistat lucrările la casa pe care începuse să o construiască, prejudiciind-o pe persoana vătămată cu sumele de 10.000 euro, reprezentând o parte din banii pe care persoana vătămată i-a dat inculpatului I. pentru edificarea casei şi pe care acesta nu i-a folosit în acest scop, 14.070 RON, reprezentând contravaloarea unor materiale de construcţii, care a fost achitată de tatăl persoanei vătămate, martorul DDDDDDDDD., şi pe care inculpatul I. nu le-a mai folosit la locuinţa pe care a început să o construiască pentru persoana vătămată, şi cu suma de 2.300 RON, reprezentând contravaloarea terenului pe care a fost construită casa, sumă pe care persoana vătămată a achitat-o numitului YYYYY., care între timp cumpărase terenul de la XXXXXXXX. şi ZZZZZZZZ., întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. Infracţiunea de înşelăciune a fost săvârşită în contextul tranzacţiei nr. 17 din situaţia de fapt. Infracţiunea de înşelăciune există, a fost săvârşită de către inculpat, dar aceasta nu răspunde penal deoarece este incidentă o cauză de încetare a procesului penal, respectiv prescripţia răspunderii penale.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ., a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă P. şi a obligat inculpatul la plata sumei de 10.000 euro, reprezentând banii pe care i-a achitat inculpatului I. pentru edificarea casei.

IV.8. Fapta săvârşită de către inculpatul I., constând în aceea că, la data de 17.12.2014, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare, în cuprinsul căruia s-a menţionat că ar fi fost încheiat prin intermediul E., în realitate neexistând această agenţie imobiliară, şi pe parcursul executării acestuia, inculpatul I., a indus-o în eroare pe persoana vătămată Q., prezentându-i ca adevărat faptul că suprafaţa de teren, amplasată în satul Albeşti, comuna Şimnicu de Sus, pe care era începută construirea unei case, ce se afla la nivelul de parter şi centură, ce urma să facă obiectul contractului de vânzare - cumpărare, îi aparţinea, deşi, în realitate, proprietarii acestei suprafeţe de teren erau numiţii XXXXXXXX. şi ZZZZZZZZ., şi că-i va construi o casă pe acest teren şi a determinat-o, în acest mod, pe persoana vătămată Q. să-i achite, până la data de 27.01.2015, suma totală de 138.500 RON, iar, ulterior, după primirea banilor, a sistat lucrările la casa pe care o construise în proporţie de 80%, pricinuindu-i o pagubă persoanei vătămate în cuantum de 30.000 RON, reprezentând contravaloarea terenului pe care părinţii persoanei vătămate, numiţii CCCCCCCCC. şi CCCCCCCCCC., au achitat-o numitului YYYYY., care între timp cumpărase terenul de la XXXXXXXX. şi ZZZZZZZZ., şi a lucrărilor pe care trebuia să le mai efectueze pentru finalizarea construirii locuinţei, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. Infracţiunea de înşelăciune a fost săvârşită în contextul tranzacţiei nr. 16 din situaţia de fapt. Infracţiunea de înşelăciune există, a fost săvârşită de către inculpat, dar aceasta nu răspunde penal deoarece este incidentă o cauză de încetare a procesului penal, respectiv prescripţia răspunderii penale.

IV.9. Fapta săvârşită de către inculpatul I.. constând în aceea că, în perioada decembrie 2013 - august 2015, inculpatul I. a indus-o în eroare pe persoana vătămată K., care dorea să achiziţioneze unui imobil compus din teren şi casă, pe raza satului Albeşti, comuna Şimnicu de Sus, şi a menţinut-o în eroare, cu complicitatea inculpatului J., avocat în cadrul Baroului Dolj, prezentându-i ca adevărat faptul că îi va construi şi vinde o casă, cu regim de înălţime P+E, cu o suprafaţă construită la sol de 80 mp, pe un teren intravilan în suprafaţă de 300 mp, situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, fapt ce a determinat-o pe persoana vătămată K. să-i achite, în perioada decembrie 2013 - august 2015, suma totală de 29.850 euro, iar, ulterior, după primirea banilor de la persoana vătămată, inculpatul I. a vândut imobilul anterior menţionat soţilor M. şi N., pricinuindu-i o pagubă persoanei vătămate K. în sumă de 29.850 euro, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. Infracţiunea de înşelăciune a fost săvârşită în contextul tranzacţiei nr. 18 din situaţia de fapt.

Infracţiunea de înşelăciune există, a fost săvârşită de către inculpat, dar aceasta nu răspunde penal deoarece este incidentă o cauză de încetare a procesului penal, respectiv prescripţia răspunderii penale. În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ. a admise acţiunea civilă formulată de partea civilă K. şi a obligat inculpaţii I. şi J., în solidar, la plata sumei de 29.850 euro, reprezentând banii pe care i-a achitat inculpatului I. pentru achiziţionarea casei şi terenului aferent

IV.10. Fapta săvârşită de către inculpatul I., cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare – cumpărare (07.08.2014) şi pe parcursul executării acestuia, constând în aceea că a indus-o în eroare pe persoana vătămată R., prezentându-i ca adevărat faptul că îi aparţinea suprafaţa de teren (pe care se obliga să-i construiască o casă) deşi, în realitate, proprietarii acestui teren erau alte persoane (KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN.), determinând-o, în acest mod, să îi achite suma totală de 22.000 euro şi 1.280 RON, iar, după primirea banilor, a sistat lucrările lăsând construcţia edificată 50% şi nu a încheiat actul autentic de vânzare cumpărare, pricinuindu-i o pagubă persoanei vătămate R., întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. Infracţiunea de înşelăciune a fost săvârşită în contextul tranzacţiei nr. 12 din situaţia de fapt. Infracţiunea de înşelăciune există, a fost săvârşită de către inculpat, dar aceasta nu răspunde penal deoarece este incidentă o cauză de încetare a procesului penal, respectiv prescripţia răspunderii penale.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ., a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă R. şi a obligat inculpaţii I. şi J., în solidar, la plata sumelor de 22.000 euro şi 1.280 RON.

IV.11. Fapta săvârşită de către inculpatul I., constând în aceea că, la data de 17.07.2014, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare prin intermediul S.C. FFFFFFF. S.R.L. - CCCCCCC. şi pe parcursul executării acestuia, inculpatul I., cu complicitatea inculpatului J., avocat în cadrul Baroului Dolj, care, fiind prezent la momentul încheierii antecontractului, i-a garantat persoanei vătămate S. legalitatea actelor ce urmau să se încheiate, a indus-o în eroare pe persoana vătămată S., prezentându-i ca adevărat faptul că suprafaţa de teren, de 250 mp, amplasată în satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, pe care acesta trebuia să-i construiască o casă cu trei camere, care urma să facă obiectul contractului de vânzare - cumpărare, îi aparţinea, deşi, în realitate, proprietarii acestui teren erau KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., şi că-i va construi o casă pe acest teren şi a determinat-o, în acest mod, pe persoana vătămată S. să-i achite, până la sfârşitul lunii octombrie 2014, suma totală de 23.000 euro şi 2.000 RON, iar, ulterior, după primirea banilor, a sistat lucrările la casa pe care o construise în proporţie de 90% şi nu i-a înstrăinat nici un imobil persoanei vătămate, pricinuindu-i o pagubă persoanei vătămate S. în sumă totală de 23.000 euro şi 2.000 RON, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. Infracţiunea de înşelăciune a fost săvârşită în contextul tranzacţiei nr. 11 din situaţia de fapt. Infracţiunea de înşelăciune există, a fost săvârşită de către inculpat, dar aceasta nu răspunde penal deoarece este incidentă o cauză de încetare a procesului penal, respectiv prescripţia răspunderii penale.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ., a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă S. şi obligă inculpaţii I. şi J., în solidar, la plata sumelor de 23.000 euro şi 2.000 RON.

IV.12. Fapta săvârşită de către inculpatul I., constând în aceea că, la data de 25.05.2015, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare, în cuprinsul căruia s-a menţionat, că ar fi fost încheiat prin intermediul E., în realitate neexistând această agenţie imobiliară, inculpatului I. a indus-o în eroare pe persoana vătămată T., prezentându-i ca adevărat faptul că suprafaţa de teren, de 400 mp, amplasată în satul Albeşti, Lot 4A, cu nr. cadastral x, pe care acesta trebuia să-i construiască o casă cu trei camere, care urma să facă obiectul contractului de vânzare - cumpărare, îi aparţinea, deşi, în realitate, proprietarul acestui teren era numita UUUUUUUUU., şi că-i va construi o casă pe acest teren şi a determinat-o, în acest mod, pe persoana vătămată T. să-i achite suma de 9.100 euro, la data de 25.05.2015, iar, ulterior, acesta nu a început construirea nici unei case pe respectivul teren, pricinuindu-i o pagubă persoanei vătămate T. în sumă de 9.100 euro, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. Infracţiunea de înşelăciune a fost săvârşită în contextul tranzacţiei nr. 21 din situaţia de fapt. Infracţiunea de înşelăciune există, a fost săvârşită de către inculpat, dar aceasta nu răspunde penal deoarece este incidentă o cauză de încetare a procesului penal, respectiv prescripţia răspunderii penale.

IV.13. Fapta săvârşită de către inculpatul I., constând în aceea că, la data de 12.05.2015, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare, într-un apartament de la parterul unui bloc din mun. Craiova, str. x x, despre care persoanei vătămate U. i s-a spus că ar fi sediul E., în realitate neexistând această agenţie imobiliară, inculpatul I. a indus-o în eroare pe persoana vătămată U., prin confirmarea ofertei prezentate acesteia de către agentul imobiliar EEEEEEE., de a-i vinde un teren, care s-ar fi aflat în proprietatea sa, aspect care nu corespundea realităţii, pe care să-i construiască o casă, pentru suma de 33.000 euro, şi susţinerea că ar avea o echipă de muncitori, cu care a construit mai multe case, şi a determinat, în acest mod, pe persoana vătămată U. să-i achite, la data de 12.05.2015, suma de 2.600 euro, cu titlu de avans, iar, ulterior, nu a început construirea casei, pricinuindu-i o pagubă persoanei vătămate U. în sumă de 2.600 euro, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. Infracţiunea de înşelăciune a fost săvârşită în contextul tranzacţiei nr. 21 din situaţia de fapt. Infracţiunea de înşelăciune există, a fost săvârşită de către inculpat, dar aceasta nu răspunde penal deoarece este incidentă o cauză de încetare a procesului penal, respectiv prescripţia răspunderii penale.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ., a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă U. şi a obligat inculpatul I. la plata sumei 2.600 euro, reprezentând suma achitată cu titlu de avans pentru teren şi casă.

· Cu privire la infracţiunile descrise, în drept la punctul IV.14. din dispozitivul Rechizitoriului, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Inculpatul I. a fost trimis în judecată pentru 16 infracţiuni de fals în declaraţii, iar pe parcursul judecăţii a fost schimbată încadrarea juridică şi reţinută o singură infracţiune de fals în declaraţii în formă continuată cu 16 acte materiale.

Situaţia de fapt cu privire la 7 acte materiale a fost expusă în cadrul tranzacţiilor nr. 3, 4, 5, 7, 8 (două acte materiale), 9 efectuate de I. cu diverşi cumpărători. Situaţia de fapt cu privire la 9 acte materiale a fost expusă în cadrul tranzacţiilor nr. 2 (doua acte materiale), 3 (două acte materiale), 4 (două acte materiale), 5 şi 6 (două acte materiale) încheiate între între KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN. şi inculpatul I..

Fapta săvârşită de inculpatul I. care, în perioada 2013-2015 a declarat necorespunzător adevărului cu ocazia unor tranzacţii imobiliare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată, prevăzută de art. 326 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen., cu 16 acte materiale, după cum urmează:

1. La data de 09.01.2013, a declarat, necorespunzător adevărului, prin declaraţia autentificată sub nr. x/09.01.2013, în faţa notarului public JJJJJJJ., faptul că a renunţat la antecontractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. x/26.10.2012, încheiat cu KKKKKKKK. LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., în calitate de promitenţi - vânzători, privind imobilul situat în extravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, tarlaua x, parcela x, jud. Dolj, compus din suprafaţa de 300 mp de teren, ce făcea parte din suprafaţa de 3800 mp din acte şi 3783 mp din măsurători, în realitate acesta nerenunţând la acest antecontract de vânzare - cumpărare, iar această declaraţie necorespunzătoare adevărului a fost făcută pentru ca, în aceeaşi zi, să fie ascuns preţul real, de vânzare, al acestei suprafeţe de teren, care a format obiectul contractului de vânzare autentificat sub nr. x/09.01.2013, de notarul public JJJJJJJ..

2. La data de 09.01.2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/09.01.2013, de notarul public JJJJJJJ., inculpatul I. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public faptul că preţul suprafeţei de teren, de 300 mp, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, şi al cotei indivize de 1/9 din aleea de acces, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, pe care l-a achitat vânzătorilor KKKKKKKK. LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., a fost de 5.000 RON, în realitate preţul pe care acesta l-a achitat celor patru vânzători fiind de 5.000 euro, preţ menţionat şi în cuprinsul antecontractului de vânzare - cumpărare autentificat de notarul public JJJJJJJ. sub nr. x/26.10.2012.

3. La data de 10.07.2013, acesta a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public JJJJJJJ., prin declaraţia autentificată sub nr. x/10.07.2013, faptul că a renunţat la antecontractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/28.12.2012 de notarul public JJJJJJJ., privind imobilul situat în extravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Tarlaua 118, parcela x, jud. Dolj, compus din 300 mp teren şi suprafaţa indiviză de aproximativ 63,77 mp, ce făcea parte din aleea de acces, precum şi o casă cu regim de înălţime parter, cu suprafaţa construită la sol de 98 mp, ce urma a se construi pe acest teren, în realitate acesta nerenunţând la acest antecontract de vânzare - cumpărare, iar această declaraţie necorespunzătoare adevărului a fost făcută pentru ca, în aceeaşi zi, să fie ascuns preţul real, de vânzare, şi obiectul contractului de vânzare – cumpărare, autentificat sub nr. x/10.07.2013, încheiat între inculpatul I., în calitate de vânzător, şi numita WWWWWWW., soţia numitului OOOOOOOO., în calitate de cumpărător, contract care, în realitate, a avut ca obiect, atât terenul în suprafaţă de 300 mp şi cota indiviză, de 2/18 din aleea de acces, cât şi locuinţa construită pe acest teren de inculpatul I., cu preţul de 25.000 euro, care au format obiectul antecontractului de vânzare – cumpărare.

4. La data de 22.02.2013, acesta a declarat, necorespunzător adevărului, prin declaraţia autentificată sub 427/22.02.2013, în faţa notarului public JJJJJJJ., faptul că a renunţat la antecontractul de vânzare - cumpărare (promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare) autentificat sub nr. x/06.02.2013, încheiat cu promitenţii - vânzători KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., privind terenul, în suprafaţă de 476 mp, identificat cu nr. cadastral x, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, jud. Dolj, şi cota de 1/9 din aleea de acces, identificată cu nr. cadastral x, în realitate acesta nerenunţând la acest antecontract de vânzare - cumpărare, iar această declaraţie necorespunzătoare adevărului a fost făcută pentru ca, în aceeaşi zi, să fie ascuns preţul real, de vânzare, al acestei suprafeţe de teren, care a format obiectul contractului de vânzare autentificat sub nr. x/22.02.2013, de notarul public JJJJJJJ., încheiat între aceleaşi părţi şi având acelaşi obiect ca şi promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare autentificată sub nr. x/06.02.2013.

5. La data de 22.02.2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/22.02.2013, de notarul public JJJJJJJ., inculpatul I. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că preţul terenului, în suprafaţă de 476 mp, identificat cu nr. cadastral x, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, jud. Dolj, şi al cotei indivize de 1/9 din aleea de acces, identificată cu nr. cadastral x, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, pe care l-a achitat vânzătorilor KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., a fost de 5.000 RON, în realitate, preţul pe care acesta l-a achitat celor patru vânzători fiind de 5.000 euro, preţ menţionat şi în cuprinsul promisiunii bilaterale de vânzare, autentificate sub nr. x/06.02.2013.

6. La data de 16 august 2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/16.08.2013, de notarul public JJJJJJJ., inculpatul I. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat numitei EEEEEEEE. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/02.08.2013, pentru preţul de 2000 RON, în realitate, inculpatul I. vânzând cumpărătoarei EEEEEEEE. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă de 226 mp, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, judeţul Dolj, acest teren şi cota indiviză de 1/18 din aleea de acces, cu preţul de 30.000 euro, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărătoare, iar nu autorizaţia de construire, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen.

7. La data de 09.08.2013, inculpatul I. a declarat, necorespunzător adevărului, prin declaraţia autentificată sub nr. x/09.08.2013, în faţa notarului public JJJJJJJ., faptul că a renunţat la promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare, care a fost autentificată sub nr. x/11.02.2013 de notarul public JJJJJJJ., privind imobilul situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x 9a, nr. 67A, jud. Dolj, compus din 250 mp teren, ce făcea parte din suprafaţa de 476 mp teren, identificată cu nr. cadastral x, şi casa, cu regim de înălţime parter, cu suprafaţa de 95 mp, ce urma a se construi pe acest teren, în realitate acesta nerenunţând la această promisiune bilaterală de vânzare - cumpărare, iar această declaraţie necorespunzătoare adevărului a fost făcută pentru ca, ulterior, să fie ascuns preţul real, de vânzare, şi obiectul contractului de vânzare autentificat sub nr. x/16.08.2013, contract încheiat între aceleaşi părţi şi care, în realitate, a avut acelaşi obiect ca şi promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare, şi anume: între inculpatul I., în calitate de vânzător, şi CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., în calitate de cumpărători, atât cu privire terenul în suprafaţă de 250 mp şi cota indiviză, de 1/18 din aleea de acces, cât şi locuinţa construită pre acest teren de către inculpatul I., cu preţul de 27.000 euro, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen.

8. La data de 16 august 2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/16.08.2013, de notarul public JJJJJJJ., inculpatul I. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat soţilor CCCCCCCC. şi DDDDDDDD. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/02.08.2013, pentru preţul de 2000 RON, în realitate, inculpatul I. vânzând cumpărătorilor CCCCCCCC. şi DDDDDDDD. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă de 250 mp, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x 9a, nr. 67A, jud. Dolj, acest teren şi cota indiviză de 1/18 din aleea de acces, cu preţul de 27.000 euro, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărători, iar nu autorizaţia de construire.

9. La data de 24.04.2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/24.04.2013, de notarul public JJJJJJJ., inculpatul I. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că preţul suprafeţei de teren, de 300 mp, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, şi al cotei indivize de 1/9 din aleea de acces, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, pe care l-a achitat vânzătorilor KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN. a fost de 5.000 RON, în realitate, preţul pe care acesta l-a achitat celor patru vânzători fiind de 5.000 euro, preţ menţionat şi în cuprinsul promisiunii bilaterale de vânzare - cumpărare, autentificate de notarul public JJJJJJJ. sub nr. x/23.01.2013.

10. La data de 25 iulie 2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/25.07.2013, de notarul public JJJJJJJ., inculpatul I. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat cumpărătorului BBBBBBBB. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/18.07.2013, eliberată de Primăria comunei Şimnicu de Sus, pentru preţul de 2.000 RON, în realitate, inculpatul I. vânzând cumpărătorului BBBBBBBB. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă în suprafaţă de 300 mp teren, identificat cu numărul cadastral x, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, judeţul Dolj, acest teren şi cota indiviză de 2/18 din aleea de acces, identificată cu numărul cadastral x, cu preţul de 30.000 euro, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărător, iar nu autorizaţia de construire.

11. La data de 22.02.2013, acesta a declarat, necorespunzător adevărului, prin declaraţia autentificată sub 429/22.02.2013, în faţa notarului public JJJJJJJ., faptul că a renunţat la antecontractul de vânzare - cumpărare (promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare) autentificat sub nr. x/23.01.2013, încheiat cu promitenţii - vânzători KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., privind suprafaţa de 300 mp de teren, ce făcea parte din suprafaţa de 1977 mp din acte şi din măsurători, situată în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, jud. Dolj, şi cota de 1/9 din aleea de acces, în realitate acesta nerenunţând la acest antecontract de vânzare - cumpărare, iar această declaraţie necorespunzătoare adevărului a fost făcută pentru ca, ulterior, să fie ascuns preţul real, de vânzare, al acestei suprafeţe de teren, care a format obiectul contractului de vânzare autentificat sub nr. x/22.02.2013, de notarul public JJJJJJJ., încheiat între aceleaşi părţi şi având acelaşi obiect ca şi promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare autentificată sub nr. x/23.01.2013.

12. La data de 22.02.2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/22.02.2013, de notarul public JJJJJJJ., inculpatul I. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că preţul suprafeţei de teren, de 300 mp, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, şi al cotei indivize de 1/9 din Aleea de acces, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, pe care l-a achitat vânzătorilor KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., a fost de 5.000 RON, în realitate, preţul pe care acesta l-a achitat celor patru vânzători fiind de 5.000 euro, preţ menţionat şi în cuprinsul promisiunii bilaterale de vânzare - cumpărare, autentificate de notarul public JJJJJJJ. sub nr. x/23.01.2013, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen.

13. La data de 12 martie 2015, cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/12.03.2015, de către notarul public QQQQQ., inculpatul I. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat cumpărătorului ZZZZZZZ. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire din nr. 13/23.02.2015, eliberată de Primăria Şimnicu de Sus, în realitate, inculpatul I. vânzând cumpărătorului ZZZZZZZ. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă de 300 mp, situat în comuna Şimnicu de Sus, sat Albeşti, Calea x, aleea 9a, nr. 67 A, judeţul Dolj, acest teren şi cota indiviză, de 2/18 din aleea de acces, cu preţul de 27.000 euro, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărător, iar nu autorizaţia de construire.

14. La data de 22.02.2013, inculpatul I. a declarat, necorespunzător adevărului, prin declaraţia autentificată sub 428/22.02.2013, în faţa notarului public JJJJJJJ., faptul că a renunţat la antecontractul de vânzare - cumpărare (promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare) autentificat sub nr. x/23.01.2013, încheiat cu promitenţii - vânzători KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., privind suprafaţa de 300 mp de teren, ce făcea parte din suprafaţa de 1977 mp din acte şi din măsurători, situată în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, jud. Dolj, şi cota de 1/9 din aleea de acces, în realitate acesta nerenunţând la acest antecontract de vânzare - cumpărare, iar această declaraţie necorespunzătoare adevărului a fost făcută pentru ca, ulterior, să fie ascuns preţul real, de vânzare, al acestei suprafeţe de teren, care a format obiectul contractului de vânzare autentificat sub nr. x/22.02.2013, de notarul public JJJJJJJ., încheiat între aceleaşi părţi şi având acelaşi obiect ca şi promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare autentificată sub nr. x/23.01.2013.

15. La data de 22.02.2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/22.02.2013, de notarul public JJJJJJJ., inculpatul I. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că preţul suprafeţei de teren, de 300 mp, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, şi al cotei indivize de 1/9 din aleea de acces, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, pe care l-a achitat vânzătorilor KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., a fost de 5.000 RON, în realitate, preţul pe care acesta l-a achitat celor patru vânzători fiind de 5.000 euro, preţ menţionat şi în cuprinsul promisiunii bilaterale de vânzare - cumpărare, autentificate de notarul public JJJJJJJ. sub nr. x/23.01.2013, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen.

16. La data de 18 martie 2015, cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/18.03.2015, de către notarul public QQQQQ., inculpatul I. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public faptul că a cesionat cumpărătorilor XXXXXXX. şi YYYYYYY. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire din nr. 12/23.02.2015, eliberată de primăria Şimnicu de Sus, în realitate, inculpatul I. vânzând cumpărătorilor XXXXXXX. şi YYYYYYY. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă de 300 mp teren (identificat cu numărul cadastral x), situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, judeţul Dolj, acest teren şi cota indiviză, de 2/18 din aleea de acces, cu preţul de 22.000 euro, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărători, iar nu autorizaţia de construire.

Limitele speciale ale pedepsei cu închisoarea pentru fals în declaraţii, prevăzută art. 326 C. pen., impun un termen de prescripţie de 5 ani, prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen. Prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 art. 155 alin. (1) C. pen. a fost declarat neconstituţional, având drept consecinţă înlăturarea posibilităţii întreruperii cursului prescripţiei răspunderii penale. Astfel, în ceea ce priveşte prescripţia răspunderii penale se aplică doar termenul general, acesta neputând fi întrerupt. Prin Decizia nr. 67/HP/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale sunt norme de drept substanţial supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 C. pen., cu excepţia aplicării legii penale mai favorabile prevăzută de art. 5 C. pen. Legea penală care a reglementat în cuprinsul art. 155 alin. (1) C. pen. soluţia normativă declarată neconstituţională, de la intrarea sa în vigoare, respectiv 01.02.2014 şi până la modificarea dispoziţiei legale prin O.U.G. nr. 71/2022, este mai favorabilă. Având în vedere că infracţiunea s-a consumat în anul 2015, termenul de prescripţie a răspunderii penale s-a împlinit în anul 2020.

· Cu privire la infracţiunile descrise la pct. V.1 din dispozitivul Rechizitoriului şi din prezenta sentinţă, În fapt, referitor la tranzacţiile încheiate de inculpatul J., instanţa de fond a reţinut cele ce succed.

Actele materiale ale infracţiunii de evaziune fiscală comise de inculpatul J., se prezintă, sub forma unui tabel, astfel:

Tranzacţii

Cumpărători

Acte materiale ale unei infracţiuni/Alte infracţiuni în legătură cu tranzacţia

Impozitul pe venit

Taxa pe valoare adăugată

Tranzacţia nr. 1

DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE.

4447

2652

Act material fals în declaraţii, act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 2

FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG. prin HHHHHHHHHH.

4525

1294

Act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 3

SSSSSSSS.

3374

27707

Două acte materiale fals în declaraţii, act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 4

IIIIIIIIII.

1885

15803

Act material fals în declaraţii, act material evaziune fiscală

Tranzacţia nr. 5

BBBBBBBBBB. pentru

JJJJJJJJJJ.

2549

20394

Act material fals în declaraţii, act material evaziune fiscală

Total

16780

67850

Prin certificatul de moştenitor nr. 45/11 iunie 2013, eliberat de notarul public QQQQQ., s-a reţinut că, de pe urma defunctului J., au rămas următoarele bunuri imobile: imobilul situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T 12, P 448 şi P 451, jud. Dolj, compus din tern intravilan în suprafaţă de 2.170 mp din actele de proprietate şi 2340 mp din măsurători şi construcţiile edificate pe acesta, respectiv: C1 - locuinţă cu suprafaţa construită de 92,97 mp, C2 - bucătărie, cu o suprafaţă construită de 10,47 mp, C3 - anexă, cu o suprafaţă construită de 48,70 mp, imobil intabulat în cartea funciară nr. x a localităţii Şimnicu de Sus, având calitatea de moştenitori legali fii acestuia J., KKKKKKKKKK. şi LLLLLLLLLL., cu o cotă de 1/3 fiecare.

Prin actul de dezmembrare autentificat sub nr. x/02.09.2013, de notarul public QQQQQ., terenul intravilan situat comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T 12, P 448 şi P 451, jud. Dolj, în suprafaţă de 2.170 mp din actele de proprietate şi 2340 mp din măsurători, cu nr. cadastral x, intabulat în cartea funciară nr. x a localităţii Şimnicu de Sus, a fost dezmembrat în cinci loturi, după cum urmează:

- lotul nr. x – care cuprindea corpul de proprietate 1 C. civ. şi se compunea din teren intravilan în suprafaţă de 900 mp din actele de proprietate şi 1000 mp din măsurători, pe care erau edificate construcţiile C1 - locuinţă cu suprafaţa construită de 92,97 mp, C2 - bucătărie, cu o suprafaţă construită de 10,47 mp, şi C3 - anexă, cu o suprafaţă construită de 48,70 mp, imobil cu nr. cadastral x;

- lotul nr. x – care cuprindea corpul de proprietate 1/2A şi se compunea din teren intravilan în suprafaţă de 288 mp din actele de proprietate şi de 304 mp din măsurători, imobil cu nr. cadastral x;

- lotul nr. x – care cuprindea corpul de proprietate 1/3A şi se compunea din teren intravilan în suprafaţă de 286 mp din actele de proprietate şi de 300 mp din măsurători, imobil cu nr. cadastral x;

- lotul nr. x – care cuprindea corpul de proprietate 1/4A şi se compunea din teren intravilan în suprafaţă de 398 mp din actele de proprietate şi de 420 mp din măsurători, imobil cu nr. cadastral x;

- lotul nr. x – care cuprindea corpul de proprietate 1/5A şi se compunea din teren intravilan în suprafaţă de 298 mp din actele de proprietate şi de 316 mp din măsurători, imobil cu nr. cadastral x.

Prin actul de dezmembrare autentificat sub nr. x/04.12.2013, de notarul public QQQQQ., ternul intravilan situat comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T 12, P 448 şi P 451, jud. Dolj, în suprafaţă de 900 mp din actele de proprietate şi 1000 mp din măsurători, cu nr. cadastral x, intabulat în cartea funciară nr. x a localităţii Şimnicu de Sus, a fost dezmembrat în două loturi, după cum urmează:

- lotul nr. x – care cuprindea corpul de proprietate 1 C. civ. şi se compunea din teren intravilan în suprafaţă de 866 mp din actele de proprietate şi 962 mp din măsurători, pe care erau edificate construcţiile C1 - locuinţă cu suprafaţa construită de 92,97 mp, C2 - bucătărie, cu o suprafaţă construită de 10,47 mp, şi C3 - anexă, cu o suprafaţă construită de 48,70 mp, imobil cu nr. cadastral x;

- lotul nr. x - care cuprindea corpul de proprietate 2 C. civ. şi se compunea din teren intravilan în suprafaţă de 34 mp din actele de proprietate şi de 38 mp din măsurători, imobil cu nr. cadastral x.

Prin actul de dezmembrare autentificat sub nr. x/10.02.2014, de notarul public QQQQQ., ternul intravilan situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T 12, P 448 şi P 451, jud. Dolj, în suprafaţă de 866 mp din actele de proprietate şi 962 mp din măsurători, cu nr. cadastral x, intabulat în cartea funciară nr. x a localităţii Şimnicu de Sus, a fost dezmembrat în două loturi, după cum urmează:

- lotul nr. x – care cuprindea corpul de proprietate 1şi se compunea din teren intravilan în suprafaţă de 8630 mp din actele de proprietate şi 923 mp din măsurători, pe care erau edificate construcţiile C1 - locuinţă cu suprafaţa construită de 92,97 mp, C2 - bucătărie, cu o suprafaţă construită de 10,47 mp, şi C3 - anexă, cu o suprafaţă construită de 48,70 mp, imobil cu nr. cadastral x;

- lotul nr. x – care cuprindea corpul de proprietate 2 şi se compunea din teren intravilan în suprafaţă de 36 mp din actele de proprietate şi de 39 mp din măsurători, imobil cu nr. cadastral x.

Pe lotul nr. x - care cuprindea corpul de proprietate 1/2A şi se compunea din terenul intravilan, în suprafaţă de 288 mp din actele de proprietate şi de 304 mp din măsurători, imobil cu nr. cadastral x, lotul nr. x - care cuprindea corpul de proprietate 1/3A şi se compunea din teren intravilan în suprafaţă de 286 mp din actele de proprietate şi de 300 mp din măsurători, imobil cu nr. cadastral x, lotul nr. x - care cuprindea corpul de proprietate 1/4A şi se compunea din teren intravilan în suprafaţă de 398 mp din actele de proprietate şi de 420 mp din măsurători, imobil cu nr. cadastral x şi lotul nr. x - care cuprindea corpul de proprietate 1/5A şi se compunea din teren intravilan în suprafaţă de 298 mp din actele de proprietate şi de 316 mp din măsurători, imobil cu nr. cadastral x, inculpatul J. a edificat construcţii noi, care au format obiectul tranzacţiilor imobiliare încheiate cu soţii FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG., prin mandatar HHHHHHHHHH., soţii DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE., SSSSSSSS., IIIIIIIIII., după cum urmează:

1. În luna iunie a anului 2013, având intenţia de a-şi achiziţiona o casă, martora EEEEEEEEEE. a consultat anunţurile imobiliare din ziarul FFF., unde a găsit un anunţ "Vând case la cheie, satul Albeşti" şi a sunat la numărul de telefon menţionat în cuprinsul anunţului, luând legătura cu agentul imobiliar EEEEEEE., din cadrul Agenţiei Imobiliare S.C. FFFFFFF. S.R.L.

În cursul aceleiaşi zile, martora EEEEEEEEEE. s-a întâlnit cu EEEEEEE., care i-a spus că se află în relaţii de colaborare cu un dezvoltator imobiliar, ce construieşte case la cheie pe raza comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, jud. Dolj, şi s-a deplasat împreună cu acesta pe raza satului Albeşti, la un lot de case, aflate în stadiu de ridicare şi finisare, unde inculpata i-a făcut cunoştinţă martorei cu fraţii I. şi D., pe care i-a recomandat ca fiind nişte constructori serioşi şi cu experienţă. Cu această ocazie inculpatul I. i-a prezentat martorei casa la care lucra şi s-a înţeles cu aceasta să-i construiască una identică, pentru suma de 36.000 de euro. Martora EEEEEEEEEE., împreună cu inculpaţii EEEEEEE., I. şi D. EEEEEEE., s-au deplasat apoi la locul unde urma să-i fie construită casa, pe Aleea x, unde aceştia i-au prezentat patru parcele de teren, pe două dintre ele fiind construite două fundaţii, şi i-au spus să-şi aleagă una dintre parcele, pentru a-i construi o casă la cheie. Potrivit declaraţiei martorei EEEEEEEEEE., cele patru parcele erau dispuse în instanţa de fond unei case bătrâneşti, despre care inculpatul I. i-a spus că-i aparţin, atât casa, cât şi parcelele de teren, avocatului J., cu care colaborează, în sensul că el se ocupă de construirea de case la cheie, iar avocatul de întocmirea documentaţiei necesare.

La două sau trei zile, martora împreună cu soţul său au revenit la terenul, pe care urmau să fie construite cele patru case, alegându-şi una dintre parcele, pe care era turnată fundaţia unei case, ocazie cu care i-a înmânat inculpatului I. suma de 1.500 euro, urmând ca restul de bani să-i achite în momentul când va reuşi să-şi vândă apartamentul, pe care îl scosese la vânzare. La începutul lunii iulie 2013, martora EEEEEEEEEE. a vândut apartamentul şi, în ziua de 11.07.2013, s-a întâlnit în faţă băncii MMMMMMMMMM., din centrul mun. Craiova, cu inculpaţii D. şi I., care erau însoţiţi de o persoană, pe care l-au recomandat ca fiind avocatul J.. Cu această ocazie, martora EEEEEEEEEE. le-a spus celor trei că doreşte să meargă la un notar, pentru a încheia un document oficial, care să ateste că le-a înmânat suma de 30.000 de euro, însă inculpatul J. a asigurat-o că nu era nevoie să meargă la un notar şi a insistat să meargă la sediul S.C. FFFFFFF. S.R.L. - CCCCCCC., unde puteau încheia un act în acest sens, spunându-i să aibă încredere în el, deoarece este avocat. Toţi patru s-au deplasat cu autoturismul proprietatea inculpatului J., un autoturism de culoare alb, tip jeep, cu nr. x, la sediul CCCCCCC. unde, în prezenţa agentului imobiliar EEEEEEE., martora EEEEEEEEEE. i-a dat suma de 30.000 de euro inculpatului D., care l-a rândul său i-a înmânat toţi banii inculpatului J..

Cu această ocazie a fost încheiat, la sediul Agenţiei Imobiliare S.C. FFFFFFF. S.R.L., între inculpatul J., în calitate de promitent - vânzător, şi martora EEEEEEEEEE., în calitate de promitentă - cumpărătoare, un antecontract de vânzare - cumpărare, prin care inculpatul J. se obliga să vândă martorei EEEEEEEEEE. un teren, cu suprafaţa de aproximativ 450 mp, pe care urma să construiască o casă P+E în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, lotul 2/1A, parcela x, tarlaua x.

Preţul acestui imobil, compus din terenul şi casa, ce urma să fie construită pe acesta, a fost stabilit la suma de 36.000 euro, din care, la data încheierii antecontractului de vânzare - cumpărare, s-a plătit, cu titlu de avans, suma de 30.000 euro, urmând ca restul sumei să fie primită de inculpatul J. la data de 20.08.2013, stabilită pentru perfectarea actelor notariale. La data de 25.08.2013, martora EEEEEEEEEE. împreună cu familia s-au mutat în casă, urmând ca restul de banii, respectiv suma de 4.500 de euro, să-i dea la momentul perfectării actelor notariale.

La momentul mutării, casa era alimentată cu energie electrică de la casa bătrânească a inculpatului J., iar, de fiecare dată când îi solicita acestuia, conform înţelegerii, să întocmească documentaţia necesară întocmirii contractului de vânzare - cumpărare (cadastru, certificat energetic, autorizaţia de construcţie a imobilului, procesul-verbal de recepţie), inculpatul îi cerea diverse sume de bani pentru a plăti eventualele taxe, deşi se înţelesese cu acesta, la data perfectării antecontractului de vânzare - cumpărare, că el se va suporta achitarea taxelor respective, însă, martora având un nepot în vârstă de 1 an, a fost nevoită să-i plătească acestuia sumele de bani solicitate.

Fiind audiată în cauză, martora EEEEEEEEEE. a arătat că materialele, cu care a fost construită casa, care a format obiectul antecontractului de vânzare - cumpărare, au fost achiziţionate de inculpatul J., iar fraţii D. şi I. au fost executanţi ai construcţiei. La data de 01.10.2013, martora EEEEEEEEEE. fost contactată de inculpatul J., care a chemat-o la biroul notarului public QQQQQ., pentru a perfecta contractul de vânzare - cumpărare. Ajungând la biroul notarial, martora EEEEEEEEEE. s-a întâlnit cu vecinul său NNNNNNNNNN., care achiziţionase în acelaşi mod, ca şi aceasta, o casă de la inculpatul J. şi semnase un contract de vânzare - cumpărare cu acesta. La data de 01.10.2013, a fost autentificat de notarul public QQQQQ., sub nr. x/01.10.2013, contractul de vânzare - cumpărare încheiat între inculpatul J., în nume propriu şi în calitate de mandatar al fraţilor săi KKKKKKKKKK. şi LLLLLLLLLL., în calitate de vânzători, şi soţii DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE., în calitate de cumpărători, în cuprinsul căruia s-a menţionat că cei trei vânzători au vândut terenul, în suprafaţă de 300 mp din măsurători şi 286 mp din actele de proprietate, situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, jud. Dolj, cu numărul cadastral x, şi au cesionat toate drepturile şi obligaţiile, ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/19.09.2013, eliberată de Primăria comunei Şimnicu de Sus, pentru construirea unei locuinţe pe terenul respectiv.

Preţul menţionat în contract, pentru vânzarea suprafeţei de teren, a fost de 2.100 RON. După ce a citit contractul, înainte de a-l semna, martora EEEEEEEEEE. l-a întrebat pe notarul public QQQQQ. de ce nu era menţionată şi casa în cuprinsul antecontractului, ocazie cu care acesta i-a spus că de la inculpatul J. nu ştie de nici o casă, ci numai de o schiţă de amplasament, întocmind contractul conform indicaţiilor date de acesta. Faţă de această situaţie, martora EEEEEEEEEE. l-a întrebat şi pe inculpatul J. de ce nu era menţionată şi casa în cuprinsul contractului de vânzare - cumpărare, ocazie cu care acesta i-a spus martorei şi soţului său să stea liniştiţi pentru că, ulterior, vor încheia contractul de vânzare - cumpărare şi pe construcţie, iar referitor la suma de 2.100 RON, menţionată cu titlu de preţ, inculpatul J. i-a spus martorei să suma reală, de 36.000 RON, va fi menţionată la momentul când vor încheia contractul de vânzare - cumpărare şi pe construcţie. Deoarece martora EEEEEEEEEE. avea nevoie de energie electrică în locuinţă, întrucât fără acte nu putea să încheie contract pentru alimentarea cu energie electrică a locuinţei, a acceptat să încheie contractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/01.10.2013, în condiţiile impuse de inculpatul J..

Cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/01.10.2013, de notarul public QQQQQ., inculpatul J. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat cumpărătorilor DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/19.09.2013, în realitate, inculpatul J. vânzând cumpărătorilor DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă de 300 mp din măsurători, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, şi acest teren, cu preţul de 31.500 euro şi 13.700 RON, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărători, iar nu autorizaţia de construire.

În luna decembrie 2013, inculpatul J. i-a adus la cunoştinţă martorei EEEEEEEEEE. că există unele probleme tehnice la O.C.P.I., iar pentru eliberarea documentaţiei cadastrale acesta mai trebuia să-i vândă, prin dezmembrare şi alipire, suprafaţa de 38 mp. Astfel, la data de 04.12.2013, prin contractul de vânzare autentificat sub nr. x, din 04.12.2013, încheiat între inculpatul J., în nume propriu şi în calitate de mandatar al fraţilor săi KKKKKKKKKK. şi LLLLLLLLLL., în calitate de vânzători, şi DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE., în calitate de cumpărători, a fost transferat dreptul de proprietate şi asupra unui teren, în suprafaţă de 38 mp, situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, preţul stipulat în contract pentru vânzarea acestui teren fiind de 300 RON.

În luna iunie 2014, promitenta - cumpărătoare EEEEEEEEEE. i-a achitat inculpatului J. şi diferenţa până la suma de 36.000 euro, respectiv suma de 13.700 RON, echivalentul a 4.500 euro, deoarece, până la momentul încheierii antecontractului de vânzare - cumpărare, în luna iunie 2013, îi achitase inculpatului I., cu care inculpatul J. colabora la construirea caselor, suma de 1.500 euro.

Potrivit declaraţiei martorei EEEEEEEEEE., la ridicarea şi finalizarea casei, pe care a cumpărat-o de la inculpatul J., a participat o echipă alcătuită din circa 6-7 muncitori, care erau supravegheaţi şi coordonaţi permanent de către inculpaţii D. şi I., iar, la intervale de timp, de aproximativ o săptămână, pe şantier venea şi inculpatul J. care discuta cu cei doi fraţi, interesându-se, de fiecare dată, dacă termenul de finalizare va fi respectat.

De asemenea, a mai arătat martora că, în primăvara anului 2014, inculpaţii D. şi I. împreună cu inculpatul J. au construit o casă, pentru o persoană pe nume x, despre care ştia că lucrează în Italia şi care achitase, în proporţie de 80%, preţul casei, înţelegerea asupra construirii casei şi preţul acesteia a avut loc în casa vecinului său x, când a fost plătit un avans de 400 de euro, iar, în toamna anului 2014 a aflat că această casă a fost vândută unei alte persoane.

În concluzie, inculpatul J. le-a vândut soţilor DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE. un teren construibil, pe care a edificat o locuinţă nouă, încasând de la aceştia suma de 36.000 euro (31.500 euro şi 13.700 RON), tranzacţia reală fiind disimulată prin întocmirea unor acte autentice de vânzare numai pentru teren, prin cesionarea autorizaţiei de construcţie şi declararea unor preţuri nereale de 2.100 RON şi 300 RON.

Instanţa de fond a reţinut că, în perioada respectivă, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Venitul impozabil cu ocazia încheierii acestei tranzacţii imobiliare a fost de 150.631 RON (153.283 RON - 2.652 RON TVA).Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul J. a fost de 4.447 RON (150.631 RON - 2.400 RON venit impozabil stabilit de notar cu ocazia autentificării, sub nr. x/01.10.2013 şi nr. y/04.12.2013, a contractelor de vânzare cumpărare = 148.231 RON venit nedeclarat x 3%).

2. La începutul lunii iunie a anului 2013, martora HHHHHHHHHH., având intenţia de a-şi achiziţiona o casă împreună cu familia, mai precis fiul acesteia FFFFFFFFFF. şi nora GGGGGGGGGG. doreau să-şi cumpere o casă, a consultat anunţurile imobiliare de pe internet, mergând, apoi, împreună cu soţul său NNNNNNNNNN., la Agenţia Imobiliară S.C. FFFFFFF. S.R.L., unde s-au întâlnit cu agentul imobiliar EEEEEEE.. La propunerea lui EEEEEEE., cei doi s-au deplasat în satul Albeşti, unde aceasta le-a prezentat un teren, în suprafaţă de aproximativ 300 mp, ce se afla în continuarea unui număr de 4-5 case noi. Deoarece soţii HHHHHHHHHH. şi NNNNNNNNNN. au refuzat acest teren, întrucât avea o suprafaţă foarte mică, EEEEEEE. i-a condus tot pe raza satului Albeşti, pe Aleea x, la un teren împărţit în patru parcele, dintre care, pe două parcele se aflau construite, la stadiul de fundaţie, două case.

Cu această ocazie, EEEEEEE. le-a adus la cunoştinţă celor doi soţi că terenul aparţinea avocatului J. şi fraţilor acestuia, fiind dobândit prin moştenire, iar accesul pe acesta, se făcea şi din Aleea Gutuiului şi din Aleea x, aceştia alegându-şi una dintre cele două parcele de teren, dinspre Aleea x. În seara aceleiaşi zile, soţii HHHHHHHHHH. şi NNNNNNNNNN. s-au întâlnit cu inculpatul J. la sediul S.C. FFFFFFF. S.R.L. – CCCCCCC.. Inculpatul J. s-a recomandat ca fiind avocat şi consilier local în comuna Şimnicu de Sus, spunându-le celor doi soţi că le va construi o casă la cheie, pe terenul în suprafaţă de 450 mp, care îi aparţinea lui şi fraţilor săi, pentru suma de 35.500 de euro. Fiind de acord cu oferta făcută de inculpatul J., la data de 04.06.2013, a fost încheiat, între acesta, în calitate de promitent - vânzător, şi martora HHHHHHHHHH., în calitate de promitentă - cumpărătoare, antecontractul de vânzare - cumpărare, prin care inculpatul J. se obliga să vândă un teren, în suprafaţă de aproximativ 450 mp, pe care urma să fie construită o casă P+E, imobil situat în localitatea Şimnicu de Sus, satul Albeşti, lotul 2/1A, parcela x, tarlaua x.

Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 35.500 euro, din care, la data încheierii antecontractului, promitenta - cumpărătoare HHHHHHHHHH. a achitat inculpatului J. un avans, în sumă de 20.000 RON, echivalentul a 4.545 euro. Cu ocazia încheierii antecontractului de vânzare - cumpărare, inculpatul J. le-a spus soţilor HHHHHHHHHH. şi NNNNNNNNNN. că de construirea casei se va ocupa o echipă de muncitori, coordonată de fraţii D., şi I., zis CCCC.. A doua zi, inculpaţii D. şi I. împreună cu mai mulţi muncitori au început construirea casei.

În perioada următoare, concomitent cu ridicarea casei, promitenta - cumpărătoare HHHHHHHHHH. a mai achitat, în temeiul antecontractului de vânzare - cumpărare, încheiat cu inculpatul J., următoarele sume de bani: 20.000 RON (4.444 euro) la data de 07.06.2013, 20.000 euro la data de 02.07.2013, 4.500 euro la data de 28.08.2013 şi 1.500 euro la data de 01.10.2013, conform actelor adiţionale încheiate la antecontractul de vânzare - cumpărare, ultima tranşă de 1.500 de euro fiind achitată la data de 01.10.2013.

Potrivit declaraţiilor martorei HHHHHHHHHH. şi actelor adiţionale încheiate la antecontractului de vânzare - cumpărare, din suma de 35.000 euro, aceasta a înmânat suma de 20.000 euro martorului KKKKKKKKKK., în baza procurii pe care i-a dat-o fratele său J., iar restul banilor i-a înmânat inculpatului J.. La data de 01.10.2013 a fost autentificat de notarul public QQQQQ., sub nr. x/01.10.2013, contractul de vânzare - cumpărare încheiat între inculpatul J., în nume propriu şi în calitate de mandatar al fraţilor săi KKKKKKKKKK. şi LLLLLLLLLL., în calitate de vânzători, şi soţii FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG., prin mandatar HHHHHHHHHH., în calitate de cumpărători, prin care vânzătorii au transmis dreptul de proprietate asupra terenului, în suprafaţă de 420 mp, situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, şi au cesionat toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/19.09.2013, eliberată de Primăria comunei Şimnicu de Sus, pentru construirea unei locuinţe pe terenul respectiv.

Preţul menţionat în contract, pentru vânzarea suprafeţei de teren, a fost de 3.000 RON. Cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/01.10.2013, de notarul public QQQQQ., inculpatul J. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat cumpărătorilor FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/19.09.2013, în realitate, acesta vânzând cumpărătorilor FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă de 420 mp din măsurători, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, şi acest teren, cu preţul de 26.000 euro şi 40.000 RON, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărători, prin intermediul martorei HHHHHHHHHH., iar nu autorizaţia de construire;

Ulterior, prin contractul de vânzare autentificat sub nr. x din 01.02.2014, de notarul public QQQQQ., încheiat între inculpatul J., în nume propriu şi în calitate de mandatar al fraţilor săi KKKKKKKKKK. şi LLLLLLLLLL., în calitate de vânzători, şi FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG., prin mandatar HHHHHHHHHH., în calitate de cumpărători, a fost transferat dreptul de proprietate şi asupra unui teren, în suprafaţă de 36 mp, situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, preţul stipulat în contract pentru vânzarea acestui teren fiind de 300 RON.

Potrivit declaraţiei martorei HHHHHHHHHH., deşi a observat că în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare, care a fost autentificat de notarul public QQQQQ. sub nr. x/01.10.2013, nu a fost trecută casa şi nici preţul real al tranzacţiei, de teamă să nu rămână cu banii luaţi şi să nu poată dobândii proprietatea casei şi a terenului aferent, a fost nevoită să încheie, în calitate de mandatar al fiului şi nurorii sale, contractul de vânzare-cumpărare în condiţiile impuse de inculpatul J..

Conform instanţei de fond, în concluzie, inculpatul J. a vândut numiţilor FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG. un teren construibil, pe care a edificat o locuinţă nouă, încasând de la mandatarul acestora, numita HHHHHHHHHH., sumele de 40.000 RON şi 26.000 euro, tranzacţia reală fiind disimulată prin întocmirea unor acte autentice de vânzare numai cu privire la teren (două tranzacţii distincte cu două terenuri) şi cesionarea autorizaţiei de construire, fiind menţionate în cele două contracte preţurile nereale de 3.000 RON şi 300 RON.

În perioada respectivă, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Venitul impozabil cu ocazia încheierii acestei tranzacţii imobiliare a fost de 154.130 RON (155.424 RON - 1.294 RON TVA). Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul J. a fost de 4.525 RON (154.130 RON - 3.300 RON - venit impozabil stabilit de notar cu ocazia autentificării, sub nr. x/01.10.2013 şi nr. 106 din 01.02.2014, a contractelor de vânzare cumpărare = 150.830 RON venit nedeclarat x 3%).

3. În luna noiembrie a anului 2013, având intenţia de a-şi achiziţiona o casă, martorul SSSSSSSS. a consultat anunţurile imobiliare din ziarul FFF., contactând telefonic agenţia imobiliară S.C. FFFFFFF. S.R.L., cu sediul în mun. Craiova, apoi a mers împreună cu soţia sa OOOOOOOOOO. la sediul agenţiei unde, s-au întâlnit cu agentul imobiliar EEEEEEE., care le-a propus să meargă în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, pentru a viziona o casă. Ajungând pe raza satului Albeşti, la un terenul pe care erau construite patru case, dintre care trei erau finalizate, iar una în construcţie, aceştia s-au întâlnit cu inculpatul I., care le-a spus că este constructorul caselor, şi le-a prezentat una dintre cele trei case finalizate, care era de vânzare la preţul de 33.000 euro. Soţii SSSSSSSS. şi OOOOOOOOOO. fiind de acord cu preţul respectivei locuinţe, s-au reîntors la sediul agenţiei, unde EEEEEEE. le-a înmânat un antecontract de vânzare - cumpărare pentru a-l semna. Cu această ocazie, EEEEEEE. le-a spus celor doi soţi că la rubrica "vânzătorului" va fi menţionat avocatul J., deoarece el era proprietarul terenului. Deşi inculpatul J. nu a fost de faţă la momentul semnării antecontractului de vânzare-cumpărare de către soţii SSSSSSSS. şi OOOOOOOOOO., ulterior, acesta a semnat respectivul antecontract de vânzare - cumpărare.

Astfel, la data de 06.11.2013, a fost încheiat, la sediul Agenţiei S.C. FFFFFFF. S.R.L., între inculpatul J., în calitate de promitent - vânzător, şi soţii SSSSSSSS. şi OOOOOOOOOO., în calitate de promitenţi - cumpărători, un antecontract de vânzare - cumpărare, prin care inculpatul J. se obliga să vândă soţilor SSSSSSSS. şi OOOOOOOOOO. un teren, în suprafaţă de 300 mp, situat în satul Albeşti, str. x, tarlaua x, lotul x, şi casa de locuit P+E, în curs de execuţie. Preţul acestui imobil, compus din terenul şi casa, la care mai trebuia montată gresia pe casa scării, a fost stabilit la suma de 33.000 euro, din care, la data încheierii antecontractului de vânzare - cumpărare, s-a plătit, cu titlu de avans, echivalentul în RON a sumei de 1000 euro. Ulterior, martorul SSSSSSSS. a mers zilnic la casa din Albeşti, pentru a supraveghea lucrarea de placare cu gresie a casei scării, iar, într-una dintre zile, a venit la acest imobil şi inculpatul J., care i-a spus că terenul, pe care era construită această casă, îi aparţinea şi că va trebui să încheie actul de vânzare-cumpărare în formă autentică cu el.

La data de 29.11.2013 a fost autentificată de notarul public QQQQQ., sub numărul x/29.11.2013, convenţia încheiată între inculpatul J., în nume propriu şi în calitate de mandatar al fraţilor săi KKKKKKKKKK. şi LLLLLLLLLL., în calitate de promitenţi - vânzători, şi soţii SSSSSSSS. şi OOOOOOOOOO., în calitate de promitenţi - cumpărători, care a avut ca obiect terenul intravilan situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, jud. Dolj, în suprafaţă de 288 mp din actele de proprietate şi 304 mp din măsurători, cu nr. cadastral x, şi angajamentul promitenţilor - vânzători de a obţine autorizaţia de construcţie pentru edificarea pe acest teren a unei locuinţe, cu regim de înălţime P+E, preţul terenului, menţionat în cuprinsul acestei convenţii, fiind de 3.000 RON.

La începutul lunii decembrie 2013, prin intermediul unei agenţii imobiliare, martorul SSSSSSSS. a vândut apartamentul pe care îl deţinea în proprietate, în mun. Craiova, cu suma de 32.000 euro, apoi a negociat cu inculpatul I. preţul final de vânzare a casei, stabilind să mai plătească 31.000 euro. La data de 18.12.2013, martorul SSSSSSSS. l-a contactat telefonic pe inculpatul I. pentru a-i da cei 31.000 euro, acesta spunându-i să meargă la biroul notarului public QQQQQ., ceea ce martorul a şi făcut. Ajungând la respectivul birou notarial, martorul SSSSSSSS. a fost întâmpinat de inculpaţii EEEEEEE., I. şi J., cel din urmă spunându-i că acesta este biroul la care întocmeşte de regulă documente. Martorul SSSSSSSS. a pus cei 31.000 euro pe masă, care au fost număraţi de cei trei inculpaţi, neputând preciza dacă banii au fost luaţi de inculpatul I. sau de inculpatul J. sau dacă au fost împărţiţi între cei doi. Potrivit declaraţiei martorului SSSSSSSS., cu această ocazie nu a încheiat vreun înscris la biroul notarial, neputând preciza motivul pentru care, la această dată, nu a fost încheiat şi contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică.

Ulterior, la data de 12.03.2014, martorul SSSSSSSS. a fost contactat telefonic de avocatul J., care l-a anunţat că trebuie să meargă la biroul notarului public QQQQQ., pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică. La respectivul birou notarial, inculpatul J. i-a înmânat martorului SSSSSSSS. un contract de vânzare-cumpărare, care a fost redactat înainte de sosirea sa la biroul notarial. Cu această ocazie, martorul SSSSSSSS. a observat că în cuprinsul contractului nu era menţionată casa al cărei preţ îl achitase, ci era trecută doar suprafaţa de teren, de 304 mp, şi autorizaţia de construire, pe care inculpatul J. şi fraţii acestuia o cesionau gratuit, deşi, la acel moment construcţia era finalizată şi finisată, însă nu l-a interesat acest aspect, fiind bucuros că i-au fost încheiate acte pe imobil.

Astfel, la data de 12.03.2014, a fost autentificat de notarul public QQQQQ., sub numărul x/12.03.2014, contractul de vânzare - cumpărare, încheiat între inculpatul J., în nume propriu şi în calitate de mandatar al fraţilor săi KKKKKKKKKK. şi LLLLLLLLLL., în calitate de vânzători, şi martorul SSSSSSSS., în calitate de cumpărător, în cuprinsul căruia s-a menţionat că cei trei vânzători au vândut terenul, în suprafaţă de 288 mp din actele de proprietate şi 304 mp din măsurători, situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, jud. Dolj, cu numărul cadastral x, şi au cesionat toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/18.02.2014, eliberată de Primăria Comunei Şimnicu de Sus, pentru construirea unei locuinţe pe terenul respectiv.

Preţul menţionat în contract, pentru vânzarea suprafeţei de teren, a fost de 3.000 RON. Cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/12.03.2014, de notarul public QQQQQ., inculpatul J. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public QQQQQ., faptul că a cesionat cumpărătorului SSSSSSSS. şi soţiei acestuia OOOOOOOOOO. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/18.02.2014, în realitate, inculpatul J. vânzând cumpărătorului SSSSSSSS. casa pe care o construise pe terenul, în suprafaţă de 304 mp din măsurători, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, 12, P448 şi P451, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, şi acest teren, cu preţul de 32.000 euro, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărători, iar nu autorizaţia de construire.

Conform instanţei de fond, în realitate, inculpatul J. i-a vândut martorului SSSSSSSS. un teren construibil, pe care a edificat o locuinţă nouă, încasând suma de 32.000 euro, tranzacţia reală fiind disimulată prin întocmirea unor acte autentice de vânzare numai cu privire la teren, prin cesionarea autorizaţiei de construire şi menţionarea unui preţ modic, de 3.000 RON, cu privire la teren.

Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul J. a fost de 3.373 RON (115.447 RON - 3000 RON - venit impozabil stabilit de notar cu ocazia autentificării sub nr. x/12.03.2014, a contractului de vânzare cumpărare = 112.447 RON venit nedeclarat x 3%).

4. La începutul lunii ianuarie a anului 2014, având intenţia de a-şi vinde garsoniera pentru a-şi achiziţiona un apartament sau o casă, martora IIIIIIIIII. a postat un anunţ de vânzare al garsonierei pe internet. În zilele următoare, martora IIIIIIIIII. s-a deplasat la sediul S.C. FFFFFFF. S.R.L., unde s-a întâlnit cu agentul imobiliar EEEEEEE., care i-a spus că se află în relaţii de colaborare cu un dezvoltator imobiliar, care construieşte case la cheie pe raza comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, jud. Dolj, şi, dacă dorea, putea să discute cu acesta, cu privire la posibilitatea cumpărării unei locuinţe în comuna Şimnicu de Sus, prezentându-i-l pe inculpatul D., care în acel moment se afla la sediul agenţiei. Cu această ocazie, inculpaţii D. şi EEEEEEE. i-au spus martorei că trebuie să-l aştepte pe inculpatul J., pentru a discuta detalii cu privire la cumpărarea unei case cu terenul aferent. La scurt timp, la sediul agenţiei, a venit şi inculpatul J. care, împreună cu inculpatul D. i-au spus martorei că ei au construit mai multe case pe raza comunei Şimnicu de Sus, pe care le-au oferit spre vânzare, dintre care a mai rămas una de vânzare. Martora IIIIIIIIII. le-a spus celor doi că, în schimbul unei case cu terenul aferent, putea să le ofere suma de 4.000 de euro şi garsoniera, aceştia fiind de acord.

În seara aceleaşi zile, martora IIIIIIIIII. s-a deplasat împreună cu inculpatul D. pe raza comunei Şimnicu de Sus, unde acesta i-a prezentat o casă tip parter, construită la roşu, acoperită cu ţiglă, spunându-i că era casa, pe care i-au oferit-o spre vânzare, iar suprafaţa de teren, pe care era construită, îi aparţinea inculpatului J.. La data de 16.01.2014, a fost încheiat, la sediul Agenţiei S.C. FFFFFFF. S.R.L., între inculpatul J., în calitate de promitent - vânzător, şi martora IIIIIIIIII., în calitate de promitentă - cumpărătoare, un antecontract de vânzare - cumpărare, prin care inculpatul J. se obliga să vândă martorei IIIIIIIIII. o casă, care în acel moment se afla în curs de construire, pe care a evaluat-o la suma de 25.000 euro, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, str. x, pentru suma de 4.000 euro şi contravaloarea unei garsoniere situată în mun. Craiova.

La data încheierii antecontractului, promitenta - cumpărătoare IIIIIIIIII. i-a achitat inculpatului J. suma 500 RON, cu titlu de avans. La data de 20.01.2014, a fost autentificată de notarul public QQQQQ. sub nr. x/20.01.2014, convenţia prin care inculpatul J., atât în nume propriu, cât şi în calitate de mandatar al fraţilor săi KKKKKKKKKK. şi LLLLLLLLLL., promitea să vândă martorei IIIIIIIIII. un imobil compus din suprafaţa de 298 mp din actele de proprietate şi 316 mp din măsurători, teren intravilan situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, cu nr. cadastral x, şi să obţină autorizaţia de construire pentru edificarea pe acest teren a unei locuinţe, cu regim de înălţime parter, pe care urma să o cesioneze cumpărătoarei la momentul încheierii contractului de vânzare - cumpărare. Suma tranzacţiei menţionată în convenţie, a fost de 24.000 euro, din care s-a menţionat că inculpatul J. a primit, sub formă de avans, la data autentificării convenţiei, suma de 4.000 euro, urmând ca restul de 20.000 euro să-i fie achitat până la termenul din 20.04.2014, stabilit pentru autentificarea contractului de vânzare.

La data semnării convenţiei, martora IIIIIIIIII. i-a dat inculpatului J. suma de 4.000 de euro şi a convenit cu acesta să-i vândă garsoniera, iar banii obţinuţi din vânzarea acesteia să-i revină în totalitate. Inculpatul J. a asigurat-o pe martoră că, în schimbul sumei de 4.000 de euro şi a garsonierei, îi va finaliza şi finisa casa la cheie şi va întocmi documentaţia, necesară perfectării actelor de vânzare - cumpărare, spunându-i că, de construirea acesteia, se ocupă inculpaţii I. şi D., iar el se va ocupa de întocmirea actelor. La începutul lunii februarie 2014, martora IIIIIIIIII. a fost contactată telefonic de un potenţial cumpărător al garsonierei, pe nume PPPPPPPPPP., pe care l-a îndrumat să negocieze cu inculpatul J. preţul de vânzare, iar, în urma negocierilor, preţul a fost stabilit la suma de 63.000 de RON. La data de 04.02.2014, la solicitarea inculpatului J., martora IIIIIIIIII. a mers la biroul notarului public QQQQQ., unde a semnat un precontract de vânzare - cumpărare cu privire la garsonieră, cu numitul PPPPPPPPPP., în calitate de promitent - cumpărător, preţul fiind de 63.000 de RON. La încheierea precontractului de vânzare - cumpărare, numitul PPPPPPPPPP. a plătit suma de 42.780 RON, bani pe care i-a primit inculpatul J., care era însoţit de D., urmând ca restul banilor să fie achitaţi până la data de 15.03.2014.

Tot la data de 04.02.2015, martora IIIIIIIIII. a încheiat cu inculpatul J. un act adiţional la convenţia nr. 53/20.01.2014, în cuprinsul căreia s-a menţionat că, din preţul de 24.000 euro, a mai fost achitată suma de 15.500 euro, urmând ca restul, de 4.500 euro, să fie achitat la data autentificării contractului de vânzare, respectiv: până la termenul din 20.04.2014.

Conform instanţei de fond, în realitate, suma pe care promitenta - cumpărătoare IIIIIIIIII. i-a înmânat-o inculpatului J., la data de 04.02.2014, a fost de 42.780 RON, sumă primită de aceasta, cu titlu de avans, pentru vânzarea garsonierei sale către numitul PPPPPPPPPP.. La sediul biroului notarial, inculpatul J. i-a spus martorei că trebuie să dea o declaraţie, prin care să renunţe la convenţia autentificată sub nr. x/20.01.2014 şi să încheie un contract de vânzare - cumpărare numai pe suprafaţa de teren, cu cesionarea drepturilor şi obligaţilor ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/18.02.2014, lucru cu care martora a fost de acord, având încredere în inculpatul J. care era avocat şi a asigurat-o că nu era nici o problemă dacă renunţau la convenţie.

De asemenea, cu ocazia audierii în cauză, martora IIIIIIIIII. a susţinut că, fiindu-i teamă că, dacă nu va accepta să încheie contractul de vânzare-cumpărare în condiţiile stabilite de inculpatul J., va pierde banii pe care, până la aceea dată, îi achitase integral acestuia, cu titlu de preţ, a acceptat să încheie contractul de vânzare - cumpărare, ale cărui clauze au fost stabilite de inculpatul J.. Cu această ocazie, inculpatul J. i-a spus martorei că, în urma încheierii contractului de vânzare - cumpărare, el îi vindea terenul şi autorizaţia de construire a casei, iar aceasta figura ca şi când ar fi construit casa.

Martora IIIIIIIIII. a mai susţinut că ea nu a construit nici o casă însă, a fost constrânsă de împrejurări să încheie contractul de vânzare - cumpărare în condiţiile stabilite de inculpatul J., deoarece risca să nu mai aibă unde locui. Astfel, la data de 11.03.2014, la iniţiativa inculpatului J., a fost autentificată de notarul public QQQQQ., sub nr. x/11.03.2014, declaraţia prin care acesta, atât în nume propriu, cât şi în calitate de mandatar al fraţilor săi KKKKKKKKKK. şi LLLLLLLLLL., şi martora IIIIIIIIII. au declarat, necorespunzător adevărului, că au renunţat să mai încheie contractul de vânzare - cumpărare privind terenul intravilan în suprafaţă de 298 mp din actele de proprietate şi 316 mp din măsurători, situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, cu nr. cadastral x, şi că suma, ce reprezenta avansul achitat în convenţia autentificată sub nr. x/20.01.2014 de QQQQQ., în cuantum de 4.000 euro, a fost restituită promitentei - cumpărătoare IIIIIIIIII.. În realitate, inculpatul J. nu a renunţat la înstrăinarea terenului şi a casei construite pe acesta către cumpărătoarea IIIIIIIIII., căreia nu i-a restituit nici o sumă de bani.

Tot la data de 11.03.2014, a fost autentificat de notarul public QQQQQ., sub nr. x/11.03.2014, contractul de vânzare - cumpărare, prin care inculpatul J., atât în nume propriu, cât şi în calitate de mandatar al fraţilor săi KKKKKKKKKK. şi LLLLLLLLLL., în calitate de vânzător, vindea martorei IIIIIIIIII., în calitate de cumpărător, terenul intravilan în suprafaţă de 298 mp din actele de proprietate şi 316 mp din măsurători, situat în comuna Şimnicu de Sus, sat Albeşti, T12, P448, şi P451, cu nr. cadastral x, şi îi cesiona acesteia toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/18.02.2014, eliberată de Primăria comunei Şimnicu de Sus, pentru construirea unei locuinţe pe terenul respectiv. Preţul menţionat în contract, pentru vânzarea suprafeţei de teren, a fost de 3.000 RON. Cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/11.03.2014, de notarul public QQQQQ., inculpatul J. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat cumpărătoarei IIIIIIIIII. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/18.02.2014, în realitate, acesta vânzând cumpărătoarei IIIIIIIIII. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă de 298 mp din actele de proprietate şi 316 mp din măsurători, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, şi acest teren, cu preţul de 63.500 RON şi 4.000 euro, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărătoare, iar nu autorizaţia de construire.

Prin urmare, inculpatul J. i-a vândut martorei IIIIIIIIII. un teren construibil, pe care a edificat o locuinţă nouă, încasând de la aceasta sumele de 63.000 RON şi 4.000 euro, tranzacţia reală fiind disimulată prin încheierea unui contract de vânzare - cumpărare numai cu privire la teren, prin cesionarea autorizaţiei de construire şi prin menţionarea unui preţ modic, de 3.000 RON, cu privire la teren. În perioada respectivă, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Venitul impozabil cu ocazia încheierii acestei tranzacţii imobiliare a fost de 65.846 RON (81.649 RON - 15.803 RON TVA).

Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul J. a fost de 1.885 RON (65.846 RON - 3000 RON venit impozabil stabilit de notar cu ocazia autentificării sub nr. x/12.03.2014, a contractului de vânzare cumpărare = 62.846 RON venit nedeclarat x 3%). Cu ocazia audierii în cauză martorii KKKKKKKKKK., fratele inculpatului J., şi LLLLLLLLLL., sora inculpatului J., au arătat că, după decesul părinţilor lor, au hotărât împreună cu fratele lor J. să vândă imobilul dobândit prin moştenire de la tatăl lor J., scop în care, prin procura care a fost autentificată sub nr. x/13.06.2013, de notarul public QQQQQ., l-au împuternicit pe fratele lor, inculpatului J., să vândă în numele lor şi pentru ei, oricui va crede de cuviinţă, la preţul şi în condiţiile pe care le va stabili cu depline puteri, imobilul situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T 12, P 448 şi P 451, jud. Dolj, compus din teren intravilan în suprafaţă de 2.170 mp din actele de proprietate şi 2340 mp din măsurători şi construcţiile edificate pe acesta, respectiv: C1 - locuinţă cu suprafaţa construită de 92,97 mp, C2 - bucătărie, cu o suprafaţă construită de 10,47 mp, C3 - anexă, cu o suprafaţă construită de 48,70 mp, imobil cu nr. cadastral x, intabulat în cartea funciară nr. x a localităţii Şimnicu de Sus.

Conform instanţei de fond, au mai arătat cei doi martori că, ulterior, la iniţiativa fratelui lor J., terenul intravilan, în suprafaţă de 2.170 mp din actele de proprietate şi 2340 mp din măsurători, a fost dezmembrat în cinci loturi, din care fratele lor, atât în nume propriu, cât şi în calitate de mandatar pentru ei, a vândut patru loturi, cu excepţia celui pe care a fost construită casa părintească. Potrivit declaraţiei martorei LLLLLLLLLL., până la data audierii sale în cadrul acestui dosar penal, nu a avut cunoştinţă de faptul că pe cele patru loturi de teren au fost construite case, anterior vânzării lor, neavând cunoştinţă nici de declaraţiile pe care inculpatului J. le-a făcut la biroul notarial, unde au fost autentificate contractele de vânzare - cumpărare, cu privire la cuantumul sumelor de bani pe care acesta le-a primit, cu titlu de preţ, de la cumpărători, deoarece nu a participat la încheierea acestor contracte, iar fratele său nu i-a înmânat vreun exemplar de pe acestea, ci numai suma de 5.000 RON, în mai multe tranşe, în perioada anilor 2013 - 2014.

De asemenea, potrivit declaraţiei martorului KKKKKKKKKK., acesta nu a avut cunoştinţă de sumele de bani pe care fratele său J. le-a primit în urma vânzării celor patru loturi de teren cu construcţiile edificate pe acestea, nu a ştiut cine a finanţat construirea celor patru case, neavând cunoştinţă nici de declaraţiile pe care inculpatului J. le-a făcut la biroul notarial, unde au fost autentificate contractele de vânzare - cumpărare, cu privire la cuantumul sumelor de bani, pe care acesta le-a primit, cu titlu de preţ, de la cumpărători, deoarece nu a participat la încheierea acestor contracte, iar fratele său nu i-a înmânat vreun exemplar de pe acestea, ci numai suma de 5.000 RON, în mai multe tranşe, în perioada anilor 2013 - 2014.

5. La începutul anului 2015, martorul BBBBBBBBBB. i-a spus unui prieten de familie, pe nume KKKKKKKKKK., că dorea să-şi cumpere o casă cu teren, ocazie cu care acesta l-a informat că fratele său, inculpatul J., despre care ştia că este avocat, construia şi vindea case pe raza comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, judeţul Dolj, împreună cu o altă persoană pe nume I.. Ulterior, martorul BBBBBBBBBB. s-a întâlnit cu inculpatul J., care i-a spus că împreună cu inculpatul I. construieşte şi vinde case la cheie. Aducându-i la cunoştinţă intenţia sa de a cumpăra o casă, inculpatul J. l-a condus pe martorul BBBBBBBBBB. pe raza satului Albeşti, unde i-a arătat două case, ce se aflau în construcţie, unde lucra o echipă de muncitori care-l cunoşteau, spunându-i că acesta este modelul de case, pe care le construieşte el şi I., şi poate să-i construiască şi lui una în continuarea acestora. Martorul BBBBBBBBBB. nu a fost de acord cu oferta pe care i-a făcut-o inculpatul, deoarece nu-i plăcea zona şi i-a spus acestuia să-i caute teren în altă parte, tot pe raza satului Albeşti. După câteva zile, inculpatul J. l-a chemat pe martorul BBBBBBBBBB. la locuinţa sa din satul Albeşti, unde i-a făcut cunoştinţă cu inculpatul I.. Cei doi inculpaţi i-au propus martorului să-i construiască şi să-i vândă o casă la cheie, cu terenul aferent, pentru suma de aproximativ 30.000 de euro, în care era inclus şi preţul terenului, însă acest preţ urma să varieze în funcţie de zona pe care o va alege pentru construirea casei. După aproximativ o săptămână, martorul BBBBBBBBBB. a fost contactat de inculpatul J., care l-a chemat pe raza satului Albeşti, unde i-a prezentat un teren, în suprafaţă de 400 mp, ce făcea parte dintr-o parcelă care fusese dezmembrată în mai multe loturi de teren, pe unele dintre acestea fiind construite case, teren, despre care i-a spus că-i aparţinea unei persoane cunoscută sub numele de "QQQQQQQQQQ." (VVVVVVVVV.). Plăcându-i zona, martorul BBBBBBBBBB. i-a transmis inculpatului J. să stabilească o întâlnire cu numitul QQQQQQQQQQ., pentru a vedea dacă are actele necesare vânzării terenului.

Conform instanţei de fond, cu ocazia audierii în cauză, martorul BBBBBBBBBB. a arătat că, iniţial, a intenţionat să cumpere un teren cu o casă deja construită, însă inculpaţii J. şi I. i-au spus că ei construiau casele, pe măsură ce primeau bani de la cumpărător şi numai în final urmau să-i încheie acte de vânzare-cumpărare în formă autentică pe imobilul construit. Din această cauză, martorul BBBBBBBBBB. a hotărât să-şi cumpere singur terenul, pe care cei doi să-i construiască o casă.

Martorul BBBBBBBBBB. împreună cu inculpatul J. s-au întâlnit apoi cu martorul VVVVVVVVV., care le-a spus că preţul de vânzare al terenului era de 20 de euro pe mp şi că urma să întocmească actele de vânzare-cumpărare în perioada următoare, cu sora sa WWWWWWWWW.. În zilele următoare, martorul BBBBBBBBBB. s-a întâlnit la locuinţa inculpatului J. cu acesta şi cu inculpatul I., stabilind cu cei doi să-i construiască o casă tip P + mansardă, la cheie, fără instalaţie sanitară şi centrală, pentru suma de 32.000 de euro, din care urma să se scadă suma de 8.000 euro, pe care trebuia să o achite pentru achiziţionarea terenului, în suprafaţă 400 mp. Deoarece, în acea perioadă, martorul BBBBBBBBBB. avea mai multe datorii la bănci, a hotărât ca, în actul de cumpărare al terenului, în suprafaţă de 400 mp, să figureze, în calitate de cumpărător, fiul concubinei sale, martorul JJJJJJJJJJ., deşi el a fost, în realitate, adevăratul cumpărător al terenului, pentru care a achitat suma de 8.000 euro numitei WWWWWWWWW.. Astfel, la data de 18.03.2015, fiind însoţit de inculpatul J. şi de fiul concubinei sale, martorul JJJJJJJJJJ., martorul BBBBBBBBBB. s-a întâlnit la biroul notarului public EEEE., cu numita WWWWWWWWW..

Cu această ocazie a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub numărul x, din 18.03.2015, de către notarul public EEEE., prin care numita UUUUUUUUU., reprezentată de fiica sa, mandatara WWWWWWWWW., vindea martorului JJJJJJJJJJ. terenul arabil, în suprafaţă de 400 mp, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, sat Albeşti, T.114, P.391/1, judeţul Dolj, lot. 3, cu nr. cadastral x, şi cota indiviză de 37/225 din terenul în suprafaţă de 552 mp - alee de acces, cu nr. cadastral x, şi cota indiviză de 2400/26050 din terenul de în suprafaţă de 521 mp - alee x, cu nr. cadastral x. În cuprinsul acestui contract de vânzare cumpărare, s-a menţionat, conform declaraţiilor necorespunzătoare adevărului, date de părţile contractante, faptul că preţul de vânzare a fost de 5.000 RON. În realitate preţul achitat de martorul BBBBBBBBBB. numitei WWWWWWWWW., mandatara vânzătoarei, a fost de 8.000 euro.

Potrivit declaraţiei martorului BBBBBBBBBB., cei 8.000 de euro i-a plătit pe teren, conform înţelegerii avute cu inculpaţii J. şi I., urmând ca restul de 24.000 de euro să-i plătească acestora, pe parcursul construirii locuinţei. În cursul discuţiilor, pe care le-a purtat cu inculpatul J., martorul BBBBBBBBBB. s-a înţeles cu acesta ca, pentru suma de 24.000 euro, acesta să se ocupe şi de întocmirea actelor, necesare obţinerii autorizaţiei de construire pe numele fiului concubinei sale, martorul JJJJJJJJJJ.. În baza acestei înţelegeri, în zilele următoare, inculpatul J., însoţit de un cadastrist, a stabilit semnele de hotar pentru construirea gardului, iar, în următoarele zile, inculpatul J. a venit şi cu un proiectant, care l-a întrebat pe martorul BBBBBBBBBB. despre poziţia casei, stabilind împreună detaliile tehnice de construire. Tot în această perioadă inculpatul J. i-a solicitat martorului BBBBBBBBBB. un avans, pentru a începe construirea casei. În acest scop martorul BBBBBBBBBB. s-a întâlnit cu inculpatul J. la domiciliul acestuia, unde se afla şi inculpatul I., ocazie cu care le-a dat celor doi suma de 10.000 de euro, din cei 24.000 de euro stabiliţi pentru construirea locuinţei. În zilele următoare, o echipă de 5-6 muncitori, sub coordonarea inculpatului I., au început construirea casei. După terminarea fundaţiei, martorul BBBBBBBBBB. a fost contactat telefonic atât de către inculpatul J., cât şi de către inculpatul I., care i-au mai cerut bani pentru construirea pereţilor.

Instanţa de fond a reţinut că, fiind audiat în cauză, martorul BBBBBBBBBB. a arătat că le-a dat celor doi diferite sume de bani, concomitent cu ridicarea casei, însă niciodată nu a încheiat vreun act în acest sens, deoarece avea încredere în inculpatul J., astfel încât, până în vară le plătise acestora suma de 24.000 euro, fără aproximativ 1.000 RON. La un moment dat, martorul BBBBBBBBBB. a observat că cei doi inculpaţi sistaseră lucrările la locuinţă, deşi le achitase toată suma de bani, stabilită cu titlu de preţ pentru construirea acesteia, mai puţin 1.000 de RON, conform înţelegerii, motiv pentru care a luat legătura cu inculpatul J., deoarece inculpatul I. nu-i mai răspundea la telefon, şi l-a întrebat de ce s-au sistat lucrările. Cu această ocazie inculpatul J. i-a spus martorului că I. l-a înşelat, luându-şi angajamentul să finalizeze el casa. Astfel, în continuare inculpatul J. a plătit câte doi muncitori şi a cumpărat materiale de construcţii, pentru finalizarea lucrărilor la locuinţă. Inculpatul J. a făcut demersuri la Primăria comunei Şimnicu de Sus şi a obţinut pe numele martorului JJJJJJJJJJ. autorizaţia de construire nr. x/08.05.2015, pentru casa construită pe raza comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T-114, P391/1, Lotul 3.

Instanţa de fond a reţinut că relevante cu privire la implicarea inculpatului J. în construirea acestui imobil sunt şi convorbirile telefonice purtate de acesta, la datele de 13.07.2015 şi 01.08.2015, cu martorul BBBBBBBBBB., şi la data de 14.07.2015 cu unul dintre muncitori, pe nume FFFFFFFFF., din care reiese că inculpatul J. a fost cel care s-a ocupat de construirea acestui imobil, colaborând, iniţial, cu inculpatul I..

Cu ocazia audierii în cauză, martorul JJJJJJJJJJ. a arătat că, în luna martie a anului 2015, mama sa RRRRRRRRRR. împreună cu concubinul său BBBBBBBBBB. i-au spus că vor să-i facă o surpriză şi să-i cumpere un teren pe raza comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, pe care să-i construiască o casă, scop în care, într-una din zilele lunii martie 2015, împreună cu mama sa şi concubinul acesteia BBBBBBBBBB. s-au deplasat la sediul unui birou notarial din municipiul Craiova, unde a semnat un contract de vânzare-cumpărare, fără a-l citi, deoarece avea încredere în ceea ce îi spusese mama sa. A mai susţinut martorul JJJJJJJJJJ. că nu a avut cunoştinţă de sumele de bani care au fost achitate de către mama sa şi concubinul acesteia, vânzătorului terenului, cu ocazia încheierii respectivului contract de vânzare-cumpărare, precum şi faptul că, la momentul încheierii acestui contract de vânzare-cumpărare, el nu a achitat nicio sumă de bani vânzătorului deoarece, fiind elev, nu avea nicio sursă de venit.

În perioada respectivă, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare se calcula prin aplicarea unei cote de 3%, 2% sau 1% asupra venitului impozabil, în funcţie de valoarea tranzacţiei şi data dobândirii imobilului. În cazul de faţă, cota aplicabilă a fost de 3% (valoare mai mică de 200.000 RON şi imobil dobândit într-un termen de până la trei ani). Venitul impozabil cu ocazia încheierii tranzacţiei imobiliare dinte BBBBBBBBBB. şi inculpatul J., constând în construirea şi vânzarea unei case, a fost de 84.976 RON (105.370 RON, echivalentul a 24.000 euro - 20.394 RON TVA). Impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul J. a fost de 2.549 RON (84.976 RON venit nedeclarat x 3%).

Totodată, în urma încheierii contractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub numărul x/18.03.2015, de către notarul public EEEE., a existat o diferenţă de venit nedeclarată de 30.567 RON, pentru care vânzătoarea UUUUUUUUU. ar fi trebuit să plătească un impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal, în sumă de 611 RON (30.567 x 2%), conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală.

IMPOZITUL PE VENITURILE DIN TRANSFERUL PROPRIETĂŢILOR IMOBILIARE DIN PATRIMONIUL PERSONAL REALIZATE DE INCULPATUL J.

Impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal a fost datorat de persoanele fizice începând cu data de 04.06.2005, conform O.U.G. nr. 138/2004 (aprobată prin Legea 163/2005), care modifica Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, potrivit căreia s-a introdus CAPITOLUL VIII¹- VENITURI DIN TRANSFERUL PROPRIETĂŢILOR IMOBILIARE DIN PATRIMONIUL PERSONAL, lege aplicabilă pentru perioada care face obiectul cercetărilor în prezenta cauză.

Conform prevederilor Capitolului VIII¹ din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal şi a celorlalte acte normative emise pentru aplicarea acestuia, impozitul trebuia stabilit la realizarea transferului dreptului de proprietate, indiferent de tipul sau natura actului prin care se realiza acest transfer: vânzare-cumpărare, donaţie, rentă viageră, înta reţinutre, schimb, inclusiv în cazul când transferul se realiza printr-o hotărâre judecătorească, modul de calcul fiind prevăzut de art. 77¹ din Legea nr. 571/2003. Astfel pentru perioada 01.01.2006 - 31.12.2015, modul de calcul a fost murmătorul: a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv: - 3% până la valoarea de 200.000 RON inclusiv; - peste 200.000 RON, 6.000 RON + 2% calculat la valoarea ce depăşea 200.000 RON inclusiv; b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani: - 2% până la valoarea de 200.000 RON inclusiv; - peste 200.000 RON, 4.000 RON + 1% calculat la valoarea ce depăşea 200.000 RON inclusiv.

Inculpatul J. a realizat venituri impozabile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal în perioada anilor 2013 - 2015, din tranzacţiile încheiate cu următoarele persoane: FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG., prin mandatar HHHHHHHHHH., DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE., SSSSSSSS., IIIIIIIIII. şi BBBBBBBBBB., pentru JJJJJJJJJJ..

În perioada 2013 - 2015 s-a aflat în vigoare Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, iar veniturile obţinute de inculpatul J. nu au fost declarate, în totalitate, nici la birourile notariale, nici la organele fiscale.

În perioada 2013 - 2015, valoarea declarată prin contractele de vânzare - cumpărare încheiate de J., în nume propriu şi în calitate de mandatar pentru fraţii săi KKKKKKKKKK. şi LLLLLLLLLL., numai cu privire la terenuri, cu soţii DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE., FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG., prin mandatar HHHHHHHHHH., IIIIIIIIII. şi SSSSSSSS. a fost de 11.700 RON, iar valoarea declarată prin contractul de vânzare - cumpărare încheiat între UUUUUUUUU., reprezentată de fiica sa, mandatara WWWWWWWWW., şi JJJJJJJJJJ. a fost de 5.000 RON, faţă de suma încasată de inculpatul J. de 638.800 RON, din vânzarea terenurilor şi construcţiilor edificate pe acestea către soţii DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE., FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG., prin mandatar HHHHHHHHHH., IIIIIIIIII. şi SSSSSSSS., şi din vânzarea unei construcţii către BBBBBBBBBB., diferenţa de 622.100 RON reprezintă sumă încasată şi nedeclarată pentru impozitare.

În cazul tranzacţiilor derulate cu soţii DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE., FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG., prin mandatar HHHHHHHHHH., IIIIIIIIII. şi SSSSSSSS., deşi inculpatul J. a construit şi a predat cumpărătorilor construcţii noi - case de locuit finalizate, împreună cu terenurile aferente, contractele de vânzare - cumpărare au fost încheiate de acesta numai cu privire la terenuri, cu menţiunea că au fost cesionate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţiile de construire şi obligarea cumpărătorilor ca, după executarea construcţiilor, să încheie procesul-verbal de terminare a lucrărilor cu Primăria comunei Şimnicu de Sus, deşi construcţiile erau edificate şi cumpărătorii locuiau în acestea la data încheierii contractelor de vânzare - cumpărare, iar preţurile menţionate în cuprinsul acestor contracte de vânzare - cumpărare, declarate la birourile notariale, au fost mult mai mici (11.700 RON) faţă de sumele încasate, în realitate, de inculpatul J., din derularea acestor tranzacţii (533.510 RON).

De asemenea, în cazul tranzacţiei derulate cu martorul BBBBBBBBBB., deşi inculpatul J. a primit de la acesta suma de 105.370 RON, echivalentul a 24.000 de euro, pentru construirea şi vânzarea unei case, care a fost edificată pe terenul achiziţionat de BBBBBBBBBB., prin intermediul martorului JJJJJJJJJJ., în baza unui contract de vânzare - cumpărare încheiat cu UUUUUUUUU., acesta nu a declarat suma de baniprimită.

Prin acest mod de operare inculpatul J. a ascuns suma totală de 559.330 RON, reprezentând o mare parte din veniturile realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, venit care nu a fost declarat nici la birourile notariale, nici la organele fiscale, urmarea constând în sustragerea de la plata, de la bugetul consolidat al statului, a sumei de 16.780 RON, reprezentând impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal, conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală întocmit în cauză.

Conform instanţei de fond, pentru fiecare tranzacţie în parte situaţia a fost sintetizată în tabelul următor:

Nr. crt.

Cumpărător

Venituri nedeclarate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

Diferenţe de impozit pe venit nedeclarat

1 FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG. prin HHHHHHHHHH. 150.830 4.525

2 DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE. 148.231 4.447

3 SSSSSSSS. 112.447 3.374

4 IIIIIIIIII. 62.846 1.885

5 BBBBBBBBBB. pentru JJJJJJJJJJ. 84.976 2.549

TOTAL 559.330 16.780

OBLIGAŢIILE FISCALE ALE INCULPATULUI J. ÎN PRIVINŢA VENITURILOR REALIZATE DIN TRANSFERUL PROPRIETĂŢILOR IMOBILIARE DIN PATRIMONIUL PERSONAL DIN PUNCT DE VEDERE AL TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Din punct de vedere fiscal, operaţiunile au caracter de continuitate atunci când nu pot fi considerate operaţiuni ocazionale. Prin urmare, nu intră în sfera de aplicare a TVA, operaţiunile de vânzare a construcţiilor şi terenurilor proprietate personală, efectuate în scop personal şi doar ocazional, indiferent de valoarea acestora, aceste operaţiuni nefiind considerate în aria activităţilor economice. Persoanele fizice care realizează operaţiuni imobiliare din vânzarea de construcţii şi terenuri, devin persoane impozabile, dacă operaţiunile realizate au caracter de continuitate.

La determinarea plafonului de scutire se are în vedere volumul vânzărilor realizate într-un an fiscal, cu luarea în calcul inclusiv a primei tranzacţii. Dacă persoana fizică se înregistrează în scopuri de TVA, are toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din legislaţia referitoare la TVA, şi anume: devenind persoană impozabilă trebuie să plătească TVA la buget, dar are şi dreptul sa deducă taxa aferentă cumpărărilor de bunuri şi servicii, destinate activităţii sale economice.

Conform instanţei de fond, din situaţia de fapt reţinută în cauză reiese că inculpatul J. a desfăşurat activitate economică cu caracter de continuitate, în perioada 2013 – 2015. Instanţa de fond, reţine că, relevant în acest sens este faptul că, în vederea construirii şi vânzării imobilelor edificate pe cele patru parcele de teren, dobândite prin moştenire de la părinţii săi, şi a unei case construite pe terenul achiziţionat de BBBBBBBBBB., inculpatul J. a colaborat cu inculpaţii I., D. şi EEEEEEE., agent imobiliar în S.C. FFFFFFF. S.R.L.

Împrejurarea că inculpatul J. a ascuns veniturile realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal reiese din faptul că, deşi inculpatul J. a construit şi a predat cumpărătorilor DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE., FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG., prin mandatar HHHHHHHHHH., IIIIIIIIII. şi SSSSSSSS. construcţii noi - case de locuit finalizate, împreună cu terenurile aferente, contractele de vânzare - cumpărare au fost încheiate de acesta numai cu privire la terenuri, iar sumele de bani declarate în faţa notarilor publici (11.700 RON) cu ocazia încheierii acestor contracte, au fost cu mult mai mici decât cele pe care acesta le-a încasat, în realitate, de la cumpărători, în urma încheierii acestor tranzacţii imobiliare (533.510 RON).

O altă dovadă a ascunderii veniturilor realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, de către inculpatul J., o reprezintă faptul că, în cuprinsul contractelor de vânzare - cumpărare, încheiate cu soţii DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE., FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG., prin mandatar HHHHHHHHHH., IIIIIIIIII. şi SSSSSSSS., numai cu privire la terenuri, s-a menţionat, în urma declaraţiilor sale, necorespunzătoare adevărului, date în faţa notarului public QQQQQ., faptul că le cesiona cumpărătorilor drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţiile de construire, cu obligarea cumpărătorilor ca, după executarea construcţiilor, să încheie procesul-verbal de terminare a lucrărilor cu Primăria comunei Şimnicu de Sus, deşi, în realitate, casele, pentru care i se achitase integral preţul solicitat, erau edificate la momentul încheierii acestor contractelor de vânzare - cumpărare, iar cumpărătorii locuiau în acestea.

Mai mult, în cazul tranzacţiei imobiliare derulate cu cumpărătoarea IIIIIIIIII., acesta a dat declaraţii necorespunzătoare adevărului în faţa notarului public QQQQQ., în sensul că a renunţat să mai încheie contractul de vânzare - cumpărare privind terenul intravilan, care a format obiectul convenţiei autentificate sub nr. x/20.01.2014 de QQQQQ., şi că suma de bani, ce reprezenta avansul achitat cu ocazia încheierii convenţiei autentificate sub nr. x/20.01.2014 de QQQQQ., în cuantum de 4.000 euro, a fost restituită promitentei - cumpărătoare IIIIIIIIII., deşi, în realitate, nu i-a fost restituită nici o sumă de bani martorei IIIIIIIIII. şi, în aceeaşi zi în care a dat declaraţia necorespunzătoare adevărului, inculpatul J., în calitate de vânzător, a încheiat contractul de vânzare - cumpărare cu privire la respectivul teren intravilan, pe un preţ cu mult mai mic, faţă de cel declarat cu ocazia încheierii convenţiei autentificate sub nr. x/20.01.2014 de QQQQQ., tocmai pentru a ascunde cuantumul real al sumei de bani încasate din această tranzacţie imobiliară.

Referitor la tranzacţia imobiliară derulată cu martorul BBBBBBBBBB., inculpatul J. nu a declarat nici o sumă de bani în urma înstrăinării casei construite pe terenul achiziţionat de BBBBBBBBBB., prin intermediul martorului JJJJJJJJJJ., în baza unui contract de vânzare - cumpărare încheiat cu UUUUUUUUU..

Având în vedere valoarea sumelor încasate cronologic pentru tranzacţii încheiate cu FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG., prin mandatar HHHHHHHHHH., DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE., SSSSSSSS., IIIIIIIIII. şi BBBBBBBBBB., pentru JJJJJJJJJJ., plafonul de scutire de taxă pe valoarea adăugată, prevăzut de Legea 571/2003, a fost depăşit de către inculpatul J. în luna iulie 2013, lună în care acesta a realizat cumulat, de la începutul anului, venituri în sumă de 268.364 RON, plafonul fiind la acea dată de 65.000 euro (220.000 RON).

Conform raportului de expertiză contabilă şi fiscală întocmit în cauză, până la data de 10 august 2013, inculpatul J. trebuia să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, urmând ca, de la data de 01 a lunii următoare (01.09.2013) să devină persoană impozabilă, înregistrată în scopuri de TVA, dată de la care trebuia să colecteze TVA pentru livrările de terenuri şi case de locuit construite şi să-şi exercite dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată achitată pentru achiziţiile efectuate, în scopul realizării de venituri impozabile.

Instanţa de fond, reţine că, la dosarul cauzei există un număr de 17 facturi fiscale emise de S.C. AAAAAAAAAA. S.R.L. pe numele inculpatului J., reprezentând achiziţii materiale de construcţii, în valoare totală de 56.765,78 RON, din care bază impozabilă de 47.702,34 RON şi TVA de 9.063,44 RON, situaţia acestora fiind următoarea:

Nr. crt. Nr şi dată factură Valoare fără TVA TVA Total valoare factură

1 345 02.10.2008 3.965,04 753,36 4.718,40

2 224 19.08.2008 1.342,11 255,00 1.597,11

3 85 20.06.2008 2.569,52 488,21 3.057,73

4 90402 30.05.2009 2.111,19 401,13 2.512,32

5 90295 16.04.2009 3.729,08 708,52 4.437,60

Total 2009 13.716,94 2.606,22 16.323,16

6 10423 23.07.2010 447,86 85,09 532,95

7 10547 30.08.2010 597,87 113,60 711,47

8 10767 15.11.2010 626,83 119,10 745,93

Total 2010 1.672,56 317,79 1.990,35

9 13033 16.02.2013 3.712,33 705,34 4.417,67

10 13027 12.02.2013 7.169,20 1.362,15 8.531,35

11 13055 08.03.2013 3.465,43 658,43 4.123,86

12 13036 18.02.2013 1.015,24 192,89 1.208,13

13 13076 21.03.2013 1.170,55 222,41 1.392,96

14 13087 27.03.2013 2.584,66 491,09 3.075,75

Total 2013 19.117,41 3.632,31 22.749,72

15 14735 08.10.2014 11.330,25 2.152,75 13.483,00

16 14736 08.10.2014 924,37 175,63 1.100,00

17 14927 19.11.2014 940,80 178,75 1.119,55

Total 2014 13.195,42 2.507,13 15.702,55

Total 47.702,34 9.063,44 56.765,78

Prin raportul de expertiză contabilă şi fiscală, întocmit în cauză, s-a reţinut că, deoarece prima tranzacţie a fost derulată de inculpatul J. la data de 04.06.2013 (încasarea avansului de la HHHHHHHHHH.), achiziţiile de materiale de construcţii de la S.C. AAAAAAAAAA. S.R.L., din perioada anterioară acestei date, nu puteau fi considerate ca achiziţii efectuate, în scopul realizării de venituri impozabile, spre deosebire de cele efectuate în anul 2014, care puteau fi efectuate în scopul realizării de venituri.

În aceste condiţii, s-a stabilit prin raportul de expertiză contabilă şi fiscală că taxa pe valoarea adăugată de plată către bugetul de stat, în situaţia inculpatului J., a fost egală cu diferenţa dintre taxa pe valoarea adăugată colectată (67.850 RON) şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă, aferentă achiziţiilor de materiale de construcţii şi a unei betoniere în anul 2014 (2.507 RON), şi anume: 65.343 RON.

Dreptul de deducere pentru suma de 2.507 RON, rezultă din cele trei facturi seria x, având ca obiect materiale de construcţii achiziţionate, acestea fiind în concordanţă cu obiectul de activitate economică desfăşurat şi au fost achiziţionate în perioada de execuţie a construcţiilor ce au fost vândute.

Pe fiecare an în parte baza impozabilă nedeclarată şi TVA sustrasă de la plată de către inculpatul J. a fost următoarea:

Anul

Total sume încasate

Din care: sume încasate cu TVA inclus din care:

TVA deductibilă

TVA de plată

Bază impozabilă

TVA colectată

2013 438.160 149.839 120.838 29.001 29.001

2014 95.350 95.350 76.895 18.455 2507 15.948

2015 105.370 105.370 84.976 20.394 20.394

TOTAL 638.880 350.559 282.709 67.850 2.507 65.343

Pe cumpărători, baza impozabilă nedeclarată şi TVA colectată, de către inculpatul J., a fost următoarea:

Nr. crt.

Cumpărător

Total în RON

Din care sumă încasată cu TVA inclus

Din care:

Bază impozabilă

TVA colectată

1 FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG. prin HHHHHHHHHH. 155.424 6.684 5.390 1.294

2 DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE. 153.282 13.700 11.048 2.652

3 SSSSSSSS. 143.155 143.155 115.447 27.707

4 IIIIIIIIII. 81.650 81.650 65.846 15.803

5 BBBBBBBBBB. pentru JJJJJJJJJJ. 105.370 105.370 84.976 20.394

Total 638.880 350.559 282.709 67.850

Reiese că inculpatul J. a fost plătitor de TVA pentru veniturile realizate din livrările de terenuri şi case de locuit construite pentru cumpărătorii FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG., prin mandatar HHHHHHHHHH., DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE., SSSSSSSS., IIIIIIIIII. şi BBBBBBBBBB., pentru JJJJJJJJJJ., sustrăgându-se de la plata TVA, pe care trebuia să o vireze la bugetul de stat, în sumă totală de 65.343 RON.

În drept, în ceea ce priveşte tranzacţiile prezentate anterior (punctele V.1. şi V.2. din dispozitiv), instanţa de fond a reţinut următoarele.

V.1. Fapta inculpatului J., constând în aceea că, în perioada anilor 2013 - 2015 în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, s-a sustras de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, generate de încheierea contractelor de vânzare - cumpărare autentificate sub nr. x/01.10.2013, nr. y/01.02.2014, nr. z/01.10.2013, nr. w/04.12.2013, nr. t/11.03.2014, nr. s/12.03.2014 şi nr. 990/18.03.2015, prin ascunderea preţului real de vânzare al imobilelor, cu consecinţa producerii unui prejudiciu egal cu impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal în sumă totală de 16.780 RON, iar în perioada anilor 2013 - 2015, cu ocazia încheierii celor 5 tranzacţii imobiliare, cu numiţii FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG., prin mandatar HHHHHHHHHH., DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE., IIIIIIIIII., SSSSSSSS. şi BBBBBBBBBB., pentru JJJJJJJJJJ., inculpatul J. a ascuns preţul real al acestor tranzacţii, sustrăgându-se de la plata TVA, pe care trebuia să o vireze la bugetul de stat, în sumă totală de 65.343 RON, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de evaziune fiscală formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Instanţa de fond a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inculpat.

În temeiul art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul J., la 2 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. şi art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 5 ani, care se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a)şi b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

V.2. Fapta săvârşită de către inculpatul J., constând în aceea că, în perioada anilor 2010 – 2016 l-a ajutat pe inculpatul I., în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, să se sustragă de la plata impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal, în sumă totală de 40.376 RON, prin ascunderea preţului real de vânzare al imobilelor (contractele de vânzare - cumpărare autentificate sub nr. x/30.11.2010, nr. y/09.01.2013, nr. z/10.07.2013, nr. w/25.07.2013, nr. t/16.08.2013, nr. s/16.08.2013, nr. q/27.10.2014, nr. r/19.01.2015, nr. 391/18.03.2015, nr. 374/12.03.2015, nr. 664/20.05.2015, nr. 592/29.04.2015, nr. 784/17.06.2015 şi nr. 685/04.03.2016), şi de la plata TVA, în sumă totală de 356.345 RON, prin ascunderea preţului real al 20 de tranzacţii imobiliare încheiate de inculpatul I. (tranzacţiile cu EEEEEEEE., M. şi N., P., ZZZZZZZ., K., GGGGGGGG., S., Q., FFFFFFFF., OOOOO., BBBBBBBB., AAAAAAAA., YYYYY., HHHHHHHH., L., R., O., CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., T. şi U.), întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. .

instanţa de fond constată dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inculpat.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. şi art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 5 ani, care se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. c) C. pen., a contopite pedepsele de 2 ani închisoare şi de 2 ani închisoare şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care adăugă un spor de 1/3 din pedeapsa de 2 ani, respectiv 8 luni, rezultând o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare care va fi executată în regim de detenţie.

În temeiul art. 45 alin. (1) şi (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a)şi b C. pen., pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale sau considerarea ei ca executată.

În baza art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) şi alin. (3) lit. a) C. pen., de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la executarea sau considerare ca executată a pedepsei principale rezultante de 2 ani şi 8 luni închisoare, inculpatul va executa pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

Cu privire la tranzacţia nr. 1 din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţiile date de martora EEEEEEEEEE., antecontract de vânzare cumpărare încheiat la data de 11.07.2013 (preţul menţionat în contract fiind de 36.000 euro); contract de vânzare cumpărare x/01.10.2013 (preţul menţionat fiind de 2100 RON), din mijloacele de probă rezultând că preţul încasat a fost de 36.000 euro, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul J. nu a achitat suma de 2.652 RON, reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 4.447 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 2 din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţiile date de martora HHHHHHHHHH., antecontract de vânzare cumpărare încheiat la data de 04.06.2013 (preţul menţionat în contract fiind de 35.500 euro); contract de vânzare cumpărare x/01.10.2013 (preţul menţionat fiind de 3.000 RON), din mijloacele de probă rezultând că preţul încasat a fost de 40.000 RON şi 26.000 euro, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul J. nu a achitat suma de 1.294 RON, reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 4.525 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 3 din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţiile date de martorul SSSSSSSS., antecontract de vânzare cumpărare încheiat la data 06.11.2013 (preţul menţionat în contract fiind de 33.000 euro); contract de vânzare cumpărare nr. x/29.11.2013 (preţul menţionat fiind de 3.000 RON, având ca obiect terenul); contract de vânzare cumpărare nr. x/12.03.2014 (preţul menţionat fiind de 3.000 RON, având ca obiect cesiunea autorizaţiei de construire a imobilului casă de locuit, deşi imobilul fusese deja edificat), din mijloacele de probă rezultând că preţul încasat a fost de 32.000 euro, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul J. nu a achitat suma de 27.707 RON, reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 3.374 RON, reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 4 din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţiile date de martora IIIIIIIIII., antecontract de vânzare cumpărare încheiat la data de 16.01.2014 (preţul menţionat în contract fiind de 25.000 euro); antecontract de vânzare cumpărare nr. x/20.01.2014 (preţul menţionat fiind de 24.000 euro); declaraţia nr. 320/11.03.2014 prin care s-a renunţat la închierea contractlui de vânzare -cumpărare; contractul de vânzare cumprare nr. x/11.03.2014 (preţul menţionat în contract fiind de 3.000 RON), din mijloacele de probă rezultând că preţul încasat a fost 63.000 RON şi 4.000 euro, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul J. nu a achitat suma de 15.803 RON, reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 1885 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Cu privire la tranzacţia nr. 5 din situaţia de fapt prezentată, actul material al infracţiunii de evaziune fiscală este dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: raport de expertiză contabilă, declaraţiile date de martorul BBBBBBBBBB., contract de vânzare cumpărare nr. x/18.03.2015, (preţul menţionat fiind de 5.000 RON, deşi în realitate inculpatul a primit suma de 24.000 euro), din mijloacele de probă rezultând că preţul încasat a fost de 24.000 euro, putându-se constata, în consecinţă, că inculpatul J. nu a achitat suma de 20.394 RON, reprezentând taxa pe valoare adăugată, şi respectiv suma de 2.549 RON reprezentând impozit pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Având în vedere cele expuse, s-a constatat că inculpatul J. a creat un prejudiciu bugetului conslidat al statului şi, ca urmare, în temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ., instanţa de fond a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi a obligat inculpatul la plata sumelor de 16780 RON, reprezentând impozit pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, şi 65343 RON reprezentând TVA.

· Cu privire la infracţiunile descrise la pct. V.3-6 din din dispozitivul Rechizitoriului, în drept, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Cu privire la instituţia prescripţei răspunderii penale a celor trei complicităţi la infracţiuni de înşelăciune şi a infracţiunii de înşelăciune, a reţinut că limitele speciale ale pedepsei cu închisoarea pentru infracţiunile de înşelăciune, prevăzute de art. 244 alin. (1) C. pen., impun un termen de prescripţie de 5 ani, prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen. Prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 art. 155 alin. (1) C. pen. a fost declarat neconstituţional, având drept consecinţă înlăturarea posibilităţii întreruperii cursului prescripţiei răspunderii penale. Astfel, în ceea ce priveşte prescripţia răspunderii penale se aplică doar termenul general, acesta neputând fi întrerupt. Prin decizia nr. 67/HP/2022 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale sunt norme de drept substanţial supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 C. pen., cu excepţia aplicării legii penale mai favorabile prevăzută de art. 5 C. pen. Legea penală care a reglementat în cuprinsul art. 155 alin. (1) C. pen. soluţia normativă declarată neconstituţională, de la intrarea sa în vigoare, respectiv 01.02.2014 şi până la modificarea dispoziţiei legale prin O.U.G. nr. 71/2022, este mai favorabilă. Având în vedere că infracţiunile s-au consumat în anul 2014, şi, în consecinţă, termenul de prescripţie a răspunderii penale s-a împlinit pentru toate infracţiunile.

În drept (pct. V.3 din dispozitivul Rechizitoriului), fapta săvârşită de către inculpatul J., constând în aceea că, în perioada mai - iunie 2015 l-a indus în eroare pe numitul VVVVVVVVV., prezentându-i ca adevărat faptul că persoana vătămată T. a decedat în Italia, în urma unui accident rutier, şi l-a determinat, în acest mod, să-i înmâneze suma de 12.400 RON, bani care proveneau din avansul de 9.100 euro, pe care persoana vătămată îl achitase inculpatului I., pentru achiziţionarea de la acest inculpat a unui teren, în suprafaţă de 400 mp, situat în satul Albeşti, şi a unei case, pe care inculpatul I. urma să o construiască pe respectivul teren, deşi, în realitate, persoana vătămată T. nu decedase, pricinuindu-i acesteia o pagubă în sumă de 12.400 RON, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen. .

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., a încetatat procesul penal privind pe inculpatul J., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen. (în dauna persoanei vătămate T.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

V.4. Fapta săvârşită de către inculpatul J., constând în aceea că l-a ajutat pe inculpatul I. să o menţină în eroare pe persoana vătămată K., care dorea să achiziţioneze de la acesta un imobil compus din teren şi casă, pe raza satului Albeşti, comuna Şimnicu de Sus, spunându-i persoanei vătămate, în cursul lunii mai 2014, că inculpatul I. este un constructor serios şi asigurându-o că el personal se va ocupa supravegherea lucrărilor la construcţia casei pentru aceasta şi va face demersuri pentru introducerea utilităţilor, fapt ce a determinat-o pe persoana vătămată K. să-i achite inculpatului I., până în luna august 2015, suma totală de 29.850 euro, ulterior acesteia nefiindu-i transmisă proprietatea asupra niciunui imobil şi fiindu-i pricinuită o pagubă în sumă de 29.850 euro, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de complicitate la înşelăciune, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) C. pen. .

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., a încetatat procesul penal privind pe inculpatul J., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) C. pen. (autor I., în dauna persoanei vătămate K.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

V.5. Fapta săvârşită de către inculpatul J., constând în aceea că, la data de 07.08.2014, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare, inculpatul J., garantând legalitatea actelor ce urmau să se încheie şi că nu exista nici o problemă în privinţa proprietăţii parcelei de teren, pe care persoanei vătămate R. urma să-i fie construită casa, l-a ajutat pe inculpatul I. să o inducă în eroare pe persoana vătămată R., căreia inculpatul I. i-a prezentat ca adevărat faptul că suprafaţa de teren, de 250 mp, amplasată în satul Albeşti, comuna Şimnicu de Sus, pe care acesta trebuia să-i construiască o casă cu cinci camere, care urma să facă obiectul contractului de vânzare - cumpărare, se afla în proprietatea sa, deşi, în realitate, proprietarii acestui teren erau KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., şi că-i va construi o casă pe acest teren şi să o determine, în acest mod, pe persoana vătămată R., să-i achite inculpatului I., până la data de 13.10.2014, sumele de 22.000 euro şi 1.280 RON, ulterior persoanei vătămate R. nefiindu-i transmisă proprietatea asupra nici unui imobil şi fiindu-i pricinuită o pagubă, în cuantum de 22.000 euro şi 1.280 RON, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de complicitate la înşelăciune, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., a încetatat procesul penal privind pe inculpatul J., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) C. pen. (autor I., în dauna persoanei vătămate R.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

V.6. Fapta săvârşită de către inculpatul J., constând în aceea că, la data de 17.07.2014, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare, inculpatul J., garantând legalitatea actelor ce urmau să se încheie şi asigurând-o pe persoana vătămată S. că, pentru desfăşurarea activităţii de construire a locuinţei în condiţii bune, va participa şi el la încheierea antecontractului de vânzare - cumpărare, l-a ajutat pe inculpatul I. să o inducă în eroare pe persoana vătămată S., căreia inculpatul I. i-a prezentat ca fiind adevărat faptul că suprafaţa de teren, de 250 mp, situată în satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, pe care acesta trebuia să-i construiască o casă cu trei camere, care urma să facă obiectul contractului de vânzare - cumpărare, se afla în proprietatea sa, deşi, în realitate, proprietarii acestui teren erau KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., şi că-i va construi o casă pe acest teren şi să o determine, în acest mod, pe persoana vătămată S., să-i achite inculpatului I., până la sfârşitul lunii octombrie 2014, sumele de 23.000 euro şi 2.000 RON, ulterior persoanei vătămate S. nefiindu-i transmisă proprietatea asupra nici unui imobil şi fiindu-i pricinuită o pagubă, în cuantum de 23.000 euro şi 2.000 RON, întruneşte elementele constitutive ale unei complicităţi la infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) C. pen. .

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a cu referire la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., a încetatat procesul penal privind pe inculpatul J., pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) C. pen. (autor I., în dauna persoanei vătămate S.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

· Totodată, (pct. V.7. din dispozitiv), instanţa de fond a reţinut că inculpatul J. a fost trimis în judecată pentru cinci infracţiuni de fals în declaraţii, iar pe parcursul judecăţii a fost schimbată încadrarea juridică şi reţinută o singură infracţiune de fals în declaraţii în formă continuată, cu cinci acte materiale.

Situaţia de fapt cu privire la aceste cinci acte materiale a fost expusă în cadrul tranzacţiilor nr. 1, 3, 4 (două acte materiale) şi respectiv nr. 5.

Astfel, în drept, fapta săvârşită de inculpatul J. care, în perioada 2013-2014 a declarat necorespunzător adevărului cu ocazia unor tranzacţii imobiliare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată, prevăzută de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu 16 acte materiale, după cum urmează:

1. La data de 01 octombrie 2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/01.10.2013, de notarul public QQQQQ., inculpatul J. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat cumpărătorilor DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/19.09.2013, în realitate, inculpatul J. vânzând cumpărătorilor DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă de 300 mp din măsurători, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, şi acest teren, cu preţul de 31.500 euro şi 13.700 RON, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărători, iar nu autorizaţia de construire,

2. La data de 01 octombrie 2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/01.10.2013, de notarul public QQQQQ., inculpatul J. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat cumpărătorilor FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/19.09.2013, în realitate, inculpatul J. vânzând cumpărătorilor FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă de 420 mp din măsurători, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, şi acest teren, cu preţul de 26.000 euro şi 40.000 RON, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărători, prin intermediul numitei HHHHHHHHHH., iar nu autorizaţia de construire, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 C. pen.

3. La data de 12 martie 2014, cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/12.03.2014, de notarul public QQQQQ., inculpatul J. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat cumpărătorului SSSSSSSS. şi soţiei acestuia OOOOOOOOOO. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/18.02.2014, în realitate, inculpatul J. vânzând cumpărătorului SSSSSSSS. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă de 304 mp din măsurători, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, şi acest teren, cu preţul de 32.000 euro, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărător, iar nu autorizaţia de construire.

4. La data de 11.03.2014, inculpatul J. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public QQQQQ., prin declaraţia autentificată sub nr. x/11.03.2014, faptul că a renunţat la încheierea contractului de vânzare - cumpărare privind terenul intravilan, în suprafaţă de 316 mp din măsurători, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, şi că suma, ce reprezenta avansul achitat cu ocazia încheierii convenţiei autentificată sub nr. x/20.01.2014, de notarul public QQQQQ., a fost restituită promitentei - cumpărătoare IIIIIIIIII., deşi, în realitate, acesta nu a renunţat la încheierea contractului vânzare - cumpărare şi nu a restituit nici o sumă de bani promitentei - cumpărătoare IIIIIIIIII., iar această declaraţie necorespunzătoare adevărului a fost făcută pentru ca, ulterior, să fie ascuns preţul real şi obiectul contractului de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr. x/11.03.2014, încheiat între inculpatul J., în calitate de vânzător, atât în nume propriu, cât şi în calitate de mandatar al fraţilor săi KKKKKKKKKK. şi LLLLLLLLLL., şi numita IIIIIIIIII., în calitate de cumpărător, contract care, în realitate, a avut ca obiect, terenul în suprafaţă de 316 mp şi casa construită pe acest teren, iar preţul real a fost de 63.500 RON şi 4.000 euro, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 C. pen.

5. La data de 11 martie 2014, cu ocazia încheierii contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. x/11.03.2014 de notarul public QQQQQ., inculpatul J. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat cumpărătoarei IIIIIIIIII. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/18.02.2014, în realitate, inculpatul J. vânzând cumpărătoarei IIIIIIIIII. casa, pe care acesta o construise pe terenul în suprafaţă de 316 mp din măsurători, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, şi acest teren, cu preţul de 63.500 RON şi 4.000 euro, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărătoare, iar nu autorizaţia de construire, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 C. pen.

Limitele speciale ale pedepsei cu închisoarea pentru fals în declaraţii, prevăzută art. 326 C. pen., impun un termen de prescripţie de 5 ani, prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen. Prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 art. 155 alin. (1) C. pen. a fost declarat neconstituţional, având drept consecinţă înlăturarea posibilităţii întreruperii cursului prescripţiei răspunderii penale. Astfel în ceea ce priveşte prescripţia răspunderii penale se aplică doar termenul general, acesta neputând fi întrerupt. Prin decizia nr. 67/HP/2022 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale sunt norme de drept substanţial supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 C. pen., cu excepţia aplicării legii penale mai favorabile prevăzută de art. 5 C. pen. Legea penală care a reglementat în cuprinsul art. 155 alin. (1) C. pen. soluţia normativă declarată neconstituţională, de la intrarea sa în vigoare, respectiv 01.02.2014 şi până la modificarea dispoziţiei legale prin O.U.G. nr. 71/2022, este mai favorabilă. Având în vedere că infracţiunea s-a consumat în anul 2014, termenul de prescripţie a răspunderii penale s-a împlinit în anul 2019.

În consecinţă, în temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. D) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 155 alin. (1) C. pen., instanţa de fond a dispus încetarea procesului penal privind pe inculpatul J., pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată (5 acte materiale), prevăzută de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

Cu privire la măsurile asigurătorii, instanţa de fond a menţinut măsurile asigurătorii dispuse asupra bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare, ale inculpaţilor C., D., I., J. şi ale părţii responsabile civilmente S.C. E. S.R.L., astfel cum au fost instituite prin încheierea nr. 15 din 25 februarie 2021 pronunţată de instanţa de fond de Apel Craiova în dosarul nr. x/2018.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, inculpaţii I., V., C., J., D., W. şi partea civilă Statul Român prin A.N.A.F. – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova.

Ministerul Public, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.., a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale atacate, iar, în rejudecare, să se fie avute în vedere următoarele aspecte de nelegalitate şi netemeinicie a sentinţei apelate:

În ceea ce o priveşte pe inculpata C., s-a solicitat, în temeiul art. 16 lit. f) teza a II-a C. proc. pen.., încetarea procesului penal cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2015 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., având în vedere că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale. Conform argumentelor Ministerului Public, infracţiunea de evaziune fiscală a fost săvârşită în formă continuată, în perioada 2012-2015, astfel că ultima obligaţie a inculpatei de a înregistra şi a face plăţile către A.N.A.F. datează din 25 ianuarie 2016. Având în vedere că termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de evaziune fiscală este de 8 ani, din situaţia de fapt reţinută în actul de sesizare, rezultă că termenul s-a împlinit în ianuarie 2024, dacă nu sunt luate în considerare cele 60 de zile, în care, potrivit a două decrete prezidenţiale, au fost suspendate termenele de prescripţie pe perioada în care a fost declarată starea de urgenţă în România.

Reprezentantul Parchetului a subliniat în şedinţa de la termenul al care au avut loc dezbaterile că, deoarece apelul Ministerului Public vizează doar soluţionarea acţiunii civile, concluziile formulate au în vedere strict termenul general de prescripţie a răspunderii penale, neputând fi extinse motivele de apel la o eventuală prescripţie specială a răspunderii penale şi, pe cale de consecinţă, neputând fi solicitată aplicarea deciziilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în materie.

În ceea ce priveşte acţiunea penală, se critică faptul că în sentinţă s-a strecurat o eroare, în sensul că, în loc să fie obligată inculpata C. la plata sumei de 6.147 RON, reprezentând impozitul pe venit datorat către A.N.A.F, a fost obligat fiul acesteia, respectiv D., sens în care solicită admiterea apelului cu privire la acest aspect şi, pe cale de consecinţă, obligarea inculpatei la plata sumei anterior menţionate către autorităţile fiscale.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul D., în motivele de apel formulate de Ministerul Public se arată că acesta a fost trimis în judecată pentru două infracţiuni de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 241/2005. S-a reţinut că infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 a constat în ascunderea bunului sau a sursei impozabile şi a avut ca obiect transferul sumelor de bani obţinute din vânzarea proprietăţilor imobiliare şi T.V.A.-ul aferent acestor tranzacţii. Fapta a fost comisă în perioada 2007-2015, iar data de 15.06.2015 este cea la care a fost comis ultimul act material al infracţiunii continuate, respectiv a fost încheiat ultimul contract de vânzare-cumpărare în care a fost trecut un preţ al tranzacţiilor mai mic decât cel real. Conform Minsterului Public, inculpatul avea obligaţia ca, până la data de 25.05.2016, să depună declaraţia de venit la A.N.A.F (anul fiscal 2015 urmând să se încheie în anul 2016), astfel încât să poată fi calculat T.V.A.-ul de plată aferent acestor tranzacţii imobiliare. Raportat la data de 25.05.2016, termenul general de prescripţie a răspunderii penale în acest caz s-a împlinit la 24.05.2024, chiar şi în situaţia în care s-ar lua în considerare cele 60 de zile corespunzătoare stării de urgenţă instituită pe teritoriul României. Totodată Ministerul Public arată că s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale de 8 ani şi pentru infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, reţinută în sarcina aceluiaşi inculpat, constând în omisiunea, în tot sau în parte, de evidenţiere în actele contabile a veniturilor, infracţiune pe care a comis-o în calitate de administrator de fapt şi de drept al societăţii S.C. E. S.R.L. în perioada 2012-2015, termen care a început să curgă de la data de 25.01.2016.

Având în vedere solicitarea de încetare a procesului penal şi de îndreptare a erorii strecurate în cuprinsul sentinţei cu privire la obligarea, în mod greşit, a inculpatului D. la plata sumei de aproximativ 6.000 RON către A.N.A.F, Ministerul Public nu a mai susţinut motiveler scrise de apel, care vizau o altă situaţie, respectiv o critică de nelegalitate.

Cu privire la situaţia juridică a inculpatului I., Ministerul Public a arătat că acesta a fost trimis în judecată pentru o singură infracţiune, respectiv infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, care vizează perioada 2013 - 08.05.2015. Ultimul contract de vânzare-cumpărare încheiat de către inculpatul I., în cuprinsul căruia a diminuat preţul real al tranzacţiei şi a ascuns practic sursa impozabilă, datează din 22.04.2016. Inculpatul avea obligaţia de declarare a veniturilor din transferul de proprietăţi imobiliare, respectiv a T.V.A.-ului pentru anul fiscal 2016 până la data de 25.01.2017, dată de la care a început să curgă termenul general de prescripţie a răspunderii penale, astfel că nu s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale de 8 ani.

Faţă de cele ce preced, Ministerul Public a susţinut motivele scrise de apel, respectiv greşita revocare a suspendării condiţionate dispusă în baza art. 15 alin. (2) din Legea nr. 178/2012 raportat la art. 83 alin. (1) C. pen. anterior, având în vedere că, întrucât acesta avea înscrisă în fişa de cazier judiciar o condamnare la o pedeapsă pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, revocarea pedepsei anterioare trebuia realizată în temeiul art. 96 alin. (4) C. pen., chestiune care reprezintă un aspect de nelegalitate, care trebuie fi îndreptată de către instanţa de apel.

Cu privire la inculpatul J., în motivele de apel susţinute oral de către Ministerul Public se arată că a fost trimis în judecată pentru două infracţiuni, respectiv infracţiunea de evaziune fiscală comisă în calitate de autor şi complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală săvârşită de I..

Complicitatea la evaziunea fiscală săvârşită în calitate de autor de inculpatul I., are aceeaşi situaţie juridică referitoare la termenul de prescripţie a răspunderii penale, ca şi în cazul autorului infracţiunii. Infracţiunea de evaziune fiscală, săvârşită în calitate de autor de către inculpatul J., a fost comisă în perioada 2013 - 08.05.2015, iar obligaţia inculpatului de a declara veniturile impozabile şi T.V.A.- ul aferent anului fiscal avea ca dată limită 25.05.2016, astfel că inclusiv cu luarea în considerare a celor 60 de zile corespunzătoare stării de urgenţă instituite pe teritoriul României, s-a împlinit termenul general de prescripţie al răspunderii penale de 8 ani. În consecinţă, nu mai poate fi reţinut un concurs de infracţiuni, însă pedeapsa complementară a fost dispusă în mod legal de către instanţa de fond pentru o perioadă de 2 ani de zile, pe lângă pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de complicitate la evaziunea fiscală săvârşită în calitate de autor de către I..

În apelul inculpatului W., apărătorul din oficiu a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate, iar, pe fond, în baza art. 17 alin. (2)¹ raportat la art. 16 lit. f) teza a II-a C. proc. pen.. să se dispună încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale. În raport cu împrejurarea că fapta a fost săvârşită în anul 2015, s-a împlinit termenul general al prescripţiei răspunderii penale de 8 ani, prevăzut de art. 154 alin. (1) C. pen. De asemenea, în temeiul art. 82 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, având în vedere complexitatea cauzei, numărul termenelor de judecată la care s-a prezentat, precum şi împrejurarea că de la data de 31.01.2024, când a fost emisă delegaţia pentru asistenţă judiciară obligatorie în cauză, şi până în prezent, a intervenit un alt protocol încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, prin care au fost majorate onorariile avocaţilor din oficiu, solicită majorarea onorariului.

Apelantul inculpat V., prin avocatul din oficiu, a solicitat admiterea apelului, aşa cum a fost formulat, în sensul de a se dispune încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei generale a răspunderii penale. Astfel, arată că s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale de 8 ani pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului, având în vedere că ultima faptă comisă datează din decembrie 2015. Se solicită să se aibă în vedere că, odată cu cererea şi motivele de apel formulate în cauză, inculpatul şi-a exprimat clar poziţia procesuală, în sensul că nu doreşte continuarea procesului penal, în ipoteza în care se dispune încetarea procesului penal.

Inculpat D., prin apărătorul ales, a solicitat admiterea apelului şi să se constate că a intervenit un caz de stingere a acţiunii penale, respectiv prescripţia răspunderii penale, ca urmare a împlinirii în anul 2023 a termenului general de prescripţie pentru ambele infracţiuni reţinute în sarcina inculpatului, anul săvârşirii infracţiunilor reţinut atât în actul de sesizare a instanţei, cât şi în hotărârea atacată fiind 2015. De asemenea, arată că inculpatul nu doreşte continuarea procesului penal, în situaţia în care se dispune încetarea procesului penal.

Cu privire la obligarea inculpatului D. la plata sumei de 6.147 RON, apărătorul ales al apelantului inculpat D. a solicitat îndreptarea erorii din hotărârea atacată.

Inculpatul D. a arătat că nu doreşte continuarea procesului penal în situaţia în care se dispune încetarea procesului penal.

În apelul inculpatului I., apărătorul ales a solicitat să se dispună încetarea procesului penal cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, având în vedere că, raportat atât la rechizitoriu, cât şi la sentinţa pronunţată de instanţa de fond, ultimul act material datează din anul 2015.

În ceea ce priveşte soluţionarea acţiunii civile, apărarea a arătat că şi dacă s-ar admite teza cu privire la intervenirea prescripţiei răspunderii penale, se impune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, deoarece modalitatea în care parchetul a înţeles să sesizeze instanţa de fond cu infracţiunea de evaziune fiscală nu corespunde situaţiei faptice arătate şi dovedite prin probele administrate în cauză, în special cele administrate în faţa Înaltei Curţi.

Astfel, apărarea a arătat că parchetul şi instanţa de fond au reţinut în sarcina inculpatului I. infracţiunea de evaziune fiscală, constând în aceea că ar fi vândut proprietăţi imobiliare şi nu ar fi declarat aceste tranzacţii, pentru care ar fi trebuit să plătească o anumită sumă de bani organelor fiscale. Conform apărării, din probele administrate în cauză, a reieşit că nu I. a fost cel care a vândut imobilele. Acesta doar a participat la construirea, edificarea lor, în diverse stadii de construcţie. Ca atare, este vorba despre un alt cuantum al prejudiciului şi o altă componentă, respectiv de o altă modalitate în care a luat naştere prejudiciul, respectiv alte sume. Apelantul consideră că se impune lămurirea acestui aspect, printr-o analiză suplimentară şi o cercetare judecătorească pe fondul cauzei, cu efectuarea unei expertize tehnice care să indice, defalcat, pentru fiecare faptă în parte, care este serviciul datorat şi în ce condiţii a fost realizat acesta.

Inculpatul I. a arătat iniţial că nu doreşte continuarea procesului penal, în ipoteza în care s-ar dispune încetarea procesului penal. Ulterior, I. a arătat că înţelege să solicite continuarea procesului penal. Ca urmare a revenirii inculpatului asupra poziţiei sale procesuale vizând continuarea procesului penal, apărarea a arătat că îşi menţine toate motivele de apel scrise, care vizau ca primă teză desfiinţarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă.

În ceea ce priveşte reţinerea cauzei spre rejudecare de către instanţa de apel şi pronunţarea unei soluţii de achitare a inculpatului, apărarea arată că elementul de noutate în cadrul propriului apel îl constituie doar constatarea intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

Apărarea susţine că, aşa cum rezultă din probele administrate în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de evaziune fiscală. Infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată vizează transferul dreptului de proprietate între proprietarii terenului şi beneficiarii casei, inculpatul I. fiind parte la contractele de vânzare - cumpărare bilaterale, şi nu inculpatul I. ar fi trebuit să declare sursa impozabilă.

Chiar şi în situaţia în care se reţine intervenirea prescripţiei răspunderii penale, apăarrea a arătat că inculpatul I. doreşte continuarea judecăţii în ceea ce priveşte rezolvarea acţiunii civile.

Inculpata C., prin apărătorul ales, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi, pe fond, să se dispună rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Craiova, având în vedere că instanţa de fond nu s-a pronunţat cu privire la acţiunea civilă raportat la infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 241/2005. Apărarea arată că deşi apelul parchetului vizează şi omisiunea instanţei de fond de a se pronunţa cu privire la acţiunea civilă, invocată şi de către apărare, soluţia propusă de Ministerul Public este diferită de cea a apărării. Astfel, nu s-ar putea trece peste soluţia solicitată de apărare, având în vedere vădita omisiune, apreciind, totodată, că dacă instanţa de control judiciar ar dispune direct în calea de atac a apelului cu privire la aceasta, s-ar încălca principiul dublului grad de jurisdicţie.

Apărarea inculpatei reiterează că apelul vizează atât omisiunea pronunţării asupra acţiunii civile, cât şi constatarea unei cauze de stingere a acţiunii penale, respectiv prescripţia răspunderii penale, potrivit art. 17 alin. (2) raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen.., având în vedere că ultimul act material al infracţiunii a avut loc în cursul anului 2015, iar termenul general de prescripţie al răspunderii penale s-a împlinit în cursul anului 2023. Apărarea a arătat că inculpata C. a solicitat continuarea procesului penal, aşa cum s-a consemnat şi în cuprinsul declaraţiei dată de aceasta.

Apărătorul ales al apelantului inculpat J., având cuvântul, solicită, în principal, în temeiul art. 421 pct. 2 C. proc. pen.., admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond. Totodată s-a solicitat să se ia act că inculpatul J. doreşte continuarea procesului penal, în ipoteza în care se va dispune o soluţie de încetare a procesului penal.

Primul motiv de apel invocat de apărare vizează omisiunea motivării hotărârii judecătoreşti, susţinându-se că instanţa de fond a copiat în integralitate rechizitoriul şi că nu a existat un raţionament propriu al judecătorului fondului, astfel că nu s-a dat o dezlegare efectivă a raportului juridic de drept penal material, mai ales în ceea ce priveşte acuzaţia de complicitate la evaziune fiscală comisă, în calitate de autor, de către inculpatul I..

Apărarea arată că instanţa de fond nu a individualizat în mod concret actele materiale de complicitate circumscrise elementelor de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii, care să fi fost realizate de către inculpatul J., în condiţiile în care în rechizitoriul preluat ad literam în cuprinsul hotărârii pronunţate, pentru acuzaţiile aduse în raport cu persoane concrete care au cumpărat locuinţele în discuţie, nu se arată la fiecare situaţie în parte care a fost contribuţia inculpatului, reţinându-se în schimb forma de participaţie penală a complicităţii pentru toate aceste persoane. În consecinţă, conform apărării, se impune trimiterea cauzei la instanţa de fond spre rejudecare deoarece nu poate fi exercitată o veritabilă verificare a hotărârii judecătoreşti, în absenţa stabilirii clare şi efective a elementului material al laturii obiective a infracţiunii de către prima instanţă.

Un alt motiv de apel vizează omisiunea pronunţării asupra acţiunii civile ceea ce constituie un caz de nulitate absolută, al cărui unic singurul remediu este trimiterea cauzei spre rejudecare.

Apărarea mai arată că instanţa de fond, deşi a reţinut în sarcina inculpatului infracţiunea de fals în declaraţii, nu s-a pronunţat asupra desfiinţării înscrisurilor. Cu privire la interesul procesual al invocării ca motiv de apel a omisiunii pronunţării instanţei de fond asupra desfiinţării unor înscrisuri, apărarea arată că acele înscrisuri sunt generatoare de efecte juridice, care vizează inclusiv situaţia inculpatului J.. Astfel, consideră că declaraţiile sunt greşit interpretate, iar acestea nu fac obiectul unei infracţiuni de fals în declaraţii, deoarece sunt clauze contractuale, cesiuni ale unor autorizaţii de construcţie. În acest condiţii, dacă înscrisurile nu sunt desfiinţate, dar cesiunea a operat între inculpatul J. şi beneficiarul acesteia, se creează o insecuritate în ceea ce priveşte circuitul juridic, prin omisiunea înlăturării lor din circuitul juridic. Interesul procesual în susţinerea acestui motiv de apel îl reprezintă corectarea unor greşeli de judecată ale primei instanţe. Apărarea a subliniat că nu pledează totuşi pentru desfiinţarea lor, însă nu ar fi putut să nu sesizeze aceste aspecte.

Apărarea a arătat că principalul motiv pentru care solicită trimiterea cauzei spre rejudecare îl constituie omisiunea motivării hotărârii judecătoreşti. Absenţa indicării actelor de complicitate reţinute în sarcina inculpatului J. nu ar putea fi suplinită de către instanţa de control judiciar, chiar în condiţiile unei reevaluări a temeiniciei acuzaţiei, întrucât ar impieta asupra dublului grad de jurisdicţie.

Totodată, apărarea arată că instanţa de fond nu a analizat lipsa finalizării unor operaţiuni juridice de vânzare - cumpărare a imobilelor în discuţie. Raportat la art. 77¹ Codul fiscal, întrucât lipseşte contractul de vânzare-cumpărare, nu există o sursă impozabilă care să poată să fie ascunsă, ceea ce produce efecte cu privire la determinarea corectă a obligaţiilor fiscale şi stabilirea lor în sarcina fiecărei persoane dintre cele indicate în motivele suplimentare de apel depuse la dosar, respectiv: TTTTTTT., P., x, K., GGGGGGGG., S., Q., OOOOO., YYYYY., HHHHHHHH., R., O., UUUUUUU., VVVVVVV., U..

În motivele suplimentare de apel, apărarea a solicitat ca instanţa să procedeze la o reanalizare a fondului acuzaţiei şi să înlăture din conţinutul unităţii legale de infracţiune actele materiale, considerând că nu pot fi reţinute în conţinutul infracţiunii de evaziune fiscală actele prin care fie nu au mai fost încheiate contractele de vânzare - cumpărare, fie au fost încheiate între cei care doreau casa respectivă şi proprietarii terenurilor, respectiv alte persoane decât inculpatul I. şi, evident, inculpatul J., acuzat de complicitate la fapta celui dintâi. Pentru contractele de vânzare - cumpărare care nu au fost încheiate de către inculpaţii I. şi J., că nu s-ar putea reţine o sursă impozabilă ascunsă în cazul fiecăreia dintre persoanele enumerate mai sus.

În subsidiar, apărarea a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate şi, pe fond, achitarea inculpatului J.. Apărarea arată că deoarece nu există o sursă impozabilă în sensul legii, care să fie ascunsă prin contractele de vânzare - cumpărare, nu sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de evaziune fiscală şi, prin urmare, se impune achitarea inculpatului J.. Apărarea consideră că susţinerile procurorului depăşesc limitele acuzaţiei şi aduc atingere garanţiilor fundamentale prevăzute de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi art. 6 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi principiilor procesual penale, potrivit cărora acuzaţia rămâne în limitele în care a fost stabilită prin rechizitoriu. În acest sens, se arată că la filele x din rechizitoriu se reţine că J. a săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală, constând în aceea că, într-un interval de timp limitativ stabilit, a ascuns sursa impozabilă prin încheierea contractelor de vânzare-cumpărare. Astfel, acesta nu a fost acuzat că nu ar fi declarat organelor fiscale veniturile impozabile, conform obligaţiilor legale, aşa cum a susţinut procurorul de şedinţă, întrucât, într-o atare situaţie, încadrarea juridică ar fi fost, probabil, cea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 241/2005, dispoziţii care fac referire la omisiunea de a declara venituri prin orice fel de documente legale, inclusiv declaraţii. Apărarea a apreciat că susţinerile parchetului sub acest aspect ar conduce la o schimbare a acuzaţiei într-un moment procesual în care nu s-ar putea proceda astfel, respectiv după închiderea dezbaterilor. Drept urmare, se solicită ca la momentul examinării chestiunii privind intervenirea unei cauzei de încetare a procesului penal să nu fie avute în vedere aceste argumente aduse de procuror, ci doar acuzaţia aşa cum a fost formulată, respectiv ascunderea sursei impozabile cu ocazia încheierii contractelor de vânzare - cumpărare.

Apărarea arată că, potrivit art. 21 Codul de procedură fiscală, obligaţia fiscală, respectiv raportul de creanţă fiscală ia naştere la momentul constituirii bazei impozabile şi anume cu ocazia încheierii contractelor de vânzare - cumpărare în discuţie. Arată că în speţa de faţă s-a reţinut faţă de autorul infracţiunii de evaziune fiscală I. (în raport cu care au fost reţinute actele de complicitate în sarcina inculpatului J.) ca stare de fapt că a ascuns preţul real cu ocazia încheierii unor tranzacţii imobiliare. Astfel, fapta a fost săvârşită la momentul încheierii contractelor de vânzare - cumpărare, ca urmare a ceea ce s-a declarat prin contractele respective. În aceste condiţii, consideră că nu pot fi reţinute acte de complicitate în sarcina inculpatului J. în legătură cu nedeclararea unor chestiuni care nu se regăseau în acele contracte. În consecinţă, la acest moment, în raport cu limitele acuzaţiile stabilite conform rechizitoriului, a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru această faptă.

Făcând trimitere la art. 77¹ Codul fiscal, apărarea arată că prin sursă impozabilă se înţelege transferul de proprietate din patrimoniul propriu într-un alt patrimoniu, transfer de proprietate care este definit corespunzător în C. civ. ca fiind vânzare-cumpărare, dar şi în Codul fiscal. Menţionează că situaţia premisă este aceea ca un imobil/construcţie să existe în patrimoniul unei persoane, în speţă să se fi născut în patrimoniul inculpatului J., ceea ce presupune ca acesta să fi făcut recepţia lucrării. Arată că prin lege se precizează în mod clar momentul naşterii şi intrării în circuitul juridic a unui bun/unei construcţii, respectiv la momentul recepţiei şi intabulării, când se-ar putea face un transfer şi, eventual, ar putea fi ascunsă sursa impozabilă.

În opinia apărării, toate probele demonstrează că persoanele anterior menţionate au dorit construirea unor case, au discutat cu inculpatul J. despre vânzarea terenului şi cu inculpatul I. despre construirea caselor respective. Arată că, indiferent dacă a fost sau nu o practică a constructorului de a prelungi edificarea imobilelor, că s-au plătit banii mai devreme sau mai târziu, este cert că acestea nu s-au finalizat, nu au fost recepţionate şi că a existat o convenţie cu persoanele indicate.

Apărarea arată că examinarea conduitei cumpărătorilor, conduce la cojncluzia că, fără ca în cadrul acuzaţiei de evaziune fiscală să se fi reţinut o inducere în eroare a acestora, au încheiat antecontractele de vânzare-cumpărare, au acceptat în faţa notarului, care verifică legalitatea şi deplinătatea conformităţii cu legea şi normele a contractului respectiv, să treacă sumele în discuţie şi să se facă anumite menţiuni. Consideră că există o diferenţă de evaluare, în sensul că vânzătorul este acuzat de evaziune fiscală, însă nu se reţine niciun fel de conduită imorală sau neetică a persoanei care dorea să obţină acea casă, în orice condiţii.

Conform apărării, influenţa conduitei cumpărătorilor asupra elementelor de tipicitate ale infracţiunii care face obiectul acuzaţiei, constă în aceea că adeveresc realitatea celor consemnate în contractele de vânzare-cumpărare şi realitatea operaţiunilor desfăşurate de către părţi. Apărarea arată că a fost încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, iar, ulterior, părţile au realizat că acesta nu poate să fie finalizat, respectiv pus în practică, motiv pentru care au revenit asupra lui (ceea ce constituie o operaţiune licită), l-au reziliat şi au înţeles să tranzacţioneze în condiţiile date la momentul respectiv teren şi cesiune de autorizaţie de construcţie (operaţiuni de asemenea licite), casele nefiind finalizate şi recepţionate, iar unele neavând nici autorizaţie. Apărarea a susţinut că, deşi nu puteau să facă obiectul transferului, cumpărătorii, aşa cum rezultă din actele dosarului, îşi vânduseră unii dintre ei casele şi se grăbeau să se mute, acceptând această situaţie juridică.

Precizează că situaţia juridică trecută în contract corespunde realităţii, s-a realizat un transfer al terenului şi o cesiune de autorizaţie de construcţie (în situaţiile în care aceasta a existat), urmând să se realizeze demersurile pentru a se naşte în circuitul civil dreptul real de proprietate, moment la care s-ar fi putut discuta eventual de un transfer al acestuia. Din perspectiva unor raporturi juridice nu s-ar putea reţine decât obligaţii de creanţă neonorate între părţi, respectiv acţiuni civile care pot fi exercitate, având în vedere că nici în prezent aceste persoane nu sunt proprietari ai imobilelor, care nu sunt intabulate, recepţionate şi nu există în circuitul civil. Apărarea consideră că nu se poate vorbi despre venituri în înţelesul dat de Codul fiscal, întrucât o condiţie sine qua non este aceea a transferului de proprietate, care, însă, nu a operat în speţă.

Un alt motiv de apel care vizează acuzaţia de complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, săvârşită în calitate de autor de către I., este aceea că nu sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă în ceea ce priveşte acţiunea inculpatului J.. Astfel, se arată că acuzaţia adusă inculpatului J. constă în aceea că a coordonat activitatea de întocmire a actelor juridice, o formulare vagă, generică şi neindividualizată pentru fiecare situaţie în parte şi care nu este susţinută de probele de la dosar.

Apărarea a arătat că toate antecontractele de vânzare - cumpărare au fost încheiate la o agenţie imobiliară sau la notari, de către persoane care au găsit LLL. şi au dorit să cumpere construcţiile, şi nu de către J.. În consecinţă, nu se poate reţine o intervenţie a inculpatului J., având în vedere că vânzarea-cumpărare efectivă (acolo unde s-a realizat, existând şi situaţii în care nici măcar nu s-a mai realizat), nu a fost concepută de către inculpatul J..

Conform apărării, infracţiunea de evaziunea fiscală s-a comis prin ascunderea sursei, respectiv a banilor, însă din materialul probator nu rezultă că inculpatul J. ar fi cunoscut efectiv ce sume de bani s-au convenit, ce sume de bani s-au plătit şi nici conţinutul actului de vânzare-cumpărare, astfel că din probe nu rezultă că actul de vânzare-cumpărare a fost cunoscut ante factum sau post factum de către inculpatul J., context în care apărarea apreciază că acuzaţia adusă lui J. nu este susţinută de niciun mijloc de probă.

Tot apărarea mai arată că elementele reţinute de către instanţa de fond, în sensul că inculpatul J. şi-ar fi creat o aparenţă de participant la afaceri sau ar fi spus părţilor vătămate că sunt constructori buni, nu reprezintă o complicitate în înţelesul acţiunii de înlesnire şi de eficacitate a realizării infracţiunii, pentru că o simplă afirmaţie de acest fel nu ajută în niciun mod la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală. Deopotrivă, se susţine că există şi o explicaţie a conduitei inculpatului J., care, de altfel, este una licită, respectiv faptul că a vândut acele terenuri ca să devină mai atractive, fără să constituie un act nelegal faptul că acele persoane au înţeles să şi lucreze cu un constructor anume. Conform apărării, în relaţiile cu inculpatul I., inculpatul J. a acţionat ca avocat al proprietarilor terenurilor, existând la dosar un contract de reprezentare, din care reiese că a fost avocat al acestuia, a fost angajat de către diverse persoane ca să introducă utilităţi, să încheie contracte şi să întreprindă alte demersuri.

Percepţia subiectivă a unor persoane asupra conduitei lui J. nu reprezintă o certitudine a participaţiei penale la săvârşirea unei infracţiuni de evaziune fiscală. Inculpatul face dovada cu foarte multe contracte şi chitanţe că a acţionat în limitele calităţii sale de avocat. Pe cale de consecinţă, apărarea apreciază că nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală.

În cazul în care vânzările sau cesiunile de autorizaţie de construcţie s-au făcut de către alţi proprietari ai terenurilor către beneficiarul construcţiei nu se poate reţine săvârşirea de către I. a infracţiunii de evaziune fiscală, întrucât sursa impozabilă era născută în sarcina proprietarului terenului, care prin efectul accesiunii devine şi proprietar al construcţiilor, acesta fiind titularul autorizaţiei. Aşadar, consideră că fiecare situaţie trebuia să fie atent analizată de către judecătorul care a pronunţat soluţia în cauză.

În ceea ce priveşte infracţiunea de înşelăciune raportat la partea civilă K., apărarea arată că aceasta a încheiat un contract de asistenţă judiciară cu inculpatul J. şi s-a consultat, în derularea raporturilor juridice cu inculpatul I., cu alţi doi avocaţi. K. a fost sfătuită de persoane terţe, independente, de specialitate juridică şi a încheiat un act notarial în care a convenit un împrumut. Pentru a obţine restituirea împrumutului a încheiat şi alte acte, participând la o procedură de mediere. Conform apărării nu există elemente care să susţină inducerea în eroare a părţii vătămate de către inculpatul J., în contextul în care K. a avut o serie de discuţii cu constructorul, însă a beneficiat de consultantă juridică, ceea ce constituie un impediment în aprecierea unei stări de inducere şi menţinere în eroare de către inculpatul J.. Partea civilă K. l-a plătit pe J. să îi ofere consultanţă juridică, iar când a fost nemulţumită a încetat contractul de asistenţă juridică încheiat cu acesta.

Referitor la infracţiunea de înşelăciune în raport cu partea civilă T., apărarea arată că subiectul pasiv al acesteia nu este vizat de acţiunea inculpatului J.. Partea civilă T. a dorit să cumpere de la numitul x un teren, pentru care cel dintâi a plătit un avans. Inculpatul J. a discutat cu x şi, nicidecum, cu T.. Astfel, nu a existat niciun prejudiciu, având în vedere că sunt, practic, două raporturi juridice juxtapuse, deşi au elemente diferite şi vizează persoane diferite.

În ceea ce priveşte infracţiunea de fals în declaraţii, apărarea solicită achitarea inculpatului J., întrucât nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii. În opinia apărării, menţiunea din cuprinsul unui contract de vânzare-cumpărare că se cesionează o autorizaţie de construcţie nu reprezintă o declaraţie făcută în condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fals, menţiunea în discuţie fiind o clauză a unui contract de vânzare-cumpărare şi nu o declaraţie unilaterală, clauzele din contractele bilaterale nereprezentând astfel de declaraţii. Apărarea apreciază că s-ar putea reţine infracţiunea de fals intelectual ori fals în înscrisuri sub semnătură privată sau orice altă formă de alterare a înscrisului, dar în niciun caz infracţiunea de fals în declaraţie. Apărarea arată că nu se poate reţine infracţiunea de fals în declaraţii, cu atât mai mult cu cât autorizaţia de construcţie există, a fost transferată efectiv şi a operat, din punct de vedere substanţial. Având în vedere aspectele de neclaritate a dezlegării date laturii penale, susţine că nici latura civilă nu este suficient de clară, deşi era obligaţia judecătorului fondului să procedeze astfel.

În subsidiar, tot sub aspectul acţiunii civile apărarea consideră că ar trebui înlăturate acele situaţii în care nu există contract de vânzare - cumpărare sau tranzacţiile de vânzare au fost făcute de către alte persoane decât subiecţii activi ai infracţiunii reţinute în rechizitoriu şi în sentinţa atacată, întrucât în acele situaţii nu s-a născut o obligaţie fiscală şi, pe cale de consecinţă, nu avea cum să o ascundă sau să facă demersuri în sensul ascunderii şi nici nu putea fi reţinută în sarcina inculpaţilor această obligaţie, nici de către organele judiciare penale, nici de către cele fiscale.

Apărătorul ales al apelantului inculpat J. a apreciat că aspectele invocate prin motivele de apel formulate de Ministerului Public ar fi, într-o oarecare măsură, lămurite de împrejurarea că ar fi intervenit prescripţia în ceea ce priveşte infracţiunea săvârşită în autorat, menţionând că urmează să facă anumite precizări în raport cu elementele de noutate prezentate de procurorul de şedinţă.

În ceea ce priveşte infracţiunea de fals în declaraţii, apărarea consideră că din nou parchetul modifică structura acuzaţiei, care este exclusiv aferentă declaraţiei de transfer al autorizaţiei de construcţie, prin intermediul contractului, şi nu declaraţiei de reziliere a antecontractelor de vânzare-cumpărare, astfel încât doar acest element trebuie să fie analizat în limitele acuzaţii. Prin concluziile formulate parchetul a reconfigurat acuzaţia, în sensul că atunci când a fost de acord cu apărarea în legătură cu faptul că acele declaraţii nu vizează stingerea antecontractelor, ci doar cesiunea autorizaţiei de construcţie, procurorul de şedinţă a susţinut că infracţiunea de fals constă în declararea necorespunzătoare a sumelor de bani. Acuzaţia nu vizează acest lucru, ci doar că infracţiunea de fals constă în transmisiunea, în cesiunea autorizaţiei de construcţie şi tocmai această chestiune substanţială nu poate fi reţinută, pentru că printr-o convenţie bilaterală s-a cesionat şi s-a primit efectiv autorizaţia de construcţie.

Apărarea a susţinut că cesiunea de autorizaţie de construcţie este un contract bilateral din punct de vedere juridic, un act notarial, prin care se plăteşte un preţ, se transferă un drept de proprietate şi nu reprezintă o declaraţie în sensul infracţiunii de fals în declaraţie. Arată că procurorul este de acord cu apărarea, când menţionează că, de fapt, s-a confundat pur şi simplu substanţa juridică a infracţiunii de înşelăciune cu aceea a infracţiunii de evaziune fiscală, pentru că se face mereu vorbire despre necunoaşterea de către vânzător, respectiv inducerea în eroare a vânzătorului, în sensul că nu a avut cunoştinţă de motivele pentru care nu se transferă toate elementele. Consideră că în raport cu toate persoanele acuzaţia putea să fie de înşelăciune, nu de evaziune fiscală, atât timp cât şi procurorul de şedinţă a arătat că, cel puţin în situaţia în care alte persoane au transferat sau nici măcar nu s-au mai finalizat casele şi nu s-a mai făcut niciun transfer al dreptului de proprietate, nici măcar de terenuri, nu a existat decât antecontract de vânzare - cumpărare, nu a existat sursa ascunderii în sensul legii şi, drept urmare, nici obligaţia fiscală pe care aceste persoane să încerce să o ascundă.

Subliniază că din perspectiva infracţiunii de înşelăciune prezintă interes dimensiunea subiectivă a percepţiei celor care cumpărau, în timp ce din perspectiva infracţiunii de evaziune fiscală esenţial este dacă a operat sau nu un transfer, în condiţiile legii, ca să existe o sursă de finanţare. Or, în acest caz transferul nu a operat.

Deopotrivă, face referire la o prezumţie legală pe care se bazează sistemul de drept românesc, respectiv aceea că fiecare instituţie/entitate funcţionează în raport cu elementele juridice care o definesc. Precizează că, cel mai târziu în faţa notarului, aceste persoane au cunoscut care este obiectul contractului şi au fost de acord cu acesta, ceea ce înseamnă că indiferent de antecontracte, obiectul transferului au fost numai terenurile şi autorizaţiile de construcţie (când a fost cazul), iar dacă preţul a fost mai mare sau mai mic faţă de ce se convenea iniţial este pentru că acela a fost preţul pentru ceea ce s-a transferat efectiv.

Cu privire la ceea ce nu s-a transferat juridic, apreciază să sunt incidente obligaţiile civile care iau naştere în temeiul antecontractelor civile care se pot derula şi în prezent în anumite condiţii care interesează materia civilă, nefiind, însă, fapte penale.

În ceea ce o priveşte pe persoana vătămată T. la care a făcut referire parchetul, arată că, aşa cum rezultă din aspectele consemnate în rechizitoriu la pagina 255, acţiunea de inducere în eroare a fost exercitată asupra unei alte persoane, respectiv VVVVVVVVV., fără niciun fel de impact asupra lui T., iar infracţiunea de înşelăciune a fost reţinută în forma autoratului şi nu a complicităţii, aşa cum ar rezulta din modul în care procurorul de şedinţă a prezentat acuzaţia. Pe cale de consecinţă, solicită achitarea inculpatului şi cu privire la aceasta.

Cu privire la partea civilă K., se arată că, din întreg materialul probator rezultă că în luna iunie 2015 a fost depus contractul de asistenţă juridică, după ce cu un an înaintate, respectiv în toamna anului 2014, aceasta l-a contactat pentru a o asista la momentul încheierii actelor cu privire la un teren, pe care dorea să îl cumpere. Se precizează că J. discutat telefonic cu partea vătămată K. referitor la aceste aspecte, inclusiv cu privire la contract, iar, la o lună sau două după acest moment, K. a trimis la J. o rudă, care i-a adus o parte din onorariu, înainte să fie efectiv încheiat un contract de asistenţă juridică, menţionându-i că va încheia contractul atunci când va face actele la notar. Timp de 8 luni de zile, începând din toamna anului 2014 şi până în momentul în care a apărut K. nu a avut vreun contact cu I., întrucât fraţii x erau implicaţi într-un dosar cu camătă, în care primiseră bani de la nişte poliţişti, context în care aceştia nu au vorbit cu nimeni în legătură cu aceste aspecte. J. a arătat că s-a întâlnit întâmplător pe stradă cu K. în primăvară şi, nicidecum, în iarnă, aşa cum a menţionat aceasta în declaraţia dată în faţa instanţei de apel şi i-a adus la cunoştinţă că s-a deplasat la locul unde este construită casa şi aşteaptă să încheie actele. Totodată, K. i-a spus lui J. că i-a dat o anumită sumă de bani domnului x, neprecizându-i căruia dintre fraţi şi a fost sfătuită de către inculpat să meargă la notar să întocmească un document, prin care să se ateste că a dat această sumă de bani. Conform apărării, partea civilă K. a spus că îl va suna pe J., iar după o săptămână de zile, partea civilă i-a spus că a plecat în Italia, că este foarte mulţumită de casă şi că nu avea nevoie să-i spună lui acest lucru pentru că îi jignea pe fraţii x pentru ce îi construiseră.

Referitor la condiţiile în care a aflat că fusese vândută casa, J. a arătat că în momentul în care K. a venit în ţară şi a aflat despre înstrăinarea imobilului, l-a apelat telefonic, fiind alături de avocatul OOOOOOOOO., moment în care J. l-a sunat la rândul său pe inculpatul I. să îl întrebe ce s-a întâmplat cu K., pentru că aceasta era foarte supărată şi îngrijorată că s-a vândut casa. Atunci când aceasta a fost chemată la poliţie, a încercat să explice poliţiştilor, împreună cu dna. avocat QQQQQQQQQ. (cu privire la care a solicitat să fie audiată în calitate de martor în acest dosar), iar aceasta a fost ameninţată. J. a arătat că s-ar urmărit acuzarea sa pentru acest incident, întrucât se spunea că doar de la el mai poate recupera ceva.

Cu privire cei doi martori, ZZZZZZZZZ. şi YYYYYYYYY., J. a arătat că nu i-a cunoscut, dar aceştia au ridicat casele împreună cu LLL. pe terenul său. Menţionează că dreptul de proprietate asupra terenului său fusese dezmembrat, urmare a unei proceduri care, fără vreo vină din partea sa, a durat un an de zile. J. a precizat că nu se afla în ţară atunci când EEEEEEEEEE. i-a contactat pe ZZZZZZZZZ. şi YYYYYYYYY.. Banii ceruţi au fost trecuţi în actele întocmite la agenţia imobiliară, cu menţiunea că aceştia sunt o garanţie că s-au dat banii ca să fie construite casele.

J. solicită să se observe că, atât în antecontractul de vânzare - cumpărare, cât şi în contractul de vânzare – cumpărare, se menţionează că vinde teren şi autorizaţie de construcţie şi nu casă, pe care urma să o construiască LLL., aspect recunoscut de către EEEEEEEEEE. şi IIIIIIIIII., precum şi de alţi martori, audiaţi în mod nemijlocit de către instanţă. J. a arătat în motivele de apel că poliţia i-a ameninţat pe OOO. şi IIIIIIIIII., dar şi pe alţii, în sensul că, dacă nu dau declaraţii că J. i-a influenţat şi că el a construit casele, le vor fi confiscate toate acele case.

J. mai arată că S. şi încă o persoană au făcut, iniţial, o plângere la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde este procuror vărul lui S. şi astfel când au aflat că există o plângere au renunţat să mai facă actele cu proprietarii, respectiv cu KKKKKKKK.. J. a precizat că o singură dată s-a întâlnit cu persoanele în discuţie şi în perioada în care s-au construit casele nu a mers pe şantier şi aceştia cunoşteau cui îi aparţine terenul şi ce trebuia să facă. Totodată a menţionat că toţi cei care cumpărau case şi terenuri se temeau că nu o să aibă niciodată autorizaţie de construcţie, iar ceea ce a făcut el a fost pentru ca cei care veneau la el să obţină autorizaţia de construcţie.

Cu privire la T., J. a arătat că nu îl cunoştea şi nu a avut nici o legătură cu el, menţionând, însă, că a avut o simplă discuţie cu acesta, după ce x a identificat un teren, o persoană care stă în aceeaşi localitate cu el şi i-a spus să vorbească cu acesta să-i dea un avans pentru o anumită persoană. La o săptămână după ce s-a început urmărirea penală, x l-a sunat, i-a spus că a apărut o problemă şi că familia doreşte să renunţe pentru că a avut un accident în Italia. Astfel, singurul lucru pe care l-a făcut a fost să ia banii în cuantum de 9.000 RON de la T. şi să îi restituie domnului x, fără a avea vreo legătură cu această sumă.

Referitor la SSSSSSSS., J. arată că atunci când acesta a venit la el terenul era plat, începându-se cu construcţia casei care urma să îi revină lui EEEEEEEEEE.. În apel s-a precizat că nu au avut posibilităţi financiare să construiască aceste case, luau un avans de la fiecare persoană şi ridicau o fundaţie, iar până la momentul la care au fost încheiate actele au fost ridicate zidurile, dar casele nu erau terminate sau nu aveau toate finisajele pentru a putea fi vândute. Apărarea a mai susţinut că toate aceste aspecte au fost cunoscute de toate părţile din prezentul dosar.

Cu privire la celelalte persoane vătămate, printre care se numără AAAAAAAA., J. a arătat că nu el a fost cel care i-a identificat şi care le-a spus ce să facă, ci în primele tranzacţii era vorba despre terenul lui KKKKKKKK., iar toate aspectele au fost lămurite de către notar. Menţionează că au fost patru case construite pe terenul său. Arată că singura persoană care a intervenit pentru a urgenta procedura cu privire la aceste case este doamna EEEEEEEEEE..

J. a menţionat că se susţine că nu le-a spus oamenilor că terenul vândut este al lui OOO., al cărui avocat a fost, însă este de notorietate că erau case construite pe o suprafaţă de 13.000m² şi oamenii care îşi construiseră după Revoluţie case din cârpici vroiau să îşi identifice terenul şi să cumpere de la acesta. Cu privire la celelalte persoane, J. a arătat că nu îşi aduce aminte să fi avut vreo relaţie sau vreo interacţiune cu acestea şi a menţionat că a fost prezent la patru dosare, întrucât urma să aibă loc vânzările, iar în cazul celorlalte fraţii x şi, eventual, KKKKKKKK. au fost cei care au discutat toate aspectele care privesc tranzacţia, J. fiind persoana care ducea actele, fără să fie interesat de altceva. J. a arătat că lucrurile se întâmplau astfel, întrucât acestea erau limitele contractului său.

În ceea ce îi priveşte pe L., GGGGGGGG. şi NNNNNNNNN., J. a arătat că au apelat la el după ce li s-au construit casele, s-au obţinut autorizaţiile de construcţie pe numele lor, aceştia cumpărând de la alte persoane, fără ca el să aibă vreo implicare şi au apelat la el doar pentru introducerea curentului electric, întrucât, din diverse motive, nu aveau posibilitatea să se ocupe personal.

În apelul declarat de ANAF se solicită obligarea inculpatilor la plata sumei de 908.346 RON, la care se adauga accesoriile fiscale, calculate de la data producerii prejudiciului pana la data achitarii integrale a sumei datorate, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală:

a) obligarea inculpatei C. la plata sumei de 204.759 RON, la care se adauga accesoriile fiscale, aferente sumei aratate, calculate de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, conform prevederilor Codului de procedura fiscală, reprezentând: 177.793 RON, reprezentând TVA de Plata; 14.173 RON - impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniu\ personal, nedeclarat; 12.793 RON, (din care: 6.147 RON - impozit pe venit, 2.224 RON - contributie la asigurariie sociale de sanatate si 4.422 RON contributie la asigurarile sociale. Conform otivelor de apel, prejudiciul, în suma de 12.793 RON, provine din activitatea de comert cu amănuntul a bunurilor alimentare şi nealimentare prin magazinul/bar din Craiova, str. x.

b) obligarea inculpatului D. la plata sumei totale de 193.625 RON, (dintre care suma de 3.070 RON, în solidar cu partea responsabita civilmente S.C. E. SRL), la care se adaugă accesoriile fiscale, aferente sumei aratate, calculate de la data producerii prejudiciului până la data achitarii integrate a sumei datorate, conform prevederilor Codului de procedura fiscală, reprezentând:10.130 RON - impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat; 180.425 RON TVA de plata; 3.070 RON - impozit pe venitul microintreprinderii nedeclarat si neplatit de societate, pentru care solicitam obligarea inculpatului D. in solidar cu partea responsabila civilmente S.C. E..

c) obligarea inculpatului X (trimis in judecata pentru săvârşirea infracţiunii de evaziunea fiscală în formă continuată), în solidar cu inculpatul J., (trimis în judecată pentru săvârşirea complicităţii la evaziunea fiscală în formă continuată) la plata sumei totale de 398.319 RON, la care se adaugă accesoriile fiscale, aferente sumei arătate, calculate de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, conform prevederilor Codului de procedura fiscală, reprezentând:40.376 RON impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat; 357.943 RON TVA de plată.

d) obligarea inculpatului J. la plata sumei totale de 84.630 RON, la care se adaugă accesoriile fiscale, aferente sumei arătate, calculate de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, conform prevederilor Codului de procedura fiscală reprezentând: 16.779 RON impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat; 67.850 RON TVA de plată.

ANAF a solicitat admiterea apelului şi modificarea in parte a sentinţei atacate în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, în sensul obligarii inculpatilor la plata sumei de 908.346 RON, la care se adaugă accesoriile fiscale, calculate de la data producerii prejudiciului până la data achitarii integrale a sumei datorate, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală.

Referitor la cuantumul prejudiciului produs bugetului de stat, s-a considerat că, în mod netemeinic şi nelegal, instanţa de fond a dispus obligarea inculpatilor la plata catre Statul Roman prin ANAF, numai pentru o parte a prejudiciutui creat prin activitatea infracţională desfăşurată în cauză de catre inculpati, fără a avea în vedere cererea de constituire ca parte civila aflată la dosarul cauzei şi fără a arata motivele pentru care au fost înlaturate pretenţiile civile solicitate de Statul Roman prin ANAF.

I. Cu privire la inculpata C.

S-a precizat că, prin cererea de constituire ca parte civilă, s-a solicitat obligarea inculpatei C. la plata sumei de 26.966 RON, la care se adaugă accesoriile fiscale, aferente sumei arătate, calculate de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, conform prevederilor Codului de procedura fiscală, reprezentând 14.173 RON - impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat; 12.793 RON, (din care: 6.147 RON - impozit pe venit, 2.224 RON - contribuţie la asigurările sociale de sănătate si 4.422 RON contribuţie la asigurările sociale. S-a susţinut că acest prejudiciu, în suma de 12.793 RON, provine din activitatea de comert cu amănuntul a bunurilor alimentare şi nealimentare prin magazinul/bar din Craiova, str. x.

De asemenea, s-a solicitat obligarea inculpatei C., în solidar cu inculpatul A. la plata sumei de 177.793 RON, reprezentând TVA de plata, la care se adaugă accesoriile fiscale, aferente sumei arătate, calculate de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, conform prevederilor Codului de procedura fiscală.

Apelanta a arătat că, prin hotărârea instanţei de fond, s-a dispus admiterea acţiunii civile formulată de partea civilă Statul Român reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi a fost obligată inculpata la plata sumelor de 14.173 RON, reprezentând impozit pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal; 58.634 RON reprezentând TVA, la care s-au adăugat accesoriile fiscale, de la data săvârşiri infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală.

ANAF a susţinut că instanţa de fond a dispus obligarea inculpatei la plata unei părţi a prejudiciului cu care s-au constituit parte civilă în prezenta cauză împotriva inculpatei C., fără a arătat motivele pentru care au fost înlăturate pretenţiile civile solicitate de Statut Roman prin ANAF. Astfel, prin hotărârea atacată, instanţa de fond a dispus obligarea inculpatei C., la plata sumei de 172.807 RON, deşi s-a solicitat suma de 204.759 RON.

Prin Raportul de constatare, aşa cum a fost completat, întocmit de către inspectorii antifraudă din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în faza de urmărire penală, în dosarul nr. x/2015, s-a stabilit că prejudiciul produs de inculpata C., prin activitatea infracţională desfăşurată în prezenta cauză, este în suma de 204.759 RON, reprezentând: 1 77.793 RON - reprezentând TVA aferentă tranzacţiilor imobiliare derulate de inculpata C., in perioada 2004 – 2015; 14.1 73 RON - impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat; 12.793 RON, din care: 6.147 RON - impozit pe venit, 2.224 RON - contribuţie la asigurările sociale de sănătate si 4.422 RON contribuţie la asigurările sociale.

Cu privire la prejudiciul reprezentând de TVA aferent tranzacţiilor imobiliare desfăşurate de inculpaţii A. şi C., s-a arătat că instanţa de fond nu a indicat motivele pentru care a admis în parte cererea de constituire formulata de Statul Roman prin ANAF, dând relevanţă numai raportului de expertiză contabilă întocmit în faza de urmărire penală, în dosarul nr. x/2015, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. În cuprinsul hotărârii atacate, instanţa de fond a preluat concluziile raportului de expertiză contabilă cu privire la calculul prejudiciului aferent tranzacţiilor imobiliare încheiate de inculpata C., fără a avea în vedere cererea de constituire ca parte civilă şi nici concluziile raportul de constatare întocmit de în cauza de către specialiştii antifraudă fiscală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apet Craiova.

Referitor la inculpatul A., în cuprinsul hotărârii atacate, s-a reţinut faptul că acesta se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută şi sancţionată de art. 9, alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, fapta prin care a produs prejudicierea bugetului de stat cu suma de 158.634 RON, reprezenta TVA aferentă tranzacţiilor imobiliare desfăşurate. Conform apelantei, cuantumul prejudiciului cauzat bugetului de stat de inculpatul A. prin săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, reprezentând TVA, nu este în suma de 158.634 RON, ci în suma de 177.793 RON, aşa cum a fost stabilit prin raportul de constatare întocmit de specialistul antifraudă fiscală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, in dosarul nr. x/2015.

În motivele de apel se arată că, nici în cuprinsul hotărârii atacate, nici în raportul de expertiză, nu a fost avut în vedere faptul că, în ceea ce priveşte taxa pe valoare adaugată aferentă tranzacţiilor imobiliare efectuate de inculpaţii A. şi C., prejudiciul a fost calculate eronat. Astfel, s-a reţinut nejustificat şi eronat în tabelul privind situaţia pe cumpărători, poziţia 25, pagina 25 din cuprinsul hotărârii atacate, că numiţii A. şi C. au încasat de la MM. şi NN. suma totală de 200.000 RON, din care 80.000 RON suma încasată cu TVA inclus, astfel încât s-a stabilit suma de 961.500 RON ca sumă totală cu TVA inclus încasată de către A. şi C. pentru tranzacţiile derulate. În aceste condiţii, expertul a calculat greşit taxa pe valoare adăugată de plata bugetului de stat raportat la suma de 961.500 RON, rezultând un prejudiciu de 158.634 RON. În răspunsul la obiectivul nr. 2, pagina nr. 16 din raportul de expertiză, expertul concluzionează că A. şi C. au încasat împreună de la MM. şi NN. suma totală de 200.000 RON. Aceste concluzii au fost preluate eronat şi de către instanţa de judecată, fără a analiza aspectele invocate în cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă, formulate în cauză. S-a precizat că suma încasată de la MM. şi NN. de către A. şi C. a fost 200.000 RON cu TVA inclus. Prin urmare, suma totală cu TVA inclus încasată de către A. şi C. pentru tranzacţiile derulate este de 1.081.500 RON, rezultând un prejudiciu de 177.793 RON TVA sustras de la plată.

În concluzie, prejudiciul reprezentând TVA, cauzat bugetului de stat prin activitatea infracţională desfăşurată de inculpata C. aferent tranzacţiilor imobiliare, este în sumă de 177.793 RON, aşa cum a fost stabilit prin raportul de constatare întocmit de specialistul antifraudă fiscală, în faza de urmărire penală a cauzei, în dosarul nr. x/2015, al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Cu privire la prejudiciul în suma de - 12.793 RON, din care: 6.147 RON impozit pe venit, 2.224 RON - contribuţie la asigurările de sănătate si 4.422 RON contribuţie la asigurările sociale, cauzat prin săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, constând în activitatea de comerţ cu amănuntul a bunurilor alimentare şi nealimentare prin magazinul/bar din Craiova, str. x, s-a arătat faptul că instanţa de fond a omis să se pronunţe cu privire la solicitarea privind obligarea inculpatei la plata prejudiciului produs bugetului de stat prin săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241 12005, constând în activitatea de comerţ cu amănuntul a bunurilor alimentare şi nealimentare prin magazinul/bar din Craiova, str. x. În considerentele hotărârii atacate s-a arătat că fapta săvârşită de către inculpată, constând în aceea că, în perioada anilor 2012 - 2015 a desfăşurat comerţ cu amănuntul prin intermediul magazinului/bar din Craiova, str. x, sustrăgându-se de la plata obligaţiilor fiscale, prejudiciind astfel bugetul de stat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 241/2005.

Deşi a reţinut faptul inculpata se face vinovată de săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, instanţa de fond a omis să dispună şi obligarea inculpatei la plata prejudiciului în suma de 12.793 RON, cauzat prin săvârşirea acestei infracţiuni, constând în activitatea de comerţ prin intermediul magazinului/bar din Craiova, str. x. Apelanta a arătat că, în mod eronat, instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra laturii civile a cauzei privind săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 constând în activitatea de comerţ prin intermediul magazinului/bar din Craiova, str. x.

Referitor la cuantumul prejudiciului cauzat bugetului de stat prin săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală constând în activitatea de comerţ prin intermediul magazinului/bar din Craiova, str. x, s-a arătat că este în suma de 12.793 RON, din care: 6.147 RON - impozit pe venit, 2.224 RON - contribuţie la asigurările sociale de sănătate si 4.422 RON contribuţie la asigurările sociale, aşa cum a fost stabilit prin raportul de constatare întocmit de specialistul antifraudă fiscală, în faza de urmărire penală a cauzei, în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Conform apelantei, instanţa de fond nu a dat relevanţă motivelor prezentate în cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă formulată la dosarul cauzei. S-a considerat că instanţa de fond se află în eroare cu privire la cuantumul prejudiciului solicitat de prin cererea de constituire ca parte civilă, precum şi cu privire la modalitatea cum a fost stabilit.

În cuprinsul hotărârii atacate, s-a reţinut faptul că prejudiciul cauzat bugetului de stat prin săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, constând în activitatea de comerţ prin intermediul magazinului/bar din Craiova, str. x, este în suma de 11 .037 RON, reprezentând: impozit pe venit in suma de 6.147 RON, CAS in suma de 2.222 RON şi CASS in suma de 2.668 RON. În opinia ANAF, această motivare nu poate fi reţinută, fiind netemeinică şi nelegală, instanţa preluând, în mod nejustificat concluziile raportului de expertiza contabilă întocmit în faza de urmărire penală.

În ceea ce priveşte calculul CAS au fost încălcate dispoziţiile legale aplicabile în materie. S-a arătat că expertul contabil care a întocmit expertiza contabilă şi fiscală, nu a aplicat prevederile legale şi nu a respectat procentul de 10,5% pentru suma calculată cu titlu de CAS si a calculat eronat contribuţiile sociale pe care persoanele fizice A. si C. le datorează bugetului de stat pentru perioada 2012-201 5. Aceste concluzii au fost preluate şi în cuprinsul hotărârii atacate, fără a fi analizată cererea de constituire ca parte civilă aflată la dosarul cauzei.

Conform apelantei, valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat de către inculpata C. prin activitatea infracţională desfăşurată în cauza, este în suma de 204.759 RON, reprezentând: 177.793 RON - reprezentând TVA aferentă tranzacţiilor imobiliare derulate de inculpata C., în perioada 2004 - 2015; 14. 73 RON - impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat; 12.793 RON, din care: 6.147 RON impozit pe venit, 2.224 RON - contribuţie la asigurările sociale de sănătate si 4.422 RON contribuţie la asigurările sociale.

II. Cu privire la inculpaţii I. şi J., apelante a arătat că, prin cererea de constituire ca parte civilă, s-a solicitat obligarea inculpatului I. în solidar cu inculpatul J. la plata sumei totale de 398.319 RON, la care se adaugă accesoriile fiscale, aferente sumei arătate, calculate de la data producerii prejudiciului pana la data achitării integrate a sumei datorate, conform prevederilor Codului de procedura fiscală, reprezentând: 40.376 RON impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat; 357.943 RON TVA de plata.

Prin hotărârea instanţei de fond, s-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Statut Român reprezentat de Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi au fost obligaţi inculpaţii I. şi J., în solidar, la plata sumei de 396.721 RON, cu titlu de despăgubiri civile, din care: suma de 40.376 RON, reprezintă impozit pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal; -suma de 356.345 RON reprezintă TVA, la care se adaugă accesoriile fiscale de la data săvârşirii infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală.

S-a susţinut de către apelantă că instanţa de fond a dispus obligarea inculpaţilor la plata unei părţi a prejudiciului cu care ANAF s-a constituit parte civilă împotriva inculpaţilor I. şi J., fără a arăta motivele pentru care au fost înlăturate pretenţiile civile solicitate de Statul Roman prin ANAF. Astfel, prin hotărârea atacata, instanţa de fond a dispus obligarea inculpaţilor I. şi J., la plata sumei de 396.721 RON, deşi s-a solicitat suma de 398.319 RON. Prin Raportul de constatare, aşa cum a fost completat, întocmit de către inspectorii antifraudă din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în faza de urmărire penală, în dosarul nr. x/2015, stabilit ca prejudiciul produs de inculpaţii I. si J., prin activitatea infracţională desfăşurată în cauză, este în sumă de 398.319 RON, reprezentând: 357.943 RON - reprezentând TVA aferentă tranzacţiilor imobiliare derulate de inculpaţii I. si J.; - 40.376 RON - impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat.

11. 1 . Cu privire la TVA s-a arătat faptul că instanţa de fond nu indicat motivele pentru care a admis în parte cererea de constituire formulata de Statul Român prin ANAF, dând relevanţă numai raportului de expertiză contabilă întocmit în faza de urmărire penală, în dosarul nr. x/2015, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Atât în cuprinsul hotărârii atacate, cât şi în raportul de expertiză nu s-a avut în vedere faptul că, în ceea ce priveşte taxa pe valoare adăugată aferentă tranzacţiilor imobiliare efectuate de inculpaţii I. şi J.. Conform apelantei, astfel, pentru tranzacţiile derulate de I. expertul a dedus nelegal TVA aferentă achiziţiilor de materiale în valoarea de 10.012 RON., iar aceste concluzii au fost preluate eronat şi de către instanţa de judecată, fără a analiza aspectele invocate în cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă formulate în cauză. Instanţa de fond a reţinut ca TVA de plata datorata bugetului de stat de către inculpatul I. este egală cu diferenţa dintre TVA colectată în suma de 357.943 RON si TVA deductibilă aferentă achiziţiilor în suma de 1.598 RON, rezultând suma de 356.345 RON - pagina 103 din hotărâre. S-a arătat că dreptul de deducere pentru suma de 1.598 RON rezulta din cele patru facturi ce au avut ca obiect materiale de construcţii achiziţionate în perioada de execuţie a construcţiilor ce au fost vândute.

Apelanta a considerat că motivarea instanţei de fond nu poate fi reţinuta întrucât este în neconcordanţă cu legislaţia fiscală aplicabilă în cauză. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 152, 153, 156, 157 şi 1 58 din legea 571/2003 - Codul fiscal si H.G. nr. 44/2004 privind Normele metodologice de aplicare a acestuia, persoana fizică I. avea, ca persoană impozabilă obligaţia să se înregistreze în scop de TVA la momentul depăşirii plafonului de scutire, înregistrare care trebuia solicitată în termen de 10 zile de la data atingerii sau depăşirii plafonului. Depăşirea plafonului a intervenit în luna decembrie 2012, solicitarea de înregistrare trebuia depusă până la data de 10.01.2013.

De asemenea, inculpatul avea obligaţia să ţină evidenţa taxei deductibile aferentă achiziţiilor destinate acestor operaţiuni şi a taxei colectate aferentă vânzărilor de construcţii noi/terenuri construibile, să declare la organele fiscale taxa pe valoare adăugată de plata sau de rambursat şi să achite sumele datorate la bugetul general consolidat al statului. Conform apelantei, persoana fizică I. nu a îndeplinit aceste obligaţii, nesolicitând înregistrarea în scop de TVA, aceasta înregistrare nefiind efectuată nici de organele fiscale din oficiu, neavând astfel drept de deducere pentru TVA aferentă achiziţiilor de materiale în valoarea de 10.012 RON. În aceste condiţii, expertul a calculat eronat TVA de plata bugetului de stat ca fiind egala cu diferenţa dintre TVA colectată (357.943 RON) si TVA deductibilă aferentă achiziţiilor (1.598 RON), stabilit astfel un prejudiciu de 356.345 RON reprezentând TVA. Prin urmare, aplicând prevederile legale menţionate şi ţinând cont de faptul că nu era înregistrat în scop de TVA. urmare a tranzacţiilor desfăşurate I. a produs un prejudiciu bugetului de stat de 357.943 le reprezentând TVA.

În concluzie, prejudiciul reprezentând TVA, cauzat bugetului de stat prin activitatea infracţională desfăşurată de inculpaţii I. şi J. aferent tranzacţiilor imobiliare, este în suma de 357.943 RON, asa cum a fost stabilit prin raportul de constatare întocmit de specialistul antifraudă fiscală, în faza de urmărire penală, a cauzei, în dosarul nr. x/2015, at Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

III. Cu privire la inculpatul J., s-a arătat că prin cererea de constituire ca parte civilă, ANAF a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei totale de 84.630 RON, la care se adaugă accesoriile fiscale, aferente sumei arătate, calculate de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, conform prevederilor Codului de procedura fiscală reprezentând: 16.779 RON impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat; 67.850 RON TVA de plata. Aceste obligaţii fiscale au fost stabilite prin raportul de constatare întocmit de către inspectorii antifraudă din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, in dosarul nr. x/2015.

Prin hotărârea instanţei de fond, s-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi a fost obligat inculpatul J. la plata sumei de 82. 123 RON reprezentând despăgubiri civile, din care: 16.780 RON reprezintă impozit pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal; 65.343 RON reprezintă TVA, la care se adaugă accesoriile fiscale de la data săvârşirii infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală. '

Conform apelantei, instanţa de fond a dispus obligarea inculpatului la plata unei părţi a prejudiciului cu care ANAF s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului J., fără a arăta motivele pentru care au fost înlăturate pretenţiile civile solicitate de Statul Roman prin ANAF. Astfel, prin hotărârea atacată, instanţa de fond a dispus obligarea inculpatului J., la plata sumei de 82.123 RON, deşi s-a solicitat suma de 84.630 RON.

Prin Raportul de constatare, aşa cum a fost completat, întocmit de către inspectorii antifraudă din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în faza de urmărire penala, în dosarul nr. x/2015, s-a stabilit ca prejudiciul produs de inculpatul J., prin activitatea infracţională desfăşurată în prezenta cauza, este în suma de 84.630 RON, reprezentând: 67.850 RON - reprezentând TVA aferentă tranzacţiilor imobiliare derulate de inculpatul J.;16.779 RON - impozit pe venitul din transferul proprietatitor imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat;

111. 1. Cu privire la TVA, s-a susţinut că instanţa de fond nu arată motivele pentru care a admis în parte cererea de constituire formulată de Statul Roman prin ANAF, dând relevanţă numai raportului de expertiză contabilă întocmit în faza de urmărire penală, în dosarul nr. x/2015, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

În cuprinsul hotărârii atacate, instanţa de fond a preluat concluziile raportului de expertiză contabilă cu privire la calculul prejudiciului aferent tranzacţiilor imobiliare încheiate de inculpatul J., fără a avea în vedere cererea de constituire ca parte civilă şi nici concluziile raportul de constatare întocmit de în cauza de către specialiştii antifraudă fiscală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Atât în cuprinsul hotărârii atacate, cât şi în raportul de expertiză nu s-a avut în vedere taxa pe valoare adăugată aferentă tranzacţiilor imobiliare efectuate de inculpatul J.. Conform apelantei, pentru tranzacţiile derulate de I. expertul a dedus nelegal TVA aferentă achiziţiilor de materiale în valoarea de 2.507 RON. Aceste concluzii au fost preluate eronat şi de către instanţa de judecată, fără a analiza aspectele invocate în cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă formulate în cauza. Astfel, instanţa de fond a reţinut ca TVA de plata datorata bugetului de stat de către inculpatul J. este egală cu diferenţa dintre TVA corectată în suma de 67.850 RON si TVA deductibilă aferentă achiziţiilor în suma de 2.507 RON, rezultând suma de 65.343 RON - pagina 127 din hotărâre. S-a arătat faptul că dreptul de deducere pentru suma de 1.598 RON rezulta din cele trei facturi, care au avut ca obiect materiale de construcţii, achiziţionate în perioada de execuţie a construcţiilor ce au fost vândute.

Apelanta a considerat ca motivarea instanţei de fond nu poate fi reţinută întrucât este în neconcordanta cu legislaţia fiscală aplicabilă în cauză. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 152, 153, 156, 157 si 158 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal si H.G. nr. 44/2004 privind Normele metodologice de aplicare a acestuia, persoana fizică, ca persona impozabilă, trebuia să se înregistreze în scop de TVA la momentul depăşirii plafonului de scutire, înregistrare care trebuia solicitată în termen de 10 zile de la data atingerii sau depăşirii plafonului. J. nu a îndeplinit aceste obligaţii, nesolicitând înregistrarea în scop de TVA, aceasta înregistrare nefiind efectuată nici de organele fiscale din oficiu, neavând astfel drept de deducere pentru SSSSSSSSSS. aferentă achiziţiilor de materiale în valoarea de 56.765,78 RON. În aceste condiţii, expertul a calculat eronat TVA de plata bugetului de stat, ca fiind egală cu diferenţa dintre TVA colectată (67.850 RON) şi TVA deductibilă aferentă achiziţiilor (2.507 RON), stabilit astfel un prejudiciu de 65.343 RON reprezentând TVA. Prin urmare, aplicând prevederile legate menţionate şi ţinând cont de faptul că nu era înregistrat în scop de TVA, urmare a tranzacţiilor desfăşurate J. a produs un prejudiciu bugetului de stat de 67.850 RON reprezentând TVA.

Conform apelantei, în concluzie, prejudiciul reprezentând TVA, cauzat bugetului de stat prin activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul J. este în suma de 67.850 RON, asa cum a fost stabilit prin raportul de constatare întocmit de specialistul antifraudă fiscală, în faza de urmărire penala a cauzei, în dosarul nr. x/2015, al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. În aceste condiţii, s-a apreciat că prejudiciul cauzat bugetului de stat prin activitatea infracţională a inculpatului J., reprezentând TVA, este în suma de 67.850 RON, aşa cum a fost stabilit de către specialistul antifraudă fiscală prin raportul de constatare efectuat în faza de urmărire penală, ci nu cel stabilit de către expertul contabil, neputându-se acorda dreptul la deductibilitate fiscală, în ceea ce priveşte facturile de achiziţionare a materialelor de construcţie.

Apelanta a susţinut că instanţa de fond nu a arătat motivele pentru care a admis în parte cererea de constituire formulată de Statul Roman prin ANAF, dând relevanţă numai raportului de expertiză contabilă întocmit în faza de urmărire penală, în dosarul nr. x/2015, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. În cuprinsul hotărârii atacate, instanţa de fond a preluat concluziile raportului de expertiză contabilă cu privire la calculul prejudiciului aferent tranzacţiilor imobiliare încheiate de inculpaţii A., C., D., I., J., fără a avea în vedere cererea de constituire ca parte civilă şi nici concluziile raportului de constatare întocmit de în cauză de către specialiştii antifraudă fiscală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2015, în faza de urmărire penală.

În concluzie, s-a solicitat admiterea apelului declarat de partea civilă Statut Roman prin ANAF şi modificarea în parte a sentinţei penale nr. 162/20.10.2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2018, în sensul admiterii în totalitate a cererii de constituire ca parte civilă.

În apel au fost audiaţi inculpaţii, părţile civile şi martorii.

La termenul de la data de 02 aprilie 2024, a fost audiat inculpatul J. care a declarat următoarele:

Mă consider nevinovat. Am dat declaraţii anterior şi aş vrea să aduc câteva precizări la acestea. Menţin declaraţiile date anterior. Acum aproximativ 20 ani l-am cunoscut pe OOO., căruia i s-a eliberat un titlu de proprietate pe o suprafaţă de teren de 12.000 mp în Craiova. În momentul în care acesta a venit să îşi identifice terenul am mers împreună cu acesta, iar pe terenul acestuia se aflau mai multe persoane care îşi ridicaseră diferite case, anexe gospodăreşti, îşi îngrădiseră diferite suprafeţe de teren după anul 1990, respectiv după revoluţie. Cei care ridicaseră construcţiile pe terenul dlui x s-au strâns, printre ei aflându-se şi LLL.. În urma discuţiilor avute cu cei care construiseră pe terenul dlui x, acesta a fost de acord să le vândă suprafeţele de teren după ce va face demersurile pentru dezmembrare în raport de situaţia de la faţa locului a construcţiilor.

Menţionez că această perioadă a fost foarte lungă, de aproximativ 4-5 ani de zile, până când s-a obţinut PUZ-ul şi dezmembrămintele. Dl x convenise cu cei care construiseră pe terenul său să primească o anumită sumă de bani, urmând ca în momentul în care aveau întreaga sumă să se întâlnească cu acesta la notar şi să perfecteze actele de vânzare cumpărare în formă autentică. Menţionez că eu doar preluam actele de la dl x, mergeam la cadastrist şi le duceam la notar exact cum erau. Notarii erau aleşi de părţi de comun acord. Pe acest teren şi pe altele LLL. începuse să aibă relaţii, construind anumite anexe pentru persoanele care deja aveau construcţii pe acel teren. Au apărut litigii civile cu privire la sumele de bani ce decurgeau din construcţii sau lucrările într-un anumit stadiu. Nu mai reţin dacă au fost 2,3 sau mai multe dosare civile. În aceste dosare civile am reprezentat LLL.. Ulterior a fost şi un dosar penal în care i-am reprezentat numai în faza dosarului pe fond, iar în apel, la ultimul termen de judecată.

În anul 2012 au venit la mine şi mi-au spus că au găsit un teren la mine în zonă şi că au avut anumite discuţii cu proprietarul terenului care locuia pe aceeaşi stradă cu mine, respectiv x. Menţionez că terenul era dintr-o bucată, nu îmi mai amintesc suprafaţa, iar în momentul în care s-au dus să îl identifice, familia x avea deja cadastru, fiind singurii care aveau cadastru în zonă, şi au început să îl îngrădească. Au venit ceilalţi proprietari, respectiv vecinii şi au început discuţiile legate de delimitarea terenului. S-au chemat mai multe echipaje de poliţie, iar eu am fost chemat ulterior, după această discuţie, de către dl I. şi cei doi poliţişti, să-mi aducă la cunoştinţă că vor să mă angajeze pentru acest teren, în sensul că dacă iar apar poliţişti sau sunt chemaţi la primărie, să mă prezint cu actele lor.

Din discuţiile pe care le-am avut am înţeles că au convenit ca o agenţie imobiliară să găsească clienţi pentru ca D. şi I. să construiască respectivele case, iar familia x să vândă terenul, eventual cu autorizaţie de construcţie. Au început să dezmembreze acest teren, şi după ce au făcut primele două dezmembrări au ales să meargă la notar pentru a face vânzarea cumpărarea terenului de către x şi MMMMMMMM., către I.. Eu nu am participat la niciuna dintre aceste discuţii, dar I., neavând carnet, m-a solicitat într-o după amiază pentru a merge acolo şi, în urma discuţiilor notarul le-a sugerat să nu mai facă tranzacţiile între ei, ci direct cu cei ce vor să-şi facă casa. Era notarul primelor două contracte, dl JJJJJJJ., dar nu sunt sigur.

Menţionez că persoanele care îşi doreau să ridice casa erau contactate prin o agenţie imobiliară, în sensul că ştiau de construcţia caselor şi despre constructor. Nu ştiu denumirea agenţiei imobiliare, HHH. sau CCCCCCC., eu am fost doar când au vândut terenurile.

Întrebări formulate de apărătorul ales al J.:

1. care sunt poliţiştii care v-au angajat?

Răspuns: x şi MMMMMMMM., proprietari ai terenurilor.

2. aţi făcut contracte de asistenţă juridică cu aceşti proprietari şi cu I.?

Răspuns:contractul era unul strict generic, în sensul că îi reprezentam în faţa autorităţilor în situaţia în care ei nu se puteau prezenta. Duceau acte unde îmi cereau dânşii, la primărie, la arhitect.

3. aţi avut vreo implicare la antecontracte? le-aţi redactat dvs?

Răspuns: erau făcute la agenţie, erau tipizate şi scris cu pixul ce îşi doreau părţile.

4. A făcut vreo recomandare să fie încheiate contractele, a spus părţilor ce clauze să fie menţionate în acele contracte?

Răspuns: părţile ştiau de la agenţia imobiliară tot ce trebuiau să cuprindă aceste contracte.

5. Aţi fost remunerat cu onorariu pentru activităţile cu x?

Răspuns: am fost remunerat de către părţile cu care am încheiat contractele, respectiv I., dl OOO. şi antecontracte pe care le-am avut cu diferite părţi din dosar, respectiv un contract de introducere utilităţi în domeniul electricităţii, respectiv la gaze şi autorizaţia de construcţie.

6. din conlucrarea cu x, x şi x aţi avut alte beneficii economice?

Răspuns: exclus, nu am avut nici un ban în plus în afară de cei menţionaţi în contracte.

7. În legătură cu terenurile dvs, aţi conceput antecontractele şi cum explicaţi că în acestea apare ca promitent vânzător inclusiv pentru nişte case?

Răspuns: am convenit cu fraţii mei să vindem terenul întrucât aceştia se aflau într-o situaţie precară după criza economică din 2008. Observând că se vând aceste terenuri, am convenit cu I. că sunt de acord să vând terenul . Am fost plecat în vacantă şi după o săptămână a venit primul client cu care deja I. stabilise şi suprafaţa pe care urma să se construiască casa şi terenul pe care urma să îl obţină cumpărătorul. Nu mai reţin cu care din cei patru, dar era aceeaşi discuţie pe care am avut-o cu toţi cumpărătorii. Cumpărătorii mi-au solicitat ca pe lângă teren să obţin şi autorizaţia de construcţie. Proiectul a fost făcut de un arhitect, de comun acord cu părţile, nu cu mine personal, ci cu cel care îşi dorea casa. Arhitectul nu participa la întâlnirile dintre cumpărător şi D. la care se stabileau detaliile casei, amprenta pe teren, camere, alte detalii. D. şi cumpărătorii stabileau pe un anumit desen detaliile şi cu acest desen se mergea la arhitect.

8. aţi participat financiar sau cu materiale la construcţie? Răspuns: nu şi nici nu am supravegheat lucrările.

9. aţi încasat o sumă de bani pentru vânzarea acestor construcţii sau realizarea lor?

Răspuns: în afara de cesionarea autorizaţiei şi vânzarea terenului nu am obţinut alte sume de bani.

10. de ce s-au reziliat antecontractele şi s-au încheiat contractele de vânzare cumpărare? Răspuns: pentru că eu încasam banii numai pentru teren, iar diferenţa pentru construcţii era încasată de către I. şi D.. Ştiu că unele sume mergeau direct către magazinele din care cumpărau, constructorii mergând cu cumpărătorii acolo.

11. cum explică diferenţele valorice între antecontract şi contract?

Răspuns: suma totală din antecontracte mergea către materialele de construcţie şi manopera construcţiei şi preţul terenului. Preţul contractului reprezenta efectiv terenul.

Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public:

1. Cum explică inculpatul, având în vedere că este avocat de profesie, faptul că în antecontracte era inclusă suma pentru materialele de construcţie şi în acelaşi timp proprietarii mergeau şi cumpărau direct de la magazinele de construcţie, astfel încât ajungea să se plătească de două ori preţul materialelor de construcţie. Răspuns: nu s-a plătit niciodată de două ori preţul materialelor de construcţie. Pe parcursul ridicării construcţiei se plăteau diferite sume de bani, chiar dacă ele erau direcţionate către materialele de construcţii, cei care construiau solicitau să fie consemnat în acte adiţionale la contract ca fiind plătite.

Întrebări formulate de apărătorul ales al inculpatului I.:

1. În ce consta colaborarea cu I. şi fratele său? Aţi participat la negocierea sumelor reprezentând preţul construcţiilor sau al detaliilor construcţiilor, durată de ridicare? Răspuns: Nu, niciodată. Nu m-a interesat.

3.dar în ceea ce priveşte construcţiile ridicate pe terenul dvs? Răspuns: Nu.

La acelaşi termen, a fost audiat inculpatul D. care a declarat următoarele:

Dintr-un simplu muncitor am ajuns să încasez nişte sume virtuale, care nu au fost reale. Am lucrat în construcţii, activitatea mea se desfăşura fără forme legale. Nu îmi explic în nici un fel acuzaţiile formulate împotriva mea. Am mai dat declaraţie în cursul urmăririi penale, pe care le menţin şi în care am spus adevărul

Întrebări formulate de Reprezentantul Ministerului Public:

1. Cum identificaţi clienţii cărora le construiaţi case? Răspuns: Clienţii veneau cunoscându-ne ca fiind constructori, ne spuneau ce fel de casă voiau, le spuneam costul cu tot cu materiale, ei îşi cumpărau materialele, îşi alegeau tot ce voiau şi din asta nouă ne reieşea o parte din profit, dar nu suma întreagă, astfel cum e consemnat în acuzaţie. Practic ceea ce ne rămânea nouă era costul manoperei.

2. Pe ce terenuri construiaţi casele? Răspuns: terenurile erau ale persoanelor, iar când oamenii făceau actele, făceau direct cu proprietarul terenului. Se încheia un contract de vânzare cumpărare pe teren. Noi nu vindeam casa, noi doar o construiam. Prin contract de vânzare cumpărare asupra terenului se făcea o cesiune de autorizaţie de construcţie.

3. existau autorizaţii de construcţie pentru casele construite şi dacă da, în câte situaţii?

Răspuns: La unele case da, la altele nu. Pe unii dintre clienţi nu îi interesa autorizaţia. Atunci când nu exista autorizaţie făceam un calcul pe materiale după ce stabileam amprenta casei şi vedeam ce materiale urmează să intre în construcţie conform acelei amprente. Nu ştiu să spun care era numărul de cazuri în care exista autorizaţie şi cele în care nu exista autorizaţie, dar majoritatea caselor erau construite cu autorizaţie.

4. Când încheiau contract de vânzare cumpărare? Înainte sau după ce casa era construită? Răspuns: Înainte să ne apucăm să lucrăm se încheia un antecontract între noi, constructorii, şi cei pentru care construiam casa.

5. Daca terenul nu vă aparţinea, cum încheiaţi un antecontract de contract de vânzare cumpărare cu privire la o casă pe un teren care nu îi aparţinea? Răspuns: Eu, I., proprietarul terenului şi cel căruia îi făceam casa ne aşezam la masă şi discutam asupra construcţiei. Nu ştiu să spun exact cum se încheiau contractele pentru case cu privire la terenurile respective.

6. dacă are vreo explicaţie cu privire la faptul că antecontractele erau încheiate pentru o sumă, iar contractele pe altă sumă? Răspuns: Antecontractele erau încheiate pe o sumă care includea manoperă plus materiale, iar contractele erau încheiate pentru o sumă ce cuprindea terenul. Din banii care erau prezentaţi de suma totală se făceau casele. Materialele erau cumpărate de clienţi, dar banii erau trecuţi în antecontract. De multe ori ne dădeau nouă banii pentru a cumpăra materiale, uneori mergeau cu noi pentru a-şi alege anumite materiale.

7. Dacă poate spune ceva şi cu privire la S.C. E. S.R.L. şi de ce nu a înregistrat veniturile? Răspuns: S.C. E. S.R.L. era o firmă în care aveam un bar şi acolo s-au găsit nişte bani, aproximativ 2000 RON. Nu era firma prin care construiam. Firma era cea în care se desfăşurau activităţi specifice unui bar.

8. se referă la barul pe care îl administrau, în fapt, părinţii inculpatului, respectiv C. şi A.? Răspuns: firma era pentru alt bar cu sediul în Craiova. Cel la care s-a făcut percheziţia era închis de câţiva ani şi nu era un bar, era o anexă a locuinţei noastre. În trecut a fost bar, dar nu s-a numit nicicum.

Întrebări formulate de apărătorul ales al inculpatului J.

1. anterior încheierii antecontractelor de vânzare cumpărare, împrejurarea că terenul nu era în proprietatea dvs era cunoscut celor pentru care construiaţi casele? Răspuns: da, pentru că erau şi ei de faţă. Atunci când le prezentam terenul le prezentam şi proprietarul terenului. La antecontract semna fratele meu I. care avea un precontract de contract de vânzare cumpărare din partea proprietarului terenului, avea o chitanţă de mână cu privire la întreaga parcelă. La contract proprietarul terenului încheia contractul cu clientul pentru care construiam casa.

2. Antecontractele erau nişte tipizate ale agenţiei imobiliare sau erau concepute de dvs când purtaţi discuţii despre viitorul construcţiei? Răspuns: contractele erau în sensul că ne angajam să construim o casă cu materialul x, y şi amprenta respectivă, nr. de camere şi etaje, preţul construcţiei cu tot cu teren, manoperă şi materiale, care era suportat de cel pentru care construiam casa. Contractele erau prezentate de către agenţia imobiliară.

3. suma de bani trecută în antecontracte cu titlu de preţ reprezenta un preţ al vânzării sau un cost de realizare al construcţiei? Răspuns: reprezenta costul de realizare al construcţiei.

4. la momentul încheierii contractelor de vânzare cumpărare casele erau recepţionate şi intabulate sau nu? Răspuns: se dădea doar cesiunea, întrucât autorizaţia de construcţie era recepţionată de client.

5. dacă a avut vreo colaborare cu J. şi pe ce bază? Răspuns: J. a fost avocat. Ne-a fost recomandat de cineva, a fost avocatul nostru, s-a ocupat de diverse chestiuni întrucât noi nu aveam timp pentru că eram pe şantier. Era un angajat, şi avocatul meu, şi al cumpărătorilor pentru care construiam casele. Nu am recomandat noi avocatul cumpărătorilor. De multe ori se şi cunoşteau între ei.

6. a avut un contract de asistenţă juridică cu J.? Răspuns: da.

7. dacă i-aţi achitat onorariile pentru activităţile de consultanţă inculpatului J.? Răspuns: da

8. cine a stabilit clauzele şi conţinutul contractelor de vânzare cumpărare? Răspuns: J. nu putea să stabilească clauzele întrucât el nu era de faţă, nu construia el.

9. J. a avut vreo implicaţie personală financiară în construcţiile realizate? Răspuns: Nu

10. cine a găsit cumpărătorii pentru casele construite pe terenul avocatului J.? Răspuns: nu mai ştiu cum s-au întâmplat lucrurile.

11. aţi procedat la fel ca şi pentru celelalte case? Răspuns: am procedat la fel ca şi petnru celelalte case?

12. J. îşi asuma vreo obligaţie cu privire la aceşti cumpărători? Ce vindea dlui? Răspuns: vindea terenul şi autorizaţia de construcţie.

Întrebări formulate de reprezentantul ministerului Public:

1.cum obţinea clientul o autorizaţie de construcţie pe terenul altuia? Răspuns: autorizaţia de construcţie era obţinută de proprietarul terenului, iar în final se cesiona autorizaţia de construcţie către cel pentru care construiam casa. Pentru Primărie şi pentru ridicarea unor acte pentru proprietarii terenurilor se ducea dl avocat J., noi nu puteam fi prezenţi întrucât eram zi şi noapte pe şantier. Proprietarul terenului îl anunţa telefonic pe J. să se ducă. Proprietarul terenului are domiciliul vis-a-vis de dl avocat, aşa încât se cunosc şi el îl înştiinţa pe dl avocat cu privire la prezentarea la Primărie. De multe ori vorbeau proprietarul terenului şi dl avocat. Dl avocat J. a fost angajatul şi al lui x şi al lui XXXXXXXXX. pentru a-i susţine, să meargă la Primărie. Ei fiind poliţişti nu puteau la rândul lor să se ducă la primărie întrucât nu aveau timp.

2. aţi construit case şi pe terenul proprietate personală al inculpatului J.? Răspuns: da.

De asemenea, a fost audiată inculpata C. care a declarat următoarele: Menţin declaraţiile date în cursul urmăririi penale. Acuzaţiile nu sunt reale. Sumele imense de bani din acuzaţie niciodată nu au fost reale. Nu le-am văzut niciodată în totalitate să fi încasat 1.000.000.000. Nu ştiu de unde provin acele sume. Eu şi soţul meu, A. am vândut casa noastră, deoarece copiii s-au mărit şi au muncit separat de noi. Cu banii de pe casa noastră am cumpărat o casă mai mică şi un teren mai mare. Pe acel teren am mai construit o casă eu, soţul şi copiii noştri, D. şi I., pe care am vândut-o. am mai construit alte trei sau patru case la cererea unor cunoştinţe. O vecină a venit cu o prietenă, şi tot aşa. Vecina care a stat la bloc îşi adusese o altă prietenă. Şi tot aşa mai multe persoane au venit să ne solicite să construim casele. Terenurile pe care am construit erau terenurile dlui x, iar dl avocat J. îl reprezenta pe dl x în acte, se ocupa de formalităţi. Am fost parte în contractele de vânzare cumpărare pentru trei case.

În legătură cu evaziunea fiscală legată de bar, nu a existat un bar. Noi am avut o anexă la locuinţă în care seara veneau muncitorii şi le dădeam bere fără bani. Acolo veneau muncitorii care lucraseră pentru băieţii mei în construcţii, respectiv cei care construiau efectiv casele. Nu au fost activităţi de vânzare de bunuri alimentare.

Întrebări formulate de apărătorul ales al J.:

1. J. a fost implicat în vreo formă comercială în construcţia caselor? Răspuns: dl x îl plătea pe avocatul său, J.. Eu personal şi nici soţul meu nu l-am plătit pe dl avocat J., iar eu nu l-am angajat şi nici soţul nu l-a angajat în calitate de avocat. Doresc să se continue procesul întrucât mă consider nevinovată.

La termenul de la 16 aprilie 2024, a fost audiat inculpatul I. care a declarat următoarele:

Menţin declaraţiile date până în prezent in care am spus adevărul. Acuzaţiile nu sunt corecte. Existau diferenţe intre preturile dintre antecontracte şi contracte pentru că aşa s-au înţeles din CCCCCCC. cu clientul căruia îi construiam casa. Cunoşteam aceste diferenţe de plăţi. Nu ştiam că ne influenţează taxele sau obligaţiile către stat. Eu încasam manopera, care reprezenta între 4.000 şi 7.000 de euro, pentru fiecare casă. Manopera nu a fost trecută niciodată în actele contabile. Nu aveam contabilitate. Tot făceam lucram "la negru". Eu nu încasam mai mult de 4-5 mii de euro la o casă la care lucram cu patru muncitori. Bugetul pentru construcţie era şi de 27 mii de euro şi de 30 mii de euro, depinde de vroia clientul. Sumele la care m-am referit anterior erau banii care îmi rămâneau mie, din care plăteam şi muncitorii care zideau casele. Băieţii se ocupau şi de instalaţii, aveam electrician şi instalator.

Construiam casele şi la roşu şi la cheie, depinde cum ne înţelegeam cu clientul.

Mi-am pus problema să dau statului taxele cuvenit eptnru ceea ce cred eu că reprezenta suma datorată, dar noi din banii aceştia trăim. Arăt că nu am dat niciodată atare sumă. Acum nu avem putere să plătim nimic, întrucât avem sechestru pe casă.

Întrebări formulate de Reprezentantul Ministerului Public:

1. Dacă beneficiarii caselor negociau construcţia casei şi preţul cu agenţia imobiliară sau fraţii x ? Răspuns: beneficiarii caselor negociau cu noi şi anume cu mine şi cu fratele meu preţul. Noi, fratele meu şi cu mine (dar uneori şi eu singur, ca de exemplu în zona Albeşti) aveam un barem, adică la o sumă de 27 de mii de euro intra terenul al cărui preţ îl achitam către proprietar, materialele de construcţie şi manopera. Materialele de construcţie le luam împreună cu clientul. Ofeream posibilitatea clientului să aleagă, inclusiv specifi8caţiile tehnice ale materialelor de construcţie, de ex betonul. Tot cu clientul mergeam să alegem faianţa, gresia.

2. În ce a constat colaborarea cu J. şi dacă a construit case pe terenul moştenit de acesta pe care ulterior inculpatul x să le fi vândut?

Răspuns: nu am construit case pentru x. Nici pentru construcţiile proprii nu am colaborat cu dl x. Acesta intervenea uneori la final în documentaţia pe care trebuia să o depună la primărie. Clientul era cel care îl angaja pe dl. x. De asemenea, a fost angajat de către mine pentru alte probleme cum ar fi în dosare civile, în care aveam calitatea de parte vătămată, aveau ca obiect şi conducere fără permis. Nu ştiu ce acte primea avocatul x de la client. Avocatul era contactat strict de către clienţi. Eu l-am recomandat ca avocat clienţilor, întrebându-i dacă au nevoie de avocat pentru documentaţia de la primărie. Nu mi-a cerut mie niciodată acte.

3. Dacă s-a încercat de către inculpatul x vreo mediere între dvs şi clienţi ? Răspuns: doar în ceea ce priveşte cumpărătorul K. a existat o problemă, în sensul că nu a mai avut bani pentru continuarea construcţiei, a pierdut suma şi ne-a dat în judecată. Am încercat să îi ofer altceva, dar a refuzat. K. a crezut că eu şi x suntem asociaţi de aceea a dorit să discute cu dumnealui despre conflict. Nu ştiu de ce a crezut că suntem asociaţi. Eu nu l-am prezentat niciodată ca fiind asociat cu mine. Nici avocatul x de faţă cu mine nu s-a prezentat ca fiind asociat cu mine şi nici cu fratele meu.

4. De ce a rămas K. fără bani pentru construirea casei? Răspuns: casa pe care K. vroia să o construiesc era o vilă cu teren de 500 de mp, care costa 35 de mii euro. Banii pe care mi i-a dat, cam 22 de mii euro, i-am investit în casa. Nu a vrut să primească respectiva casă. Nu s-au primit cei 29 de mii euro susţinuţi de K.. Dumneaei a spus că nu mai are putere financiară să îi termin casa, dar eu i-am spus că nu am cum să i-o termin pentru că nu am cum să aduc bani de la mine de acasă. În final, doamna K. a pierdut procesul civil.

5. Dacă x s-a deplasat împreună cu I. la notar la încheierea contractelor de vânzare cumpărare ? Răspuns: de două ori a mers cu mine la notar, fiind adus de clienţi.

6. Dacă ştiţi cine stabilea clauzele din contractele de vânzare cumpărare? Răspuns: clauzele din contractul de vânzare cumpărare erau stabilite de notar. Arăt că preţul şi dacă vroia servicii de curent electric şi forat puţ de apă asta stabileam prin negociere, nu la notar, ci vorbeam cu omul faţă în faţă. De exemplu în alte contracte proprietarii x şi XXXXXXXXX. făceau actul de vânzare-cumpărare între clienţii respectivi. Nu ştiu cm se stabilea preţul la notar, depindea doar de notar care făcea un barem în raport de zonă. Vânzarea se făcea intre proprietar şi clientul căruia îi construiam casa. Clauzele din contract, suma respectivă, o treceam în momentul în care renunţam la contractul de la agenţie. Acest lucru se întâmpla cu acordul clientului. Prima dată contractul de la agenţie se făcea pentru ca respectivul client să fie sigur de suma care includea manopera, materialele şi terenul. Eu stabileam această sumă în contractul de la agenţia imobiliară. Nu primeam toţi banii. Noi primeam banii pe materiale, pe care le alegeam împreună cu clientul, iar preţul pe teren îl oprea proprietarul. La notar se trecea un preţ care reprezenta valoarea terenului. Ulterior, se făcea o cesiune de autorizaţie de construcţie şi apărarea că acea construcţie fusese construită de proprietar în regie proprie cu noi. Nu cunosc ca in autorizatia de construcţie să fi trecut o valoarea a construcţiei.

7. Cine sunt YYYYYYYYY. şi ZZZZZZZZZ.? Răspuns: Muncitori care au lucrat cu mine, cu fratele meu D. şi încă doi băieţi pe şantier.

8. Dacă la biroul notarial şi-a exprimat vreun client nemulţumirea faţă de preţul trecut în contractul de vânzare cumpărare, fie că era vorba de construcţii pe terenul moştenit de x şi fraţii săi, fie pe terenul celor doi poliţişti? Răspuns: nu.

Întrebări formulate de apărătorul ales al inculpatului I.:

1. Cum v-ati implicat în activitatea de construire, cum ati ajuns să luaţi legătura cu cei pentru care construiaţi? Răspuns: un poliţist din cartierul în care locuim avea un teren. Ştia că ne ocupăm cu construcţii încă de la vârsta de 14 ani, aşa încât muncim în construcţii de mai bine de 20 de ani. Ne-a propus ca pe o parcelă de 3900 de mp, pe care o deţinea, să construim. Cei doi poliţişti pentru care am construit ne-au spus să nu plătim taxe la stat. Anterior am lucrat în construcţii în Occident.

2. În ce priveşte antecontractele cu agenţia imobiliară, poate spune cine le făcea, cine insera clauzele? Răspuns: Agenţia. Preţul îl stabileam eu şi clientul.

3. Suma reprezentând manopera în ce cuantum se întorcea către muncitori? Răspuns: muncitorii erau plătiţi la zi. Jumătate din sumă era plătită către muncitori, jumătate îmi rămânea mie. Muncitorii erau angajaţi la negru.

4. Există case care nu au fost finalizate? Răspuns: Sunt două case care nu au fost finalizate, respectiv care ar fi revenit lui L. şi K.. Toţi cei cu care am incheiat contracte locuiesc în case şi în momentul de faţă.

5. Cine este avocatul dnei K. de la urmărire penală? Răspuns: avocatul QQQQQQQQQ., care, ulterior, m-a asistat pe mine în proces. Nu prea ne-am văzut, doar în sala de şedinţe. Mi-a spus că este avocat din oficiu şi că mă va reprezenta. Eu am venit mai rar la instanţă, de multe ori a fost cineva în locul doamnei avocat, în substituire. Am văzut-o doar de două ori. Prima dată mi-a spus că este avocatul meu din oficiu şi a doua oară când i-am spus că a fost şi avocatul dnei K. şi mi-a comunicat că va face o cerere la Barou să refuze apărarea. Când a venit avocatul substituent nu am discutat cu acesta. Ce puteam să discut? Spunea că este din partea dnei avocat QQQQQQQQQ. şi urma audierea martorilor şi nu ştia ce să întrebe martorii. Am cerut să întreb eu martorii, pe clienţii respectivi, dar nu am fost lăsat. Aş fi vrut să îi întreb pe clienţi dacă totul este în regulă, respectiv de ce sunt acolo. Ei au spus că aşa au fost chemaţi. Legat de proces vroiam să întreb martorii de ce au venit. I-am întrebat in afara sălii şi mi-au zis că au venit pentru că au fost chemaţi de poliţie. La un moment dat martorii au sunat-o pe mama mea acasă pentru că am rămas prieten cu ei şi să o întrebe pe mama de ce îi cheamă în instanţă. Mama mea le-a spus să se ducă acolo că spună exact ce s-a întâmplat. Arăt că la urmărire penală am avut avocat, nu mai ţin minte ce avocat am avut. Martorii au fost învăţaţi să declare de dna procuror să declare împotriva noastră, respectiv: că eram asociat cu avocatul x, că dacă nu spune ce scrie acolo vor primi mărturie mincinoasă. În legătură cu preţurile contractelor martorii au declarat real.

6. referitor la discuţiile avute cu avocatul din oficiu în cursul cercetării judecătoreşti, fie cu cel desemnat, fie cu substituentul, a mai avut alte discuţii decât cele două menţionate, cu aceştia chiar şi telefonice? Răspuns: Am sunat-o pe dna avocat QQQQQQQQQ. înainte de un termen şi i-am spus să ne întâlnim să discutăm, dar nu a venit la întâlnire, ci a venit avocatul care a substituit-o. avocatul a intrat chiar în momentul în care începea şedinţa de judecată. Şedinţa respectivă a durat în jur de o oră, o oră şi jumătate.

Întrebări formulate de apărătorul ales al inculpatului J.:

1.referitor la antecontractele încheiate la agenţia imobiliară, poate preciza exista un model prestabilit? Răspuns: De la agenţie. Eu împreună cu clientul stabileam preţul, iar agenţia redacta contractul.

2. de ce precizaţi în antecontractul încheiat la agenţie că se vinde casă şi teren? Răspuns: aşa dorea şi clientul, să fie toată suma menţionată, să fie sigur care este preţul.

3. Avocatul x avea vreo implicare în stabilirea clauzelor antecontractelor? Răspuns: nu.

4. Când se stabileau clauzele notariale dl avocat discuta cu clienţii sau notarul despre clauzele care urmau să fie inserate în contract? Răspuns: nu. Cunosc acest lucru pentru că in interiorul biroului notarial, cat timp am fost eu de faţă, nu s-a discutat acest aspect.

5. Când se întâlnea cu clienţii la notar, i-a spus vreodată că au discutat cu avocatul x despre clauzele care ar fi inserate în contract? Răspuns: nu.

6. dl x era şi avocatul proprietarilor de terenuri? Răspuns: nu, însă la x a fost avocatul proprietarului.

7. cine a construit casele pe terenul moştenit de x, cine a negociat preţul acestor case? Răspuns: eu am construit casele, eu am negociat preţul. Eu m-am înteles cu x, x şi x, care au cumpărat teren de la x şi fraţii săi, iar eu m-am înteles cu respectivii cumpărători la construirea casei. x, x şi x m-au contactat prin agenţia imobiliară şi, ulterior, x îl cunoştea pe R. şi pe ceilalţi, fiind toţi militari.

8. Cine a încasat preţul construcţiei de pe terenul lui x? Răspuns: Acest preţ nu s-a încasat, s-a luat terenul separat tot. Eu am incasat doar preţul manoperei, în ceea ce priveşte materialele folosite în construcţie, acestea au fost plătite de mine împreună cu clientul şi eu le-am lucrat împreună cu băieţii din echipă.

9. de ce eraţi parte în contractul de la agenţia imobiliară? Răspuns: pentru că cel care cumpăra dorea să ştie baremul de construcţie, respectiv toată suma pe care urma să o plătească, dar clientul ştia separat că plăteşte proprietarului terenului,care este costul manoperei şi al materialelor.

10. Clienţii ştiau cine este proprietarul terenului? Răspuns: Toţi ştiau, prima dată vorbeam toţi şi eu şi clienţii cu proprietarul terenului, faţă în faţă.

11. cum explică faptul că pe unele antecontracte la rubrica promitent – vânzător apăreţi dvs I. ca proprietar al terenului? Răspuns: înainte să ne apucă de construit pe terenul lui XXXXXXXXX. şi x cei doi poliţişti, am făcut o chitanţă de mână pe toată suprafaţa. Eu aveam calitatea de cumpărător pentru toată suprafaţa de teren, urmând ca pe parcurs, când se vinde fiecare parcelă în parte, să se încheie la notar totul.

12. în legătură cu vânzările făcute personal de dl x, avocatul ce a vândut clienţilor şi pentru ce a încasat preţul? Răspuns: pentru teren.

13. în legătură cu denunţarea antecontractelor, când renunţaţi la contractele de la agenţia imobiliară, cum explică faptul că se făcea acest lucru şi dacă procedeul acesta i-a fost dânsului sau clienţilor de către avocat? Răspuns: Acest procedeu a fost imaginat de agenţie, nu de avocatul x. Toată lumea ştia ce facem. În zona Albeştiului erau cinci echipe care făceau construcţii, nu eram singurii.

14. Dl avocat x a garantat vreodată finalizarea operaţiunilor juridice faţă de clienţi sau faţă de dânsul, din câte ştiţi? Răspuns: Nu. Nu ştiu ce înseamnă finalizarea operaţiunilor juridice. x şi clienţii vorbeau despre autorizaţii. După ce se termina construcţia în sine, pentru cele care nu erau la roşu, x era angajat de client pentru obţinerea autorizaţiei. Pentru cele care erau construite la roşu, urma pe viitor, când erau finalizate, ca respectivul client să îşi obţină singur autorizaţia. Aceste discuţii se purtau după ce terminam in proporţie de 90 la sută construcţia.

15. Din toată activitatea de construire, poate preciza dacă dlui x i-a oferit sume de bani din ceea ce rămânea ca manoperă sau preţ al construcţiei? Răspuns: Nu.

La termenul de la data de 30 aprilie 2024, a fost audiată martora HHHHHHHHHH. care a declarat următoarele:

Menţin declaraţiile date anterior, în care am spus adevărul. A fost încheiat iniţial contractul, cu valoarea iniţială printr-o agenţie din Craiova, iar banii i-am dat în mai multe tranşe, personal, domnului J., unde erau prezenţi de fiecare dată fraţii x. Banii i-am dat de fiecare dată prin agenţie, existând acte pentru tranşele respective.

Am convenit suma, am fost de acord cu suma iniţială achitată prin aceste tranşe, iar la final a fost încheiat un contract prin notariat pe care l-am semnat. În contractul încheiat la notariat nu era aceeaşi sumă cu cea pe care efectiv o plătisem. Nu am cerut nicio explicaţie, întrucât am fost de acord cu preţul când am cumpărat casa. Preţul pe care l-am plătit pe casă nu mai ţin minte dacă a corespuns cu cel de la notariat întrucât toate aceste lucruri s-au petrecut în anul 2013.

Mi s-a citit în şedinţă publică din declaraţia din 11 aprilie 2017, fila x, şi arăt că lucrurile s-au petrecut astfel cum sunt descrise în declaraţia dată în anul 2017.

Întrebări formulate de apărătorul ales al apelantului inculpat I..

1. Aţi participat efectiv la negocierile iniţiale şi cu cine le-aţi purtat? Răspuns:de fiecare dată erau şi fraţii x. De câte ori m-am întâlnit cu dl avocat J., fraţii I. şi D. erau prezenţi. Oriunde am mers ne-am întâlnit împreună cu cei 3.

2. Aţi discutat cu privire la ce reprezintă sumele încheiate prin contractul încheiat la agenţia imobiliară? Răspuns: De fiecare dată când plăteam tranşele la care am făcut referire anterior, plata se făcea în contul contractului privind casa şi terenul.

3. Ce reprezentare aveaţi că urmau să facă I. şi fratele său în cadrul contractului? Răspuns: Nu am avut discuţii despre stadiul lucrărilor. Eu nu am plătit pentru ridicat imobil, pentru parchetat, etc. Eu am făcut contractul pentru casă + teren, iar dl avocat J. a fost drăguţ că ne-a permis să asistăm la ridicarea lucrării, dar nu puteam să modificăm nimic.

4. Aţi participat dvs sau soţul dvs la cumpărarea materialelor de construcţie? Răspuns: da, o singură dată a mers cu noi unul dintre fraţi la un depozit şi am cumpărat nişte saci de ciment, nu au fost mulţi, pentru bordura de lângă casă. Noi am plătit la depozit, adică eu şi soţul meu. Banii plătiţi nu au fost decontaţi niciodată. În plus, arăt că nu au turnat betonul pe care l-au cumpărat, nu au terminat lucrarea respectivă. Era o bucăţică de bordură pe care să se treacă pe lângă casă. Nu era nici o cantitate mare, nici lucrare mare, dar nu s-a realizat.

5. S-a finalizat construcţia într-un final? Răspuns: am luat pe altcineva, un alt constructor care a turnat betonul respectiv împreună cu soţul, practic am făcut-o cu un prieten.

Întrebări formulate de apărătorul ales al apelantului inculpat D.

1. Lucrarea la care a făcut referire martora era prevăzută în contractul iniţial cu avocatul J. sau cu cei doi fraţi? Răspuns: La încheierea contractului s-a menţionat casă + teren, deci era trecută probabil şi această lucrare, nu erau menţionate elementele lucrării, acoperiş şi aşa mai departe.

2. Preţul plătit privea atât manopera cât şi preţul materialelor? Răspuns: eu am fost de acord să luăm acel ciment, nu ştiu dacă aveau de gând să îl pună singuri sau nu, dar am fost de acord, ne-am dus la depozit, l-am plătit, dânşii lucrau în altă parte, nu au mai venit. Nu am plătit separat manoperă şi materiale, am plătit de la început preţul pentru casă şi teren.

Întrebări formulate de apărătorul ales al apelantului inculpat J.:

1. la momentul semnării contractului cu agenţia imobiliară casa era construită sau nu?

Răspuns: Nu

2. la momentul discuţiei cu dl avocat J. i-a spus ce urma să le vândă dumnealui? Răspuns: da, urma să ne vândă casa şi terenul.

3. în acelaşi context s-a vorbit şi de cesiunea unei autorizaţii de construcţie a acelei case care trebuia să fie cumpărată? Răspuns: cred că mi-a vândut şi autorizaţia, intra în preţul respectiv.

4. Acel contract era unul tipizat? Răspuns: la notar contractul era deja redactat. Am semnat, nu am putut să fac vreo modificare în el. menţin declaraţia care mi s-a citit anterior în şedinţă. Nu am intervenit nici în contractul de la agenţia imobiliară.

5. recepţia construcţiei s-a făcut pe numele dvs sau pe numele proprietarului terenului?

Răspuns: Nu mai ştiu.

6. v-aţi consultat cu vreun avocat înainte de a semna actele la agenţia imobiliară sau la notar? Răspuns: Nu.

Întrebări formulate de Reprezentantul Ministerului Public:1. Ştiţi ce înseamnă cesiune? Răspuns: nu

La termenul din 11 iunie 2024 a fost audiat martorul SSSSSSSS. care a declarat următoarele: Am dat declaraţii anterior în cauză şi le menţin. Pe dl J. l-am cunoscut atunci când am hotărât să cumpăr casă. L-am întâlnit prin anul 2013, sfârşit de octombrie. Dânsul mi-a spus că îmi va vinde o casă, care exista. Am mers prima dată la o agenţie imobiliară, de unde am plecat cu dna x de la agenţie, mi-a arătat casa, mi-a plăcut, după care am vândut apartamentul ca să pot da banii pe casă.

Nu am mers la notar, pentru că în acea perioadă nu era gata casa, nu era finalizată, nu avea gresie, faianţă, nu era zugrăvită. Am aşteptat până pe 18 decembrie, când m-am mutat.

Antecontractul de vânzare-cumpărare l-am semnat de faţă cu dl J..

Întrebări formulate de avocat TTTTTTTTTT.:

1. Cum a auzit de dl J.? Cu cine ati stat de vorbă prima dată? Răspuns: prima dată am stat de vorbă cu dl x, care lucra la casă. Dl J. nu era la casă atunci când m-am dus să o văd. Dl x mi-a spus că este de vânzare casa şi când am banii să mă duc să o cumpăr. Am dat un avans de vreo 50 de milioane RON vechi, iar restul când m-am mutat în decembrie. Casa era ridicată cu tot cu acoperiş, nu era zugrăvită pe exterior, nu avea utilităţi atunci când am văzut-o prima dată.

2. ati dat bani fraţilor x pentru construcţia casei, materiale de construcţie sau finisaje? Răspuns: nu şi nici nu am discutat cu fraţii x despre materiale de construcţie sau finisaje.

Întrebări formulate de Reprezentantul Ministerului Public:

1. la final a cumpărat terenul conform contractului încheiat sau şi casa? Răspuns: eu am cumpărat casa.

La acelaşi termen a fost audiat martorul BBBBBBBBBB. care a declarat următoarele: Am dat declaraţii anterior în cauză şi mi le menţin. Eram interesat de cumpărarea unei case. L-am cunoscut pe dl J., care mi-a prezentat vreo două locuinţe. L-am cunoscut prin fratele dânsului. Nu ştiu dacă locuinţele prezentate erau ale dumnealui. Nu îmi mai aduc aminte detalii, dar am cumpărat o casă, care trebuia să fie terminată, cu teren.

La încheierea contractului casa avea uşi şi geamuri, avea acoperiş, tencuială şi curent electric. M-am mutat după şase luni, pentru că nu aveam centrală termică. Eu am montat centrala termică. Cu dl J. am vorbit despre cumpărarea unei case şi casă am primit.

Întrebări formulate de avocat TTTTTTTTTT.:

1. Dacă ştie cine se ocupa efectiv de construcţia casei pe care a cumpărat-o? Răspuns: Nu. Nu am făcut contract de vânzare-cumpărare. Precizez că m-am prezentat cu dl J. pentru a vedea nişte case, am cumpărat un teren pe care urma să fie construită o casă. Nu există nicio diferenţă faţă de declaraţia anterioară. Dl J. mi-a arătat parcele unde putea să construiască. Nu am spus că dl x construia o casă.

2. Dumnealui a cumpărat casa pe numele dumnealui? Răspuns: nu.

3. Ati cumpărat un teren pe numele dvs? Răspuns: nu.

4. Ati cumpărat pe numele altei persoane? Răspuns: da, pe numele fiului meu vitreg am cumpărat un teren. Din ce îmi aduc aminte am mers, mi s-a arătat parcela unde ar putea să construiască şi am plătit o sumă din care urma să se construiască o casă. Atunci când am spus că nu am cumpărat o casă, am spus că nu am cumpărat-o pe numele meu. Nici terenul nu l-am cumpărat pe numele meu.

5. Fiul dvs de la cine a cumpărat terenul? Răspuns: nu ştiu numele respectivului. Precizez că dl J. nu era proprietarul terenului.

Întrebări formulate de Reprezentantul Ministerului Public:

1. Referitor la declaraţia din 25.01.2016, îşi aduce aminte şi menţine cele consemnate în cuprinsul acesteia, cărora li se dă citire în şedinţă, respectiv fila x, paragrafele 2 şi 3? Răspuns: Menţin declaraţia. Ulterior, am identificat un teren care mi-a plăcut. Mi s-a prezentat un alt teren unde să se poată construi. Dl J. mi l-a prezentat. Atunci l-am cunoscut pe CCCC., dl x.

2. După ce aţi identificat suprafaţa de teren s-a inceput construcţia? Răspuns: Da.

3. pe parcursul construcţiei ati avut neînţelegeri cu J. sau cu fraţii x? Răspuns: Da, în legătură cu banii, întrucât banii i-am dat pe parcurs în timp ce făceau anumite niveluri, cumpărau BCA –uri şi construiau. La un moment dat au stagnat, l-am întrebat pe J. de ce a stagnat lucrarea, respectiv construcţia. Nu mai ştiu ce mi-a răspuns acesta. Construcţia a fost reluată după ce dl J. a adus nişte muncitori şi în final a fost terminată construcţia. Nu am mai plătit în plus, ci doar pe parcursul lucrării.

4. Referitor la declaraţia din 25.01.2016, îşi aduce aminte şi menţine cele consemnate în cuprinsul acesteia, cărora li se dă citire în şedinţă, respectiv fila x, paragrafele 3 şi 4 ? Răspuns: Sunt corecte aspectele care mi s-au citit, aşa mi-a spus dl J..

5. Referitor la declaraţia din 25.01.2016, îşi aduce aminte şi menţine cele consemnate în cuprinsul acesteia, cărora li se dă citire în şedinţă, respectiv fila x, paragrafele ultim şi penultim? Răspuns: menţin declaraţiile, aşa mi-au spus băieţii care lucrau acolo, cărora le mai duceam câte o bere.

Întrebări formulate de avocat TTTTTTTTTT.:

1. dacă martorul l-a angajat pe dl J. ca avocat al fiului său pentru actele care trebuiau să fie încheiate ? Răspuns: nu îmi aduc aminte.

2 . În ce priveşte colaborarea cu fraţii x, a participat la discuţii sau la cumpărarea de materiale de construcţii pe perioada construcţiei casei? Răspuns: nu.

3. pe toată perioada construcţiei a văzut cine se ocupa de construcţie? Răspuns: am ţinut legătura cu dl J. şi dânsul mai trecea pe la construcţie.

4 . Cine coordona muncitorii pe şantier? Răspuns: dl J..

De asemenea, a fost audiată martora IIIIIIIIII. care a declarat următoarele:

Menţin declaraţia dată în cauză anterior. Îl cunosc pe dl. J.. Intenţionam să achiziţionez o locuinţă şi am căzut de acord să cumpărăm o locuinţă. În acest sens, arăt că am discutat cu dl J., dar a trecut mult timp de atunci.

Am fost la sediul firmei eu cu dl J., am vorbit cu el acolo. Era o agenţie imobiliară. Dl J. a ales agenţia imobiliară, a spus că el cunoaşte acolo şi rezolvă mai repede. Eu am cumpărat o casă, care nu era finalizată. Exista o casă pe teren, era la roşu, mai trebuia finalizat acoperişul din cate îmi amintesc. Din cate îmi amintesc contractul s-a încheiat doar pe teren, nu mai reţin acum, dar menţin cele spuse anterior.

Pe dl D. l-am intalnit o dată sau de două ori. Eu nu mergeam la casă. Am mers la un notar am încheiat contractul şi i-am dat domnului J. o sumă de bani, moment la care era prezent şi dl D.. Era prezent doar unul dintre fraţii x şi dl J..

Am fost la notar şi am dat o sumă de bani pentru pământ şi casă, care urma să fie finalizată. Am vorbit cu dl J. care a spus că va continua să imi termine casa şi se va ocupa să obţină toate autorizaţiile necesare, că va pune utilităţi, că va trage curentul. Nu îmi amintesc dacă exista deja autorizaţia de construcţie.

Întrebări formulate de avocat TTTTTTTTTT.:

1. Cine construise casa până la momentul discuţiei cu dl J. ? Răspuns: nu ştiu cine o construise, dl J. era cu dl x, aceştia o construiau impreună şi au continuat cu cei doi fraţi x. Fraţii x construiau casa. Nu ştiu dacă mai era implicat şi altcineva.

2. Poate spune cu cine a semnat actele la notar şi cui i-aţi dat banii? Răspuns: actele la notar le-am semnat cu dl J.. Banii i-am dat dl J. şi era prezent şi dl x şi am văzut când o parte din bani i-am oprit dl J. şi o parte i-a dat unuia dintre fraţii x să continue lucrarea. Nu imi aduc aminte care erau exact sumele de bani, sunt aspecte consemnate în declaraţia anterioară. Menţin faptul că am fost la notar şi am dat o sumă de bani pentru cumpărarea pământului şi a casei. În afara de suma de bani dată la notar, eu nu am avut toţi banii pentru a îi da pentru casă. Am avut o garsonieră pe care trebuia să o vând pentru a achita diferenţa. Am vândut garsoniera. Dl J. a spus că avea urgenţă nevoie de bani şi că în două-trei luni să vindem garsoniera chiar si sub preţul pieţii pentru a putea să construiască în continuare casa. Preţul garsonierei l-a stabilit dl J.. Dânsul a spus să ţinem legătura cu dânsul pana s-a găsit un cumpărător pentru garsoniera noastră. Dl J. a căzut de acord cu preţul vânzării garsonierii, am mers la notar ulterior, actele s-au făcut tot la dna notar la care am făcut şi contractul iniţial cu dl J.. Dl J. s-a întâlnit anterior cu cei care au cumpărat garsoniera, s-au făcut actele, eu eram la serviciu şi am stabilit ca atunci când sunt gata actele să vin să le semnez. Am plecat din timpul serviciului, in jur de 16:30-17:00, pentru a merge la notar, unde am semnat actele. Proprietarul care a cumpărat garsoniera era cu dl J., acesta i-a dat banii, eu nu am pus mâna pe bani. Am fost de acord să îi dau banii de pe garsonieră, aşa cum a vrut dânsul. Eu i-am spus iniţial să ii fac contract de vânzare cumpărare pe garsonieră, dar dânsul nu a fost de acord, a zis că este mai bine să vindem noi.

3. Dacă dl J. a întocmit actele în calitate de avocat? Răspuns:dl J. a fost la agenţia imobiliară, dar actele le-a întocmit notarul pe numele meu şi după procedurile obişnuite de vânzare – cumpărare între mine şi cel care a cumpărat garsoniera.

4. Dacă dânsa a reuşit să cumpere în prezent casa? Răspuns: nu sunt proprietarul casei, am făcut schimb cu o altă persoană pentru un apartament. Am avut casa în proprietate şi am făcut schimbul despre care am spus. Referitor la declaraţia din 22.03.2017, fila x paragrafele 2 şi 3, se citeşte de către Ministerul Public, fiind întrebată martora dacă îşi menţine declaraţia, martora precizează că a fost de mai multe ori pentru a semna la agenţia imobiliară. Referitor la aceeaşi declaraţie din 22.03.2017, fila x, paragrafele 4 şi 5 se citeşte de către Ministerul Public, fiind întrebată martora dacă îşi menţine declaraţia, martora precizează că îşi menţine declaraţia. Arăt că am fost de bună credinţă, am vrut doar să cumpăr o casă, nu ştiam că vom ajunge într-un proces. Dl J. mi-a garantat că nu vor fi probleme, pentru că o cunoaşte pe doamna notar.

Martora EEEEEEEEEE. a declarat următoarele:

Am dat declaraţii anterior şi le menţin. Am văzut un anunţ publicitar într-un ziar în care se anunţa că se vând case în Albeşti, parte şi etaj 36 mii euro. Am luat nr. de telefon, era o agenţie imobiliară, am luat legătura cu dna agent imobiliar, am dat un punct de întâlnire, mi-a arătat două modele de casă, una în care era la preţul afişat în anunţ şi cealaltă era cu amprentă la sol la un preţ mai mic. Am ales modelul cu 36 mii euro. Ce am cumpărat eu casa era cu amprenta la sol, avea doar fundaţia turnată, casa urma să fie construită. Între timp a rămas să vând apartamentul cu 36 mii euro unei familii care l-a luat cu un credit, am luat banii, m-am intalnit cu dl J. la agenţia imobiliară, am făcut un precontract de vânzare cumpărare pe suma de 36 mii euro, i s-au dat banii şi demarat lucrările la casă. Primul contract încheiat la notar a fost pe terenul aferent casei, ulterior a urmat să fac cadastrul şi restul actelor de făcut.

Pe fraţii x, care erau constructorii de la faţa locului i-am cunoscut. La prima casă pe care am văzut-o cu agenţia imobiliară, dânşii erau la faţa locului şi mi-au explicat etapele construcţiei, materialele care se folosesc şi în funcţie de preferinţa clientului, dacă se depăşea suma era suportată de către client. Eu nu am dorit să depăşesc suma.

Pe contractul de vânzare cumpărare a terenului nu apărea suma de 36 mii euro. La un moment dat am cumpărat şi casa, am derulat toate actele, respectiv cadastrul, am prelungit autorizaţia de construcţie, am reînnoit nomenclatura stradală pe numele meu de la primăria Şimnicu de Sus, aceasta fiind iniţial pe numele de J., ca şi autorizaţia de construcţie. În afară de cei 36 mii euro nu am mai dat bani.

În posesia casei am intrat pe 25 august 2013, iar ulterior am finalizat documentele necesare pentru intabularea casei. dl J. nu a mai intervenit în perioada ulterioară intrării în posesia casei.

Întrebări formulate de avocat TTTTTTTTTT.:

1. Dacă pe perioada construirii casei a discutat cu fraţii x despre cumpărarea casei sau despre materiale?

Răspuns:despre cumpărarea casei nu am avut nicio discuţie, am discutat doar despre materialele de finisare interioare, uşi, gresie, balustrade de inox, burlan, jgheab şi polata de casă, toate acestea fiind îndeplinite.

2. Dacă l-ati ajutat J. să obţină cadastrul? Răspuns: întrebarea este greşit pusă, eu nu aveam cum să îl ajut să facă un cadastru pentru teren, dânsul avea toate actele şi toată documentaţia.

Martorul JJJJJJJJJJ. a declarat următoarele:Menţin declaraţiile date anterior în cauză. Doar o dată l-am văzut pe dl J., îl ştiu doar din vedere. Am primit cadou de la părinţii mei o casă. Nu am avut nicio altă tangenţă cu acesta. Nu mai reţin împrejurarea în care l-am văzut pe dl J..

Întrebări formulate de avocat TTTTTTTTTT.:

1. Cunoaşte dacă dl J. să fi fost angajat ca avocat al dumnealui pentru obţinerea unui teren sau casă? Răspuns: Nu.

2. Ati fost vreodată prezent să vadă casa care se construia şi dacă ştie cine se ocupa de construcţie? Răspuns: nu am văzut nimic, de asta s-a ocupat dl BBBBBBBBBB., martor în prezenta cauză.

Întrebări formulate de Reprezentantul Ministerului Public: 1. Dacă s-a prezentat la vreun birou notarial pentru încheierea unui contract? Răspuns: Da, am mers împreună cu dl BBBBBBBBBB. şi cu mama mea. Nu mai ştiu dacă acolo l-am întâlnit şi pe dl J..

La termenul din 01 octombrie 2024 a fost audiată partea civilă K. care a declarat următoarele: Am achiziţonat o casă de la I. pe care împreună am început să o construim în august, din câte îmi amintesc, iar primăvara în următorul an, în aprilie, casa era deja gata şi am constatat că casa era vândută deja unei alte familii. Între timp casa a fost vândută NNNNNNNNN., deşi între timp eu îi dădusem lui I. suma de 29.000 euro.

Între timp, au fost făcute anumite demersuri, am încheiat un contract de vânzare cumpărare cu I. şi J. şi am făcut anumite demersuri timp de jumătate de ani. Eu lucram în afara ţării, iar ei îmi cereau în fiecare lună sume de bani, pe lângă cei 10-12.000 euro daţi la început la încheierea contractului, astfel că am ajuns să plătesc suma de 29.000 euro.

Casa era construită, trebuia să mă mut, am trimis şi bunuri materiale la casă, iar ei între timp mi-au spus că nu pot să ajungă în săptămâna în care urma să mă mut pentru a-mi preda cheile. Dar de fapt, am constatat că casa era vândută NNNNNNNNN.. Eu am reuşit să intru în casă, am văzut că erau lucrurile unei alte familii, iar lucrurile mele n u mai erau acolo, au fost distruse. Am lăsat numărul meu de telefon scris pe uşă pentru a putea să iau legătura cu cealaltă familie, dându-mi seama că este ceva la mijloc. I-am sunat pe x şi I., cel din urmă spunându-mi că este bolnav şi nu poate să ajungă, dar că nu este nimic nelegal la mijloc, iar x îmi spunea să nu merg la poliţie pentru că se va rezolva tot. Am mers eu la casă la x, care stătea în Albeşti, iar acesta mi-a spus că totul este bine şi că vorbeşte el cu I., doar să nu merg la poliţie. Între timp, am mers la poliţie, am dat declaraţie, iar după 2-3 ore când am dat declaraţii la poliţie şi am arătat toate chitanţele, m-am întors acasă unde am fost sunată din nou de x, căruia i-am spus că am fost la poliţie. M-am întâlnit cu x, care m-a dus cu maşina dânsului la poliţie să îmi retrag plângerea, dar nu am făcut aceasta, deoarece eu eram păgubita cu 29.000 euro.

Între timp, am luat legătura şi cu x, care mi-a spus să nu merg la poliţie că totul se rezolvă şi îmi va face o altă casă, ceea ce nu s-a întâmplat. Între timp, m-a chemat NNNNNNNNN., ne-am întâlnit şi am discutat, mi-au spus că deja dăduseră şi ei o parte din bani. Apoi, am continuat cu poliţia, cu parchetul şi aşa mai departe.

Prietenii mei, familia x, a cumpărat casă de la I. şi D.. Mi-au arătat contractul casei, aveau toate actele în regulă şi am văzut că pe contract scria J.. Cu x au fost colegă de liceu şi am copilărit împreună.

După aceea, i-am zis prietenului meu să îl sune pe x pentru că doream să-mi construiesc o casă. Avea una deja construită, lângă cea a familiei x, însă neavând etaj, nu am dorit să o cumpăr pe aceasta. Am luat legătura, am continuat prietenia, am plătit 500 euro ca arvună cu chitanţă de mână. Urma să îmi construiască şi să cumpăr casa de la I.. Pentru aceasta am dat banii ca avans. După ce am făcut chitanţa de mână, am contactat CCCCCCC. şi am văzut un teren pe care putea să fie construită casa. J. şi I. lucrau cu agenţia S.C. FFFFFFF. S.R.L. şi m-au îndrumat către aceasta. Cu ei am vândut un apartament ca să putem să continuăm să construim casa. Banii de pe vânzarea apartamentului, am dat jumătate lui I. pentru a continua să construiască respectiva casă.

Când m-am dus să văd terenul, am fost cu familia x şi am fost de acord că era chiar bine şi am discutat despre cum să construiască respectiva casă, planul casei, absolut totul. Nu am încheiat un contract în acest sens, a rămas doar chitanţa de mână. Documentele prin care le-am dat banii, sunt toate la dosar. J. era avocatul care ne îndruma pe toate drumurile şi de fiecare dată când îi plăteam sume de bani lui I., îl anunţam şi pe x. x m-a sunat când eram în Italia şi mi-a spus că trebuie să fac actele casei şi trebuie să îi plătesc 800 euro. x şi I., căruia eu îi spuneam CCCC., au lucrat împreună.

Întrebări adresate de reprezentantul Ministerului Public:

1. a încheiat şi alt tip de contract împreună cu J. şi I.?

Răspuns:atunci când am mers la UUUUUUUUUU., am plătit pentru racordarea la curent electric şi ei sunt cei care m-au chemat şi m-au dus la UUUUUUUUUU., îndrumându-mă. I. şi J. erau cei care încheiau toate contractele la UUUUUUUUUU..

Am uitat să spun că, după ce am aflat că acea casă era vândută NNNNNNNNN., am mers la notar cu J. şi I., unde şi-au luat angajamentul că vor construi altă casă, ceea ce nu s-a întâmplat.

Le-am dat şi altă posibilitate, deoarece, aşa cum îmi spuneau ei, x avea o casă pe terenul lui J., aşa încât le-am dat posibilitatea să îmi dea acea casă în care x locuia la sfârşitul săptămânii. Am aşteptat trei luni de zile, însă nu s-a întâmplat absolut nimic până în prezent. J. a propus să mi se dea acea casă, constuită de x pe terenul său.

2. a încercat să facă o înţelegere cu I. şi J. în faţa unei alte autorităţi? Răspuns: da, la notar. Am încercat şi un contract de mediere, chiar îl am acasă. Nu s-a finalizat însă pentru că nu s-au ţinut de cuvânt aceşti x. Contractul prevedea să îmi construiască altă casă.

Nu a dorit nici măcar să trimit banii prin bancă. Toţi banii ia-m trimis prin JJJJJJJJJ., iar un prieten mergea şi îi ridica. I. a fost cel care mi-a dat numele persoanei pentru care trebuia să trimit banii care aveau ca destinaţie ridicarea casei.

3. dacă îşi menţine făcut în declaraţia din 27.10.2017, fila x, parag. 5 şi 6, care i se citeşte în şedinţă, Răspuns: da, aşa s-au întâmplat lucrurile, notarul a refuzat să autentifice contractul de împrumut. Eu am mers cu contractul la poliţie şi acolo mi-au spus că ar urma să închei un contract de împrumut, lucru cu care nu eram de acord, deoarece eu dădusem banii pentru construcţia unei case. Iniţiativa încheierii contractului de împrumut i-a aparţinut lui J. şi I., care mă sunau şi îmi spuneau anumite lucruri.

Poliţia mi-a spus că eu nu trebuie să închei contractul de împrumut. Notarul nu mi-a spus nimic, nu-mi aduc aminte dacă notarul a refuzat autentificarea.

Am luat contractul întocmit la notar şi am mers cu el la poliţie, iar poliţia mi-a spus că nu trebuie să semnez.

4. l-a angajat vreodată pe inculpatul x ca avocat. Răspuns: da, i-am dat şi bani, însă mi-a restituit banii după ce am făcut o plângere la barou. L-am angajat ca avocat în legătură cu paguba creată în urma faptului că nu mi-am primit casa.

5. cum a perceput relaţiile între J. şi I.? Răspuns: prieteni, parteneri de afaceri, dar şi avocat-client. Când i-am spus lui x să fie avocatul meu, în acelaşi timp el îl reprezenta şi pe x şi i-am spus că nu se poate aşa ceva. Atunci am mers şi mi-am căutat un alt avocat.

Întrebări adresate de apărătorul inculpatului J.:

1. când s-a discutat acel contract de împrumut la care s-a făcut referire anterior, eraţi deja asistată de un avocat? Răspuns: da, avocatul meu atunci era J..

2. domnul avocat OOOOOOOOO. v-a asistat în legătură cu litigiile de faţă? Răspuns: da, o singură da. Când am mers să încheiem contractul de împrumut, avocatul meu era OOOOOOOOO., însă mi-am dat seama că era prieten cu J..

3. cine vi l-a recomandat pe avocatul OOOOOOOOO.? Răspuns: mi l-a recomandat vecinul de proprietate unde se construia casa.

4. acest avocat, OOOOOOOOO., a citit contractul de împrumut, a făcut vreo recomandare?

Răspuns: nu îmi amintesc. Dar dacă mi-ar fi făcut vreo recomandare, nu aş fi mers la poliţie.

5. în ziua în care au încheiat contractul de împrumut, s-a încheiat un înscris sub semnătură privată între dumneavoastră şi domnul x? Răspuns: nu îmi amintesc.

6. la două zile după ce a mers la notar pentru acest contract de împrumut, a mers la poliţie pentru a spune că îşi retrage plângerea? Răspuns: nu am semnat nimic, am lăsat totul să meargă în continuare.

7. când a convenit construirea casei, la început, a participat şi domnul J., sau numai domnul I.? Răspuns: la început am discutat doar cu I., iar ulterior a intervenit şi x, care mi-a spus că x lucrează bine şi va ridica o casă frumoasă şi că abia aşteaptă să fim toţi acolo în Albeşti. De fapt, x mă informa în continuu, despre cum se lucrează, în ce punct este casa.

8. dumneaei l-a contactat pe domnul x după ce i-a observat numele pe actele casei? Răspuns: da, pentru că familia x mi-a spus că toate casele din stânga şi din dreapta aşa sunt construite şi l-am contactat pentru că trebuia să îmi construiesc şi eu casa.

9. toate sumele pe care le-a plătit lui x şi x, cui le-a transmis? Răspuns: lui x, pe x doar l-am informat.

10. după încheierea contractului de asistenţă juridică cu domnul avocat x, a sfătuit-o acesta să încheie un contract cu x pentru a demonstra că a plătit orice sumă de bani. Răspuns: nu.

Întrebări adresate de apărătorul inculpaţilor D. şi I.:

1. aţi încheiat un contract cu fraţii x şi dacă da, aţi respectat termenele la care urma să plătiţi sumele de bani? Răspuns: nu am încheiat nici un contract, am făcut doar chitanţe de mână cu martori, cum se făceau atunci, am mers pe încredere, iar ei trebuiau să-mi termine casa primăvara, când eu deja le dădusem toţi banii. Mai aveam de dat 2 sau 3000 euro, după ce plătisem 29.000 euro, când am aflat că acea casă era deja vândută.

Era vineri seara când m-au sunat să le dau ultima sumă de bani, dar le-am spus că banca era închisă în acea seară. Am sunat-o pe fiica mea în România care mi-a spus că banca era închisă în acea seară, şi că le vom plăti luni, dar ei trebuiau să ne dea cheile. Fiica mea a mers la casă, s-a uitat pe geam şi a văzut înăuntru lucruri care nu ne aparţineau. Am fost chemată de fiica mea, iar sâmbătă dimineaţă am venit acasă şi lucrurile s-au petrecut cum am descris mai sus.

Fraţii x au sunat-o pe fiica mea şi i-au spus să ducă banii la o adresă lângă Craiova, în Podari, la nişte persoane care au ameninţat-o pe fiica mea, care s-a întors imediat în oraş şi nu a lăsat banii.

2. chitanţele de mână erau semnate de ambii fraţi x? Răspuns: nu îmi aduc aminte, chitanţele sunt la dosar. În decembrie am venit acasă, fiind chemată de cei doi fraţi să le mai dau 1000 euro, să mai discutăm despre casă. M-au chemat la un bar, le-am lăsat 1000 euro şi am plecat mulţumită că îmi construiesc casa şi o termină cât mai repede. Au fost amândoi de faţă în barul lor.

3. cum a plătit aceste sume de bani? Răspuns: prin JJJJJJJJJ., personal de către fiica mea, prin familia x.

4. dacă la înţelegere denumită chitanţă de mână au fost stabilite anumite termene de plată a acestor sume de bani? Răspuns: termenele de plată au fost stabilite verbal între noi şi le-am respectat, dar fraţii x insistau să primească cât mai mulţi bani. Deşi, convenisem la o rată de 600 euro, le trimiteam şi 1000 euro, dar ei tot nu erau mulţumiţi.

Întrebări adresate de procuror:

1. de unde ştia că barul aparţine fraţilor x? Răspuns: ei m-au chemat acolo că nici eu nu ştiam că există, lângă Piaţa Mare din Craiova să discutăm pentru că eu venisem de sărbători acasă. Erau cei doi fraţi şi mi-au zis că acolo seara era muzică. Era evident că este un bar şi ei mi-au spus că este al lor. Puteam să mergem la un bar public, dar ei mi-au spus că este barul lor. Au luat de exemplu de băut din vitrina barului. Era evident că este al lor.

Întrebări adresate de apărătorul ales al inculpatului I. şi D.:

1. mai erau şi alte persoane în bar, erau clienţi? Răspuns: nu erau clienţi, ei spuneau că începe programul de la ora 5-6, când urma să aducă şi muzică.

Întrebări adresate de apărătorul inculpatului J.:

1. la aceste întâlniri cu domnul x, a participat şi J.? Răspuns:la o parte dintre întâlniri a participat şi x, dar nu la întâlnirea din bar. x a participat la discuţiile referitoare la încercarea de a-mi recupera banii, dar şi la discuţiile referitoare la construirea casei. x îmi spunea că sunt materiale bune, că se lucrează bine, că sunt băieţi de treabă.

Analizând apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, inculpaţii C., I., D., J., W., V., şi partea civilă Statul Român prin A.N.A.F. – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, instanţa urmează să examineze criticile formulate în raport de cele două situaţii de fapt descrise în cauză, infracţiunile de corupţie (luarea şi darea de mită), respectiv, infracţiunile de evaziune fiscală, fals în declaraţii şi înşelăciune, iar în ceea ce priveşte obiectul criticilor, cu precădere motivele de apel prin care se solicită desfiinţarea sentinţei instanţei de fond şi trimiterea cauzei spre rejudecarea de către instanţa de fond:

I. Motivele de apel prin care se solicită trimiterea cauzei spre rejudecare de către instanţa de fond vor fi analizate cu precădere, având în vedere că, în cazul în care criticile ar fi fondate, această situaţie juridică ar împiedica instanţa de apel să mai analizeze modul de soluţionare a fondului cauzei.

Instanţa de apel desfiinţează sentinţa primei instanţe şi dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate, invocată de acea parte. Rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată se dispune şi atunci când instanţa nu s-a pronunţat asupra unei fapte reţinute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau asupra acţiunii civile ori când există vreunul dintre cazurile de nulitate absolută, cu excepţia cazului de necompetenţă, când se dispune rejudecarea de către instanţa competentă. Nici una dintre aceste situaţii nu este incidentă în cauză.

a) Un prim motiv de apel a vizat omisiunea motivării sentinţei instanţei de fond. Critica este nefondată.

Referitor la solicitarea apărării de trimitere a cauzei spre rejudecare pentru omisiunea motivării sentinţei pronunţate de instanţa de fond, instanţa de apel constată că sentinţa este motivată sub toate aspectele prevăzute de lege: sunt descrise situaţia de fapt şi încadrarea juridică dată de instanţă faptelor reţinute, sunt arătate probele pe care se întemeiază situaţia de fapt. Instanţa de fond îşi începe motivarea prin prezentarea faptelor într-un tabel în care sunt indicate faptele care fac obiectuol acuzaţiei, iar apoi analizează fiecare dintre acuzaţii, indicând probele pe care îşi fundamentează soluţia. Contrar celor susţinute de apărare, în considerentele instanţei de fond, preluate în cele ce preced, sunt descrise atât situaţia de fapt cât şi consecinţele sale, au fost analizate probele administrate şi consecinţele acestora asupra apărărilor inculpaţilor.

Prezentarea aceleiaşi situaţii de fapt, în considerentele sentinţei şi în rechizitoriu, este una dintre urmările confirmării faptelor prin probele administrate şi nu este echivalentă cu absenţa unei motivări proprii instanţei de fond. Având în vedere că situaţia de fapt din rechizitoriu nu s-a modificat în urma cercetării judecătoreşti, motivarea instanţei de fond, în ceea ce priveşte situaţia de fapt şi probele pe care se întemeiază, coincide cu aceea a procurorului în rechizitoriu. Critica apărării, privind preluarea rechizitoriului de către instanţa de fond şi absenţa unei motivări proprii, este infirmată nu numai de evidenta prezenţă a considerentelor instanţei de fond, ale cărei argumente se regăsesc pe mai mult de 200 de pagini, dar şi de soluţiile pronunţate de instanţa de fond, de exemplu soluţiile de achitare, care au la bază un raţionament contrar celui care a justificat trimiterea în judecată a inculpaţilor. În consecinţă, sentinţa este motivată şi nu justifică trimiterea cauzei spre rejudecare.

b) În ceea ce priveşte critica vizând absenţa unei cercetări judecătoreşti la instanţa de fond, pe de o parte se constată că au fost admise şi administrate probe cu martori de către instanţă, anterior pronunţării sentinţei, iar pe de altă parte că natura majorităţii infracţiunilor care au format acuzaţia, respectiv de evaziune fiscală şi fals în declaraţii, a presupus un probatoriu specific, constând în analiza actelor depuse la dosarul cauzei (contracte, antecontracte, cereri adresate autorităţilor în legătură cu construcţia caselor care au format obiectul ascunderii bunului sau sursei impozabile). Pe de altă parte, modul de audiere a martorilor a ţinut şi de interesul apărării în formularea de întrebări adresate acestora. Inculpaţii au fost asistaţi de avocaţi la audierea martorilor de către instanţa de fond, iar absenţa întrebărilor apărării nu poate fi imputată instanţei. Conform art. 122 C. pen. apărarea poate adresa întrebări martorului, astfel că nu există o obligaţie de a proceda astfel. În consecinţă, o instanţă de judecată nu va proceda, pe considerente care ţin de imparţialitate, la suplinirea rolului apărării inculpaţilor, dacă avocatul ales al acestora nu apreciază necesar să adreseze întrebări martorului. Nu în ultimul rând, instanţa de apel constată că apărarea a solicitat probe în apel, care au fost admise şi administrate, timp de mai multe termene, conţinutul acestora fiind redat în cele ce preced. Persoanelor audiate le-au fost adresate întrebări de către apărare, iar răspunsurile au fost consemnate în declaraţiile respective, astfel că orice eventuală omisiune, în administrarea unor probe relevante de către instanţa de fond, a fost suplinită de cercetarea judecătorească desfăşurată în apel. Instanţa de apel reţine şi că, din declaraţiile administrate nemijlocit, a rezultat un model/tipar infracţional, repetat de către inculpaţi în fiecare faptă, astfel încât la un moment al cercetării judecătoreşti în apel, după administrarea mai multor probe care au confirmat situaţia de fapt descrisă de instanţa de fond şi conduita similară urmată de inculpaţi în ceea ce priveşte evaziunea fiscală, în raport de fiecare parte vătămată, a devenit lipsită de utilitate administrarea probelor prin audierea unora dintre persoanele a căror prezenţă în instanţă a fost admisă iniţial, la cererea inculpaţilor.

c) Critica privind absenţa descrierii faptelor pentru care este acuzat inculpatul J. este nefondată. În ceea ce priveşte cele cinci infracţiuni de fals în declaraţii (săvârşite de inculpatul J.) faptele sunt descrise în sentinţa atacată la secţiunile "în drept" şi "în fapt", instanţa de fond prezentând pe larg relaţiile contractuale dintre J. şi cei cinci cumpărători. Procurorul, în rechizitoriu, şi instanţa de fond, în sentinţă, au expus cronologic situaţia de fapt, astfel că infracţiunile de fals sunt analizate alături de infracţiunile de evaziune fiscală, respectiv în legătură cu rezilierea antecontractelor de vânzare-cumpărare, care erau încheiate pentru suma reală şi prevedeau inclusiv vânzarea casei, nu doar a terenului şi cesiunea autorizaţiei de construcţie. De altfel, absenţa descrierii participaţiei penale conduce la o soluţie de achitare în apel şi nu la trimiterea cauzei spre rejudecare către instanţa de fond, astfel că lipsa de tipicitate şi descrierea faptelor vor fi analizate în cele ce urmează, cu referire la caracterul fondat al acuzaţiilor şi soluţiei instanţei de fond.

d) Nu se justifică trimiterea cauzei spre rejudecare nici pentru motivul absenţei pronunţării instanţei de fond asupra desfiinţării înscrisurilor declarate false, astfel cum a solicitat apărarea inculpatului J.. Pe de o parte, în motivele de apel, apărarea se referă la înscrisuri ca fiind reale, arătând că declaraţiile de cesiune de autorizaţii de construcţie sunt conforme cu realitatea. Nu ar exista astfel, pentru considerente expuse de apărare, un motiv pentru care să fie desfiinţate declaraţii care consfinţesc adevărul juridic care ar fi avut loc între inculpat şi persoanele care şi-au cumpărat case construite pe terenurile familiei x, teren moştenit de la părinţii acestuia. Pe de altă parte, având în vedere motivele de apel formulate de inculpatul J., care vizează achitarea sa, o soluţie de desfiinţare a respectivelor înscrisuri ar conduce la agravarea situaţiei sale în propria cale de atac.

e) O altă critică formulată în apelul inculpatului J., omisiunea pronunţării instanţei de fond cu privire la acţiunea civilă faţă de inculpata C., nu îl vizează pe inculpatul J. şi nu poate face obiectul unui motiv propriu de apel şi nici unei solicitări de trimitere a cauzei spre rejudecare.

f) Critică aparţinând inculpatului I., referitoare la soluţionarea acţiunii civile, este nefondată. Chiar atunci când admite apelul pe considerentul intervenirii prescripţiei răspunderii penale, instanţa de apel se pronunţă şi în ceea ce priveşte acţiunea civilă, astfel că, în ceea ce priveşte criticile referitoare la soluţionarea acţiunii civile, solicitarea apărării, de trimitere a cauzei spre rejudecare, nu este susţinută de actele dosarului. Argumentul apărării, în sensul că activitatea inculpatului, constând în aceea că a participat la edificarea unor imobile şi nu la vânzarea acestora, ar trebui analizată printr-o noua expertiză, cu ocazia unei noi cercetări judecătoreşti, nu este susţinut de textul de lege care prevede soluţiile apelului în procesul penal [art. 421 alin. (1) pct. 2 lit b) C. proc. pen..]. Nici dacă, astfel cum susţine apărarea, inculpatul ar fi fost doar un constructor şi nu ar fi avut obligaţiile reţinute de instanţa de fond, ca decurgând din ascunderea bunului sau sursei impozabile, instanţa de apel nu ar putea să trimită cauza spre rejudecare, ci ar rejudeca ea însăşi cauza şi ar pronunţa o soluţie în concordanţă cu situaţia de fapt care rezultă din coroborarea probelor.

În consecinţă, motivele de apel care au tins la trimiterea cauzei spre rejudecare sunt nefondate.

II. Referitor la soluţia instanţei de fond, cu privire la infracţiunile comise de V., W. şi C., D., I., J., instanţa de apel reţine aceeaşi situaţie de fapt reflectată în considerentele ce preced, confirmată de probele administrate în apel.

În ceea ce priveşte semnificaţia juridică, reţinută anterior de instanţa de fond şi redată în cele ce preced, cu privire la inculpaţi, aceasta este confirmată de instanţa de apel faţă de V., W. şi C., D., I.. Argumentele instanţei de fond sunt corecte, se regăsesc în prima parte a deciziei, astfel că nu vor mai fi reluate, urmând ca în cele ce urmează să se răspundă strict motivelor de apel.

Cu privire la motivele de apel formulate de J., urmează să fie analizate acele diferenţe dintre situaţia de fapt, reţinută de instanţa de fond, confirmată de probele administrate în apel, şi soluţia instanţei de fond, ca şi consecinţele produse asupra acţiunii civile.

Cu privire la acţiunea civilă, urmează să fie analizată şi eroarea evidentă în privinţa situaţiei inculpatei C. şi inculpatului D..

II.1 În ceea ce priveşte apelurile declarate de inculpaţii V., W. şi C. (cu referire la infracţiunea de corupţie), reţine următoarele:

a) Apelanţii inculpaţi V. şi W., care au fost judecaţi în procedura recunoaşterii învinuirii, pentru infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen. (ca autor şi respectiv complice), au solicitat, în apel, încetarea procesului penal, pe considerentul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.

Motivul de apel este fondat. Faptele au fost comise la sfârşitul anului 2015, rechizitoriul nr. x/2015 a fost emis la data de 28 februarie 2018, iar procedura în primă instanţă s-a finalizat la data de 20 octombrie 2023 (cameră preliminară, cercetarea judecătorească şi dezbaterile s-au desfăşurat până la data de 26 aprilie 2023, iar pronunţarea sentinţei a avut loc la data de 20 octombrie 2023), astfel că este incident în cauză termenul prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen.

Inculpaţii V. şi W. au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, în calitate de autor, respectiv complice, infracţiune prevăzută de art. 289 C. pen. şi art. 308 C. pen., constând în aceea că V., la data de 07.12.2015, aflându-se la domiciliul lui A. şi C., a pretins de la inculpata C. suma de 1000 euro pentru a nu comunica indexul corect, înregistrat de contor, către S.C. SSSSS. S.A., şi a primit de la aceasta suma de 400 RON, pe care a împărţit-o în mod egal cu W.. V. a comunicat inculpatei C. numărul său de telefon, în scopul de a lua legătura cu el pentru a le înmâna şi restul banilor. W. a purtat discuţii telefonice cu inculpata C. pentru primirea diferenţei de bani până la concurenţa sumei de1.000 euro

Conform art. 289 C. pen., infracţiunea (...), "se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta", iar conform art. 308 C. pen., "dispoziţiile art. 289 C. pen..(...) se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură (...) în cadrul oricărei persoane juridice, caz în care limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime". Pentru cauza de faţă, limitele de pedeapsă, reduse conform art. 308 alin. (2) C. pen., influenţează durata termenului de prescripţie a răspunderii penale care, conform art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen., este de 8 ani închisoare.

În ceea ce priveşte apelurile inculpaţilor W. (complice la infracţiunea de luare de mită săvârşită în calitate de autor de către V.) şi V. (autor al infracţiunii de luare de mită), de la momentul pronunţării sentinţei de către instanţa de fond şi până la data deciziei de faţă a intervenit prescripţia răspunderii penale. Inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea unei infracţiunii ale cărei limite de pedeapsă sunt mai mici de 10 ani, urmare a aplicării art. 308 C. pen., astfel cum rezultă în cele ce preced. În raport cu data săvârşirii infracţiunii, descrisă în considerentele instanţei de fond, pe care instanţa de apel şi le însuşeşte, conform celor de mai sus, respectiv data de 07.12.2015, termenul general de prescripţie a răspunderii penale de 8 ani [stabilit conform art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen..], s-a împlinit după pronunţarea sentinţei apelate la data de 20 octombrie 2023, dar mai înainte de primul termen de judecată acordat în apel, la data de 10 decembrie 2024.

În consecinţă, va admite apelul inculpatului V. şi apelul inculpatului W. şi, desfiinţând în parte sentinţa apelată, în temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen.., va înceta procesul penal în ceea ce îi priveşte pe fiecare dintre cei doi apelanţi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen., în calitate de autor, respectiv în calitate de complice. Va menţine celelalte dispoziţii în ceea ce îi priveşte pe V. şi W. (dispoziţiile referitoare la confiscarea specială), iar cheltuielile judiciare în apel, vor rămâne în sarcina statului.

b) Cu privire la situaţia juridică a inculpatei C., instanţa de fond a încetat procesul penal, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale. În apel, inculpata a cerut continuarea procesului penal pentru acele infracţiuni pentru care a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Soluţia instanţei de fond, cu privire la vinovăţia inculpatei pentru infracţiunea de dare de mită şi încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţie răspunderii penale este corectă. La data de 07.12.2015, C. a dat lui V., angajat ca electrician la o societate prestatoare de servicii pentru S.C. SSSSS. S.A., suma de 400 RON, pentru ca acesta să nu comunice indexul corect înregistrat de contorul electric şi astfel să evite plata sumei de 36.180 RON reprezentând energie electrică consumată. Situaţia de fapt este probată prin convorbirea telefonică purtată de C. la data de 07.12.2015, ora 12²⁵, cu fiul său I., respectiv convorbirea telefonică purtată de inculpata C. la data de 07.12.2015, ora 18³⁴, cu fiul său I., ca şi prin declaraţiile inculpaţilor V. şi W..

Fapta a fost comisă la sfârşitul anului 2015, rechizitoriul nr. x/2015 a fost emis la data de 28 februarie 2018, iar procedura în primă instanţă s-a finalizat la data de 20 octombrie 2023 (cameră preliminară, cercetarea judecătorească şi dezbaterile s-au desfăşurat până la data de 26 aprilie 2023, iar pronunţarea sentinţei a avut loc la data de 20 octombrie 2023), astfel că este incident în cauză termenul prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen.

În consecinţă, soluţia instanţei de fond, de încetare a procesului penal, este corectă cu privire la C., pentru infracţiunea de dare de mită.

II. 2. În ceea ce priveşte acuzaţiile formulate şi criticile prin care se solicită achitarea inculpaţilor C., D., I., J. pentru infracţiunile de evaziune fiscală şi fals în declaraţii, instanţa de apel îşi însuşeşte considerentele instanţei de fond, menţionate în prezenta decizie, în cele ce preced, care au condus la stabilirea vinovăţiei inculpaţilor C., D., I., J. în calitate de autori ai infracţiunilor de evaziune fiscală şi fals în declaraţii. Argumentele instanţei de fond, menţionate mai sus, sunt corecte, atât cu privire la perioada în care au fost comise infracţiunile, cât şi cu privire la conduita inculpaţilor, confirmând elementele de tipicitate ale infracţiunilor de evaziune fiscală şi fals în declaraţii, comise în calitate de autori de către inculpaţii C., D., I., J..

Contrar celor susţinute de apărare, inculpaţii nu au fost trimişi în judecată pentru că nu au plătit impozitul pe teren la momentul la care au încheiat contractele de vânzare-cumpărare la notar. Inculpaţii se fac vinovaţi de ascunderea sursei impozabile faţă de organului fiscal. Astfel, naşterea obligaţiilor fiscale a fost împiedicată de ascunderea bunului/sursei impozabile printr-un mecanism identic, un mecanism dezvoltat de LLL. (în prezentul apel C., D., I.) şi J., care au organizat o afacere prin care să se eludeze obligaţiile fiscale datorate statului, fie prin ascunderea naturii reale a contractelor încheiate cu părţile vătămate, fie prin menţionarea unui preţ mai mic decât cel real, fie prin contracte de cesiune a autorizaţie de construire care au ascuns obiectul contractului de vânzare cumpărare, ori prin refuzul de a încheia contractele pentru a căror executare primiseră deja preţul, astfel încât inculpaţii au eludat scopul legislaţiei fiscale, plata datoriilor către stat, care, în realitate, trebuiau să fie stabilite printr-un contract cu un obiect diferit şi un preţ mai mare.

Deturnarea sistemului fiscal, pentru a nu contribui la plata cotizaţiilor publice a avut loc, conform acuzaţiei din Rechizitoriu şi situaţiei de fapt reţinute de instanţa de fond, prin ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile. În cazul acestei acuzaţii, conduita incriminată se poate referi la: provenienţa bunului (sursa, originea, geneza acestuia), situaţia bunului (cui aparţine în realitate bunul, cine este proprietarul real), dispoziţia bunului (locul unde se află efectiv bunul), circulaţia bunului (circuitele, traseele pe care le parcurge bunul), proprietarul bunului (persoana care l-a dobândit, care deţine dreptul de proprietate asupra acestuia) (https://www.x.ro, Ghidul privind combaterea infractiunilor de evaziune fiscală. pdf, 2015) şi se poate realiza, în fapt, prin întocmirea sau obţinerea de documente false privind provenienţa, apartenenţa, dispoziţia, circulaţia sau proprietatea bunului, iar conduita inculpatului poate să vizeze şi inducerea în eroare a co-contractanţilor.

În ceea ce priveşte sursa impozabilă sau taxabilă, aceasta este orice entitate care constituie "baza de calcul" a obligaţiilor fiscale (ÎCCJ, secţia penală, decizia penală nr. 922/2013, pe www.x.ro) sau reprezintă evenimentul sau actul juridic care dă naştere obligaţiei fiscale, (ÎCCJ, secţia penală, prin decizia penală nr. 3554/2013, pe www.x.ro). Sunt astfel de acte, cele care au ca efect dobândirea unui bun (bunul dobândit printr-un contract de vânzare-cumpărare, donaţie, schimb, constituie bază de impunere pentru impozit pe teren, clădiri etc.), realizarea unui venit (realizarea unui venit în temeiul unui contract de muncă, de împrumut, de vânzare-cumpărare constituie bază de impunere pentru impozitul pe profit), precum şi efectuarea unor acte de consum (contract de vânzare-cumpărare care constituie bază de impunere pentru TVA, accize, taxe vamale).

Prin "bun sau sursă impozabilă sau taxabilă" trebuie înţelese toate veniturile şi bunurile pentru care contribuabilii datorează impozite sau taxe, precum şi orice act sau fapt generator de venituri care ar trebui supuse impozitării sau taxării. (CCR, decizia nr. 66 din 1 februarie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, M.Of. nr. 856 din 27 august 2024) Conform art. 2 din Legea nr. 241/2005, în înţelesul legii, expresia "obligaţii fiscale" cuprinsă în art. 9 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ se referă la obligaţiile prevăzute de Codul fiscal şi de Codul de procedură fiscală.

Totodată, în ceea ce priveşte sintagma "bun sau sursă impozabilă sau taxabilă", se înţelege toate veniturile şi bunurile pentru care contribuabilii datorează impozite sau taxe, precum şi orice act sau fapt generator de venituri care este supus impozitării sau taxării.(. (CCR, decizia nr. 66 din 1 februarie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, M.Of. nr. 856 din 27 august 2024). Noţiunea de "bun sau sursă impozabilă sau taxabilă", este subsumată noţiunii de "obligaţie fiscală" în privinţa căreia s-a reţinut că se referă la obligaţiile prevăzute de Codul fiscal şi de Codul de procedură fiscală (CCR, Decizia nr. 446 din 28 iunie 2016, M. Of. nr. 604 din 9 august 2016, şi Decizia nr. 777 din 18 noiembrie 2021, M.Of. nr. 392 din 21 aprilie 2022). Astfel, (...) fiecare categorie de impozit, taxă şi contribuţie este reglementată în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, care indică persoana impozabilă, modul de determinare a impozitului, modul de declarare şi termenele legale de plată.(...) potrivit art. 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, prin obligaţii fiscale, în sensul acestui cod, se înţelege: obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat; obligaţia de a calcula şi de a înregistra în evidenţele contabile şi fiscale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat; obligaţia de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat; obligaţia de a plăti dobânzi, penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aferente impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligaţii de plată accesorii; obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a înregistra în evidenţele contabile şi de plată, la termenele legale, impozitele şi contribuţiile care se realizează prin stopaj la sursă; orice alte obligaţii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, în aplicarea legilor fiscale. (CCR, decizia nr. 66 din 1 februarie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, M.Of. nr. 856 din 27 august 2024).

La momentul producerii faptului juridic generator ia naştere şi raportul de drept material fiscal, având ca obiect creanţa statului sau unităţii administrativ-teritoriale asupra contribuabilului. (https://www.x.ro, Ghidul privind combaterea infractiunilor de evaziune fiscală. pdf, 2015)

Elementul material, respectiv acţiunea de "ascundere a bunurilor ori a sursei impozabile sau taxabile", poate avea loc atât prin mijloace fizice (mai ales cu privire la bunuri corporale), cât şi prin manipulări juridice (mai ales cu privire la sursele veniturilor), făcute în scopul sustragerii acestor bunuri sau surse de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

Pentru analizarea elementului material se face distincţie între bunurile pentru care există obligaţia evidenţierii şi a declarării sau numai obligaţia declarării. În cazul veniturilor pentru care există numai obligaţia declarării, dacă nu au fost declarate la organul fiscal competent, sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005. În cazul veniturilor pentru care există atât obligaţia evidenţierii, cât şi obligaţia declarării, dacă veniturile au fost evidenţiate în actele contabile sau în alte documente legale, dar nu au fost declarate la organul fiscal competent, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, întrucât nu s-a realizat o ascundere a veniturilor impozabile sau taxabile, în condiţiile în care organele fiscale competente pot lua cunoştinţă de veniturile realizate prin simpla verificare a actelor contabile ale contribuabilului, şi nici elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, deoarece veniturile realizate au fost evidenţiate. În cazua de faţă însă bunul ori sursa impozabilă sau taxabilă au fost ascunse. Persoanele fizice acuzate nu s-au înregistrat ca plătitoare de taxă pe valoare adăugată în legătură cu transferul proprietăţilor imobiliare, iar bunurile ori sursa impozabilă sau taxabilă au fost ascunse. Organele fiscale competente nu puteau cunoaşte sursa impozabilă sau taxabilă, întrucât persoanele acuzate au imaginat un mecanism prin care au ascuns elemente importante ale contractelor, de exemplu fie obiectul contractului, fie bunul asupra căruia purtau, fie preţul acestora. Urmarea imediată a faptei este crearea unei stări de pericol cu privire la încasarea integrală, de la toţi cei obligaţi, potrivit legii, a sumelor reprezentând obligaţii fiscale către stat, deci pericolul de păgubire a patrimoniului public al statului. În consecinţă, această infracţiune este o infracţiune formală (de pericol), iar nu o infracţiune materială, deoarece legea cere să existe doar scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale către stat, iar nu şi realizarea acestui scop. Raportul de cauzalitate care trebuie să existe între faptă şi urmare este prezumat de lege, nefiind necesară stabilirea şi dovedirea lui de către organele judiciare. Consumarea acestei infracţiuni are loc odată cu săvârşirea faptei de ascundere a bunului sau a sursei impozabile ori taxabile. (https://www.x.ro, Ghidul privind combaterea infractiunilor de evaziune fiscală. pdf, 2015)

Contrar celor susţinute de apărare, acuzaţia în materie penală, în ceea ce priveşte infracţiunile de fals în declaraţii şi evaziune fiscală nu vizează doar actele de cesiunea autorizaţiei de construire, ci întreaga conduită a inculpaţilor care include vânzarea caselor şi terenurilor, ascunsă printr-un act de cesiunea unei autorizaţii de construire. De altfel, referitor la elementele de tipicitate ale infracţiunilor de fals în declaraţii, instanţa de apel remarcă faptul că însuşi conţinutul contractului este o declaraţie în sine, astfel că o declaraţie necorespunzătoare cu privire la un aspect esenţial (obiectul contractului/vânzarea unei case), în faţa unei autorităţi (notarul care a încheiat actele) cu consecinţe asupra taxelor şi impozitelor datorate către stat produce efecte în ceea ce priveşte elementele de tipicitate ale infracţiunilor de fals în declaraţii, care se răsfrâng şi asupra tipicităţii evaziunii fiscale prin ascunderea sursei/bunului pentru care se datorează taxe şi impozite.

Referitor la infracţiunile de înşelăciune, inculpaţii prezentau ca adevărat faptul că vor vinde un imobil format teren şi casă, pentru care persoanele vătămate le achitau sume importante, iar, ulterior, după primirea banilor de la fiecare dintre persoanele vătămate, inculpaţii vindeau respectivele imobile altor persoane, producând un prejudiciu celor de la care încasaseră iniţial preţul contractului, astfel că instanţa de apel va dezvolta în cele ce urmează, cu precădere, criticile privind situaţia juridică a părţii vătămate T., în raport de care, în apel, a fost reţinută o semnificaţie juridică diferită de cea a instanţei de fond, faţă de inculpatul J..

Probele administrate au scos în evidenţă un tipar al conduitei infracţionale, comun inculpaţilor, având în vedere că modalitatea în care s-au comis infracţiunile de evaziune fiscală este similară. Inculpaţii, LLL. (A., C., D., I.) şi J., au imaginat şi pus în aplicare un mecanism de ascundere a sursei impozabile, pentru activităţi economice, cu caracter de continuitate, pentru care ar fi trebuit să plătească taxe, impozite şi TVA, la valoarea reală a tranzacţiilor desfăşurate, mecanism care a constat în: încheierea de contracte de vânzare - cumpărare doar cu privire la terenuri, deşi se înstrăina şi o casă alături de teren, încheierea de contracte de vânzare - cumpărare în care suma încasată a fost mai mare decât cea declarată la birourile notariale, încheierea unor antecontracte de vânzare-cumpărare pentru preţul real al terenului şi al casei, pentru ca ulterior, în momentul în care se finaliza casa, să se rezilieze antecontractul de vânzare-cumpărare, la notar, după care să se încheie un contract de vânzare - cumpărare doar pentru teren, în unele cazuri cu cesiune de autorizaţie de construcţie cu titlu gratuit sau cu un preţ foarte mic (de 1.000 sau 2.000 RON). Infracţiunile de fals în declaraţii şi înşelăciune au sprijinit conduita infracţională materializată în infracţiunile de evaziune fiscală.

În ceea ce priveşte apărarea, comună inculpaţilor, vizând faptul că proprietarii reali ai terenurilor aveau obligaţiile fiscale pentru care s-au formulat acuzaţiile, pe de o parte inculpaţii C., D. şi I., au ascuns cumpărătorilor de terenuri şi case faptul că nu deţineau în proprietate terenul pe care construiau casele (astfel încât actele au fost încheiate într-un final cu adevăraţii proprietari), iar pe de altă parte scopul acestui mecanism de tranzacţionare era acela de a eluda obligaţiile care le reveneau, conform legii.

Conform probelor inculpaţii C., D. şi I. susţineau, iniţial, că respectivele case erau construite pe terenul proprietate personală, iar cumpărătorii aflau, doar în momentul în care încheiau contractul de vânzare cumpărare în forma autentică, la notar, că, de fapt, inculpaţii nu sunt proprietari ai terenului. Astfel, cumpărătorii trebuiau să încheie contracte de vânzare-cumpărare, pentru a fi valabile, cu adevăraţii proprietari (PPP., care îşi mandatase un fiu, OOO., pentru a-l reprezenta sau XXXXXXXX. împreună cu bunica sa, ZZZZZZZZ., ori UUUUUUUUU., sau KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN. care, într-adevăr, au pus terenurile la dispoziţia inculpaţilor pentru a construi pe ele şi a vinde mai departe construcţia, casa, şi terenul aferent). În aceste cazuri, pe de o parte tranzacţia iniţială nu era încheiată, de cumpărători cu inculpaţii, într-o formă care să permită calculul datoriilor către stat, casele nu erau finalizate conform înţelegerii iniţiale dintre inculpaţi şi cumpărători, iar în unele cazuri cumpărătorii trebuiau să achite sume noi proprietarului terenului, despre a cărui existenţă nu fuseseră informaţi de către inculpaţi, până la momentul finalizării lucrărilor şi achitării costurilor către inculpaţi.

Inculpaţii convingeau cumpărătorii să încheie contractele de vânzare - cumpărare cu proprietarul terenurilor (uneori doar pentru teren, alteori pentru teren şi casă), pe care inculpaţii au edificat casele, tocmai pentru a ascunde veniturile obţinute din transferul acestor proprietăţi imobiliare. Banii încasaţi nu au fost evidenţiaţi nici în acte şi nici în declaraţia de venit pe care inculpaţii erau obligaţi să le depună la autoritatea financiară.

a) În ceea ce o priveşte pe inculpata C., sunt fondate criticile cu privire la intervenirea prescripţiei răspunderii penale pentru evaziunea fiscală săvârşită de inculpată, precum şi cele privind absenţa obligării acesteia la plata sumei de 6.147 RON, reprezentând impozit pe venit (aferent activităţii comerciale neautorizate), datorat către A.N.A.F. la care se adaugă accesoriile fiscale de la data săvârşirii infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală.

Inculpata C. a solicitat continuarea procesului penal, astfel că vor fi analizate şi elementele de tipicitate, respectiv vinovăţia inculpatei pentru infracţiunile de evaziune fiscală.

În ceea ce priveşte imobilele, raportul de expertiză contabilă şi fiscală, prin care au fost analizate tranzacţiile, privind vânzările de bunuri imobile derulate de A. şi C., confirmă situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond, şi menţionată în cele ce preced, respectiv tranzacţii finalizate prin încheierea de contracte de vânzare - cumpărare în care suma încasată de soţii A. şi C. a fost mai mare decât cea declarată la birourile notariale, tranzacţii care au fost finalizate prin încheierea de contracte de vânzare - cumpărare doar în ceea ce priveşte terenurile cu proprietarii acestora, alţii decât inculpaţii A. şi C., suma încasată de soţii A. şi C., cu titlu de contravaloare a terenurilor, care apoi au făcut obiectul contractelor de vânzare - cumpărare, şi a construcţiilor edificate pe aceste terenuri, fiind mai mare decât suma declarată la birourile notariale, cu ocazia încheierii contractelor de vânzare - cumpărare, numai cu privire la terenuri; tranzacţii, încheiate de soţii A. şi C. în care transferul dreptului de proprietate a fost soluţionat prin hotărâre judecătorească; tranzacţii care nu s-au finalizat prin încheierea de acte autentice de vânzare - cumpărare, dar pentru care au fost încasate sume de bani de către soţii A. şi C., care nu au declarat însă sumele pentru plata taxelor către stat; tranzacţii care nu s-au finalizat prin încheierea de acte autentice, fiind restituite, în baza unor hotărâri judecătoreşti, sumele încasate de soţii A. şi C. fiind însă mai mari decât sumă restituită.

Veniturile obţinute de soţii A. şi C., care au vândut case şi/sau terenuri, nu au fost declarate, în totalitate, nici la birourile notariale, nici la organele fiscale. C. şi A. au desfăşurat o activitate economică, cu caracter de continuitate, în perioada 2004 – 2012, pentru care ar fi trebuit să plătească taxe şi impozite la valoarea reală a tranzacţiilor desfăşurate, ca şi TVA, pentru veniturile realizate din contractele pentru terenuri şi case de locuit. Ascunderea sursei sau bunurilor impozabile a avut loc prin aceea că au convins cumpărătorii să încheie contractele de vânzare - cumpărare doar pentru terenurile, pe care inculpaţii au edificat casele, tocmai pentru a ascunde veniturile obţinute din transferul acestor proprietăţi imobiliare sau prin construirea şi predarea către cumpărători a unor construcţii noi - case de locuit, în diferite stadii de finalizare, împreună cu terenurile aferente, iar, după primirea banilor pentru imobile, fără a mai face demersuri, timp de mai mulţi ani, în vederea obţinerii autorizaţiilor de construire pentru case.

Situaţia de fapt produce consecinţele juridice reţinute de instanţa de fond, pe care instanţa de apel şi le însuşeşte, cu privire la vinovăţia inculpatei şi elementele de tipicitate ale infracţiunii pentru care instanţa de fond a încetat procesul penal.

În ceea ce priveşte cea de a doua infracţiune de evaziune fiscală, pentru care a fost pronunţată o soluţie de condamnare faţă de C., probele au arăta că soţii A. şi C. au desfăşurat o activitate comercială cu caracter de continuitate în perioada 2012 – 2015 (vânzări cu amănuntul de produse alimentare şi nealimentare prin barul/magazinul amplasat la domiciliul acestora din mun. Craiova, str. x), fără să deţină vreo formă de autorizare pentru a efectua acte sau fapte de comerţ şi fără a organiza evidenţe contabile ori fiscale pentru această activitate.

Fapta constând în activitatea economică desfăşurată în barul deţinut de inculpată pe strada x, cu ascunderea sursei impozabile, astfel încât să nu fie plătite taxele datorate către stat, pentru care C. a fost acuzată, a fost dovedită şi are elementele de tipicitate ale infracţiunii de evaziune fiscală.

Inculpata nu a negat că spaţiul respectiv îi aparţinea şi nici nu a susţinut că barul nu era al său, ci al copiilor săi. Apărarea sa a fost în sensul că barul nu a existat. Probele infirmă cele susţinute de inculpată. La momentul efectuării percheziţiei domiciliare, la barul de pe strada x, organele de urmărire penală au găsit clienţi în bar. Tot cu ocazia percheziţiei din data de 05.11.2015, au fost identificate bonuri fiscale de la furnizori, din care rezultă achiziţii de produse, constând în sucuri HHHHH., cafea, bere, cipsuri etc. Faptul că în bar se desfăşura o activitate comercială a fost confirmat, în apel, prin declaraţia de la data de 01 octombrie 2024, de către K., care la întrebarea apărării inculpaţilor I. şi D. dacă. mai erau şi alte persoane în bar, erau clienţi? a răspuns: nu erau clienţi, ei (n.n. inculpaţii I. şi D.) spuneau că începe programul de la ora 5-6, când urma să aducă şi muzică, confirmând astfel că barul exista, iar absenţa clienţilor era determinată de prezenţa în acel loc în afara orelor în care se desfăşura programul. În cadrul aceleiaşi declaraţii, tot în urma unei întrebări a apărării inculpaţilor, K. a arătat: Era evident că este un bar şi ei mi-au spus că este al lor. Puteam să mergem la un bar public, dar ei mi-au spus că este barul lor. Au luat, de exemplu, de băut din vitrina barului. Era evident că este al lor.

Contrar apărării, probele ce preced arată că barul respectiv a existat şi a desfăşurat activitate comercială propriu-zisă, ceea ce infirmă susţinerile inculpatei C., care, cu ocazia declaraţiei date în apel a arătat că nu a existat un bar, ci doar un loc în care le dădea bere muncitorilor care construiau o casă.

Faptele au fost comise în perioada 2012-2015, rechizitoriul nr. x/2015 a fost emis la data de 28 februarie 2018, iar procedura în primă instanţă s-a finalizat la data de 20 octombrie 2023 (cameră preliminară, cercetarea judecătorească şi dezbaterile s-au desfăşurat până la data de 26 aprilie 2023, iar pronunţarea sentinţei a avut loc la data de 20 octombrie 2023), astfel că este incident în cauză termenul prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen. Ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, la împlinirea termenului de 8 ani, stabilit conform art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen., de la momentul epuizării infracţiunii continuate de evaziune fiscală, în anul 2015, soluţia în prezenta cauză este cea de încetare a procesului penal şi nu de achitare, cum s-a solicitat în apel de către inculpată.

În ceea ce priveşte acţiunea civilă, instanţa de apel, va îndrepta eroarea din sentinţa pronunţată de instanţa de fond. Având în vedere cele menţionate de instanţa de fond, este infirmată susţinerea apărării conform căreia instanţa de apel s-ar pronunţa pentru prima oară cu privire la prejudiciul cauzat. La filele x din cuprinsul sentinţei apelate, instanţa de fond a menţionat că va obliga inculpata C. la plata tuturor contribuţiilor constatate în urma raportului de expertiză fiscală efectuată în faza de urmărire penală, dar în dispozitiv, din eroare, această obligaţie i-a fost imputată inculpatului D..

În consecinţă, cu privire la această critică, va admite apelul Parchetului şi va obliga inculpata la plata sumei de 6.147 RON, reprezentând impozitul pe venit datorat către A.N.A.F., la care se adaugă accesoriile fiscale de la data săvârşirii infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală. Va face cuvenitele modificări în soluţia privind acţiunea civilă exercitată împotriva lui D. cu privire la suma de 6147 RON.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate în ceea ce o priveşte pe C..

b) În ceea ce priveşte apelul formulat de inculpatul D., constată că este fondat motivul de apel privind intervenirea termenului de prescripţie a răspunderii penale, pentru ambele infracţiuni de evaziune fiscală, pentru care acesta a fost trimis în judecată. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiuni de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) şi art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. Inculpatul nu a solicitat continuarea procesului penal.

Instanţa de fond a reţinut că infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 a constat în ascunderea bunului sau a sursei impozabile şi a avut ca obiect transferul sumelor de bani obţinute din vânzarea proprietăţilor imobiliare şi T.V.A. aferent acestor tranzacţii. Infracţiunea a fost comisă în perioada 2007-2015, iar data de 15.06.2015 este cea la care s-a consumat ultimul act material al infracţiunii continuate, respectiv a fost încheiat ultimul contract de vânzare-cumpărare, în care a fost trecut un preţ al tranzacţiilor mai mic decât cel real. Termenul general de prescripţie a răspunderii penale s-a împlinit în cursul judecării cauzei în apel.

Totodată s-a împlinit în cursul judecării cauzei în apel şi termenul general de prescripţie a răspunderii penale de 8 ani şi pentru infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, reţinută în sarcina aceluiaşi inculpat, constând în omisiunea, în tot sau în parte, de evidenţiere în actele contabile a veniturilor, infracţiune pe care a comis-o în calitate de administrator de fapt şi de drept al societăţii S.C. E. S.R.L. în perioada 2012-2015.

Având în vedere solicitarea de încetare a procesului penal şi de îndreptare a erorii strecurate în cuprinsul sentinţei cu privire la obligarea, în mod greşit, a inculpatului D. la plata sumei de 6147 RON, reprezintă impozit pe venit (aferent activităţii comerciale neautorizate), către A.N.A.F., Ministerul Public nu a mai susţinut motivele scrise de apel, care vizau o altă situaţie juridică, respectiv o critică de nelegalitate a individualizării pedepsei.

Faţă de cele ce de mai sus, va admite apelul şi, desfiinţând în parte sentinţa apelată, în temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen..,va înceta procesul penal în ceea ce îl priveşte pe inculpatul D. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. şi de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/20059, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen.

În ceea ce priveşte acţiunea civilă, faţă de soluţia referitoare la inculpata C., şi faţă de imputarea eronată a unei obligaţii faţă de D., urmează ca instanţa de apel să înlăture suma de 6.147 RON, reprezentând impozitul pe venit datorat către A.N.A.F., la care se adaugă accesoriile fiscale de la data săvârşirii infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală, din sumele la care a fost obligat inculpatul, menţinând celelalte obligaţii stabilite de instanţa de fond. Astfel, în temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1349 C. civ. va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi va obliga la plata sumei de 193.575 RON, cu titlu de despăgubiri materiale din care: suma de 10.090 RON reprezintă impozit pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, şi suma de 180.425 RON reprezintă TVA, suma de 3.060 RON, în solidar cu S.C. E. S.R.L., reprezintă impozit pe venit, la care se adaugă accesoriile fiscale de la data săvârşirii infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală.

c) Cu privire la inculpatul I., instanţa de apel subliniază faptul că, reţinând aceeaşi situaţie de fapt reflectată în considerentele instanţei de fond, redată în cele ce preced, cât şi aceeaşi semnificaţie juridică cu privire la apelant, îşi însuşeşte situaţia de fapt şi semnificaţia sa juridică, prezentată şi în partea introductivă a analizei motivelor de apel, care se referă la criticile vizând caracterul fondat al sentinţei instanţei de fond, urmând ca în această parte a deciziei să se răspundă strict motivelor de apel.

Inculpatul a fost trimis în judecată şi s-a constatat vinovăţia sa pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, săvârşită în perioada 2010-2016, astfel cum a fost precizat în rechizitoriu şi reţinut de către instanţa de fond în sentinţa pronunţată, pentru zece infracţiuni de înşelăciune (IV.4-13 din dispozitivul Rechizitoriului) şi o infracţiune de fals în declaraţii în formă continuată. Elementele de tipicitate ale infracţiunilor au fost corect reţinute de instanţa de fond, argumentele acesteia fiind susţinute de probele administrate în apel

Conform acuzaţiei din Rechizitoriu şi faptelor reţinute de instanţa de fond, în perioada anilor 2010 – 2015, inculpatul I. a desfăşurat activitate economică constantă, cu caracter de continuitate, astfel cum rezultă şi din declaraţia dată în faţa instanţei de apel, din care a obţinut venituri. Având în vedere caracterul de continuitate al activităţii desfăşurate, inculpatul era persoană impozabilă, conform art. 125¹ alin. (1) pct. 18 raportat la art. 127 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Astfel, erau venituri impozabile, sumele obţinute din activitatea desfăşurată în perioada reţinută de instanţa de fond, provenind din transferul proprietăţilor imobiliare, în tranzacţiile încheiate cu: TTTTTTT., soţii UUUUUUU. şi VVVVVVV., WWWWWWW., soţii XXXXXXX. şi YYYYYYY., AAAAAAAA., ZZZZZZZ., soţii CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., EEEEEEEE., BBBBBBBB., FFFFFFFF., GGGGGGGG., L., YYYYY., soţii M. şi N..

Elementul material al laturii obiective a infracţiunii de evaziune fiscală, respectiv conduita inculpatului care nu a declarat veniturile obţinute, în totalitate, nici cu ocazia încheierii tranzacţiilor la notar şi nici organelor fiscale, a fost reţinut ca fiind comis astfel:

a) tranzacţii încheiate de cumpărători direct cu proprietarii terenurilor, deşi inculpatul I. a primit inclusiv valoarea terenurilor pe care a edificat construcţiile (contracte au fost încheiate TTTTTTT., soţii UUUUUUU. şi VVVVVVV., GGGGGGGG. şi YYYYY. direct cu proprietarii terenurilor BBBBBBB., familiile KKKKKKKK. şi MMMMMMMM., WWWWWWWW., ZZZZZZZZ. şi XXXXXXXX.);

b) tranzacţii care au privit doar terenurile, deşi inculpatul I. a construit şi a predat cumpărătorilor construcţii noi - case de locuit, în diferite stadii de finalizare, împreună cu terenurile aferente (contractele de vânzare - cumpărare au fost încheiate de inculpat doar cu privire la terenuri, în unele situaţii menţionându-se că au fost cesionate autorizaţiile de construire, deşi construcţiile erau edificate), astfel că preţurile din contractele de vânzare – cumpărare, declarate la birourile notariale, au fost mult mai mici faţă de sumele încasate, în realitate, de inculpatul I. din respectivele tranzacţii (tranzacţiile care au avut ca părţi pe WWWWWWW., soţii XXXXXXX. şi YYYYYYY., AAAAAAAA., ZZZZZZZ., soţii CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., EEEEEEEE., BBBBBBBB., FFFFFFFF., L. şi soţii M. şi N.);

c) tranzacţii care nu au mai avut o formă notarială. Deşi inculpatul I. a încasat preţul imobilelor, compuse din construcţii cu terenurile aferente, de la promitenţii - cumpărători, ulterior a refuzat, sub diferite pretexte, încheierea contractelor de vânzare - cumpărare, tocmai pentru a nu declara la birourile notariale sumele de bani încasate în urma acestor tranzacţii şi pentru a nu plăti impozitele aferente tranzacţiilor respective (tranzacţiile derulate cu Q., HHHHHHHH., P. şi YYYYY.);

d) renunţarea antecontractele de vânzare - cumpărare încheiate la birourile notariale, în cuprinsul cărora au fost declarate sumele corecte, care au reprezentat preţurile de vânzare ale imobilelor compuse din case şi terenurile aferente, tocmai pentru a ascunde cuantumul acestor sume de bani, cu ocazia încheierii contractelor de vânzare cumpărare.

În cazul contractelor încheiate de inculpat, situaţia premisă a infracţiunii de evaziune fiscală, obligaţia de a plăti taxe şi impozite este prevăzută şi de art. 77¹alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (definirea venitului din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal), conform căruia sunt supuse impozitării veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate asupra construcţiilor de orice fel şi terenul aferent acestora, care se înstrăinează în termen de până la 3 ani inclusiv, de la data dobândirii, precum şi veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor de orice fel, fără construcţii, dobândite după 1 ianuarie 1990. Conform art. 77² alin. (3) din acelaşi act normativ, chiar în cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra construcţiilor sau terenurilor se face prin altă procedură decât cea notarială, contribuabilul are obligaţia de a declara venitul obţinut, în maximum 5 zile de la data înstrăinării bunului, la organul fiscal în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal.

În ceea ce priveşte antecontractele de vânzare cumpărare, situaţia premisă decurge din dobândirea calităţii de persoană impozabilă, implict cea de plătitor de TVA de către inculpat, astfel că, în acest caz, ca urmare a refuzului de a încheia contractele de vânzare cumpărare, a fost ascunsă însăşi activitatea care reprezenta sursa veniturilor inculpatului.

Construcţia şi vânzarea caselor au avut un caracter de continuitate şi nu un caracter ocazional. În acord cu motivarea instanţei de fond, expusă în cele ce preced, sunt întrunite condiţiile art. 125¹ alin. (1) pct. 18 raportat la art. 127 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, inculpatul realizând o activitate economică din exploatarea bunurilor (terenuri şi construcţii), acţionând ca atare, de o manieră independentă, în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate, în sensul art. 127 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

În cazul construirii de bunuri imobile de către persoanele fizice, în vederea vânzării, activitatea economică este considerată începută în momentul în care persoana fizică respectivă intenţionează să efectueze o astfel de activitate, iar intenţia este probată de angajarea de costuri şi/sau să investiţii pregătitoare iniţierii activităţii economice. Activitatea economică este considerată continuă din momentul începerii sale, incluzând şi livrarea bunului sau părţilor din bunul imobil construit, chiar dacă este un singur bun imobil (pct. 3 alin. (4) şi alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la art. 127 din Codul fiscal). În cazul achiziţiei de terenuri şi/sau de construcţii de către persoana fizică în scopul vânzării, livrarea acestor bunuri reprezintă o activitate cu caracter de continuitate dacă persoana fizică realizează mai mult de o singură tranzacţie în cursul unui an calendaristic. Inculpatul avea obligaţia să solicite înregistrarea ca persoană impozabilă în scopuri de TVA, având în vedere că, din situaţia de fapt reţinută în cauză, reiese că inculpatul I. a desfăşurat activitate economică cu caracter de continuitate, în perioada 2010 - 2015.

Pe parcursul derulării tranzacţiilor inculpatul I. a indus în eroare unele dintre părţile vătămate, cu privire la elemente esenţiale ale actelor pe care le încheiau, determinându-le să încheie contracte în urma cărora au suferit un prejudiciu:

a) la data de 07.05.2014, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare prin intermediul S.C. FFFFFFF. S.R.L. - CCCCCCC. şi pe parcursul executării acestuia, a indus în eroare pe persoana vătămată L., prezentându-i ca adevărat faptul că îi va construi şi preda o casă, şi a determinat-o, în acest mod, să-i achite, până la data de 14.07.2014, suma totală de 27.000 euro, iar, după primirea banilor, inculpatul a sistat lucrările la casă, pricinuind astfel o pagubă persoanei vătămate L., constând în contravaloarea lucrărilor neexecutate, în sumă de 20.000 euro;

b) la data de 04.03.2015, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare, prin intermediul S.C. BBBBBBBBB. S.R.L. - SSSSSSSSS., şi pe parcursul executării acestuia, a indus în eroare pe persoanele vătămate M. şi N., prezentând ca adevărat că le va construi şi preda o casă la cheie, determinând părţile vătămate M. şi N. să îi achite, până la data de 17.06.2009, suma totală de 29.000 euro, iar, după primirea banilor, inculpatul a sistat lucrările la casă (nu a construit camera centralei, nu a branşat locuinţa la curent şi nu a obţinut autorizaţia de construire şi celelalte documente, referitoare la locuinţă, necesare încheierii contractului de vânzare – cumpărare) pricinuind o pagubă persoanelor vătămate, în sumă de 20.000 RON;

c) la data de 22.04.2013, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare, prin intermediul S.C. FFFFFFF. S.R.L. - CCCCCCC., a indus în eroare persoana vătămată O., prezentând ca adevărat că actele necesare perfectării contractului de vânzare - cumpărare existau, fără să existe un document, care să ateste existenţa fizică a casei care urma să facă obiectul contractului de vânzare - cumpărare, sau să ateste că terenul, pe care era construită această casă, se afla în proprietatea sa, determinând astfel persoana vătămată, să achite, un avans, în sumă de 1.000 euro, pricinuindu-i o pagubă de 1.000 euro, reprezentând avansul pe care inculpatul I. a refuzat să i-l restituie;

d) la data de 19.09.2014, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare, prin intermediul S.C. FFFFFFF. S.R.L. - CCCCCCC., şi pe parcursul executării acestuia, a indus în eroare persoana vătămată P., prezentând ca adevărat că suprafaţa de teren, pe care acesta trebuia să îi construiască o casă cu cinci camere, care urma să facă obiectul contractului de vânzare - cumpărare, îi aparţinea (în realitate, proprietarii acestui teren erau XXXXXXXX. şi ZZZZZZZZ.), şi că va construi o casă pe acest teren şi a determinat astfel persoana vătămată P. să îi achite, până în luna iunie 2015, suma totală de 23.000 euro şi 14.070 RON, iar, ulterior, după primirea banilor, a sistat lucrările la casa pe care începuse să o construiască, prejudiciind-o pe persoana vătămată (persoana vătămată a achitat contravaloarea terenului pe care a fost construită casa lui YYYYY., care între timp cumpărase terenul de la XXXXXXXX. şi ZZZZZZZZ.),

e) la data de 17.12.2014, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare, în cuprinsul căruia s-a menţionat că ar fi fost încheiat prin intermediul E., care în realitate nu exista, şi pe parcursul executării contractului a indus în eroare persoana vătămată Q., prezentându-i ca adevărat faptul că suprafaţa de teren, pe care era începută construirea unei case, ce se afla la nivelul de parter şi centură, ce urma să facă obiectul contractului de vânzare - cumpărare, îi aparţinea (în realitate, proprietarii acestei suprafeţe de teren erau XXXXXXXX. şi ZZZZZZZZ.), şi că va construi o casă pe acest teren şi a determinat astfel persoana vătămată Q. să achite, până la data de 27.01.2015, suma totală de 138.500 RON, iar, ulterior, după primirea banilor, a sistat lucrările la casa pe care o construise în proporţie de 80%, pricinuindu-i o pagubă persoanei vătămate;

f) în perioada decembrie 2013 - august 2015, inculpatul I. a indus în eroare persoana vătămată K., care dorea să achiziţioneze unui imobil compus din teren şi casă, pe raza satului Albeşti, comuna Şimnicu de Sus, şi a menţinut-o în eroare, cu complicitatea inculpatului J., avocat în cadrul Baroului Dolj, prezentându-i ca adevărat faptul că îi va construi şi vinde o casă, cu regim de înălţime P+E, cu o suprafaţă construită la sol de 80 mp, pe un teren intravilan în suprafaţă de 300 mp, situat în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, fapt ce a determinat-o pe persoana vătămată K. să-i achite, în perioada decembrie 2013 - august 2015, suma totală de 29.850 euro, iar, ulterior, după primirea banilor de la persoana vătămată, inculpatul a vândut imobilul anterior menţionat soţilor M. şi N., pricinuind o pagubă persoanei vătămate;

g) la data de 07.08.2014, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare – cumpărare, şi pe parcursul executării acestuia, a indus în eroare persoana vătămată R., prezentându-i ca adevărat faptul că îi aparţinea suprafaţa de teren (pe care se obliga să-i construiască o casă) deşi, în realitate, proprietarii acestui teren erau alte persoane (KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN.), determinând astfel să îi achite suma totală de 22.000 euro şi 1.280 RON, iar, după primirea banilor, a sistat lucrările lăsând construcţia edificată 50% şi nu a încheiat actul autentic de vânzare cumpărare, pricinuindu-i o pagubă persoanei vătămate;

h) la data de 17.07.2014, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare prin intermediul S.C. FFFFFFF. S.R.L. - CCCCCCC. şi pe parcursul executării acestuia, a garantat persoanei vătămate S. legalitatea actelor ce urmau să se încheiate, a indus în eroare pe persoana vătămată, prezentând ca adevărat faptul că suprafaţa de teren, de 250 mp, amplasată în satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, pe care trebuia să îi construiască o casă cu trei camere, care urma să facă obiectul contractului de vânzare - cumpărare, îi aparţinea, (proprietarii terenului erau KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN.), şi că va construi o casă pe acest teren şi a determinat, în acest mod, persoana vătămată să îi achite, până la sfârşitul lunii octombrie 2014, suma totală de 23.000 euro şi 2.000 RON, iar, ulterior, după primirea banilor, a sistat lucrările la casa pe care o construise în proporţie de 90% şi nu a înstrăinat nici un imobil persoanei vătămate, pricinuindu-i o pagubă persoanei vătămate;

i) la data de 25.05.2015, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare, în cuprinsul căruia s-a menţionat, că ar fi fost încheiat prin intermediul E. (care nu exista), a indus-o în eroare persoana vătămată T., prezentând ca adevărat că suprafaţa de teren, pe care acesta trebuia să-i construiască o casă cu trei camere, care urma să facă obiectul contractului de vânzare - cumpărare, îi aparţinea, deşi, în realitate, proprietarul acestui teren era numita UUUUUUUUU., şi că va construi o casă pe acest teren şi a determinat, în acest mod, persoana vătămată T. să-i achite suma de 9.100 euro, la data de 25.05.2015, iar, ulterior, acesta nu a început construirea nici unei case pe respectivul teren, pricinuindu-i o pagubă persoanei vătămate;

j) la data de 12.05.2015, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare, într-un apartament de la parterul unui bloc din mun. Craiova, despre care persoanei vătămate U. i s-a spus că ar fi sediul E., (agenţie care nu exista), a indus în eroare persoana vătămată U., prin confirmarea ofertei prezentate acesteia de către agentul imobiliar EEEEEEE., de a-i vinde un teren, care s-ar fi aflat în proprietatea sa, aspect care nu corespundea realităţii, pe care să-i construiască o casă, pentru suma de 33.000 euro, şi susţinerea că ar avea o echipă de muncitori, cu care a construit mai multe case, şi a determinat, în acest mod, persoana vătămată U. să-i achite, la data de 12.05.2015, suma de 2.600 euro, cu titlu de avans, iar, ulterior, nu a început construirea casei, pricinuindu-i o pagubă persoanei vătămate.

Tot cu ocazia respectivelor tranzacţii, inculpatul I., în perioada 2013-2015 a declarat necorespunzător adevărului în faţa notarului, asupra unor elemente importante ale actelor pe care le-a încheiat, astfel:

a) la data de 09.01.2013, a declarat, necorespunzător adevărului, prin declaraţia autentificată sub nr. x/09.01.2013, în faţa notarului public JJJJJJJ., faptul că a renunţat la antecontractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. x/26.10.2012, încheiat cu KKKKKKKK. LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., în calitate de promitenţi - vânzători, privind imobilul situat în extravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, tarlaua x, parcela x, jud. Dolj, compus din suprafaţa de 300 mp de teren, ce făcea parte din suprafaţa de 3800 mp din acte şi 3783 mp din măsurători, fără ca inculpatul să renunţe, în realitate, la antecontractul de vânzare - cumpărare, iar această declaraţie necorespunzătoare adevărului a fost făcută pentru ca, în aceeaşi zi, să fie ascuns preţul real, de vânzare, al acestei suprafeţe de teren, care a format obiectul contractului de vânzare autentificat sub nr. x/09.01.2013, de notarul public JJJJJJJ.;

b) la data de 09.01.2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/09.01.2013, de notarul public JJJJJJJ., a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public că preţul suprafeţei de teren, de 300 mp, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, şi al cotei indivize de 1/9 din aleea de acces, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, pe care l-a achitat vânzătorilor KKKKKKKK. LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., a fost de 5.000 RON, în realitate preţul pe care acesta l-a achitat celor patru vânzători fiind de 5.000 euro, preţ menţionat şi în cuprinsul antecontractului de vânzare - cumpărare autentificat de notarul public JJJJJJJ. sub nr. x/26.10.2012;

c) la data de 10.07.2013, a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public JJJJJJJ., prin declaraţia autentificată sub nr. x/10.07.2013, faptul că a renunţat la antecontractul de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/28.12.2012 de notarul public JJJJJJJ., privind imobilul situat în extravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Tarlaua 118, parcela x, jud. Dolj, compus din 300 mp teren şi suprafaţa indiviză de aproximativ 63,77 mp, ce făcea parte din aleea de acces, precum şi o casă cu regim de înălţime parter, cu suprafaţa construită la sol de 98 mp, ce urma a se construi pe acest teren, fără ca inculpatul să renunţe, în realitate, la antecontractul de vânzare - cumpărare, iar această declaraţie necorespunzătoare adevărului a fost făcută pentru ca, în aceeaşi zi, să fie ascuns preţul real, de vânzare, şi obiectul contractului de vânzare – cumpărare, autentificat sub nr. x/10.07.2013, încheiat între inculpatul I., în calitate de vânzător, şi numita WWWWWWW., soţia numitului OOOOOOOO., în calitate de cumpărător, contract care, în realitate, a avut ca obiect, atât terenul în suprafaţă de 300 mp şi cota indiviză, de 2/18 din aleea de acces, cât şi locuinţa construită pe acest teren de inculpatul I., cu preţul de 25.000 euro, care au format obiectul antecontractului de vânzare – cumpărare;

d) la data de 22.02.2013, a declarat, necorespunzător adevărului, prin declaraţia autentificată sub 427/22.02.2013, în faţa notarului public JJJJJJJ., faptul că a renunţat la antecontractul de vânzare - cumpărare (promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare) autentificat sub nr. x/06.02.2013, încheiat cu promitenţii - vânzători KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., privind terenul, în suprafaţă de 476 mp, identificat cu nr. cadastral x, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, jud. Dolj, şi cota de 1/9 din aleea de acces, identificată cu nr. cadastral x, fără ca inculpatul să renunţe, în realitate, la antecontractul de vânzare - cumpărare, iar această declaraţie necorespunzătoare adevărului a fost făcută pentru ca, în aceeaşi zi, să fie ascuns preţul real, de vânzare, al acestei suprafeţe de teren, care a format obiectul contractului de vânzare autentificat sub nr. x/22.02.2013, de notarul public JJJJJJJ., încheiat între aceleaşi părţi şi având acelaşi obiect ca şi promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare autentificată sub nr. x/06.02.2013;

e) la data de 22.02.2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/22.02.2013, de notarul public JJJJJJJ., a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că preţul terenului, în suprafaţă de 476 mp, identificat cu nr. cadastral x, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, jud. Dolj, şi al cotei indivize de 1/9 din aleea de acces, identificată cu nr. cadastral x, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, pe care l-a achitat vânzătorilor KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., a fost de 5.000 RON, în realitate, preţul pe care acesta l-a achitat celor patru vânzători fiind de 5.000 euro, preţ menţionat şi în cuprinsul promisiunii bilaterale de vânzare, autentificate sub nr. x/06.02.2013;

f) la data de 16 august 2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/16.08.2013, de notarul public JJJJJJJ., a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat numitei EEEEEEEE. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/02.08.2013, pentru preţul de 2000 RON, în realitate, inculpatul I. vânzând cumpărătoarei EEEEEEEE. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă de 226 mp, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, judeţul Dolj, acest teren şi cota indiviză de 1/18 din aleea de acces, cu preţul de 30.000 euro, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărătoare, iar nu autorizaţia de construire;

g) la data de 09.08.2013, a declarat, necorespunzător adevărului, prin declaraţia autentificată sub nr. x/09.08.2013, în faţa notarului public JJJJJJJ., faptul că a renunţat la promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare, care a fost autentificată sub nr. x/11.02.2013 de notarul public JJJJJJJ., privind imobilul situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x 9a, nr. 67A, jud. Dolj, compus din 250 mp teren, ce făcea parte din suprafaţa de 476 mp teren, identificată cu nr. cadastral x, şi casa, cu regim de înălţime parter, cu suprafaţa de 95 mp, ce urma a se construi pe acest teren, fără ca inculpatul să renunţe, în realitate, la promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare, iar această declaraţie necorespunzătoare adevărului a fost făcută pentru ca, ulterior, să fie ascuns preţul real, de vânzare, şi obiectul contractului de vânzare autentificat sub nr. x/16.08.2013, contract încheiat între aceleaşi părţi şi care, în realitate, a avut acelaşi obiect ca şi promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare, şi anume: între inculpatul I., în calitate de vânzător, şi CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., în calitate de cumpărători, atât cu privire terenul în suprafaţă de 250 mp şi cota indiviză, de 1/18 din aleea de acces, cât şi locuinţa construită pe teren de către inculpatul I., cu preţul de 27.000 euro;

i) la data de 16 august 2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/16.08.2013, de notarul public JJJJJJJ., a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, că a cesionat soţilor CCCCCCCC. şi DDDDDDDD. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/02.08.2013, pentru preţul de 2000 RON, în realitate, inculpatul I. vânzând cumpărătorilor CCCCCCCC. şi DDDDDDDD. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă de 250 mp, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x 9a, nr. 67A, jud. Dolj, acest teren şi cota indiviză de 1/18 din aleea de acces, cu preţul de 27.000 euro, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărători, iar nu autorizaţia de construire;

j) la data de 24.04.2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/24.04.2013, de notarul public JJJJJJJ., a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că preţul suprafeţei de teren, de 300 mp, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, şi al cotei indivize de 1/9 din aleea de acces, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, pe care l-a achitat vânzătorilor KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN. a fost de 5.000 RON, în realitate, preţul pe care acesta l-a achitat celor patru vânzători fiind de 5.000 euro, preţ menţionat şi în cuprinsul promisiunii bilaterale de vânzare - cumpărare, autentificate de notarul public JJJJJJJ. sub nr. x/23.01.2013;

k) la data de 25 iulie 2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/25.07.2013, de notarul public JJJJJJJ., inculpatul I. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat cumpărătorului BBBBBBBB. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/18.07.2013, eliberată de Primăria comunei Şimnicu de Sus, pentru preţul de 2.000 RON, în realitate, inculpatul I. vânzând cumpărătorului BBBBBBBB. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă în suprafaţă de 300 mp teren, identificat cu numărul cadastral x, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, judeţul Dolj, acest teren şi cota indiviză de 2/18 din aleea de acces, identificată cu numărul cadastral x, cu preţul de 30.000 euro, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărător, iar nu autorizaţia de construire;

l) la data de 22.02.2013, a declarat, necorespunzător adevărului, prin declaraţia autentificată sub 429/22.02.2013, în faţa notarului public JJJJJJJ., că a renunţat la antecontractul de vânzare - cumpărare (promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare) autentificat sub nr. x/23.01.2013, încheiat cu promitenţii - vânzători KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., privind suprafaţa de 300 mp de teren, ce făcea parte din suprafaţa de 1977 mp din acte şi din măsurători, situată în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, jud. Dolj, şi cota de 1/9 din aleea de acces, în realitate acesta nerenunţând la acest antecontract de vânzare - cumpărare, iar această declaraţie necorespunzătoare adevărului a fost făcută pentru ca, ulterior, să fie ascuns preţul real, de vânzare, al acestei suprafeţe de teren, care a format obiectul contractului de vânzare autentificat sub nr. x/22.02.2013, de notarul public JJJJJJJ., încheiat între aceleaşi părţi şi având acelaşi obiect ca şi promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare autentificată sub nr. x/23.01.2013;

m) la data de 22.02.2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/22.02.2013, de notarul public JJJJJJJ., inculpatul I. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că preţul suprafeţei de teren, de 300 mp, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, şi al cotei indivize de 1/9 din Aleea de acces, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, pe care l-a achitat vânzătorilor KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., a fost de 5.000 RON, în realitate, preţul pe care acesta l-a achitat celor patru vânzători fiind de 5.000 euro, preţ menţionat şi în cuprinsul promisiunii bilaterale de vânzare - cumpărare, autentificate de notarul public JJJJJJJ. sub nr. x/23.01.2013;

n) la data de 12 martie 2015, cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/12.03.2015, de către notarul public QQQQQ., a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat cumpărătorului ZZZZZZZ. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire din nr. 13/23.02.2015, eliberată de Primăria Şimnicu de Sus, în realitate, inculpatul I. vânzând cumpărătorului ZZZZZZZ. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă de 300 mp, situat în comuna Şimnicu de Sus, sat Albeşti, Calea x, aleea 9a, nr. 67 A, judeţul Dolj, acest teren şi cota indiviză, de 2/18 din aleea de acces, cu preţul de 27.000 euro, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărător, iar nu autorizaţia de construire;

o) la data de 22.02.2013, a declarat, necorespunzător adevărului, prin declaraţia autentificată sub 428/22.02.2013, în faţa notarului public JJJJJJJ., faptul că a renunţat la antecontractul de vânzare - cumpărare (promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare) autentificat sub nr. x/23.01.2013, încheiat cu promitenţii - vânzători KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., privind suprafaţa de 300 mp de teren, ce făcea parte din suprafaţa de 1977 mp din acte şi din măsurători, situată în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, jud. Dolj, şi cota de 1/9 din aleea de acces, în realitate acesta nerenunţând la acest antecontract de vânzare - cumpărare, iar această declaraţie necorespunzătoare adevărului a fost făcută pentru ca, ulterior, să fie ascuns preţul real, de vânzare, al acestei suprafeţe de teren, care a format obiectul contractului de vânzare autentificat sub nr. x/22.02.2013, de notarul public JJJJJJJ., încheiat între aceleaşi părţi şi având acelaşi obiect ca şi promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare autentificată sub nr. x/23.01.2013;

p) la data de 22.02.2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare, care a fost autentificat sub nr. x/22.02.2013, de notarul public JJJJJJJ., a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că preţul suprafeţei de teren, de 300 mp, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, şi al cotei indivize de 1/9 din aleea de acces, situată în comuna Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, judeţul Dolj, cu nr. cadastral x, pe care l-a achitat vânzătorilor KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., a fost de 5.000 RON, în realitate, preţul pe care acesta l-a achitat celor patru vânzători fiind de 5.000 euro, preţ menţionat şi în cuprinsul promisiunii bilaterale de vânzare - cumpărare, autentificate de notarul public JJJJJJJ. sub nr. x/23.01.2013;

r) la data de 18 martie 2015, cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/18.03.2015, de către notarul public QQQQQ., a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public faptul că a cesionat cumpărătorilor XXXXXXX. şi YYYYYYY. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire din nr. 12/23.02.2015, eliberată de primăria Şimnicu de Sus, în realitate, inculpatul I. vânzând cumpărătorilor XXXXXXX. şi YYYYYYY. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă de 300 mp teren (identificat cu numărul cadastral x), situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, nr. 67A, judeţul Dolj, acest teren şi cota indiviză, de 2/18 din aleea de acces, cu preţul de 22.000 euro, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărători, iar nu autorizaţia de construire.

I. nu a negat construirea caselor. Din probele dosarului rezultă că acestea au fost construite de inculpat, fără să existe o societate comercială prin care să se deruleze contractele de construire a caselor. Inculpatul, ca meseriaş care desfăşura o activitate prevăzută de lege, trebuia, însă după data de 01.02.2013, să declare activitatea sa către Administraţia Financiară.

Contrar solicitării de achitare a inculpatului I., întemeiată pe art. 16 lit. b) teza I şi teza a II-a C. proc. pen.., aşa cum a fost susţinută în faţa instanţei de apel, sunt întrunite toate elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală. Sub aspectul laturii obiective, acuzaţia s-a fundamentat pe ascunderea sursei impozabile în cadrul operaţiunilor de vindere a imobilelor construite de inculpat, prin declararea doar a terenului ca obiect al contractului de vânzare cumpărare (în acele cazuri în care inculpatul era proprietar al terenului), precum şi prin declararea unui anumit preţ al cesiunii autorizaţiei de construcţie, în situaţia în care cesiunea s-a făcut cu o anumită sumă de bani, ori ascunderea însăşi activităţii producătoare de venituri, în cazul antecontractelor de vânzare cumpărare care nu s-au finalizat cu încheirea unui contract dar pentru care s-a încasat preţul. Totodată cesiunea cu titlu gratuit a autorizaţiilor de construcţie a ascuns sursa impozabilă, constând în vânzarea de case. Tot pentru a ascunde sursa impozabilă, vânzarea caselor, cumpărătorii erau îndrumaţi de inculpat direct către primărie pentru a-şi obţine autorizaţiile de construcţie sau chiar îndrumaţi către inculpatul J. care să ajute să fie obţinute respectivele autorizaţii. Acest mecanism al evaziunii fiscale viza înlăturarea obligaţiei de a plăti impozit în faţa notarului (şi celelalte taxe datorate către stat) în momentul în care inculpatul I. ar fi dobândit în proprietate terenurile şi ar fi vândut terenul în calitate de proprietar, împreună cu casa construită (casă pe care se obligase să o construiască şi să o predea ca atare).

În acuzaţia pentru infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată sunt incluse consecinţele ascunderii bunului sau sursei impozabile, respectiv atât omisiunea plăţii impozitului pe venit obţinut din vânzările proprietăţilor imobiliare (impozit pe care trebuia să îl plătească notarului, care, la rândul său, avea obligaţia să îl încaseze şi să îl vireze către Statul Român), cât şi omisiunea plăţii T.V.A (prin încălcarea obligaţiei de a se declara plătitor de T.V.A. şi de a plăti această taxă către autoritatea financiară).

Cu privire la susţinerea apărării, în sensul că instanţa de fond nu a analizat ipotezele în care nu s-au finalizat operaţiunile raportat la anumite părţile vătămate, instanţa de apel reţine că în aceste situaţii este vorba despre acei beneficiari ai caselor, cu privire la care inculpatul I. nu a mai construit. Actele materiale au fost reţinute deoarece banii au fost încasaţi, iar persoanele vătămate au încheiat antecontracte de vânzare-cumpărare cu achitarea întregii sume stabilite ca preţ. În acest caz a fost ascunsă însăşi activitatea producătoare de venituri pentru care se datora TVA.

Separat de această situaţie, în ceea ce priveşte alte persoane vătămate, nu au fost finalizate casele, astfel cum prevedeau clauzele contractuale (fie nu s-a mai construit o anexă, reprezentând încăperea pentru centrala termică, fie nu a mai fost turnată zona din faţa casei, aşa încât persoana vătămată a trebuit să angajeze alţi constructori ca să îşi finalizeze casa). Deoarece nu au mai fost încheiate contracte de vânzare – cumpărare, ulterior, părţile vătămate nu au putut să îşi încheie contracte de furnizare a curentului electric (nu erau proprietari ai caselor ori ca în situaţia infracţiunii de evaziune fiscală săvârşită de J., în calitate de autor, care urmează să fie analizată mai jos, erau racordate la casa bătrânească).

Instanţa de fond a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inculpatul I., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a ascuns sursa impozabilă, sustrăgându-se de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, în perioada anilor 2010 - 2016, cu ocazia vânzării imobilelor, pentru care au fost încheiate contractele de vânzare - cumpărare autentificate sub nr. x/30.11.2010, nr. y/09.01.2013, nr. z/10.07.2013, nr. w/25.07.2013, nr. t/16.08.2013, nr. s/16.08.2013, nr. q/27.10.2014, nr. r/19.01.2015, nr. 391/18.03.2015, nr. 374/12.03.2015, nr. 664/20.05.2015, nr. 592/29.04.2015, nr. 784/17.06.2015 şi nr. 685/04.03.2016, către cumpărătorii TTTTTTT., VVVVVVV. şi UUUUUUU., WWWWWWW., BBBBBBBB., EEEEEEEE., CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., GGGGGGGG., L., XXXXXXX. şi YYYYYYY., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., FFFFFFFF., YYYYY., M. şi N., inculpatul I. a ascuns preţul real de vânzare al imobilelor către cumpărătorii anterior menţionaţi, sustrăgându-se de la plata impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal, în sumă totală de 40.376 RON, iar în perioada anilor 2013 - 2015, cu ocazia încheierii tranzacţiilor imobiliare cu numiţii EEEEEEEE., M. şi N., P., ZZZZZZZ., K., GGGGGGGG., S., Q., FFFFFFFF., OOOOO., BBBBBBBB., AAAAAAAA., YYYYY., HHHHHHHH., L., R., O., CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., T. şi U., inculpatul I. a ascuns preţul real al acestor tranzacţii, sustrăgându-se de la plata TVA, care trebuia virată la bugetul de stat, în sumă totală de 356.345 RON. Infracţiunea întruneşte elementele constitutive ale evaziunii fiscale în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a)din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen. Faţă de cele ce preced, susţinerile instanţei de fond sunt corecte.

În ceea ce priveşte infracţiunile de înşelăciune, inculpatul a indus în eroare persoanele vătămate, prezentând ca adevărat fie faptul că va construi şi preda casa şi determinând părţile vătămate, în acest mod, să îi achite sume importante, ca, după primirea banilor, să sisteze lucrările la casă, fie să nu mai finalizeze lucrarea, ori să nu obţină autorizaţia de construire şi celelalte documente, referitoare la locuinţă, necesare încheierii contractului de vânzare - cumpărare ori prezentând ca adevărat faptul că actele necesare perfectării contractului de vânzare - cumpărare existau, deşi nu exista nici un document, care să ateste fizic respectiva casă, sau că terenul, pe care era construită această casă, se afla în proprietatea sa, deşi, în realitate, proprietarii erau alte persoane, ori să menţioneze că ar fi încheiat contracte prin intermediul E., care în realitate nu exista, fie prin aceea că după primirea banilor de la persoana vătămată, a vândut imobilul altor persoane.

Cu privire la infracţiunea de fals în declaraţii în formă continuată, astfel cum reţine în mod corect şi instanţa de fond şi astfel cum rezultă din probele dosarului, au fost probate 16 acte materiale, situaţia de fapt cu privire la şapte acte materiale fiind expusă în cadrul tranzacţiilor nr. 3, 4, 5, 7, 8 (două acte materiale), între I. şi diverşi cumpărători şi respectiv al tranzacţiei nr. 9 din considerentele ce preced. Situaţia de fapt cu privire la 9 acte materiale a fost expusă în cadrul tranzacţiilor nr. 2 (doua acte materiale), 3 (două acte materiale), 4 (două acte materiale), 5 şi 6 (două acte materiale) încheiate între KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN. şi inculpatul I., astfel cum rezultă din considerentele ce preced.

În ceea ce priveşte latura subiectivă a infracţiunilor, aceasta este dovedită dincolo de orice îndoială. Astfel, HHHHHHHHHH. a declarat (...)A fost încheiat iniţial contractul, cu valoarea iniţială printr-o agenţie din Craiova, iar banii i-am dat în mai multe tranşe, personal, domnului J., unde erau prezenţi de fiecare dată fraţii x.(...)Întrebări formulate de apărătorul ales al apelantului inculpat I.. 1. Aţi participat efectiv la negocierile iniţiale şi cu cine le-aţi purtat? Răspuns:de fiecare dată erau şi fraţii x. De câte ori m-am întâlnit cu dl avocat J., fraţii I. şi D. erau prezenţi. Oriunde am mers ne-am întâlnit împreună cu cei trei. Martorul BBBBBBBBBB. a declarat (...). (...)Pe parcursul construcţiei ati avut neînţelegeri cu J. sau cu fraţii x? Răspuns: Da, în legătură cu banii, întrucât banii i-am dat pe parcurs în timp ce făceau anumite niveluri, cumpărau BCA –uri şi construiau. La un moment dat au stagnat, l-am întrebat pe J. de ce a stagnat lucrarea, respectiv construcţia. (...)

În consecinţă, elementele de tipicitate ale infracţiunilor şi vinovăţia inculpatului au fost corect stabilite de instanţa de fond.

Referitor la prescripţia răspunderii penale instanţa de apel reţine că s-a împlinit termenul de prescripţie şi în ceea ce priveşte infracţiunile de evaziune fiscală. Conform art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile.

Consecinţele care decurg din săvârşirea unei infracţiuni şi care influenţează soluţionarea acţiunii civile sunt distincte de urmarea imediată a infracţiunii, în raport de care se stabileşte începutul termenului prescripţiei răspunderii penale. Data de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul unei infracţiuni continuate de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, este data ultimului act prin care a fost ascuns bunului ori a sursa impozabilă sau taxabilă. Din actele dosarului rezultă că ultimul act de executare este reprezentat de contractele de vânzare-cumpărare încheiate la data de 22.04.2016, (două contracte încheiate la aceeaşi dată).

Conform Ministerului Public, actele materiale vizând obligaţia de plată T.V.A. ar data din 01.02.2013, astfel că inculpatul trebuia să depună declaraţiile de venit pentru anul 2013 până la 25.05.2014, pentru anul 2014 până în 2015, apoi pentru anul 2015 până în 2016, şi, în consecinţă, termenul de prescripţie a răspunderii penale ar trebui calculat de la data la care au expirat termenele de depunere a declaraţiilor fiscale, respectiv termenele de plata a obligaţiilor datorate către stat. Modul de formulare a acuzaţiei şi încadrarea juridică dată faptei împiedică însă această interpretare. În cauză, inculpatul a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală prin ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile şi nu pentru evaziune fiscală prin omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. Contrar celor solicitate de Ministerul Public, care a indicat anul 2017 ca dată de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale, în considerarea faptului că anul fiscal se încheie în 2016, iar obligaţia fiscală a părţii subzistă până la 25.05.2017, instanţa apreciază că data de la care curge termenul de prescripţie a răspunderii penale este determinată de conţinutul acuzaţiei, respectiv de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 (ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile).

Actele materiale au fost săvârşite în perioada 2010 - 22.04.2016, iar obligaţiile fiscale iau naştere de drept, având în vedere că acestea sunt stabilite prin dispoziţii legale. Acuzaţia în cauză nu este formulată în considerarea art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 (omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate). Deoarece nu au existat acte contabile, nu există un termen în care să se facă declaraţiile privind operaţiunile comerciale sau veniturile realizate, la expirarea căruia să curgă prescripţia răspunderii penale.

Data la care expiră o obligaţie de a evidenţia operaţiunile comerciale nu prezintă relevanţă atunci când se formulează o acuzaţie de ascundere a bunului sau sursei impozabilă. În acest caz este relevantă data ascunderii bunului/sursei impozabile, în speţă, data celor două contracte, respectiv 22.04.2016. În consecinţă, data de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale este, conform celor ce preced, data la care, conform acuzaţiei, a fost ascuns bunul/sursa impozabilă, iar ultimul act de executare al infracţiunii continuate este data celor două contracte, şi anume 22.04.2016.

Limitele de pedeapsă pentru infracţiunea prevăzută de art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005, influenţează durata termenului de prescripţie a răspunderii penale care, conform art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen., este de 8 ani şi s-a împlinit în cursul judecării cauzei în apel: faptele au fost comise în intervalul 2010-22.04.2016, rechizitoriul nr. x/2015 a fost emis la data de 28 februarie 2018, iar procedura în primă instanţă s-a finalizat la data de 20 octombrie 2023 (cameră preliminară, cercetarea judecătorească şi dezbaterile s-au desfăşurat până la data de 26 aprilie 2023, iar pronunţarea sentinţei a avut loc la data de 20 octombrie 2023).

Soluţia instanţei de fond, cu privire la acţiunea civilă, în ceea ce îl priveşte strict pe inculpatul I. este corectă, decurgând din probele administrate respectiv din raportul de expertiză financiar - contabilă efectuat în faza de urmărire penală. Raportul de solidaritate stabilit de instanţa de fond cu privire la I. şi J. urmează să fie examinat mai jos, în raport de semnificaţia juridică dată situaţiei de fapt reţinută de instanţa de fond în ceea ce îl priveşte pe J..

d) În ceea ce îl priveşte pe inculpatul J., instanţa de apel apreciază, că faptele pentru care instanţa de fond a reţinut vinovăţia în calitate de autor al infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, complictate la înşelăciune şi fals în declaraţii, au fost dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă Instanţa de apel reţine atât aceeaşi situaţie de fapt reflectată în considerentele ce preced, confirmată de probele administrate în apel, cât şi aceeaşi semnificaţie juridică reţinută anterior. Argumentele instanţei de fond sunt corecte, se regăsesc în prima parte a deciziei, astfel că nu vor mai fi reluate, urmând ca în cele ce urmează să se răspundă strict motivelor de apel. Instanţa de apel va dezvolta cu precădere în cele de mai jos, situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond cu privire la infracţiunea de înşelăciune (respectiv inducerea în eroare a părţii vătămate T.), ca şi situaţia de fapt a unora dintre actele de complicitate la evaziunea fiscală în formă continuată, în raport de care instanţa de apel a reţinut o semnificaţie juridică diferită.

Infracţiunea de evaziune fiscală comisă de inculpatul J. a constat în aceea că:

a) în perioada 2013 – 2015, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, s-a sustras de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, generate de încheierea contractelor de vânzare - cumpărare autentificate sub nr. x/01.10.2013, nr. y/01.02.2014, nr. z/01.10.2013, nr. w/04.12.2013, nr. t/11.03.2014, nr. s/12.03.2014 şi nr. 990/18.03.2015, prin ascunderea preţului real de vânzare al imobilelor, cu consecinţa producerii unui prejudiciu egal cu impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal în sumă totală de 16.780 RON;

b) în perioada anilor 2013 - 2015, cu ocazia încheierii a cinci tranzacţii imobiliare, cu numiţii FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG., prin mandatar HHHHHHHHHH., DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE., IIIIIIIIII., SSSSSSSS. şi BBBBBBBBBB., pentru JJJJJJJJJJ..

a ascuns preţul real al acestor tranzacţii, sustrăgându-se de la plata TVA, pe care trebuia să o vireze la bugetul de stat, în sumă totală de 65.343 RON,

Conform instanţei de fond, fapta săvârşită de către inculpatul J., constând în aceea că, în perioada mai - iunie 2015 l-a indus în eroare pe numitul VVVVVVVVV., prezentându-i ca adevărat faptul că persoana vătămată T. a decedat în Italia, în urma unui accident rutier, şi l-a determinat, în acest mod, să-i înmâneze suma de 12.400 RON, bani care proveneau din avansul de 9.100 euro, pe care persoana vătămată îl achitase inculpatului I., pentru achiziţionarea de la acest inculpat a unui teren, în suprafaţă de 400 mp, situat în satul Albeşti, şi a unei case, pe care inculpatul I. urma să o construiască pe respectivul teren, deşi, în realitate, persoana vătămată T. nu decedase, pricinuindu-i acesteia o pagubă în sumă de 12.400 RON, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen. .

Actele de complicitate reţinute de instanţa de fond au fost următoarele;

a) J., l-a ajutat pe inculpatul I. să o menţină în eroare pe persoana vătămată K., care dorea să achiziţioneze de la acesta un imobil compus din teren şi casă, pe raza satului Albeşti, comuna Şimnicu de Sus, spunându-i persoanei vătămate, în cursul lunii mai 2014, că inculpatul I. este un constructor serios şi asigurându-o că el personal se va ocupa supravegherea lucrărilor la construcţia casei pentru aceasta şi va face demersuri pentru introducerea utilităţilor, fapt ce a determinat-o pe persoana vătămată K. să-i achite inculpatului I., până în luna august 2015, suma totală de 29.850 euro, ulterior acesteia nefiindu-i transmisă proprietatea asupra niciunui imobil şi fiindu-i pricinuită o pagubă în sumă de 29.850 euro,

b) la data de 07.08.2014, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare, inculpatul J., garantând legalitatea actelor ce urmau să se încheie şi că nu exista nici o problemă în privinţa proprietăţii parcelei de teren, pe care persoanei vătămate R. urma să-i fie construită casa, l-a ajutat pe inculpatul I. să o inducă în eroare pe persoana vătămată R., căreia inculpatul I. i-a prezentat ca adevărat faptul că suprafaţa de teren, de 250 mp, amplasată în satul Albeşti, comuna Şimnicu de Sus, pe care acesta trebuia să-i construiască o casă cu cinci camere, care urma să facă obiectul contractului de vânzare - cumpărare, se afla în proprietatea sa, deşi, în realitate, proprietarii acestui teren erau KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., şi că-i va construi o casă pe acest teren şi să o determine, în acest mod, pe persoana vătămată R., să-i achite inculpatului I., până la data de 13.10.2014, sumele de 22.000 euro şi 1.280 RON, ulterior persoanei vătămate R. nefiindu-i transmisă proprietatea asupra nici unui imobil şi fiindu-i pricinuită o pagubă, în cuantum de 22.000 euro şi 1.280 RON, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de complicitate la înşelăciune,

c) la data de 17.07.2014, cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare - cumpărare, inculpatul J., garantând legalitatea actelor ce urmau să se încheie şi asigurând-o pe persoana vătămată S. că, pentru desfăşurarea activităţii de construire a locuinţei în condiţii bune, va participa şi el la încheierea antecontractului de vânzare - cumpărare, l-a ajutat pe inculpatul I. să o inducă în eroare pe persoana vătămată S., căreia inculpatul I. i-a prezentat ca fiind adevărat faptul că suprafaţa de teren, de 250 mp, situată în satul Albeşti, Calea x, Aleea 9a, pe care acesta trebuia să-i construiască o casă cu trei camere, care urma să facă obiectul contractului de vânzare - cumpărare, se afla în proprietatea sa, deşi, în realitate, proprietarii acestui teren erau KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM. şi NNNNNNNN., şi că-i va construi o casă pe acest teren şi să o determine, în acest mod, pe persoana vătămată S., să-i achite inculpatului I., până la sfârşitul lunii octombrie 2014, sumele de 23.000 euro şi 2.000 RON, ulterior persoanei vătămate S. nefiindu-i transmisă proprietatea asupra nici unui imobil şi fiindu-i pricinuită o pagubă, în cuantum de 23.000 euro şi 2.000 RON, întruneşte elementele constitutive ale unei complicităţi la infracţiunea de înşelăciune,

În ceea ce priveşte actele materiale de fals în declaraţii, în perioada 2013-2014, conform instanţei de fond, J. a declarat necorespunzător adevărului cu ocazia unor tranzacţii imobiliare, în faţa notarului public, astfel:

a) la data de 01 octombrie 2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/01.10.2013, de notarul public QQQQQ., inculpatul J. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat cumpărătorilor DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/19.09.2013, în realitate, inculpatul J. vânzând cumpărătorilor DDDDDDDDDD. şi EEEEEEEEEE. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă de 300 mp din măsurători, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, şi acest teren, cu preţul de 31.500 euro şi 13.700 RON, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărători, iar nu autorizaţia de construire,

b) la data de 01 octombrie 2013, cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/01.10.2013, de notarul public QQQQQ., inculpatul J. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat cumpărătorilor FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/19.09.2013, în realitate, inculpatul J. vânzând cumpărătorilor FFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGG. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă de 420 mp din măsurători, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, şi acest teren, cu preţul de 26.000 euro şi 40.000 RON, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărători, prin intermediul numitei HHHHHHHHHH., iar nu autorizaţia de construire;

c) la data de 12 martie 2014, cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare, care a fost autentificat sub nr. x/12.03.2014, de notarul public QQQQQ., inculpatul J. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat cumpărătorului SSSSSSSS. şi soţiei acestuia OOOOOOOOOO. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/18.02.2014, în realitate, inculpatul J. vânzând cumpărătorului SSSSSSSS. casa pe care o construise pe terenul în suprafaţă de 304 mp din măsurători, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, şi acest teren, cu preţul de 32.000 euro, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărător, iar nu autorizaţia de construire;

d) la data de 11.03.2014, inculpatul J. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public QQQQQ., prin declaraţia autentificată sub nr. x/11.03.2014, faptul că a renunţat la încheierea contractului de vânzare - cumpărare privind terenul intravilan, în suprafaţă de 316 mp din măsurători, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, şi că suma, ce reprezenta avansul achitat cu ocazia încheierii convenţiei autentificată sub nr. x/20.01.2014, de notarul public QQQQQ., a fost restituită promitentei - cumpărătoare IIIIIIIIII., deşi, în realitate, acesta nu a renunţat la încheierea contractului vânzare - cumpărare şi nu a restituit nici o sumă de bani promitentei - cumpărătoare IIIIIIIIII., iar această declaraţie necorespunzătoare adevărului a fost făcută pentru ca, ulterior, să fie ascuns preţul real şi obiectul contractului de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr. x/11.03.2014, încheiat între inculpatul J., în calitate de vânzător, atât în nume propriu, cât şi în calitate de mandatar al fraţilor săi KKKKKKKKKK. şi LLLLLLLLLL., şi numita IIIIIIIIII., în calitate de cumpărător, contract care, în realitate, a avut ca obiect, terenul în suprafaţă de 316 mp şi casa construită pe acest teren, iar preţul real a fost de 63.500 RON şi 4.000 euro;

e) la data de 11 martie 2014, cu ocazia încheierii contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. x/11.03.2014 de notarul public QQQQQ., inculpatul J. a declarat, necorespunzător adevărului, în faţa notarului public, faptul că a cesionat cumpărătoarei IIIIIIIIII. toate drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din autorizaţia de construire nr. x/18.02.2014, în realitate, inculpatul J. vânzând cumpărătoarei IIIIIIIIII. casa, pe care acesta o construise pe terenul în suprafaţă de 316 mp din măsurători, situat în intravilanul comunei Şimnicu de Sus, satul Albeşti, T12, P448 şi P451, jud. Dolj, cu nr. cadastral x, şi acest teren, cu preţul de 63.500 RON şi 4.000 euro, preţ pe care l-a primit integral de la cumpărătoare, iar nu autorizaţia de construire.

Probele administrate în apel au confirmat încadrarea juridică şi soluţionarea acţiuni civile de către instanţa de fond, cu privire la infracţiunile reţinute faţă de inculpatul J. în calitate de autor, cu excepţia infracţiunii de înşelăciune reţinută faţă de inducerea în eroare a părţii vătămate T., a cărei semnificaţie juridică va fi dezvoltată în cele ce urmează. De asemenea, în ceea ce priveşte unele dintre actele de complicitate la evaziunea fiscală în formă continuată, reţinute de instanţa de fond, situaţia de fapt, astfel cum rezultă din cele ce preced nu confirmă participaţia inculpatului J.. Persoanele audiate, la solicitarea apărării, au arătat implicarea inculpatului în mecanismul de eludare a obligaţiilor fiscale, atât în calitate de autor cât şi în calitate de complice la infracţiunile de înşelăciune. Au fost menţinute declaraţiile anterioare, astfel că cele relatate de persoanele audiate au avut un caracter consecvent.

Astfel, HHHHHHHHHH. a declarat: A fost încheiat iniţial contractul, cu valoarea iniţială printr-o agenţie din Craiova, iar banii i-am dat în mai multe tranşe, personal, domnului J., unde erau prezenţi de fiecare dată fraţii x. Banii i-am dat de fiecare dată prin agenţie, existând acte pentru tranşele respective. (...)În contractul încheiat la notariat nu era aceeaşi sumă, cu cea pe care efectiv o plătisem. Nu am cerut nicio explicaţie, întrucât am fost de acord cu preţul când am cumpărat casa. (...)Mi s-a citit în şedinţă publică din declaraţia din 11 aprilie 2017, fila x, şi arăt că lucrurile s-au petrecut astfel cum sunt descrise în declaraţia dată în anul 2017. (...)De câte ori m-am întâlnit cu dl avocat J., fraţii I. şi D. erau prezenţi. Oriunde am mers ne-am întâlnit împreună cu cei trei. 2. Aţi discutat cu privire la ce reprezintă sumele încheiate prin contractul încheiat la agenţia imobiliară? Răspuns: De fiecare dată când plăteam tranşele la care am făcut referire anterior, plata se făcea în contul contractului privind casa şi terenul.

Martorul SSSSSSSS. a declarat (...). Pe dl J. l-am cunoscut atunci când am hotărât să cumpăr casă. L-am întâlnit prin anul 2013, sfârşit de octombrie. Dânsul mi-a spus că îmi va vinde o casă, care exista. (...)Nu am mers la notar, pentru că în acea perioadă nu era gata casa, nu era finalizată, nu avea gresie, faianţă, nu era zugrăvită. Am aşteptat până pe 18 decembrie, când m-am mutat. Antecontractul de vânzare-cumpărare l-am semnat de faţă cu dl J.. (...)

Martorul BBBBBBBBBB. a declarat (...). L-am cunoscut pe dl J., care mi-a prezentat vreo două locuinţe. (...). Nu am făcut contract de vânzare-cumpărare. Precizez că m-am prezentat cu dl J. pentru a vedea nişte case, am cumpărat un teren pe care urma să fie construită o casă. (...).Precizez că dl J. nu era proprietarul terenului. (...)Pe parcursul construcţiei ati avut neînţelegeri cu J. sau cu fraţii x? Răspuns: Da, în legătură cu banii, întrucât banii i-am dat pe parcurs în timp ce făceau anumite niveluri, cumpărau BCA –uri şi construiau. La un moment dat au stagnat, l-am întrebat pe J. de ce a stagnat lucrarea, respectiv construcţia. Nu mai ştiu ce mi-a răspuns acesta. Construcţia a fost reluată după ce dl J. a adus nişte muncitori şi în final a fost terminată construcţia. Nu am mai plătit în plus, ci doar pe parcursul lucrării. (...)Referitor la declaraţia din 25.01.2016, îşi aduce aminte şi menţine cele consemnate în cuprinsul acesteia, cărora li se dă citire în şedinţă, respectiv fila x, paragrafele 3 şi 4 ? Răspuns: Sunt corecte aspectele care mi s-au citit, aşa mi-a spus dl J.. Referitor la declaraţia din 25.01.2016, îşi aduce aminte şi menţine cele consemnate în cuprinsul acesteia, cărora li se dă citire în şedinţă, respectiv fila x, paragrafele ultim şi penultim? Răspuns: menţin declaraţiile, aşa mi-au spus băieţii care lucrau acolo, cărora le mai duceam câte o bere(...). Cine coordona muncitorii pe şantier? Răspuns: dl J..

IIIIIIIIII. a declarat următoarele(...) Intenţionam să achiziţionez o locuinţă şi am căzut de acord să cumpărăm o locuinţă. În acest sens, arăt că am discutat cu dl J., (...). Am fost la sediul firmei eu cu dl J., am vorbit cu el acolo. Era o agenţie imobiliară. Dl J. a ales agenţia imobiliară, a spus că el cunoaşte acolo şi rezolvă mai repede. Eu am cumpărat o casă, care nu era finalizată. Exista o casă pe teren, era la roşu, mai trebuia finalizat acoperişul din cate îmi amintesc. Din cate îmi amintesc contractul s-a încheiat doar pe teren, nu mai reţin acum, dar menţin cele spuse anterior. Pe dl D. l-am întâlnit o dată sau de două ori. Eu nu mergeam la casă. Am mers la un notar am încheiat contractul şi i-am dat domnului J. o sumă de bani, moment la care era prezent şi dl D.. Era prezent doar unul dintre fraţii x şi dl J.. Am fost la notar şi am dat o sumă de bani pentru pământ şi casă, care urma să fie finalizată. Am vorbit cu dl J. care a spus că va continua să imi termine casa şi se va ocupa să obţină toate autorizaţiile necesare, că va pune utilităţi, că va trage curentul. (...) Poate spune cu cine a semnat actele la notar şi cui i-aţi dat banii? Răspuns: actele la notar le-am semnat cu dl J.. Banii i-am dat dl J. şi era prezent şi dl x şi am văzut când o parte din bani i-am oprit dl J. şi o parte i-a dat unuia dintre fraţii x să continue lucrarea. Nu imi aduc aminte care erau exact sumele de bani, sunt aspecte consemnate în declaraţia anterioară. Menţin faptul că am fost la notar şi am dat o sumă de bani pentru cumpărarea pământului şi a casei. (...) Referitor la declaraţia din 22.03.2017, fila x paragrafele 2 şi 3, se citeşte de către Ministerul Public, fiind întrebată martora dacă îşi menţine declaraţia, martora precizează că a fost de mai multe ori pentru a semna la agenţia imobiliară. Referitor la aceeaşi declaraţie din 22.03.2017, fila x, paragrafele 4 şi 5 se citeşte de către Ministerul Public, fiind întrebată martora dacă îşi menţine declaraţia, martora precizează că îşi menţine declaraţia. Arăt că am fost de bună credinţă, am vrut doar să cumpăr o casă, nu ştiam că vom ajunge într-un proces. Dl J. mi-a garantat că nu vor fi probleme, pentru că o cunoaşte pe doamna notar.

Martora EEEEEEEEEE. a declarat: Am dat declaraţii anterior şi le menţin. Am văzut un anunţ publicitar într-un ziar în care se anunţa că se vând case în Albeşti, parte şi etaj 36 mii euro.(...). Primul contract încheiat la notar a fost pe terenul aferent casei, ulterior a urmat să fac cadastrul şi restul actelor de făcut. Pe fraţii x, care erau constructorii de la faţa locului, i-am cunoscut. La prima casă pe care am văzut-o cu agenţia imobiliară, dânşii erau la faţa locului şi mi-au explicat etapele construcţiei, materialele care se folosesc şi în funcţie de preferinţa clientului, dacă se depăşea suma era suportată de către client. Eu nu am dorit să depăşesc suma. Pe contractul de vânzare cumpărare a terenului nu apărea suma de 36 mii euro. La un moment dat am cumpărat şi casa, am derulat toate actele, respectiv cadastrul, am prelungit autorizaţia de construcţie, am reînnoit nomenclatura stradală pe numele meu de la primăria Şimnicu de Sus, aceasta fiind iniţial pe numele de J., ca şi autorizaţia de construcţie. (...)

Martorul JJJJJJJJJJ. a declarat(...) Cunoaşte dacă dl J. să fi fost angajat ca avocat (...)pentru obţinerea unui teren sau casă? Răspuns: Nu.

K. a declarat: Am achiziţonat o casă de la I. pe care împreună am început să o construim în august, din câte îmi amintesc, iar primăvara în următorul an, în aprilie, casa era deja gata şi am constatat că casa era vândută deja unei alte familii. Între timp casa a fost vândută NNNNNNNNN., deşi între timp eu îi dădusem lui I. suma de 29.000 euro. (...)Am mers eu la casă la x, care stătea în Albeşti, iar acesta mi-a spus că totul este bine şi că vorbeşte el cu I., doar să nu merg la poliţie. Între timp, am mers la poliţie, am dat declaraţie, iar după 2-3 ore când am dat declaraţii la poliţie şi am arătat toate chitanţele, m-am întors acasă unde am fost sunată din nou de x, căruia i-am spus că am fost la poliţie. M-am întâlnit cu x, care m-a dus cu maşina dânsului la poliţie să îmi retrag plângerea, dar nu am făcut aceasta, deoarece eu eram păgubita cu 29.000 euro. Între timp, am luat legătura şi cu x, care mi-a spus să nu merg la poliţie că totul se rezolvă şi îmi va face o altă casă, ceea ce nu s-a întâmplat. (...)3. a încercat să facă o înţelegere cu I. şi J. în faţa unei alte autorităţi? Răspuns: da, la notar. Am încercat şi un contract de mediere, chiar îl am acasă. Nu s-a finalizat însă pentru că nu s-au ţinut de cuvânt aceşti x. Contractul prevedea să îmi construiască altă casă. Nu a dorit nici măcar să trimit banii prin bancă. Toţi banii i-am trimis prin JJJJJJJJJ., iar un prieten mergea şi îi ridica. I. a fost cel care mi-a dat numele persoanei pentru care trebuia să trimit banii care aveau ca destinaţie ridicarea casei. 4. dacă îşi menţine făcut în declaraţia din 27.10.2017, fila x, parag. 5 şi 6, care i se citeşte în şedinţă, Răspuns: da, aşa s-au întâmplat lucrurile, notarul a refuzat să autentifice contractul de împrumut. Eu am mers cu contractul la poliţie şi acolo mi-au spus că ar urma să închei un contract de împrumut, lucru cu care nu eram de acord, deoarece eu dădusem banii pentru construcţia unei case. Iniţiativa încheierii contractului de împrumut i-a aparţinut lui J. şi I., care mă sunau şi îmi spuneau anumite lucruri. Poliţia mi-a spus că eu nu trebuie să închei contractul de împrumut. (...)1. aţi încheiat un contract cu fraţii x şi dacă da, aţi respectat termenele la care urma să plătiţi sumele de bani? Răspuns: nu am încheiat nici un contract, am făcut doar chitanţe de mână cu martori, cum se făceau atunci, am mers pe încredere, iar ei trebuiau să-mi termine casa primăvara, când eu deja le dădusem toţi banii. Mai aveam de dat 2 sau 3000 euro, după ce plătisem 29.000 euro, când am aflat că acea casă era deja vândută. Era vineri seara când m-au sunat să le dau ultima sumă de bani, dar le-am spus că banca era închisă în acea seară. (...) În decembrie am venit acasă, fiind chemată de cei doi fraţi să le mai dau 1000 euro, să mai discutăm despre casă. M-au chemat la un bar, le-am lăsat 1000 euro şi am plecat mulţumită că îmi construiesc casa şi o termină cât mai repede. Au fost amândoi de faţă în barul lor. (...). la aceste întâlniri cu domnul x, a participat şi J.? Răspuns:la o parte dintre întâlniri a participat şi x, (...). x a participat la discuţiile referitoare la încercarea de a-mi recupera banii, dar şi la discuţiile referitoare la construirea casei. x îmi spunea că sunt materiale bune, că se lucrează bine, că sunt băieţi de treabă.

Cele ce preced scot în evidenţă atât elementele de natură obiectivă ale conduitei inculpatului J. care conduc la reţinerea elementelor de tipicitate pentru infracţiunile de evaziune fiscală, complicitate la înşelăciune şi fals în declaraţii cât şi urmărirea scopului eludării normelor fiscale sau inducerii în eroare a părţilor vătămate.

Cu privire la solicitarea de achitare pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, întrucât inculpatul I. nu ar fi comis în calitate de autor infracţiunea de evaziune fiscală şi, astfel, nici inculpatul J. nu l-ar fi sprijinit în vreun fel, argumentele apărării sunt nefondate. Probele, redate în cele ce preced, au arătat că inculpatul I. nu a plătit impozitul aferent transferului proprietăţii imobiliare (impozit care trebuia plătit la notar) şi nici T.V.A. Suplimentar argumentelor ce preced, prezentate în secţiunile în care au fost analizate infracţiunile de evaziune fiscală comise de I. (prezentate de către instanţa de fond, al cărei raţionament a fost însuşit şi de instanţa de apel, prezentate şi de către instanţa de apel în partea introductivă a analizei motivelor de apel), instanţa de apel reţine că infracţiunea comisă de inculpatul I. are ca element material ascunderea sursei impozabile faţă de organul fiscal. Acuzaţia nu vizează faptul că inculpatul nu a plătit impozitul pe teren la momentul la care au încheiat contractul de vânzare-cumpărare la notar (pentru acele situaţii în care s-a construit pe terenul său), ci că a ascuns sursa impozabilă.

Inculpatul I. a devenit plătitor de T.V.A. la data de 01 februarie 2013, fapt care reprezintă situaţia premisă în cazul veniturilor provenind din antecontrcatelde vânzare cumpărare, după cum s-a arătat mai sus, la analiza motivelor de apel formulate de I. (dobândirea calităţii de persoană impozabilă, implict cea de plătitor de TVA de către inculpat, caracterul de continuitate pentru operaţiunile de construcţie şi vânzare a caselor, inculpatul realizând o activitate economică din exploatarea bunurilor, acţionând, în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate, în sensul art. 127 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal), astfel că, în acest caz a fost ascunsă însăşi activitatea care reprezenta sursa veniturilor inculpatului. Din momentul la care trebuia să se înregistreze la administraţia financiară a luat naştere şi obligaţia de plată a T.V.A.

Infracţiunea, astfel cum se precizează şi în cele ce preced, a constat în ascunderea sursei impozabile prin încheierea antecontractelor de vânzare-cumpărare pentru preţul real al terenului şi al casei, şi rezilierea antecontractului de vânzare-cumpărare, cu încheierea unui contract de vânzare - cumpărare doar pentru teren (la finalizarea construcţiei casei, atunci când şi dacă acest lucru se întâmpla), în unele cazuri cu cesiune de autorizaţie de construcţie cu titlu gratuit sau cu un preţ foarte mic de 1.000 sau 2.000 RON. Modul de operare a inculpatului I. a inclus şi infracţiunile de fals în declaraţii.

Obligaţia inculpatului I. era aceea de a deveni în primul rând proprietar pe terenul pe care construia şi atunci s-ar fi născut şi obligaţia de a plăti impozit pe transferul de proprietate imobiliară în momentul în care ar fi transferat mai departe dreptul de proprietate asupra terenului pe care a construit.

În consecinţă, este nefondat argumentul privind lipsa elementelor de tipicitate ale faptei autorului care s-ar răsfrânge şi asupra faptei complicelui. Faptele autorului sunt infracţiuni şi actele de sprijin ale acestora sunt acte de complicitate.

Referitor la susţinerea apărării, în sensul că inculpatul J. nu l-ar fi sprijinit în niciun fel pe inculpatul I., din declaraţiile martorilor şi ale persoanelor vătămate audiate în cauză, dar şi din declaraţiile constructorilor care au lucrat la aceste case, rezultă că cei doi erau asociaţi. Din declaraţiile celor audiaţi în apel, prezentate mai sus, rezultă că I. şi J., erau asociaţi şi împărţeau banii provenind din tranzacţiile imobiliare. La momentul la care inculpatul I. primea o tranşă de bani, era chemat şi inculpatul J.. Martorii l-au perceput pe I. ca fiind asociat cu inculpatul J., dat fiind că împărţeau banii din casele construite şi vândute, unul dintre cei audiaţi arătând J. reprezenta părţi cu interese contrare (constructorii care fie nu finalizau casele, fie le vindeau altor persoane şi cumpărătorii iniţiali). Prin urmare, inculpatul J. cunoştea atât situaţia contractelor de vânzare-cumpărare iniţiale, care prevedeau vânzarea unui teren cu casă construită şi preţul real, precum şi situaţia pe care o declarau la notar, respectiv încheierea unui contract de vânzare-cumpărare, doar pe valoarea terenului şi, în unele situaţii, cesionarea autorizaţiei de construcţie, fie cu titlu gratuit, fie contra unor sume modice (fiind descrise şi situaţii în care nu au existat autorizaţii de construcţie).

Conform probelor: avocatul J. coordona activitatea de construire şi vânzare a caselor de către membrii familiei x; garanta că se vor întocmi documente, prin care să devină proprietarul imobilului cumpărat de la inculpatul I., deşi acesta, în unele cazuri, nu avea acte de proprietate asupra terenurilor; spunea că este asociat cu cei doi băieţi (I. şi D.) şi împreună cu aceştia se ocupă de construirea şi vânzarea de case; asigura cumpărătorii că totul era în regulă, deoarece el se ocupa de întocmirea actelor, inclusiv obţinerea autorizaţiei de construire, aducând la cunoştinţă că a fost consilier la Primăria comunei; asigura că, pentru desfăşurarea activităţii de construire a locuinţei, în condiţii foarte bune, va participa şi el la încheierea antecontractului de vânzare - cumpărare, urmând să garanteze legalitatea actelor ce se vor încheia.

Contrar apărării, conduita lui J. nu a fost legată de exercitarea profesiei de avocat, ci de sprijinirea conduitei evazioniste, inclusiv prin menţinerea încrederii cumpărătorilor sau potenţialilor cumpărători în legalitatea actelor şi în buna credinţă a vânzătorului, deşi era la curent cu mecanismul de eludare a datoriilor către stat pe care el însuşi îl folosea alături de LLL..

În privinţa numărului actelor materiale pentru care a fost reţinută vinovăţia inculpatului J., Ministerul Public a arătat că J. şi I. au colaborat pe toată perioada în care inculpatul I. a ascuns bunul şi sursa impozabilă, sprijinul fiind acordat pentru toată această perioadă, astfel că procurorul a dispus trimiterea în judecată pentru acelaşi număr de acte materiale şi în cazul autorului, şi în cazul complicelui, iar instanţa de fond a dispus condamnarea inculpaţilor, în calitate de autor, respectiv complice pentru acelaşi număr de acte materiale de evaziune fiscală.

Instanţa de apel nu poate primi acest din urmă argument. Chiar în cazul unei relaţii de colaborare între autor şi complice cu o continuitate mare în timp, ca în cazul de faţă, acuzarea trebuie să descrie actele complicelui în raport de fiecare act al autorului, în absenţa unei atare menţiuni neputând fi pronunţată o soluţie de condamnare pentru un număr identic de acte materiale pentru autor şi pentru complice. Răspunderea penală este personală, iar o soluţie de condamnare presupune în primul rând existenţa faptei, care are, deci, ca situaţie premisă, o conduită descrisă de acuzare.

Din situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond, care nu a fost infirmată de probele administrate în apel, rezultă că I. a fost susţinut de J. doar cu privire la unele dintre actele materiale de evaziune fiscală, pentru celelalte neexistând nicio descriere a prezenţei inculpatului J. în desfăşurarea tranzacţiilor sau a contribuţie sale cu privire la tranzacţiile lui I. care să aibă semnificaţia juridică a participaţiei la evaziune fiscală sub forma complicităţii, astfel că pentru aceste din urmă acte va fi pronunţată o soluţia de achitare conform art. 16 lit. a) C. proc. pen.., şi, respectiv, o soluţie de înlăturare a solidarităţii cu privire la soluţionarea acţiunii civile.

Astfel, doar în ceea ce priveşte unele dintre actele materiale de evaziune fiscală comise de I. a fost descris sprijinul conduitei autorului, acordat de către J.. Aceste acte de complicitate au fost reţinute în legătură cu tranzacţiile privindu-i pe:

- AAAAAAAA.: s-a întâlnit cu inculpatul J., care i-a spus să aibă răbdare, garantându-i că se vor întocmi documente, prin care să devină proprietarul imobilului cumpărat de la inculpatul I.. Martorul AAAAAAAA. l-a contactat, atât pe inculpatul I., cât şi pe inculpatul J., care l-au îndrumat să meargă la Primăria Şimnicu de Sus pentru a obţine singur autorizaţie de construcţie pentru locuinţă şi apoi să întocmească procesul-verbal de recepţie a acesteia.

- BBBBBBBB.: a găsit un anunţ "Vând case la cheie, satul Albeşti" şi a sunat la numărul de telefon menţionat în cuprinsul anunţului, luând legătura cu o persoană, care i-a confirmat faptul că anunţul era real şi i-a spus că va trimite pe cineva pentru a discuta. La scurt timp, la faţa locului a venit avocatul J., spunând că el este asociat cu doi băieţi şi împreună cu aceştia se ocupă de construirea şi vânzarea de case. În cursul aceleiaşi zile, martorul BBBBBBBB. s-a întâlnit cu inculpatul I. la cabinetul inculpatului J. unde, în prezenţa acestuia, i-a înmânat inculpatului I., cu titlu de avans, suma de 20.000 de euro, fără a încheia vreun document în acest sens. BBBBBBBB. a fost constrâns să semneze contractul de vânzare în aceste condiţii deoarece, în situaţia în care nu îl semna, pierdea toţi banii, întrucât, la momentul înmânării banilor inculpatului I. nu încheiase niciun document cu acesta, în acest sens, având încredere în inculpat şi ca urmare a prezenţei avocatului J., care l-a asigurat că totul era în regulă, deoarece el se ocupa de întocmirea actelor, inclusiv obţinerea autorizaţiei de construire, aducându-i la cunoştinţă că a fost consilier la Primăria comunei Şimnicu de Sus.

- FFFFFFFF.: la data de 29.04.2015, martorul FFFFFFFF. s-a prezentat la biroul notarului public QQQQQ., unde se aflau inculpaţii I. şi J.. Potrivit declaraţiilor martorului FFFFFFFF., notarul public QQQQQ. i-a înmânat un contract de vânzare - cumpărare, care era deja redactat, când el a ajuns la notariat, pentru a-l citi, fără a-i pune vreo întrebare cu privire la clauzele, pe care trebuia să le cuprindă acest contract.

- S.: a fost de acord să încheie antecontractul de vânzare - cumpărare, însă inculpatul I. a spus că va semna antecontractul la sosirea avocatului său, care a venit în aproximativ cinci minute şi s-a recomandat ca fiind avocatul J.. Cu această ocazie, inculpatul J. le-a spus celor prezenţi că actele prezentate de către inculpatul I., constând în mai multe documente cadastrale cu privire la terenuri, erau legale, iar, pentru desfăşurarea activităţii de construire a locuinţei, în condiţii foarte bune, va participa şi el la încheierea antecontractului de vânzare - cumpărare, urmând să garanteze legalitatea actelor ce se vor încheia.

- R.: s-a deplasat împreună cu soţia în localitatea Albeşti, unde s-au întâlnit cu inculpatul I., care le-a prezentat pe inculpatul J., despre care le-a spus că este avocatul său şi i-a asigurat că, pentru desfăşurarea activităţii în condiţii foarte bune, va participa şi acesta la încheierea antecontractului de vânzare - cumpărare, urmând să garanteze legalitatea actelor ce urmau să se încheie şi faptul că nu exista nici o problemă cu proprietatea parcelei de teren, pe care urma să-i fie construită casa.

- GGGGGGGG.: s-a deplasat la faţa locului pentru a vedea stadiul lucrării, iar, în urma discuţiilor purtate cu inculpatul I., acesta i-a spus că era asociat cu avocatul J. în construirea şi vânzarea de case, în sensul că el se ocupa de ridicarea lor, iar avocatul de întocmirea şi obţinerea documentaţiei necesare vânzării şi perfectării contractelor de vânzare - cumpărare, spunându-i că împreună au construit şi vândut aproximativ şaizeci şi cinci de case.

- YYYYY.: martorul a consultat din anunţurile imobiliare din ziar, sunând la unul dintre numerele de telefon la care i-a răspuns o persoană, a cărei voce a recunoscut-o ca fiind a inculpatului J., persoană cu care copilărise şi despre care cunoştea că este avocat. Telefonic, inculpatul J. i-a spus martorului că se ocupă cu vânzarea de case construite la cheie pe raza satului Albeşti, fiind în colaborare cu un constructor. Ulterior, martorul YYYYY. l-a întrebat pe inculpatul I. dacă se mai află în colaborare cu alte persoane, iar acesta i-a spus că este asociat cu avocatul J..

- HHHHHHHH.: Deoarece în aceeaşi situaţie se aflau şi numiţii HHHHHHHH., Q. şi P. în cursul lunii mai 2015 martorul YYYYY. împreună cu vecinul său HHHHHHHH. s-au întâlnit la restaurantul din Albeşti, Perla Albeştenilor, cu inculpaţii I. şi J.. Cu această ocazie, inculpatul J., care avea asupra sa un dosar cu mai multe documente, le-a spus "că sunt micuţe probleme, dar că le va rezolva" stabilind un termen de rezolvare a micilor probleme de 3 luni.

- K.: Persoana vătămată K. l-a contactat în cursul lunii mai 2014 pe inculpatul J., care i-a spus despre inculpatul I. că este un constructor serios, asigurând-o pe persoana vătămată că el personal se va ocupa supravegherea lucrărilor la construirea casei şi va face demersuri pentru introducerea utilităţilor.

- L.: s-a întâlnit în cursul lunii august 2014, la sediul Agenţiei Imobiliare SC. FFFFFFF. S.R.L. cu inculpatul J., avocat în cadrul Baroului Dolj, care s-a prezentat ca fiind partenerul de afaceri al inculpatului I. şi a asigurat-o pe persoana vătămată că locuinţa îi va fi finalizată, iar el personal se va ocupa de perfectarea actelor.

I., în discuţiile cu potenţialii cumpărători, se folosea de asocierea cu avocatul J. alături de care, spunea că a construit şi vândut aproximativ şaizeci şi cinci de case, aspecte confirmate de către J.. Cele ce preced indică faptul că avocatul J. a fost cel care a susţinut actele de evaziune fiscală comise de I., inclusiv prin discuţiile purtate cu potenţialii cumpărători şi încrederea pe care le-o conferea acestora cu privire la legalitatea tranzacţiilor care ascundeau sursa impozabilă în modalitatea descrisă în ce ce preced.

În consecinţă, reţinând dovedite actele de complicitate doar faţă de unele dintre tranzacţiile autorului, conform art. 386 alin. (1) C. proc. pen.., va schimba încadrarea juridică a infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată J.:

- din:

art. 9 alin. (1) lit. a)din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. complicitate la evaziune fiscală în formă continuată (autor I., tranzacţiile cu EEEEEEEE., M. şi N., P., ZZZZZZZ., K., GGGGGGGG., S., Q., FFFFFFFF., OOOOO., BBBBBBBB., AAAAAAAA., YYYYY., HHHHHHHH., L., R., O., CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., T. şi U.)

- în:

i) art. 9 alin. (1) lit. a)din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. complicitate la evaziune fiscală în formă continuată (autor I.) (tranzacţii vizându-i pe ZZZZZZZ., CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., EEEEEEEE., Q., P., U., O., OOOOO., M. şi N., T.)

ii) art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. complicitate la evaziune fiscală în formă continuată (autor I.) (tranzacţii vizându-i pe AAAAAAAA., BBBBBBBB., FFFFFFFF., S., R., GGGGGGGG., YYYYY., HHHHHHHH., K., L.)

Conform 396 alin. (5) C. proc. pen.. şi art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., va achita inculpatul J. pentru săvârşirea infracţiunii de art. 9 alin. (1) lit. a)din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. complicitate la evaziune fiscală în formă continuată (autor I.) (tranzacţii vizându-i pe ZZZZZZZ., CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., EEEEEEEE., Q., P., U., O., OOOOO., M. şi N., T.)

În ceea ce priveşte tranzacţiile vizându-i pe AAAAAAAA., BBBBBBBB., FFFFFFFF., S., R., GGGGGGGG., YYYYY., HHHHHHHH., K., L., vinovăţia inculpatului J. este dovedită conform celor de ce preced inculpatul I. cu sprijinul lui J. a ascuns preţul real al acestor tranzacţii, sustrăgându-se de la plata TVA, pe care trebuia să o vireze la bugetul de stat, ascuns preţul real de vânzare al imobilelor către cumpărătorii anterior menţionaţi, sustrăgându-se de la plata impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal.

Referitor la complicitatea la evaziune fiscală în formă continuată cu privire la aceste tranzacţii, consideraţiile asupra împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale a autorului vor produce efecte şi în ceea ce îl priveşte pe complice, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen.. şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., va înceta procesul penal faţă de J. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată (autor I.) (tranzacţii vizându-i pe VVVVVVV. şi UUUUUUU., WWWWWWW., BBBBBBBB., GGGGGGGG., L., XXXXXXX. şi YYYYYYY., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., YYYYY., M. şi N.).

În consecinţă, instanţa de apel, reţinând vinovăţia dovedită pentru actele de complicitate la evaziunea fiscală comisă de I. doar pentru unele dintre actele reţinute de instanţa de fond, cele care scot în evidenţă o contribuţie a complicelui, va înlătura, în soluţionarea acţiunii civile, solidaritatea dintre J. şi I. în privinţa obligării la despăgubiri pentru tranzaţiile vizându-i pe ZZZZZZZ., CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., EEEEEEEE., Q., P., U., O., OOOOO., M. şi N., T..

Astfel sumele datorate în solidar de J. şi I. sunt, cu privire la fiecare tranzacţie, reţinută şi de instanţa de fond, următoarele:-AAAAAAAA.: impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul I. a fost de 3.277 RON (119.226 RON - 10.000 RON venit impozabil stabilit de notar cu ocazia autentificării, sub nr. x/20.05.2015, a contractului de vânzare cumpărare = 109.226 RON venit nedeclarat x 3%).TVA 1.974 RON;-BBBBBBBB.: impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul I. a fost de 3.033 RON (106.085 RON - 5.000 RON venit impozabil stabilit de notar cu ocazia autentificării sub nr. x/25.07.2013, a contractului de vânzare cumpărare = 101.085 RON venit nedeclarat x 3%). TVA 25.461 RON; - FFFFFFFF.: impozit 2480, TVA 22238;- S.: TVA 20.093 RON;- R.: TVA 19.074 RON;-GGGGGGGG.: impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit, a fost de 2.698 RON (89.935 RON x 3%). TVA 21.584 RON;-YYYYY.: impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul I. a fost de 2.138 RON (71.261 RON venit nedeclarat x 3%). TVA 17.103 RON;-HHHHHHHH.: impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul I. a fost de 2.138 RON (71.261 RON venit nedeclarat x 3%). TVA 19.690;- K.: TVA: 25588;-L.: impozitul pe venitul din transferul acestei proprietăţi imobiliare, din patrimoniul personal, nedeclarat şi neplătit de către inculpatul I. a fost de 2.767 RON (96.241 RON - 4.000 le venit impozabil stabilit de notar cu ocazia autentificării sub nr. x/17.06.2015, a contractului de vânzare cumpărare(92.241 RON venit nedeclarat x 3%),TVA 23.098 RON.

Considerentele ce preced, care au analizat situaţia termenului de prescripţie a răspunderii penale pentru autorul infracţiunilor se răsfrâng şi asupra complicelui, astfel că va înceta procesul penal pentru complicitate la evaziunea fiscală în formă continuată.

Cu privire la participaţia penală sub forma complicităţii lui J. la infracţiunea de înşelăciune săvârşită de inculpatul VVVVVVVVVV., aceasta rezultă din actele dosarului care au arătat referitor la partea vătămată K. (care nu a primit o casă deşi a plătit preţul acesteia, când se reţine că încheierea de acorduri de mediere era o practică folosită de inculpatul J., în relaţiile cu persoanele, pe care inculpatul I. le inducea în eroare, cu ocazia încheierii antecontractelor de vânzare - cumpărare, pentru ca acestea să nu-şi dea seama că au fost înşelate şi că nu vor dobândi nici un imobil, pentru banii achitaţi inculpatului I.), R. (tranzacţia nr. 12, când partea vătămată s-a întâlnit cu inculpatul I., care le-a prezentat pe inculpatul J., despre care le-a spus că este avocatul său şi i-a asigurat că, pentru desfăşurarea activităţii în condiţii foarte bune, va participa şi acesta la încheierea antecontractului de vânzare - cumpărare, urmând să garanteze legalitatea actelor ce urmau să se încheie şi faptul că nu exista nici o problemă cu proprietatea parcelei de teren, pe care urma să-i fie construită casa), S. (tranzacţia nr. 11, când inculpatul J. le-a spus celor prezenţi că actele prezentate de către inculpatul I., constând în mai multe documente cadastrale cu privire la terenuri, erau legale, iar, pentru desfăşurarea activităţii de construire a locuinţei, în condiţii foarte bune, va participa şi el la încheierea antecontractului de vânzare - cumpărare, urmând să garanteze legalitatea actelor ce se vor încheia). Având încredere în ceea ce le spunea avocatul J., persoanele vătămate au dat sumele de bani cerute de inculpatul I..

Cu privire la susţinerea apărării, în sensul că instanţa de fond nu a analizat ipotezele în care nu s-au finalizat operaţiunile raportat la anumite părţile vătămate, în aceste situaţii este vorba despre acei beneficiari ai caselor cu privire la care inculpatul I. nu a mai construit deloc şi, într-adevăr, atât procurorul, cât şi instanţa de fond au reţinut aceste acte materiale, întrucât banii s-au încasat, iar persoanele vătămate au încheiat antecontracte de vânzare-cumpărare şi au achitat sumele aferente vânzării. Practic, au fost încheiate antecontracte de vânzare-cumpărare cu achitarea întregii sume. În situaţia altor persoane vătămate, pentru care nu au fost finalizate la cheie casele, aşa cum prevedeau clauzele contractuale, nu au mai fost încheiate contracte de vânzare - cumpărare şi nu au putut ulterior să îşi încheie ei înşişi contracte de furnizare a curentului electric, pentru că, în situaţia infracţiunii de evaziune fiscală săvârşită de J., în calitate de autor, erau racordate la casa bătrânească.

Cu privire la infracţiunea de înşelăciune săvârşită în dauna persoanei vătămate T., instanţa de apel reţine că, astfel cum a fost stabilită situaţia de fapt, necontestată în apel, nu sunt întrunite elemente de tipicitate obiectivă ale acestei infracţiuni. În situaţia persoanei vătămate T., inculpatul J. a mers la proprietarul terenului care încasase banii pe terenul pe care trebuia să fie construită casa acestei persoane vătămate şi i-a cerut restituirea sumei primite, iar pentru a-l convinge a făcut o afirmaţie contrară realităţii, respectiv că persoana vătămată a decedat în Italia şi nu mai doreşte construirea casei. În cele ce preced, se reţine că, "fapta săvârşită de către inculpatul J., constând în aceea că, în perioada mai - iunie 2015 l-a indus în eroare pe numitul VVVVVVVVV., prezentându-i ca adevărat faptul că persoana vătămată T. a decedat în Italia, în urma unui accident rutier, şi l-a determinat, în acest mod, să-i înmâneze suma de 12.400 RON, bani care proveneau din avansul de 9.100 euro, pe care persoana vătămată îl achitase inculpatului I., pentru achiziţionarea de la acest inculpat a unui teren, în suprafaţă de 400 mp, situat în satul Albeşti, şi a unei case, pe care inculpatul I. urma să o construiască pe respectivul teren, deşi, în realitate, persoana vătămată T. nu decedase, pricinuindu-i acesteia o pagubă în sumă de 12.400 RON, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen.." Înşelăciune prevăzută de art. 244 C. pen., are ca urmare imediată producerea unui prejudiciu. Din descrierea situaţiei de fapt care a format obiectul acuzaţiei rezultă că în cauză VVVVVVVVV. a restituit banii primiţi pentru vânzarea unui teren, astfel că a existat o repunere în situaţia anterioară plăţii preţului. În opoziţie cu această situaţie de fapt, cele reţinute de instanţa de fond cu privire la I. nu pot conduce la stabilirea unei forme de participaţie penală (complicitate) pentru inculpatul J., deoarece nu se dovedeşte implicarea acestuia în reţinerea preţului plătit inculpatului I. de către partea vătămată T.. Procurorul în Rechiztoriu şi instanţa de fond în considerentele sentinţei au reţinut că " I. a primit de la persoana vătămată T., în urma inducerii în eroare a acesteia, suma de 9.100 euro, în baza unui antecontract de vânzare - cumpărare, pentru o casă de locuit ce urma să o construiască în satul Albeşti, comuna Şimnicu de Sus, şi o suprafaţă de 400 mp teren, fără ca ulterior să dobândească proprietatea acestui teren şi să edifice vreo construcţie pe acesta, însă nici nu a restituit suma de bani primită de la persoana vătămată T., pricinuindu-i o pagubă persoanei vătămate, împreună cu inculpatul J., care l-a indus în eroare pe martorul VVVVVVVVV., pentru a-i restitui avansul plătit pentru achiziţionarea terenului, în sumă de 12.400 RON ". Restituire avansului de către VVVVVVVVV., la solicitarea lui J., indiferent de motivele invocate de către inculpat, nu conduce, prin ea însăşi la inducerea în eroare sau la menţinerea în eroare a părţi vătămate T. căruia inculpatul I. nu i-a restituit preţul plătit. Acuzarea nu a menţionat nicio implicare a inculpatului J. în aceea că I. nu a restituit preţul plătit de T., ci doar că a procedat astfel încât proprietarul terenului să restituie avansul plătit rămânând cu terenul care făcea obiectul înţelegerii. În consecinţă, faţă de acuzaţia reţinută în ceea ce îl priveşte pe J. şi în raport de situaţia de fapt redată în considerentele instanţei de fond, nu există prejudiciu, astfel că, în apel, va fi desfiinţată în parte sentinţa penală şi va fi achita inculpatul J., conform art. 16 alin(1) lit. b) teza I C. proc. pen.., cu consecinţe asupra modului de soluţionare a acţiunii civile, înlăturând obligarea inculpatului J., în solidar cu inculpatul I. civilă la plata despăgubirilor civile,

În ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală săvârşită în formă continuată, în calitate de autor, de către inculpatul J., cu privire la construirea caselor pe proprietatea moştenită de la tatăl său, sunt întrunite elementele de tipicitate. Fiecare proprietar în parte avea obligaţia de a plăti impozitele la notar, impozite pe care notarul urma să le transmită organului fiscal. De asemenea, şi inculpatul J. trebuia să declare T.V.A.- ul, având în vedere că pe parcursul anului 2013 şi acesta a devenit plătitor de T.V.A. în urma vânzărilor repetate de imobile, astfel că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală săvârşită de inculpatul J., în calitate de autor, cu privire la cei cinci martori beneficiari ai caselor construite. Argumentele ce preced, vizând data de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru evaziunea fiscală în varianta ascunderii sursei impozabile (data la care expiră o obligaţie de a evidenţia operaţiunile comerciale nu prezintă relevanţă atunci când se formulează o acuzaţie de ascundere a bunului sau sursei impozabilă, caz în care este relevantă data ascunderii bunului/sursei impozabile) sunt incidente şi cu privire la infracţiunle comise de J.. Având în vedere data la care s-a finalizat infracţiunea continuată, aceasta fiind comisă în perioada 2013 - 08.05.2015, s-a împlinit termenul general de prescripţie al răspunderii penale de 8 ani, astfel că va dispune încetarea procesului penal cu privire la această infracţiune.

Referitor la cele cinci infracţiuni de fals în declaraţii (săvârşite de inculpatul J., în calitate de autor, având în vedere că el însuşi a declarat că reziliază contractele de vânzare-cumpărare) faptele sunt descrise în sentinţa atacată la secţiunile "în drept" şi "în fapt", cu ocazia prezentării pe larg a relaţiilor contractuale dintre J. şi cei cinci cumpărători. Procurorul, în Rechizitoriu, instanţa de fond, în sentinţă, au prezentat situaţia de fapt în ordine cronologică, astfel că infracţiunile de fals în declaraţii sunt descrise alături de celelalte infracţiuni comise cu aceeaşi ocazie: rezilierea antecontractelor de vânzare-cumpărare, care erau încheiate pentru o sumă reală şi prevedeau inclusiv vânzarea casei, nu doar a terenului ca şi cesiunea autorizaţiei de construcţie. Acuzaţia privind infracţiunile de fals în declaraţii vizează întreaga conduită a inculpatului care include vânzarea caselor şi terenurilor, ascunsă printr-un act de cesiunea unei autorizaţii de construire, astfel că, după cum s-a precizat şi în cele ce preced, însuşi conţinutul contractului este o declaraţie în sine. O declaraţie necorespunzătoare cu privire la un aspect esenţial (obiectul contractului/vânzarea unei case), în faţa unei autorităţi (notarul care a încheiat actele) cu consecinţe asupra taxelor şi impozitelor datorate către stat produce efecte în ceea ce priveşte elementele de tipicitate ale infracţiunilor de fals în declaraţii, care se răsfrâng şi asupra tipicităţii evaziunii fiscale prin ascunderea sursei/bunului pentru care se datorează taxe şi impozite.

Astfel, infracţiunile de fals în declaraţii, cu privire la declaraţiile prin care au fost cesionate autorizaţiile de construcţie, instanţa de apel reţine că s-au încheiat antecontracte de vânzare - cumpărare la un anumit preţ, ulterior contractele s-au încheiat pentru un preţ mult inferior, iar cesiunea de autorizaţie de construcţie a fost realizată la un preţ simbolic. Aşadar, caracterul fals al declaraţiei priveşte valoarea. Nu ar fi fost întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii de fals în declaraţii doar dacă la momentul încheierii contractelor de vânzare-cumpărare cu privire la teren ar fi fost trecută în contract valoarea reală a terenului şi a cesiunii de creanţă vizând autorizaţia de construcţie, ceea ce însă nu s-a întâmplat.

IV. Referitor la apelul declarat de către A.N.A.F., prin care se critică faptul că instanţa de fond a admis acţiunea civilă în limita sumelor stabilite ca fiind datorate bugetului de stat prin expertiza financiar - contabilă efectuată în faza de urmărire penală, motivul de apel invocat de partea civilă vizează doar faptul că prin raportul de constatare întocmit de către inspectorii fiscali din cadrul unităţii de parchet, sumele au fost mai mari. Expertiza financiar-contabilă întocmită are valoare probatorie mai mare în acest context, în condiţiile în care a fost efectuată ulterior raportului de constatare, iar în cadrul expertizei, expertul a explicat de ce nu iau în considerare anumite sume indicate de către inspectorii antifraudă.

În mod corect, între cele două mijloace de probă s-a dat întâietate raportului de expertiză financiar-contabilă, realizată în condiţii de contradictorialitate cu inculpaţii, aceştia având posibilitatea să îşi numească un expert parte, precum şi să conteste obiectivele expertizei, spre deosebire de raportul de constatare care s-a efectuat din dispoziţia procurorului de caz.

Faţă de cele ce preced, va admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, inculpaţii D., W., I., V., C. şi J. împotriva sentinţei penale nr. 162 din 20 octombrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2018.

Va desfiinţa, în parte, sentinţa penală nr. 162 din 20 octombrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2018 şi rejudecând:

1. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., va înceta procesul penal privind-o pe inculpata C. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a)din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Va obliga inculpata C. şi la plata sumei de 6.147 RON, reprezentând impozitul pe venit datorat către A.N.A.F. la care se vor adăuga accesoriile fiscale de la data săvârşirii infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate în ceea ce o priveşte pe inculpată.

2. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., va înceta procesul penal privindu-l pe inculpatul D. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen.., va înceta procesul penal privindu-l pe inculpatul D. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen.

Va înlătura obligarea lui D. la plata sumei de 6.147 RON, reprezentând impozitul pe venit datorat către A.N.A.F.şi a accesoriile fiscale aferente acestei sume de la data săvârşirii infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală.

Va menţine obligarea inculpatului la plata sumei de 193.575 RON, cu titlu de despăgubiri materiale din care: suma de 10.090 RON reprezintă impozit pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, şi suma de 180.425 RON reprezintă TVA, suma de 3.060 RON, în solidar cu S.C. E. S.R.L., reprezintă impozit pe venit, la care se adaugă accesoriile fiscale de la data săvârşirii infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate în ceea ce îl priveşte pe inculpat.

3. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen.., va înceta procesul penal privindu-l pe inculpatul I. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate, în ceea ce îl priveşte pe inculpat, care nu contravin prezentei decizii.

4. Conform art. 386 alin. (1) C. proc. pen.., va schimba încadrarea juridică a infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată J.:

- din:

- în:

i) art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. complicitate la evaziune fiscală în formă continuată (autor I.) (tranzacţii vizându- i pe ZZZZZZZ., CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., EEEEEEEE., Q., P., U., O., OOOOO., M. şi N., T.);

Conform 396 alin. (5) C. proc. pen.. şi art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., va achita inculpatul J. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a)din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată (autor I.) (tranzacţii vizându-i pe ZZZZZZZ., CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., EEEEEEEE., Q., P., U., O., OOOOO., M. şi N., T.)

Conform art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen.., va înceta procesul penal privindu-l pe inculpatul J.. J. pentru complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (autor I.) (tranzacţii vizându-i pe AAAAAAAA., BBBBBBBB., FFFFFFFF., S., R., GGGGGGGG., YYYYY., HHHHHHHH., K., L.)

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza Ia C. proc. pen., va achita inculpatul J., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen. (în dauna persoanei vătămate T.).

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen.., va înceta procesul penal privindu-l pe inculpatul J. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., de evaziune fiscală în formă continuată.

Va menţine modul de soluţionarea a acţiunii civile formulată de partea civilă Statul Român reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi în ceea ce priveşte obligarea pe inculpatului I. la plata sumei de 396.721 RON, cu titlu de despăgubiri civile, din care suma de 40.376 RON, reprezintă impozit pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, şi 356.345 RON reprezintă TVA, la care se adaugă accesoriile fiscale de la data săvârşirii infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală., din care, în apel îl va obliga în solidar şi cu J., pentru suma de 18531lei reprezentând impozit pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare şi suma de 195903 RON reprezentând TVA, la care se adaugă accesoriile fiscale de la data săvârşirii infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate în ceea ce îl priveşte pe inculpat.

5. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen.., va înceta procesul penal privindu-l pe inculpatul V. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzute de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate în ceea ce îl priveşte pe inculpat.

6. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen.., va înceta procesul penal privindu-l pe inculpatul W. pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate în ceea ce îl priveşte pe inculpat.

Va respinge apelul declarat de partea civilă Statul Român prin A.N.A.F. – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova împotriva sentinţei penale nr. 162 din 20 octombrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2018.

Va menţine măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpaţilor C., D., I., J. şi ale părţii responsabile civilmente S.C. E. S.R.L., prin încheierea nr. 15 din 25 februarie 2021 pronunţată de instanţa de fond de Apel Craiova în dosarul nr. x/2018.

În ceea ce priveşte situaţia prezenţei şi onorariilor avocaţilor din oficiu, instanţa reţine că I. - apărătorul desemnat din oficiu la primul termen, ulterior la toate termenele apărător ales, V., a fost asistat de apărător desemnat din oficiu la toate termenele de judecată, D., a fost asistat de apărător desemnat din oficiu la primele două termene şi ulterior apărător ales, W., a fost asistat de apărător desemnat din oficiu la toate termenele de judecată, C., a fost asistat de apărător desemnat din oficiu la primele două termene de judecată şi ulterior apărător ales, J. a fost asistat de apărător desemnat din oficiu la un termen de judecată şi ulterior apărător ales.

În consecinţă, în temeiul art. 272 alin. (6) C. proc. pen.., onorariile cuvenite apărătorilor din oficiu pentru inculpaţii V. şi W. în cuantum de câte 1440 RON, precum şi onorariile parţiale cuvenite avocaţilor din oficiu pentru inculpaţii D., I., C. şi J. în cuantum de câte 360 RON, se vor acoperi din sumele avansate din fondul Ministerului Justiţiei, aceste cheltuieli rămânând în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Conform art. 421 alin. (1) pct. 2 li.a) C. proc. pen.., admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, inculpaţii D., W., I., V., C. şi J. împotriva sentinţei penale nr. 162 din 20 octombrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2018.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală nr. 162 din 20 octombrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2018 şi rejudecând:

1. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., încetează procesul penal privind-o pe inculpata C. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a)din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Obligă inculpata C. şi la plata sumei de 6.147 RON, reprezentând impozitul pe venit datorat către A.N.A.F. la care se vor adăuga accesoriile fiscale de la data săvârşirii infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate în ceea ce o priveşte pe inculpată.

2. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., încetează procesul penal privindu-l pe inculpatul D. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen.., încetează procesul penal privindu-l pe inculpatul D. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen.

Înlătură obligarea lui D. la plata sumei de 6.147 RON, reprezentând impozitul pe venit datorat către A.N.A.F.şi a accesoriile fiscale aferente acestei sume de la data săvârşirii infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală.

Menţine obligarea inculpatului la plata sumei de 193.575 RON, cu titlu de despăgubiri materiale din care: suma de 10.090 RON reprezintă impozit pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, şi suma de 180.425 RON reprezintă TVA, suma de 3.060 RON, în solidar cu S.C. E. S.R.L., reprezintă impozit pe venit, la care se adaugă accesoriile fiscale de la data săvârşirii infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate în ceea ce îl priveşte pe inculpat.

3. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen.., încetează procesul penal privindu-l pe inculpatul I. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (2) C. pen.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate, în ceea ce îl priveşte pe inculpat, care nu contravin prezentei decizii.

4. Conform art. 386 alin. (1) C. proc. pen.., schimbă încadrarea juridică a infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată J.:

- din:

art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. complicitate la evaziune fiscală în formă continuată (autor I., tranzacţiile cu EEEEEEEE., M. şi N., P., ZZZZZZZ., K., GGGGGGGG., S., Q., FFFFFFFF., OOOOO., BBBBBBBB., AAAAAAAA., YYYYY., HHHHHHHH., L., R., O., CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., T. şi U.)

- în:

i) art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. complicitate la evaziune fiscală în formă continuată (autor I.) (tranzacţii vizându- i pe ZZZZZZZ., CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., EEEEEEEE., Q., P., U., O., OOOOO., M. şi N., T.);

Conform 396 alin. (5) C. proc. pen.. şi art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., achită inculpatul J. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a)din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată (autor I.) (tranzacţii vizându-i pe ZZZZZZZ., CCCCCCCC. şi DDDDDDDD., EEEEEEEE., Q., P., U., O., OOOOO., M. şi N., T.)

Conform art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen.., încetează procesul penal privindu-l pe inculpatul J.. J. pentru complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (autor I.) (tranzacţii vizându-i pe AAAAAAAA., BBBBBBBB., FFFFFFFF., S., R., GGGGGGGG., YYYYY., HHHHHHHH., K., L.)

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza Ia C. proc. pen., achită inculpatul J., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen. (în dauna persoanei vătămate T.).

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen.., încetează procesul penal privindu-l pe inculpatul J. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., de evaziune fiscală în formă continuată.

Obligă inculpatul I. la plata sumei de 396.721 RON, cu titlu de despăgubiri civile, din care suma de 40.376 RON, reprezintă impozit pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal şi 356.345 RON reprezintă TVA, la care se adaugă accesoriile fiscale de la data săvârşirii infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală către partea civilă Statul Român reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, din care, în solidar cu inculpatul J., pentru suma de 18.531 RON reprezentând impozit pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare şi suma de 195.903 RON reprezentând TVA, la care se adaugă accesoriile fiscale de la data săvârşirii infracţiunii până la data achitării efective a debitului, calculate conform Codului de procedură fiscală.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate în ceea ce îl priveşte pe inculpat.

5. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen.., încetează procesul penal privindu-l pe inculpatul V. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzute de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate în ceea ce îl priveşte pe inculpat.

6. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen.., încetează procesul penal privindu-l pe inculpatul W. pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate în ceea ce îl priveşte pe inculpat.

II. Respinge ca nefondat apelul declarat de partea civilă Statul Român prin A.N.A.F. – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova împotriva sentinţei penale nr. 162 din 20 octombrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2018.

Menţine măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpaţilor C., D., I., J. şi ale părţii responsabile civilmente S.C. E. S.R.L., prin încheierea nr. 15 din 25 februarie 2021 pronunţată de instanţa de fond de Apel Craiova în dosarul nr. x/2018.

În apel, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

În temeiul art. 272 alin. (6) C. proc. pen.., onorariile cuvenite apărătorilor din oficiu pentru inculpaţii V. şi W. în cuantum de câte 1440 RON, precum şi onorariile parţiale cuvenite avocaţilor din oficiu pentru inculpaţii D., I., C. şi J. în cuantum de câte 360 RON, se plătesc din sumele avansate din fondul Ministerului Justiţiei, aceste cheltuieli rămânând în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea sentinţei la dispoziţia părţilor, persoanelor vătămate şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 22 01.2025.

High Court of Cassation and Justice

scj