Şedinţa publică din data de 23 ianuarie 2025
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă ivit între Judecătoria Giurgiu şi Judecătoria Constanţa, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia la data de 30.05.2024, sub nr. x/2024, petentul - condamnat A. a formulat contestaţie la executare, solicitând analizarea situaţiei sale juridice, deoarece prevederile C. proc. pen. îi sunt mai favorabile, invocând în drept, prevederile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
La dosarul cauzei a fost ataşată fişa cazierului judiciar a petentului şi mandatul de executarea a pedepsei închisorii nr. 1242/02.12.2021 emis de Judecătoria Constanţa.
Prin sentinţa penală nr. 1070 din 26.06.2024, Judecătoria Medgidia a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu, pe rolul căreia dosarul a fost înregistrat la data de 10.07.2024.
La termenul din 18.09.2024, instanţa a pus în discuţie şi a dispus recalificarea cererii din contestaţie la executarea întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. în contestaţie la executarea întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. şi a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Giurgiu, faţă de hotărârea care se execută.
Prin sentinţa penală nr. 1918 din 18.09.2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Judecătoria Giurgiu a admis, în baza art. 598 alin. (2) C. proc. pen. şi art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cu aplicarea art. 47 alin. (2)-(4) C. proc. pen., excepţia necompetenţei teritoriale invocate din oficiu.
În baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul condamnat A., în favoarea Judecătoriei Constanţa.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Judecătoria Giurgiu a reţinut că, prin sentinţa penală nr. 692 din 24.06.2021 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. x/2020, în baza art. 228 alin. (1)-229 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. b) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen. rap. la art. 43 alin. (5) C. pen., inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsă închisorii de 4 ani şi 3 luni, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.
În baza art. 213 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. rap. la art. 43 alin. (5) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa închisorii de 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism.
În baza art. 40 alin. (1) C. pen., s-a constatat că infracţiunile din cauză sunt concurente cu infracţiunea de tentativă la furt pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 1475 din 17.12.2020 a Judecătoriei Constanţa, definitivă prin decizia penală nr. 360/09.04.2021 a Curţii de Apel Constanţa.
În baza art. 40 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care va adăuga 1/3 din celelalte pedepse, respectiv 1 an şi 11 luni, urmând ca, în final, inculpatul să execute o pedeapsă rezultată de 6 ani şi 11 luni închisoare.
În baza art. 40 alin. (3) C. pen. şi art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată perioada în care inculpatul A. a fost reţinut şi arestat preventiv, respectiv din data de 14.08.2020 până la data de 05.04.2021, cât şi perioada executată în baza M.E.P.I nr. 2727/2020 din data de 09.04.2021 emis în baza sentinţei penale nr. 1475 din 17.12.2020 a Judecătoriei Constanţa, definitivă prin decizia penală nr. 360/09.04.2021 a Curţii de Apel Constanţa, respectiv din data de 09.04.2021 la zi.
S-a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 2727/2020 şi s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
(…)
În drept, potrivit art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare. Conform art. 47 alin. (2) C. proc. pen., excepţia de necompetenţă materială a instanţei superioare celei competente potrivit legii poate fi invocată până la începerea cercetării judecătoreşti, iar excepţia necompetenţei teritoriale poate fi invocată în aceleaşi condiţii, potrivit alin. (3) şi inclusiv din oficiu, conform alin. (4).
În prezent, petentul condamnat se află în executarea mandatului de executare a pedepsei închisorii emis în baza sentinţei penale nr. 692/24.06.2021 pronunţate de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 886/P/02.12.2021 a Curţii de Apel Constanţa. Prin această hotărâre, printre altele, s-a constat că perioadele deduse din pedeapsa rezultantă sunt următoarele: perioada în care inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv, respectiv din data de 14.08.2020 până la data de 05.04.2021, cât şi perioada executată în baza M.E.P.I nr. 2727/2020 din data de 09.04.2021 emis în baza sentinţei penale nr. 1475 din 17.12.2020 a Judecătoriei Constanţa, definitivă prin decizia penală nr. 360/09.04.2021 a Curţii de Apel Constanţa, respectiv din data de 09.04.2021 la zi.
Instanţa a reţinut că, în condiţiile în care petentul condamnat solicită deducerea unei perioade executate, având în vedere modalitatea de deducere realizată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. x/2020, că formal cererea acestuia se circumscrie cazului de contestaţie la executare prev. de art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
Deşi prin cererea introductivă petentul condamnat a indicat, cazul de contestaţie la executare instituit prin dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., instanţa a reţinut că prin sintagma "cauză de micşorare a pedepsei", legiuitorul a avut în vedere situaţiile ivite după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, nu ipotezele în care deducerea ar fi greşită sau modalitatea de contopire a pedepselor (şi nu se pune problema unei erori materiale), iar instanţa dispunea sau ar fi trebuit să dispună de toate datele pentru a scădea în mod corect fie perioada în care inculpatul a fost supus măsurilor preventive privative de libertate, fie perioada deja executată. De altfel, pot exista situaţii în care inculpatului să i se scadă o perioadă mai lungă decât ar fi trebuit, iar principiul legalităţii executării pedepsei impune într-o atare situaţie lămuriri din partea instanţei care a pronunţat hotărârea, neputând fi evident vorba de incidenţa cazului de contestaţie la executare prev. de art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
Potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen., în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), contestaţia se face la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută, iar în cazul în care nelămurirea priveşte o dispoziţie dintr-o hotărâre pronunţată în apel, competenţa revine, după caz, instanţei de apel sau Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În acest context, instanţa a apreciat că noţiunea de "nelămurire" vizează aspecte care se circumscriu conceptului de omisiune, în sensul că, organul judiciar care a pronunţat hotărârea ar trebui să analizeze motivele invocate de către petent, pentru a aprecia dacă se impune sau nu suplimentarea raţionamentului juridic.
În cauză, hotărârea care se execută este sentinţa penală nr. 692/24.06.2021 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 886/P/02.12.2021 a Curţii de Apel Constanţa şi, prin urmare, competenţa de a aprecia asupra nelămuririlor la executare invocate de petentul condamnat în legătură cu hotărârea ce se execută, aparţine Judecătoriei Constanţa şi nu Judecătoriei Giurgiu.
Prin sentinţa penală nr. 1394 din 19.11.2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Judecătoria Constanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu.
A constatat ivit conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe şi a dispus înaintarea cauzei privind pe contestatorul A., în prezent deţinut la Penitenciarul Giurgiu, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Judecătoria Constanţa a avut în vedere că, în prezent, petentul condamnat se află în executarea mandatului de executare a pedepsei închisorii emis în baza sentinţei penale nr. 692/24.06.2021, pronunţate de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 886/P/02.12.2021 a Curţii de Apel Constanţa. Prin această hotărâre, printre altele, s-a constat că perioadele deduse din pedeapsa rezultantă sunt următoarele: perioada în care inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv, respectiv din data de 14.08.2020 până la data de 05.04.2021, cât şi perioada executată în baza M.E.P.I nr. 2727/2020 din data de 09.04.2021 emis în baza sentinţei penale nr. 1475 din 17.12.2020 a Judecătoriei Constanţa, definitivă prin decizia penală nr. 360/09.04.2021 a Curţii de Apel Constanţa, respectiv din data de 09.04.2021 la zi.
Instanţa a reţinut că, în condiţiile în care petentul condamnat solicită deducerea unei perioade executate, având în vedere modalitatea de deducere realizată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. x/2020, că formal cererea acestuia se circumscrie cazului de contestaţie la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
Totodată, s-a reţinut că, prin cererea introductivă, petentul condamnat a indicat cazul de contestaţie la executare instituit prin dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., şi la termenul din data de 18.11.2024, a clarificat solicitarea sa, în sensul că "solicită să poată beneficia de cele 6 zile, pentru că execută pedeapsa în condiţii inumane. Stă cu jumătate de saltea pe pat, nu are televizor, nu au dreptul al informaţie". Prin urmare, solicitarea petentului este determinată de condiţiile de cazare şi nu necesită, din acest punct de vedere, vreo eventuală lămurire a sentinţei penale nr. 692 din 24.06.2021, pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 886/P/02.12.2021 a Curţii de Apel Constanţa.
Prin Decizia nr. 15/17.09.2018 a Înaltei Curţi de Justiţiei şi Casaţie, publicată în Monitorul Oficial al României la data de 22.10.2018, s-a reţinut că instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.
Din actele depuse la dosarul cauzei, reiese că petentul condamnat se afla la momentul formulării cererii în executarea pedepsei la Penitenciarul Giurgiu.
În considerarea celor expuse, văzând şi prevederile art. 598 C. proc. pen., instanţa a apreciat că instanţa competentă material să soluţioneze prezenta cauză este Judecătoria Giurgiu în a cărei circumscripţie se află Penitenciarul Giurgiu, locul de deţinere în care în prezent se află petentul.
Prin sintagma "cauză de micşorare a pedepsei", legiuitorul a avut în vedere situaţiile ivite după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, iar art. 598 lit. d) C. proc. pen. este foarte clar din acest punct de vedere şi anume "când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei".
Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Giurgiu, reţinând următoarele:
Contestatorul condamnat A. este încarcerat în Penitenciarul Giurgiu, în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii emis în temeiul sentinţei penale nr. 692 din 24.06.2021, pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 886/P/02.12.2021 a Curţii de Apel Constanţa
Prin contestaţia la executare, formulată în baza art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., condamnatul A. a cerut analizarea situaţiei sale juridice, deoarece prevederile C. proc. pen. îi sunt mai favorabile, iar la Judecătoria Constanţa, în şedinţa de judecată din data de 18.11.2024, acesta a arătat că "solicită să poată beneficia de cele 6 zile, pentru că execută pedeapsa în condiţii inumane. Stă cu jumătate de saltea pe pat, nu are televizor, nu au dreptul al informaţie", reieşind din precizările condamnatului că cererea sa vizează reducerea pedepsei faţă de condiţiile din penitenciar.
Având în vedere obiectul cererii, în acord cu Judecătoria Constanţa, Înalta Curte constată că temeiul de drept al contestaţiei la executare îl reprezintă dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. "când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei", întrucât contestatorul condamnat solicită micşorarea pedepsei pe care o execută, prin scăderea unui număr de zile, ca urmare a condiţiilor în care execută pedeapsa, solicitare care nu constituie o cauză de împiedicare a executării pedepsei, nefiind invocată nici vreo nelămurire a dispozitivului hotărârii ce se execută.
Conform dispoziţiilor art. 598 alin. (2) C. proc. pen., contestaţia se face în cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6) C. proc. pen.
Prin urmare, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. raportat la art. 597 alin. (6) C. proc. pen., instanţa competentă să soluţioneze cererea contestatorului condamnat este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii.
În consecinţă, având în vedere că locul de deţinere la data formulării cererii este Penitenciarul Giurgiu, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă a soluţiona cauza privind pe contestatorul condamnat este Judecătoria Giurgiu, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în cuantum de 360 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Giurgiu, instanţă căreia i se trimite dosarul.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în cuantum de 360 de RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 ianuarie 2025.