Şedinţa publică din data de 19 decembrie 2024
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 65 din 04 august 2023 pronunţată de Curtea de Apel Alba – Iulia, în dosarul nr. x/2021, s-au dispus următoarele:
I. În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 297 alin. (1),art. 309 şi art. 183 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.
II. În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a fost achitată inculpata B. , sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. l, art. 309 si art. 183 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.
III. În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a fost achitată inculpata C. , sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1), art. 309 si art. 183 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.
IV. În temeiul art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a fost încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului D., pentru comiterii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. l, art. 309 si art. 183 din C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.
V. În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a fost achitată inculpata SC "Ocolul Silvic Privat E." S.R.L. - persoană juridică română, cu sediul în mun. Arad, jud. Arad, reprezentată legal de mandatarul F. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tăinuire cu privire la săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (şase acte materiale), prevăzută de art. 270 alin. (1) coroborat cu art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.
VI. În temeiul art. 25 alin. (5) C. proc. pen., a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă a cauzei în raport cu:
- inculpatul A., ca efect al soluţiei de achitare a acestuia în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. pen. (fapta nu este prevăzută de legea penală), vizând cererea de constituire de parte civilă formulată de Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – D.G.R.F.P Timişoara;
- inculpatul D., ca efect al soluţiei de încetare a procesului penal pornit împotriva acestuia, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. (decesul inculpatului), vizând cererile de constituire de parte civilă formulate de Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - D.G.R.F.P Timişoara, Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvică Arad şi UAT Comuna Tauţ.
A fost respinsă, ca nefondată, acţiunea civilă exercitată de partea civilă Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – D.G.R.F.P Timişoara în raport cu inculpatele B. şi C..
A fost respinsă, ca nefondată, acţiunea civilă exercitată de partea civilă UAT Comuna Tauţ în raport cu inculpata B..
A fost respinsă, ca nefondată, acţiunea civilă exercitată de partea civilă Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvică Arad în raport cu inculpatele B. şi SC "Ocolul Silvic Privat E."SRL.
VII. În baza art. 397 alin. (5) C. proc. pen., au fost menţinute măsurile asiguratorii dispuse prin Ordonanţa din 26.02.2014 emisă în dosarul nr. x/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA - ST Timişoara asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor D. şi B., după cum urmează:
A. Imobil constând în teren în suprafaţă de 8.742,9757 ha, situat pe raza administrativă a com. Tauţ (sat E.) jud. Arad, evaluat conform Rapoartelor de expertiză tehnică actualizată pentru imobile pe anul 2014 la nivelul com. Tauţ la aproximativ suma de 20.971.503 Euro
B.l- Imobil constând în apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x - Cl-UI Arad, nr. top. x, în suprafaţă de 35,5 mp compus din 2 camere; în valoare de 76.476 RON.
B.2- Imobil constând în apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x - C1-U2 Arad, nr. top. x, în suprafaţă de 181 mp, compus din: 1 birou, 2 laboratoare, 3 magazii, antreu; în valoare de 428.514 Iei.
B.3- Imobil constând în apartament nr. x, etaj parter, situat în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x - C1-U3 Arad, nr. top. x, în suprafaţă de 375 mp, compus din: 5 camere, antreu, nişă, cămară de alimente, hol, baie, 2 WC, bucătărie, coridor, 2 cămări la subsol; în valoare de 1.050.192 RON.
B.4- Imobil constând în apartament nr. x, etaj. I, situat în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x - C1-U4 Arad, nr. top. xV, în suprafaţă de 394 mp, compus din: 8 camere, antreu, nişă, cămară alimente, hol, baie, 2 WC, bucătărie, 2 coridoare, cămară în subsol; în valoare de 1.145.840 RON.
B.5- Imobil constând în apartament nr. x, etaj mansardă, situat în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x -Cl- U5 Arad, nr. top. xVI în suprafaţă de 30 mp, compus din 2 camere; în valoare de 64.627 RON;
B.6- Imobil constând în apartament nr. x, etaj parter, situat în mun. I Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x - C1-U6 Arad, nr. top. xIV, compus din: 2 camere, antreu, baie, WC, cămară în subsol; în valoare de 168.031 RON.
B.7- teren intravilan în suprafaţă de 1591 mp, situat în mun. Arad, str. x, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. top. x, este aferent construcţiilor de mai sus.
C.l - Imobil constând în apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. cad. x, nr. top. x, în supr. de 54 mp, compus din: spaţiu cu altă destinaţie, WC, pivniţă; în valoare de 121.176 RON.
D.1 - Imobil constând în apartament nr. 8/a, situat în mun. Arad str. x, Et-1, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. top. xVIII/b, în suprafaţă de 94 mp, compus din: cameră, cameră de servitoare, bucătărie, baie, antreu, WC, pasaj, boxă; în valoare de 169.954 RON.
D.2 - Imobil constând în apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x, Et-1, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. top. xVTII/a/VIII, în suprafaţă de 146 mp, compus din: 3 camere, bucătărie, antreu, baie, balcon, 3boxe; în valoare de 225.374 RON.
E.l- Imobil constând în apartament situat în mun. Arad str. x apt.ll, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. top. xXI, în suprafaţă de 96 mp, compus din: 2 camere, bucătărie, baie, cămară alimente şi boxă, în valoare de 161.041 RON.
F.l - Imobil constând în teren în suprafaţă de 2.228 mp, situat în loc. Radna, nr. 241/a, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x Lipova, nr. top. xb/l, în valoare de aprox. 11.140 Euro.
Conform art. 397 alin. (5) teza a II-a C. proc. pen. măsurile asigurătorii vor înceta de drept dacă persoanele vătămate nu introduc acţiune în faţa instanţei civile în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
A fost ridicată măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa din 04.02.2015 emisă în dosarul nr. x/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA - ST Timişoara constând în poprirea sumei de 63.482,98 RON - suma de încasat de la APIA de către inculpata B. cu titlu de diferenţă de plată pentru Schema de plată unică pe suprafaţă aferentă campaniei 2014.
VIII. În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei de fond au rămas în sarcina acestuia.
În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru inculpatul A. (av. G.), în cotă procentuală, în cuantum de 300 RON, a rămas în sarcina statului, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. x/2020 din 05.03.2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial au fost trimişi în judecată inculpaţii: A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată (opt acte materiale) prevăzută de art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 din C. pen. raportat la art. 35 alin. (1) din C. pen.; D. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată (opt acte materiale) comisă cu vinovăţie de inculpatul A. - notar public, prevăzută de art. 47 C. pen., raportat la art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; B., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată (opt acte materiale) comisă cu vinovăţie de inculpatul A. - notar public, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1), art. 309 si art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.; C., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată (opt acte materiale) comisă cu vinovăţie de inculpatul A. - notar public, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1). art. 309 si art. 183 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.; S.C "OCOLUL SILVIC PRIVAT E." S.R.L. - pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire cu privire la săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată (6 acte materiale) comisă cu vinovăţie de instigatorii inculpaţi D. şi B., prevăzută de art. 270 alin. (1) C. pen. coroborat cu art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1). art. 309, art. 183 si art. 135 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.
În sarcina inculpatului A., procurorul a reţinut că, în calitate de notar public, la instigarea şi cu sprijinul inculpaţilor D., B. şi C., inculpatul A., cu premeditare, a conceput şi emis, cu încălcarea normelor de drept civil privind succesiunile şi a normelor juridice privind desfăşurarea activităţii notariale, mai multe înscrisuri conţinând date şi fapte necorespunzătoare adevărului, înscrisuri ce, sub autoritatea lucrului judecat au fost desfiinţate ca false, prin această activitate desfăşurată cu încălcarea normelor legale urmărind satisfacerea intereselor patrimoniale nelegitime ale celorlalţi inculpaţi şi le-a pus acestora la dispoziţie aceste înscrisuri pentru ca, folosindu-se de ele, inculpaţii să obţină finalmente importante foloase patrimoniale.
În aprecierea procurorului de caz, infracţiunea constă în faptul că inculpatul A. în calitate de notar public în cadrul Biroului Notarului Public A. din municipiul Arad, judeţul Arad, prin încălcarea dispoziţiilor prevăzute de art. 6 şi art. 45 Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi activităţii notariale, a întocmit şi eliberat Certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/31.01.2003, prin certificarea în cadrul acestuia în fals de date nereale privind calitatea de moştenitor legal în cotă de 1/1 a numitei H. după numita J., înscris esenţial folosit în cadrul procedurii administrative şi judiciare prevăzute de Legea nr. 247/2005 prin care s-a modificat şi completat Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi în cadrul procedurii administrative şi judiciare prevăzute de Legea nrJ0/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru dovedirea calităţii de moştenitor după autorul de moştenire J. de către inculpaţii D. şi B. (moştenitorii testamentari ai numitei H.), activitate care a avut drept consecinţă:
- reconstituirea în temeiul Legii nr. 247/2005 prin care s-a modificat şi completat Legea fondului funciar nr. 18/1991 în favoarea inculpaţilor în mod nelegal a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 8.742,9757 ha teren cu vegetaţie forestieră, păşuni, teren intravilan pe raza administrativă a localităţii E., comuna Tauţ, judeţul Arad, din care au fost transferate în mod efectiv din proprietatea publică a Statului Român/Ministerul Finanţelor Publice si administrarea ROMSILVA arin D.S. Arad - OS. Ineu în patrimoniul si posesia inculpaţilor D. si B. suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră de 4.641,1 ha, după cum rezultă din procesul-verbal nr. x/04.12.2006 întocmit de R.N.P. ROMSILVA -D.S. Arad şi procesul-verbal de punere în posesie nr. x/15.12.2006 întocmit de comuna Tauţ, mijloace fixe - clădiri şi construcţii aflate în perimetrul suprafeţei retrocedate, după cum rezultă din procesul-verbal de predare primire nr. x/15.12.2006 încheiat de D.S. Arad - fostul G.S Ineu, linie curent după cum rezultă din procesul-verbal de predare primire nr. x/06.08.2007 încheiat de D.S, Arad - fostul K. şi drumuri forestiere, după cum rezultă din procesul-verbal de predare primire nr. x/20.08.2007 încheiat de D.S. Arad - fostul K., din proprietatea Comunei Tauţ în patrimoniul si posesia inculpaţilor D. si B. suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră de 487,7 ha, după cum rezultă din procesul-verbal nr. x/04.12.2006 întocmit de comuna Tauţ şi procesul-verbal de punere în posesie nr. x/15.12.2006, întocmit de comuna Tauţ, suprafeţele de teren - păşune împădurită de 567,3 ha, după cum rezultă din procesul-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008 întocmit de comuna Tauţ şi suprafeţele de teren - păşune de 336,1 ha, după cum rezultă din procesul-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008 întocmit de comuna Tauţ;
- restituirea în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989 din proprietatea publică a statului şi administrarea Oficiului Judeţean pentru Cadastru, Geodezie şi Cartografie Arad (H.G. nr. 164/20.02.2002) în favoarea inculpaţilor D. si B. în mod nelegal a unui număr de 6 apartamente si terenul aferent situate în Arad, judeţul Arad după cum rezultă din procesul-verbal de predare - primire nr. x/19.07.2010.
Prejudiciul total cauzat prin activitatea infracţională conjugată a inculpaţilor a fost evaluat la sumele de 27.450.800 euro ("Studiul de piaţă privind valorile minime ale imobilelor din judeţul Arad - 2020" identificat pe site-ul O.C.P.I. Arad, accesând rubrica "Informaţii Utile" unde la Anexa nr. 13 se regăsesc valorile terenurilor extravilane (inclusiv păşuni, păduri din localitatea E.) şi respectiv 4.882.967,38 RON (sumele de 501.105 RON, respectiv 689.840 RON obţinute din valorificarea masei lemnoase, suma de 758.342,38 RON obţinută fără drept cu titlu de subvenţii în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă pentru păşune şi suma de 2.933.680 RON reprezentând valoarea la care sunt evaluate clădirea şi terenul din municipiul Arad, str. x
Cu privire la inculpaţii D., B. şi C., în cuprinsul actului de sesizare s-a reţinut că, inculpaţii l-au determinat pe inculpatul A. şi ulterior l-au sprijinit pe acesta în conceperea şi redactarea, cu încălcarea normelor de drept civil privind succesiunile şi a normelor juridice privind desfăşurarea activităţii notariale, mai multor înscrisuri conţinând date şi fapte necorespunzătoare adevărului, înscrisuri ce, sub autoritatea lucrului judecat au fost desfiinţate ca false, prin această activitate desfăşurată cu încălcarea normelor legale urmărind satisfacerea intereselor patrimoniale nelegitime ale inculpaţilor x pentru ca, folosindu-se de ele, inculpaţii să obţină finalmente importante foloase patrimoniale.
În concret, în aprecierea procurorului de caz, infracţiunea constă în faptul că, inculpaţii D., B. şi C. l-au determinat pe inculpatului A. - notar public în cadrul Biroului Notarului Public A. din municipiul Arad, judeţul Arad - la întocmirea şi eliberarea Certificatului de calitate de moştenitor nr. 5/31.01.2003 cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute de art. 6 şi art. 45 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi activităţii notariale, prin certificarea în cadrul acestuia în fals de date nereale privind calitatea de moştenitor legal în cotă de 1/1 a numitei H., după numita J., înscris esenţial folosit în cadrul procedurii administrative şi judiciare prevăzute de Legea nr. 247/2005 prin care s-a modificat şi completat Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi în cadrul procedurii administrative şi judiciare prevăzute de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru dovedirea calităţii de moştenitor după autorul de moştenire J. de către inculpaţii D. şi B. (moştenitorii testamentari ai numitei H.), activitate care a avut drept consecinţă:
- reconstituirea în temeiul Legii nr. 247/2005 prin care s-a modificat şi completat Legea fondului funciar nr. 18/1991 în favoarea inculpaţilor în mod nelegal a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 8.742,9757 ha teren cu vegetaţie forestieră, păşuni, teren intravilan pe raza administrativă a localităţii E., comuna Tauţ, judeţul Arad din care au fost transferate în mod efectiv din proprietatea publică a Statului Român/Ministerul Finanţelor Publice si administrarea ROMSILVA prin D.S. Arad — K. în patrimoniul si posesia inculpaţilor D. si B. suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră de 4.641,1 ha, după cum rezultă din procesul-verbal nr. x/04.12.2006 întocmit de R.N.P. ROMSILVA - D.S. Arad şi procesul-verbal de punere în posesie nr. x/15.12.2006 întocmit de comuna Tauţ, mijloace fixe - clădiri şi construcţii aflate în perimetrul suprafeţei retrocedate, după cum rezultă din procesul-verbal de predare primire nr. x/15.12.2006 încheiat de D.S. Arad - fostul K., linie curent după cum rezultă din procesul-verbal de predare primire nr. x/06.08.2007 încheiat de D.S. Arad - fostul K. şi drumuri forestiere, după cum rezultă din procesul-verbal de predare primire nr. x/20.08.2007 încheiat de D.S. Arad - fostul K., din proprietatea Comunei Tauţ în patrimoniul si posesia inculpaţilor D. si B. suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră de 487,7 ha, după cum rezultă din procesul-verbal nr. x/04.12.2006 întocmit de comuna Tauţ şi procesul-verbal de punere în posesie nr. x/15.12.2006, întocmit de comuna Tauţ, suprafeţele de teren - păşune împădurită de 567,3 ha, după cum rezultă din procesul-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008, întocmit de comuna Tauţ şi suprafeţele de teren - păşune de 336,1 ha, după cum rezultă din procesul-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008 întocmit de comuna Tauţ;
- restituirea în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 din proprietatea publică a statului şi administrarea Oficiului Judeţean pentru Cadastru, Geodezie şi Cartografie Arad (H.G. nr. 164/20.02.2002) în favoarea inculpaţilor D. si B. în mod nelegal a unui număr de 6 apartamente şi terenul aferent situate în Arad, judeţul Arad după cum rezultă din procesul-verbal de predare - primire nr. x/19.07.2010.
În legătură cu întabularea de către inculpaţii D. şi B. a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 8.742,9757 ha teren, s-a reţinut că, la data de 26.03.2009, inculpaţii au înregistrat la Judecătoria Ineu cererea necontencioasă prin care se solicită autorizarea intabulării imobilelor retrocedate prin sentinţa civilă nr. 657/2006 a Judecătoriei Ineu şi scutirea de la plata serviciilor de intabulare.
Prin sentinţa civilă nr. 774/31.03.2009 pronunţată de Judecătoria Ineu, în dosarul nr. x/2009, s-a dispus autorizarea întabulării imobilelor retrocedate prin sentinţa civilă nr. 657/2006 a Judecătoriei Ineu.
Totodată, prin dispozitivul aceleiaşi hotărâri s-a constatat de către instanţă că plata serviciilor de intabulare "sunt scutite de plată potrivit Ordinului 371/2007". Sentinţa a rămas definitivă si irevocabilă prin renunţarea soţilor x la calea de atac din 31.03.2009.
La data de 03.04.2009, inculpaţii D. şi B. au depus la L. un număr de 14 cereri înregistrate de la nr. 2615 - 2628/2009 pentru intabularea suprafeţei de 8.742,9757 ha teren retrocedate prin sentinţa din 2006 şi care se regăsea intr-un număr de 14 C.F.-uri.
La aceeaşi dată, s-a dispus printr-un număr de 14 încheieri cu nr. 2615 - 2628/2009 ale L. întabularea dreptului de proprietate pe numele soţilor x pentru suprafaţa de 8.742,9757 ha teren retrocedate.
Operaţiunile s-au efectuat în C.F. nr. x E., nr. 354 E., nr. 364 E., nr. 1989 E., nr. 97 E., nr. 371 E., nr. 268 E., nr. 12 E. şi nr. 1241 E., nr. 361 E., nr. 360 E., nr. 359 E., nr. 362 E., nr. 445 E..
În legătură cu întabularea de către inculpaţii D. şi B. a dreptului de proprietate pentru imobilele situate în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, s-a reţinut că, acestea s-au intabulat pe numele inculpaţilor D. şi B. ca urmare a eliberării de către B.N.P. M. din Arad, a Certificatului suplimentar de legatar nr. 9/14.02.2011, în dosarul notarial nr. x/2011, prin care s-a constatat că inculpaţii au calitatea de legatari universali după defuncta H. în baza testamentului nr. x/2002 şi a codicilului nr. x/2004 autentificate la B.N.P. M..
Prejudiciul total cauzat prin activitatea infracţională conjugată a inculpaţilor a fost evaluat la sumele de 27.450.800 euro ("Studiul de piaţă privind valorile minime ale imobilelor din judeţul Arad - 2020" identificat pe site-ul O.C.P.I. Arad, accesând rubrica "Informaţii Utile" unde la Anexa nr. 13 se regăsesc valorile terenurilor extravilane (inclusiv păşuni, păduri din localitatea E.) şi respectiv 4.882.967,38 RON (sumele de 501.105 RON, respectiv 689.840 RON obţinute din valorificarea masei lemnoase, suma de 758.342,38 RON obţinută fără drept cu titlu de subvenţii în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă pentru păşune şi suma de 2.933.680 RON reprezentând valoarea la care sunt evaluate clădirea şi terenul din municipiul Arad, str. x.
În sarcina inculpatei persoane juridice S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L., acuzarea a reţinut că, inculpata a primit de la inculpaţii D. şi B., asociaţi şi administratori ai societăţii comerciale inculpate, respectiv a înlesnit valorificarea bunurilor (suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră/fond forestier), cunoscând că aceste bunuri provin din comiterea infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave/instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
S-a reţinut de către acuzare că infracţiunea s-a comis în perioada 23.05.2007 (data emiterii Autorizaţiei de funcţionare nr. x/23.05.2007, moment în care terenurile cu vegetaţie forestieră au ajuns în administrarea Ocolului Silvic - S.C."Ocolul Silvic Privat E."S.R.L.) - 11.03.2014 (data suspendării de către I.T.R.S.V. Oradea serviciul public silvic pentru terenurile forestiere aflate în administrarea Ocolului silvic - S.C. "Ocolul Silvic Privat E." S.R.L.), cu menţiunea că inculpata a primit în administrare doar terenurile cu vegetaţie forestieră/păşunile împădurite, înlesnind, în perioada de referinţă, valorificarea acestora, cunoscând maniera frauduloasă în care inculpaţii x le-au dobândit.
În sarcina inculpatei S.C. "Ocolul Silvic Privat E." S.R.L. au fost reţinute un număr de 6 acte materiale, corespunzătoare suprafeţelor de teren preluate în administrare, astfel cum au intrat în posesia inculpaţilor D. şi B. prin cele şşase procese-verbale de punere în posesie.
Se reţine de către acuzare că în administrarea inculpatei S.C. "Ocolul Silvic Privat E." S.R.L au ajuns terenuri cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 5.119 ha (4.641,1 ha predată de Romsilva şi 487,7 ha predată de comuna Tauţ) împreună cu celelalte mijloace fixe (construcţii, drumuri forestiere şi linie curent) şi păşunea împădurită predată de asemenea de comuna Tauţ, pentru care s-au reţinut 6 acte materiale.
În aprecierea procurorului de caz, infracţiunea de tăinuire cu privire la săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată (şase acte materiale), constă în primirea şi valorificarea de către inculpatul S.C. "Ocolul Silvic Privat E." S.R.L, de la inculpaţii D., B. (asociaţi şi administratori în cadrul societăţii) a terenului cu vegetaţie forestieră cu privire la care inculpaţii D., B. şi C. l-au determinat pe inculpatul A. - notar public în cadrul Biroului Notarului Public A. din municipiul Arad, judeţul Arad - la întocmirea şi eliberarea Certificatului de calitate de moştenitor nr. 5/31.01.2003, cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute de art. 6 şi art. 45 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi activităţii notariale, prin certificarea în cadrul acestuia în fals de date nereale privind calitatea de moştenitor legal în cotă de 1/1 a numitei H., născută x după numita J., înscris esenţial folosit în cadrul procedurii administrative prevăzute de Legea nr. 247/2005, prin care s-a modificat şi completat Legea fondului funciar nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 şi Legea nr. 1/2000, pentru dovedirea calităţii de moştenitor după autorul de moştenire J. de către inculpaţii D. şi B. (moştenitorii testamentari ai numitei H.), activitate care a avut drept consecinţă reconstituirea în favoarea inculpaţilor D. şi B., în mod nelegal, a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 8.742,9757 ha teren cu vegetaţie forestieră, păşuni, teren intravilan pe raza administrativă a localităţii E., comuna Tauţ, judeţul Arad, din care au fast transferate în mod efectiv din proprietatea publică a Statului Român/Ministerul Finanţelor Publice şi administrarea ROMSILVA prin D.S. Arad - K. în patrimoniul şi posesia inculpaţilor D. şi B. suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră de 4.641,1 ha, după cum rezultă din procesul-verbal nr. x/04.12.2006, întocmit de R.N.P. ROMSILVA - D.S. Arad şi procesul-verbal de punere în posesie nr. x/15.12.2006, întocmit de comuna Tauţ, mijloace fixe - clădiri şi construcţii aflate în perimetrul suprafeţei retrocedate, după cum rezultă din procesul-verbal de predare primire nr. x/15.12.2006 încheiat de D.S. Arad - fostul K., linie curent, după cum rezultă din procesul-verbal de predare primire nr. x/06.08.2007, încheiat de D.S. Arad - fostul K. şi drumuri forestiere, după cum rezultă din procesul-verbal de predare primire nr. x/20.08.2007, încheiat de D.S. Arad - fostul K. şi din proprietatea Comunei Tauţ în patrimoniul şi posesia beneficiarilor D. şi B. a suprafeţei de teren cu vegetaţie forestieră de 487,7 ha după cum rezultă din procesul-verbal nr. x/04.12.2006, întocmit de comuna Tauţ şi procesul-verbal de punere în posesie nr. x/15.12.2006, întocmit de comuna Tauţ şi a suprafeţei de teren - păşune împădurită de 567,3 ha, după cum rezultă din procesul-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008, întocmit de comuna Tauţ, fapte cunoscute de inculpată.
În opinia acuzării, prejudiciul constă în sumele obţinute fără drept de către inculpaţii D., B. şi S.C."Ocolul Silvic Privat E."S.R.L. Arad din exploatarea pădurii în perioada 2007-2014 de 501.105 RON, sumă care reprezintă profitul înregistrat de inculpatul S.C."Ocolul Silvic Privat E."S.R.L. în perioada 2007 - 2014, întrucât veniturile din care a rezultat acest profit au fost obţinute de societate ca urmare a activităţii de exploatare forestieră/servicii legate de vânătoare a fondului forestier predat ca efect al rămânerii definitive şi irevocabile a sentinţei civile nr. 697/2006, pronunţată de Judecătoria Ineu în dosarul nr. x/2006, de Statul Român/Ministerul Finanţelor Publice/ROMSILYA prin D.S. Arad - K., către inculpaţii D. şi B., care au totodată şi calitatea de asociaţi în cadrul societăţii şi sumele de 284.505 RON, de 284,505 RON si 120.830 RON (total RON), care reprezintă încasări realizate în anii 2012, 2013 şi 2014 de către inculpaţii D. şi B. cu titlu de preţ de la inculpatul S.C."Ocolul Silvic Privat E."S.R.L. pentru vânzare de masă lemnoasă pe picior. Datele rezultă din bilanţurile contabile ale societăţii. Aceste sume de 501.105 RON, respectiv 689,840 RON (284.505 RON + 284,505 RON + 120.830 RON) nu puteau fi obţinute de inculpaţi fără predarea terenului cu vegetaţie forestieră de Statul Român/Ministerul Finanţelor Publice/ROMSILVA prin D.S. Arad - K. (fost) către inculpaţii D. şi x ca efect al rămânerii definitive şi irevocabile a sentinţei civile nr. 697/2006 pronunţată de Judecătoria Ineu în dosarul nr. x/2006.
În procedura de cameră preliminară au formulat cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală inculpaţii A., D., B., C. şi S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L.
De asemenea, au formulat cereri de constituire parte civilă:
1. Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – D.G.R.F.P Timişoara prin adresele nr. x/06.12.2016, 08.08.2017 şi din 18.08.2017, f.1-2, 284 şi 18-19/vol. 31 d.u.p. şi menţinută ulterior prin adresa ABG-DEX 8452/06.12.2022 solicitând: 8733,2772 ha teren forestier şi 9,6985 ha teren agricol, împreună cu clădirile şi alte construcţii existente pe acestea, aflate pe raza localităţii E., jud. Arad şi veniturile rezultate; suma de 7.806.840 RON, reprezentând veniturile înregistrate de ocolul Silvic E. S.R.L. în perioada 2007 – 2014; clădire şi terenul aferent situată în Arad str. x, judeţul Arad (aflată în administrarea Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Arad şi a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale).
2. Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvica Arad, prin adresa din data de 13.10.2017 reprezentând: 501,105 RON - profit al Ocolului Silvic E.; 689,940 RON preţ vânzare masă lemnoasă pe picior.
3. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, prin adresa nr. x/11.03.2015 a solicitat ca inculpata B. să fie obligată să plătească, în solidar cu ceilalţi inculpaţi, suma de 818.457,46 RON, reprezentând plăti pentru Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) si Plăti Naţionale Directe Complementare (PNDC), aferente campaniilor 2007-2014, sumă la care se adaugă accesoriile fiscale calculate de la data efectuării fiecărei plăţi, până la data achitării integrale a debitului principal, conform O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sancţionarea neregulilor apărute in obţinerea si utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările si completările ulterioare.
4. UAT Comuna Tauţ, prin adresa din 16.08.2017 a solicitat: suprafaţa de teren cu vegetaţie forestieră de 487,7 ha, după cum rezultă din procesul-verbal nr. x/04.12.2006 întocmit de comuna Tauţ şi procesul-verbal de punere în posesie nr. x/15.12.2006. întocmit de comuna Tauţ; suprafaţa de teren - păşune împădurită de 567,3 ha, după cum rezultă din procesul-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008 întocmit de comuna Tauţ; suprafaţa de teren - păşune de 336,1 ha, după cum rezultă din procesul-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008 întocmit de comuna Tauţ; 758.342 RON, reprezentând subvenţii acordate în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă pentru păşune, pentru perioada 2007-2013, la care se adaugă dobânzile aferente.
5. N. şi O., prin adresa din 04.03.2021, şi menţinută ulterior prin cererea depusă la termenul din 10.11.2022, au solicitat: câte 500.000 RON fiecare, reprezentând daune morale pentru stresul şi presiunea psihică la care au fost supuşi de familia x timp de 9 ani şi 7.500 RON daune materiale, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate de N. şi 3.000 RON de către O.;
6. P. a solicitat, prin adresa din data de 17.03.2015, daune materiale în sumă de: 320.000 euro reprezentând lipsa de folosinţă a imobilului din Arad, str. x din august 2004 – martie 2015 şi 2.500 euro/lunar până la data eliberării imobilului.
Prin încheierea din 14.06.2021 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara, rămasă definitivă prin încheierea nr. 1031 din 16.12.2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia penală, în dosarul nr. x/2021, au fost respinse cererile şi excepţiile formulate de către inculpaţii A., D., B., C. şi S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii.
S-a luat act că persoanele vătămate Comuna Tauţ-Primăria Comunei Tauţ şi Ministerul Finanţelor Publice nu au formulat cereri şi nu au invocat excepţii în procedura de cameră preliminară.
Prin sentinţa penală nr. 324 din 13.09.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia penală, în dosarul nr. x/2022, a fost admisă cererea de strămutare formulată de inculpaţii B., C. şi Ocolul Silvic Privat E. S.R.L. şi s-a dispus strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2021 al Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia, menţinând toate actele îndeplinite în dosarul anterior menţionat.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, la data de 03.10.2022, fiind fixat primul termen de judecată la 10.11.2022.
În faţa instanţei de fond, inculpaţii A., B., C. şi persoana juridică S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L (prin reprezentant) au arătat că nu solicită judecarea cauzei în procedura simplificată prevăzută de art. 375 C. proc. pen., întrucât nu recunosc faptele reţinute în sarcina lor prin actul desesizare a instanţei.
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul D., acesta a decedat în cursul procedurii de cameră preliminară, la data de 01.07.2021, potrivit certificatului de deces aflat la dosar .
În ceea ce priveşte prescripţia răspunderii penale, inculpatul A. a arătat în mod expres că nu solicită continuarea procesului penal, potrivit art. 18 C. proc. pen., în timp ce inculpaţii B., C. şi persoana juridică S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L (prin reprezentant) au învederat instanţei, în mod neechivoc, că solicită continuarea procesului penal, potrivit art. 18 C. proc. pen.
Referitor la cererile de constituire de parte civilă, Ministerul Finanţelor Publice, UAT Tauţ şi Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA - Direcţia Silvică Arad au comunicat că înţeleg să-şi menţină cererile de constituire de parte civilă formulate în cursul urmăririi penale, reiterate în faza camerei preliminare.
Prin încheierea din 12.01.2023 instanţa a respins cererile formulate de N., O. şi P. de a participa în calitate de părţi civile în procesul penal
Prin încheierea din 16.06.2023, Curtea a a respins cererea formulată de Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură de a participa în calitate de parte civilă în procesul penal .
În cursul cercetării judecătoreşti în faţa instanţei de fond, inculpatul A. a fost audiat la termenul din 12.01.2023, iar, inculpaţii B., C. şi persoana juridică S.C.Ocolul Silvic Privat E. S.R.L nu au dorit să dea declaraţii pe parcursul judecării cauzei.
Prin încheierea din 10.02.2023, Curtea a admis sesizarea din oficiu şi cererile formulate de inculpaţii A., B. şi C. privind schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu, astfel:
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul A. din infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută de art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 C. pen. raportat la art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale) în infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 C. pen.
Cu referire la inculpatele B. şi C. din instigare la infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale) în instigare la infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 C. pen.
Pe parcursul cercetării judecătoreşti, în primă instanţă, au fost administrate următoarele mijloace de probă:declaraţia inculpatului A.; declaraţiile martorilor Q., R. şi S., înscrisuri constând în cereri, procuri, copii hotărâri judecătoreşti, adrese emanând de la diferite instituţii (parte din acestea regăsindu-se la dosarul cauzei) însoţite de observaţiile aferente depuse de către inculpaţi, grupate pe categorii cu următoarele titluri: memoriu privind starea de fapt, memoriu privind latura civilă, memoriu cu privire la tezele probatorii, memoriu pentru clarificarea rechizitoriului, memoriu privind desfiinţarea certificatului de calitate de moştenitor însoţite de practică judiciară relevantă, etc, adrese, încheieri de carte funciară, copie hotărâri judecătoreşti, înscrisuri ce atestă starea de sănătate a numitei H., înscrisuri ce justifică retrocedarea suprafeţei satului E., înscrisuri reprezentând comunicări privind rezultatului actelor de control efectuate de Corpul de Control a Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România (684-686/vol. V), înscrisuri constând în adresele emise de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România cu nr. 3115/03.05.2023,respectiv nr. x/18.05.2023 şi adresa emisă de T. .
Având în vedere că audierea martorilor U. şi V. (martori esenţiali în clarificarea stării de fapt, dat fiind că declaraţiile acestora au fost definitorii în procedura emiterii certificatului de moştenitor de către inculpatul A.), nu a mai fost posibilă, instanţa de fond, din oficiu, a dispus la termenul din 17.03.2023, să se dea citire declaraţilor date de către aceştia în dosarul notarial nr. x/2003 al BNP A., precum şi a declaraţiei date de martorul U. în faza de urmărire penală şi în procedura audierii anticipate .
Potrivit fişelor de cazier, instanţa de fond a constatat că inculpaţii D., B., C. şi S.C "Ocolul Silvic Privat E." S.R.L nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, iar, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., s-a observat că acesta este cunoscut cu antecedente penale care însă nu atrag starea de recidivă, fiind condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 353/PI din 05.05.2017, în dosarul nr. x/2016 al Curţii de Apel Timişoara, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 47/A din 01.03.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justişţie, pedeapsa aplicată inculpatului fiind suspendată sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 3 ani.
Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa de fond a constatat următoarele:
1. Cu referire la acuzaţiile aduse inculpatului A. referitoare la neefectuarea demersurilor/verificărilor complete de către inculpatul A. anterior emiterii certificatului de calitate de moştenitor (lipsa solicitării de relaţii în statul Israel în vederea identificării unui testament lăsat de J., cu ultimul domiciliu în acest stat şi decedată la Tel Aviv), prima instanţă procedând la analiza coroborată a probelor administrate, a reţinut că, prin cererea înaintată Biroului Notarului Public A. din data de 31.01.2003 H. a solicitat dezbaterea succesiunii legale după defunctele J., W. (în calitate de soră) şi X. - în calitate de fiică), nemenţionând faptul că ar exista un testament lăsat de dispunătoarea J. sau alţi pretendenţi la succesiunea acesteia, neexistând la dosarul cauzei informaţii convingătoare că ar fi avut cunoştinţă despre pretinsul act de voiţă pentru cauză de moarte întocmit de J. .
Totodată, s-a arătat că, la dosarul cauzei nu există date care să confirme faptul că inculpatul A. cunoştea despre existenţa pretinsului testament, inculpatul făcând toate demersurile specifice procedurii succesorale notariale anterior emiterii certificatului de calitate de moştenitor, răspunsurile primite de la instituţiile competente fiind în sensul că nu există înregistrări succesorale la unul dintre birourile notariale aflate în raza circumscripţiei Judecătoriei Arad, cu privitoare la defunctele J., W. şi X..
De asemenea, s-a reţinut că, la data instrumentării cererii de eliberare a certificatului de calitate de moştenitor (31.01.2023) nu exista vreo dispoziţie legală care să impună notarului public verificarea într-o eventuală evidenţă ţinută de un stat străin a existenţei unor acte de ultimă voinţă lăsate de defuncta J. .
Concluzionând, instanţa de fond a arătat că, activitatea inculpatului A., premergătoare întocmirii certificatului de calitate de moştenitor nu poate fi circumscrisă unor încălcări a normelor legale expres prevăzute în actul de inculpare, anume art. 6 şi 45 din Legea nr. 36/1995; acesta a desluşit raporturile reale dintre părţi cu privire la actul pe care numita H. a dorit să-l încheie, pe baza actelor prezentate de parte şi a verificărilor/demersurilor întreprinse conform legii.
Suplimentar, s-a arătat că, din nicio probă de la dosarul cauzei nu reiese că nesocotirea textelor de lege precedente de către inculpatul A. s-ar fi realizat la instigarea şi cu sprijinul inculpaţilor D., B. şi C., observaţiile acuzării în sensul celor menţionate mai sus nefiind susţinute de date convingătoare care să demonstreze o legătură suficientă şi vizibilă între inculpatul notar în calitate de autor şi inculpaţii instigatori.
În ceea ce priveşte conduita imputată inculpatului A. în cuprinsul actului de sesizare constând în conceperea şi emiterea, cu încălcarea normelor de drept civil privind succesiunile şi a normelor juridice privind desfăşurarea activităţii notariale, mai multor înscrisuri conţinând date şi fapte necorespunzătoare adevărului, înscrisuri ce, sub autoritatea lucrului judecat au fost desfiinţate ca false, Curtea a reţinut, în urma coroborării probelor esenţiale existente la dosarul cauzei, că această chestiune a fost tranşată prin Ordonanţa din 17.02.2016 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciul Teritorial Timişoara în dosar nr. x/2014, procurorul de caz dispunând următoarele:
- clasarea cauzei în ceea ce priveşte săvârşirea de către notarul public A. a infracţiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (şapte acte materiale), în temeiul art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., coroborat cu art. 315 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. şi raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. raportat la art. 153 şi 154 C. pen.;
- sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Anei Timişoara pentru desfiinţarea Certificatului de calitate de moştenitor nr. 5/31.01.2003 eliberat de Birou Notar Public A. din Arad, respectiv de către notarul A., a încheierii finale nr. 5/31.01.2003 în dosarul succesoral nr. x/2003, a încheierii dispuse la data de 31.01.2003 de Birou Notar Public A. din Arad, prin notarul public A., în dosarul succesoral nr. x/2003, a încheierii dispuse la data de 31.01.2003 de Birou Notar Public A. din Arad, prin notarul public A., în dosarul succesoral nr. x/2003 a declaraţiei numitului U. autentificată la B.N.P. A. prin încheierea nr. 214/31.01.2003, dispusă de notarul public A., a declaraţiei numitului V. autentificată la B.N.P. A., prin încheierea nr. 215/31.01.2003, dispusă de notarul public A. şi a declaraţiei de martor, completată olograf, dată în dosarul succesoral x/2003 la data de 31.01.2003 de numitul U. în faţa notarului public A., în temeiul art. 5491din C. proc. pen.
- disjungerea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor reţinute în Ordonanţa D.N.A. - S.T. Timişoara din data de 24 februarie 2014, privind efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii şi extinderea urmăririi penale, în temeiul art. 46 din C. proc. pen., urmând ca cercetările să continue într-un dosar penal nou.
Soluţia de clasare vizând săvârşirea de către notarul public A. a infracţiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (şapte acte materiale) a fost confirmată cu titlu definitiv prin sentinţa penală nr. 203/PI/13.07.2016 pronunţată în dosar nr. x/2016 al Curţii de Apel Timişoara, judecătorul de cameră preliminară respingând plângerile formulate de suspecţii/inculpaţii D., B., C., Y., A. şi S.C."Ocolul Silvic Privat E."S.R.L. împotriva Ordonanţei din data de 17.02.2016 dată de D.N.A. - S.T. Timişoara în dosar penal nr. x/2014 (dosar penal din care s-a disjuns prezenta cauză).
Prin încheierea penală nr. 415/PI/CP/CC din 21.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2016 a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara, dispunându-se desfiinţarea următoarelor înscrisuri:
- Certificat de calitate de moştenitor nr. 5/31.01.2003 eliberat de Biroul Notar Public A. din Arad;
- încheiere finală nr. 5/31.01.2003 dispusă de Biroul Notar Public A. din Arad prin notarul public A. în dosarul succesoral nr. x/2003;
- încheierea dispusă la data de 31.01.2003 dispusă de Biroul Notar Public A. din Arad prin notarul public A. în dosarul succesoral nr. x/2003;
- încheierea dispusă la data de 31.01.2003 dispusă de Biroul Notar Public A. din Arad prin notarul public A. în dosarul succesoral nr. x/2003;
- declaraţia numitului U. autentificată la Biroul Notarului Public A. din Arad, prin încheierea nr. 214/31.01.2003;
- declaraţia de martor, completată olograf, dată în dosarul succesoral nr. x/2003 la data de 31.01.2003 de numitul U. în faţa notarului A..
A fost respinsă cererea privind desfiinţarea declaraţiei numitului V. autentificată la Biroul Notarului Public A. din Arad prin încheierea nr. 215/31.01.2003.
Prin încheierea nr. 603/09.06.2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosar nr. x/2016 au fost respinse, ca inadmisibile, contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara şi de N., O., N. şi Asociaţia Composesoratului E. împotriva încheierii nr. 415/PI/CP/CC din data de 21 decembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – secţia penală.
Totodată, au fost respinse, ca nefondate, contestaţiile formulate de A., D., C., B., Y. şi S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L. împotriva aceleiaşi încheieri.
Curtea a reţinut, din probele administrate la dosar, că, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în procedura audierii anticipate, martorul U. (audiat ca martor în procedura succesorală de emitere a certificatului de calitate de moştenitor) a contestat menţiunile inserate de către inculpatul A., arătând expres că afirmaţiile nu îi aparţin.
Sub acest aspect, s-a arătat că martorul U. în declaraţia de notorietate a arătat următoarele aspecte relevante:
- are cunoştinţă directă şi personală de faptul că d-na J., este una şi aceeaşi persoană cu Z., decedată la data de 21.07.1955, fostă cu ultimul domiciliu în Israel, nu a avut copii, iar la data decesului a rămas ca moştenitoare singura soră, d-na W., una şi aceeaşi persoană cu W..
- are cunoştinţă directă şi personală de faptul că d-na W. nu a fost căsătorită, iar în urma relaţiilor de concubinaj cu AA., a avut o singură fiică, pe X., nepoată de soră a defunctei J., una şi aceeaşi persoană cu Z..
- cunoaşte faptul că X. a fost căsătorită cu BB., una şi aceeaşi persoană cu CC.. După decesul acestuia, X. s-a recăsătorit cu DD..
Cu ocazia declaraţiilor furnizate în cursul urmăririi penale şi ulterior, în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Timişoara în procedura audierii anticipate, martorul U. şi-a reconsiderat poziţia şi a oferit următoarele explicaţii relevante:
- s-a prezentat la biroul notarului public A. la solicitarea inculpatului D., împreună cu V.; cu aceste persoane a fost coleg de serviciu; la biroul notarului era prezentă şi numita x; nu îşi mai aminteşte exact data, însă atunci a dat o declaraţie; scopul prezenţei sale era în legătură cu apartamentul ce urma să fie moştenit de către x după H.;
- la data autentificării declaraţiei pe holul biroului notarial se afla numita x, iar în interior era notarul A., V., D. şi funcţionarele de la notariat;
- notarul A. l-a întrebat dacă recunoaşte că d-na prezentă este una şi aceeaşi cu numita x, fiindu-i dictat acest aspect, martorul semnând declşaraţia; nu a primit niciun exemplar din declaraţia dată la notar;
- o cunoştea pe numita H., întrucât aceasta era vecină cu numitul D. şj pregătea fetele acestuia la limba engleză;
- a citit declaraţia dată în faţa notarului A. la data de 27 februarie 2014, când a fost audiat de către procuror şi nu corespunde cu ceea ce a declarat în faţa notarului; nu a afirmat aspectele consemnate în declaraţia autentificată sub nr. x din 31.01.2003;
- nu cunoaşte pe niciuna dintre persoane menţionate în declaraţia de notorietate, în afară de H.;
-nu îşi explică menţiunile din declaraţia dată întrucât nu a făcut afirmaţiile respective;
- notarul public i-a citit ceva, dar nu au fost numele aduse în discuţie la momentul de faţă; personal nu a citit declaraţia şi nici nu i-a dat-o notarul să o citească;
- nici martorul V. nu a citit declaraţia dată despre care crede că are acelaşi conţinut cu a sa; cu ocazia autentificării declaraţiei în 2003 a stat tot timpul în aceeaşi cameră cu numitul V.;
- la citirea declaraţiei de către notarul A. a auzit mai multe nume străine; nu a cunoscut atunci dacă aceste nume erau în legătură cu vreo moştenire şi nici nu a întrebat notarul; crede că erau nume din Budapesta şi Israel; ştia că numita x era în întreţinerea familiei x dar nu a discutat cu aceasta despre vreo moştenire; notarul nu l-a informat despre existenţa vreunei legături între H. şi acele persoane cu nume străine pe care i le-a citit; nu cunoaşte personal legăturile dintre H. şi persoanele respective; la momentul declaraţiei numita H. se afla pe hol
Aceste aspecte au fost valorificate de către judecătorul de cameră preliminară în considerentele încheierii penale nr. 415/PI/CP/CC/21.12.2016 a Curţii de Apel Timişoara în cuprinsul căreia a argumentat următoarele:
"După cum rezultă din probatoriul administrat, Certificatul de calitate de moştenitor nr. x/2003 eliberat de Birou Notar Public A. din Arad, respectiv de către notarul A. la data de 31.01.2003, încheierea finală nr. 5/31.01.2003 dispusă de Birou Notar Public A. din Arad, prin notarul public A., în dosarul succesoral nr. x/2003, încheierea dispusă la data de 31.01.2003 de Birou Notar Public A. din Arad, prin notarul public A., în dosarul succesoral nr. x/2003, prin care a conexat dosarul succesoral nr. x la dosarul succesoral nr. x, încheierea dispusă la data de 31.01.2003 de Birou Notar Public A. din Arad, prin notarul public A., în dosarul succesoral nr. x/2003 prin care a conexat dosarul succesoral nr. x la dosarul succesoral nr. x, au fost întocmite de notarul public A. prin inserarea în cadrul acestora a unor elemente esenţiale nereale (s-a reţinut că defunctul nu a lăsat testament, s-a transmis cota de 1/1 părţi din masa succesorală prin succesiune legală) şi prin luarea în considerare a declaraţiilor (de notorietate/martor) martorului U. şi a numitului V. autentificate tot de notarul public A. la data de 31.01.2003, în care s-au menţionat date care nu au fost declarate în realitate şi nu au fost cunoscute de către cei doi declaranţi). Declaraţia numitului U. cu domiciliul în Arad, jud. Arad a fost autentificată la B.N.P. A. prin încheierea nr. 214/31.01.2003 dispusă de notarul public A., declaraţia numitului V. cu domiciliul în Arad, jud. Arad a fost autentificată la B.N.P. A. prin încheierea nr. 215/31.01.2003 dispusă de notarul public A. iar declaraţia de martor a fost dată în dosarul succesoral nr. x/2003 la data de 31.01.2003 completată olograf aparţinând numitului U. cu domiciliul în Arad, jud. Arad în faţa notarului public A..
S-a reţinut că toate aceste înscrisuri s-au întocmit şi eliberat de notarul public A. prin comiterea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată (şapte acte materiale) întrucât a inserat în conţinutul acestora cu ocazia întocmirii date şi fapte necorespunzătoare adevărului având la bază o rezoluţie infracţională unică, pentru ca soţii D. şi B. să poată dobândi fără drept prin intermediul lui H. bunuri după J. ca urmare a folosirii acestui certificat.
Totuşi, având în vedere data de 31.01.2003 la care s-a comis fapta, s-a constatat că în cauză a intervenit prescripţia răspunderii penale la data de 31.01.2008, notarul public A. nemaiputând fi tras la răspundere penală, motiv pentru care pentru această faptă sesizată prin plângerea penală formulată de persoanele vătămate N. cu domiciliul în Bucureşti, O. şi N. ambii cu domiciliul în judeţul Arad, Asociaţia Composesoratul E. reprezentată de preşedintele acesteia O. cu sediul în judeţul Arad s-a impus soluţia de clasare şi sesizarea judecătorului de camera preliminară competent pentru desfiinţarea înscrisurilor".
Prin încheierea nr. 603/09.06.2016 pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul susmenţionat cu ocazia soluţionării contestaţiilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara şi de N., O., N. şi Asociaţia Composesoratului E.,completul de cameră preliminară de la instanţa supremă a reţinut, în esenţă, următoarele:
"prin încheierea dispusă la data de 31.01.2003 de Biroul Notarului Public A. din Arad, prin notarul public A., în dosarul succesoral nr. x/2003 s-a reţinut că în cauza succesorală privind pe defuncta W., aceeaşi persoană cu W., aşa cum rezultă din declaraţiile de notorietate aflate la dosar, decedată la data de 26.02.1951, fostă cu ultimul domiciliu în mun. Arad, str. x, jud. Arad, văzând că, la apelul nominal a răspuns H., (...) care a declarat că X., aceeaşi persoană cu X., fost căsătorită cu x, aşa cum rezultă din declaraţiile de notorietate aflate la dosar, a moştenit întrega masă succesorală...".
În încheierea pronunţată în dosarul nr. x/2003 privind succesiunea defunctei W., s-au avut în vedere declaraţiile de notorietate, inclusiv declaraţia dată de U., reţinându-se împrejurarea necorespunzătoare adevărului, că X. a moştenit întreaga masă succesorală.
Prin încheierea dispusă la data de 31.01.2003 de Biroul Notarului Public A. din Arad, prin notarul public A., în dosarul succesoral nr. x/2003 s-a reţinut că "în cauza susccesorală privind pe defuncta X., aceeaşi persoană cu X., fost căsătorită cu x, aşa cum rezultă din declaraţiile de notorietate aflate la dosar, decedată la data de 24.11.1951, fostă cu ultimul domiciliu în Ungaria, Budapesta XII, văzând că, la apelul nominal a răspuns H. (...) care, în calitate de strănepoată de soră, moşteneşte întrega masă succesorală...".
În încheierea pronunţată în dosarul nr. x/2003 privind succesiunea defunctei X., s-au avut în vedere declaraţiile de notorietate, inclusiv declaraţia dată de U., reţinându-se împrejurarea necorespunzătoare adevărului, după cum se arăta în continuare, că H. a moştenit întreaga masă succesorală.
Dosarele succesorale nr. x au fost conexate la dosarul succesoral nr. x/2003 privind succesiunea de pe urma defunctei J., fiind emisă de Biroul Notarului Public A. din Arad prin notarul public A. încheierea finală nr. 5/31.01.2003 dispusă în dosarul succesoral nr. x/2003, înscris desfiinţat, de asemenea, prin hotărârea contestată.
S-a apreciat că împrejurarea că prin cele două încheieri s-a dispus conexarea nu prezintă relevanţă în cauză, nefiind contestată procedura conexării, ci atestarea unor elemente necorespunzătoare adevărului.
Prin încheierea finală nr. 5 din 31.01.2003 dispusă în dosarul succesoral nr. x/2003 pronunţată de Biroul Notarului Public A. s-au reţinut "din declaraţiile părţilor, actele de stare civilă, martorul cauzei şi celelalte probe" că:
- "în succesiunea defunctei J., aceeaşi persoană cu Z., aşa cum rezultă din declaraţiile de notorietate aflate la dosar" are calitatea de moştenitor legal "W., aceeaşi persoană cu W., aşa cum rezultă din declaraţiile de notorietate aflate la dosar, soră, care, în calitate de soră, moşteneşte masa succesorală în cotă de 1/1";
- "în succesiunea defunctei W., aceeaşi persoană cu W., aşa cum rezultă din declaraţiile de notorietate aflate la dosar" are calitatea de moştenitor legal "X., aceeaşi persoană cu X., fost căsătorită cu x, aşa cum rezultă din declaraţiile de notorietate aflate la dosar, fiică, care, în calitate de fiică, moşteneşte masa succesorală în cotă de 1/1";
- "în succesiunea defunctei X., aceeaşi persoană cu X., fost căsătorită cu x, aşa cum rezultă din declaraţiile de notorietate aflate la dosar" are calitatea de moştenitor legal "H., care, în calitate de strănepoată de soră, moşteneşte masa succesorală în cotă de 1/1".
În aceeaşi încheiere, s-a menţionat că defuncta J. nu a lăsat testament, împrejurare necorespunzătoare adevărului, după cum se va arăta ulterior, respectiv că moştenirea a fost acceptată de către fiica defunctei W., deşi aceasta din urmă predecedase surorii sale în urmă cu 4 ani, iar fiica acesteia, de asemenea, predecedase autoarei J., tot în anul 1951, aşa încât acestea nu o puteau moşteni legal pe J., decedată în anul 1955, fiind moarte la data decesului acesteia din urmă. Or, era evident că persoanele care nu mai erau în viaţă la data decesului autoarei J., W. şi X. nu aveau capacitate succesorală, fiind predecedate.
De asemenea, notarul public A. a stabilit pe baza probelor, între care a menţionat şi martorul cauzei – acesta fiind U., conform depoziţiei de martor ataşată dosarelor succesorale - că s-a transmis, prin efectul succesiunii legale, masa succesorală de 1/1 părţi de la autorul J. la H..
S-a apreciat ca fiind relevant faptul că identitatea defunctelor a fost stabilită de notarul public prin declaraţiile de notorietate aflate la dosar – date de U. şi V., însă moştenitorii, calitatea de moştenitori legali şi cota parte din moştenire a acestora au fost stabilite de notarul A., printre altele, pe baza declaraţiei martorului U..
În baza încheierii finale nr. 5 din 31.01.2003 dispusă în dosarul succesoral nr. x/2003 a fost emis certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/31.01.2003 eliberat de Biroul Notarului Public A. din Arad, care conţine aceleaşi menţiuni privind numele moştenitorilor, felul moştenirii (legală) şi cota succesorală de 1/1 transmisă succesiv de la defuncta J., moştenitoarelor W., X. şi, în final, H..
În raport de cele menţionate mai sus, rezultă că notarul A. a înserat în actele emise, desfiinţate prin încheierea contestată, împrejurări necorespunzătoare adevărului.
Astfel, în depoziţia martorului U. din data de 31.01.2003 şi în declaraţia acestuia autentificată la aceeaşi dată, au fost înserate menţiuni cu privire la care martorul a arătat că nu le-a declarat în faţa notarului public şi nici nu le cunoştea, fiind întrebat de acesta din urmă asupra altor împrejurări decât cele consemnate.
S-a constatat din actele dosarului că declaraţia dată de U. a fost avută în vedere la pronunţarea încheierii din data de 31.01.2003 dispusă de Biroul Notarului Public A. din Arad prin notarul public A. în dosarul succesoral nr. x/2003, a încheierii din data de 31.01.2003 dispusă de Biroul Notarului Public A. din Arad prin notarul public A. în dosarul succesoral nr. x/2003, a încheierii finale nr. 5/31.01.2003 dispusă de Biroul Notarului Public A. din Arad prin notarul public A. în dosarul succesoral nr. x/2003 şi a certificatului de calitate de moştenitor nr. 5/31.01.2003 eliberat de Biroul Notarului Public A. din Arad.
Totodată, depoziţia dată în calitate de martor de către U. la data de 31.01.2003 în cadrul procedurii succesorale ce a făcut obiectul dosarelor conexate sub nr. x/2003 a constituit o probă în emiterea încheierii finale nr. 5/31.01.2003 dispusă de Biroul Notarului Public A. din Arad prin notarul public A. în dosarul succesoral nr. x/2003 şi a certificatului de calitate de moştenitor nr. 5/31.01.2003 eliberat de Biroul Notarului Public A. din Arad.
În ceea ce privesc menţiunile cuprinse în înscrisurile notariale privind felul moştenirii - moştenire legală, lipsa unui testament în cazul defunctei J. şi unicitatea moştenitorilor stabiliţi succesiv după autoarea J., în raport de actele aflate la dosarul de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte a apreciat că acestea sunt necorespunzătoare adevărului.
Contrar susţinerii judecătorului de cameră preliminară de la instanţa de fond, din înscrisurile comunicate Instituţiei Prefectului Judeţul Arad de către Biroul Notarial EE. din Geneva – copie conformă a testamentului doamnei J. însoţită de apostilă şi copii conforme a Ordinului de administrare şi Ordinului de executare a testamentului emise de Tribunalul Regional din Tel – Aviv, aflate împreună cu traducerile aferente în vol. 4 d.u.p., a rezultat că la data de 19.05.1955, J. a întocmit în Israel un testament prin care a dispus, ca act de ultima voinţă, de toata averea ei în favoarea rudelor sale. Din testamentul lăsat de J. a rezultat că testatoarea a lăsat cota de 1/14 doamnei BB., respectiv X., urmând ca în cazul în care aceasta era decedată, testatoarea a dispus ca moştenirea în cotă de 1/14, să revină lui H. şi fratelui acesteia FF..
S-a constatat că notarul public A. a înserat în depoziţia şi în declaraţia martorului U., pe care ulterior a autentificat-o, elemente necorespunzătoare adevărului, în condiţiile în care martorul nu a declarat împrejurările consemnate în conţinutul depoziţiei şi a declaraţiei, comiţând astfel infracţiunea de fals intelectual.
Desfiinţarea înscrisurilor conţinând menţiuni nereale este consecinţa constatării acestei împrejurări, susţinerea contestatorilor D., C., B., Y. şi S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L. conform căreia deşi conţinutul declaraţiilor nu este real nu prezintă relevanţă în emiterea certificatului de calitate nu a putut fi primită.
Întocmirea acestor înscrisuri a fost premeditată de către notarul public A. pentru justificarea întocmirii încheierilor din dosarele succesorale şi a certificatului de calitate de moştenitor la data de 31.01.2003.
Tot astfel, împrejurarea că numai unul dintre moştenitori şi-a exprimat poziţia de retrocedare a bunurilor s-a apreciat a fi fără relevanţă asupra faptei penale şi consecinţelor acesteia.
De asemenea, susţinerea contestatorului A. în sensul că indiferent dacă se ia în calcul sau nu testamentul, H. este moştenitoare după J., indiferent de declaraţiile martorilor, iar certificatul de calitate de moştenitor constată adevarul aşa încât nu există niciun motiv pentru a fi anulat s-a apreciat ca fiind eronată.
S-a reţinut că moştenirea legală intervine, de regulă, numai în cazul în care cel care lasă moştenirea nu a dispus în timpul vieţii de averea sa prin testament. Moştenirea legală este înlăturată prin testamentul lăsat de defunct, cu excepţia moştenitorilor rezervatari. În consecinţă, moştenirea testamentară are caracter primordial şi, numai în măsura în care defunctul nu a dispus altfel prin testament, patrimoniul succesoral poate fi împărţit după normele moştenirii legale.
Pe cale de consecinţă, fiind dovedită comiterea de către notarul public A. a infracţiunii de fals intelectual, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte a constatat că dispoziţia judecătorului de cameră preliminară de la curtea de apel de desfiinţare a depoziţiei de martor dată în dosarul succesoral nr. x/2003 la data de 31.01.2003 de numitul U. în faţa notarului A., a declaraţiei numitului U. autentificată la Biroul Notarului Public A. din Arad, prin încheierea nr. 214/31.01.2003, a încheierilor dispuse de Biroul Notar Public A. din Arad, prin notarul public A., în dosarele succesorale nr. x/2003 şi nr. 7/2003, la data de 31.01.2003, a încheierii finale nr. 5/31.01.2003 dispusă de Biroul Notarului Public A. din Arad prin notarul public A. în dosarul succesoral nr. x/2003 şi a certificatului de calitate de moştenitor nr. 5/31.01.2003 eliberat de Biroul Notar Public A. din Arad este legală şi temeinică."
Contrar susţinerilor contestatorului A., soluţia de desfiinţare a înscrisurilor falsificate poate fi dispusă şi în lipsa unei soluţii de clasare faţă de H., această procedură nefiind condiţionată de pronunţarea unei soluţii cu privire la beneficiarul înscrisului.
S-a apreciat ca fiind fără suport legal critica contestatorului A., dispoziţiile art. 5491 din C. proc. pen. fiind aplicabile în cazul clasării dispuse cu privire la autorul falsului intelectual.
Tot astfel, critica aceluiaşi contestator în sensul că nu este posibilă desfiinţarea înscrisurilor întrucât era necesară constatarea, prin sentinţă penală (de fond) şi nu printr-o ordonanţă de clasare sau sentinţă "în procedură administrativă penală", comiterii unei infracţiuni de fals intelectual s-a apreciat a fi neîntemeiată. Dat fiind că la momentul la care organele de urmărire penală au luat cunoştinţă de fapta penală, intervenise prescripţia răspunderii penale, nu mai era posibilă sesizarea instanţei de judecată pe fondul cauzei, iar, pe de altă parte, în considerentele sentinţei penale nr. 203/13.07.2016 a Curţii de Apel Timişoara s-a stabilit că notarul public A. "a alterat adevărul cu privire la faptele sau împrejurările despre care înscrisurtile notariale respective erau destinate să facă probă", "fapta fiind comisă cu intenţie indirectă".
În ceea ce priveşte critica aceluiaşi contestator privind anularea certificatului de calitate de moştenitor nr. 5/2003 în lipsa desfiinţării şi a declaraţiei dată de V., judecătorul de cameră preliminară a apreciat-o ca fiind neîntemeiată. S-a reţinut că declaraţiile date de U. şi V. au fost folosite de notarul public pentru a se stabili identitatea defunctelor J., W. şi X., în completarea actelor de stare civilă, numai depoziţia dată de U., în calitate de martor, fiind reţinută ca probă, printre altele, în procedura succesorală, după cum rezultă din conţinutul actelor notariale ce fac obiectul cauzei. Totodată, a fost constatat caracterul nereal şi a altor împrejurări, atestate de notarul public în înscrisurile notariale desfiinţate. Faptul că nu a fost desfiinţată şi declaraţia autentificată dată de V. nu poate conduce la concluzia emiterii, în condiţii de legalitate, a certificatului de moştenitor.
Referitor la susţinerea contestatorilor D., C., B., Y. şi S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L. în sensul că neindicarea de către persoana care solicită eliberarea unui certificat de calitate de moştenitor a faptului că mai există şi alţi succesibili fie legali, fie testamentari, nu constituie un fapt ilicit întrucât aceştia au la dispoziţie acţiunea în petiţie de ereditate exercitată la instanţa civilă, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte a apreciat că nu prezintă relevanţă în cauză. Obiectul procedurii l-a constituit cererea de desfiinţare a înscrisurilor falsificate de notarul A., cercetat pentru infracţiunea de fals intelectual şi cu privire la care s-a dispus clasarea urmare a împliniririi termenului de prescripţie a răspunderii penale. Procedura succesorală, stabilirea moştenitorilor defunctei J. şi a bunurilor acesteia, respectiv a cotei părţi ce li s-ar cuveni fiecăruia dintre aceştia şi drepturile succesorale ale acestora excedând procedurii stabilite în condiţiile art. 5491 din C. proc. pen.
În acelaşi sens, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte a reţinut că desfiinţarea înscrisurilor menţionate este consecinţa constatării comiterii de către notarul public a infracţiunii de fals intelectual, cu ocazia întocmirii acestora, prin inserarea/atestarea în actele notariale a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului.
În cauză nu sunt incidente prevederile din legislaţia civilă, respectiv a dispoziţiilor din legea notarială privitoare la condiţiile cerute pentru contestarea conţinutului unui act autentificat de către notarul public, după cum au susţinut contestatorii D., C., B., Y. şi S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L.."
Coroborând argumentele prezentate în alineatele precedente cu privire la conduita neconformă imputată inculpatului A., instanţa de fond a arătat că, prin actul de sesizare, inculpatul A. a fost trimis în judecată pentru conceperea şi emiterea mai multor înscrisuri conţinând date şi fapte necorespunzătoare adevărului, înscrisuri ce, sub autoritatea lucrului judecat au fost desfiinţate ca false, prin această activitate desfăşurată cu încălcarea normelor legale (art. 6 şi 45 din Legea nr. 36/1995) urmărind satisfacerea intereselor patrimoniale nelegitime ale inculpaţilor D., B. şi C., conduită ce a făcut obiectul unei proceduri judiciare finalizate prin pronunţarea unei soluţii de clasare adoptate prin Ordonanţa din 17.02.2016 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciul Teritorial Timişoara în dosar nr. x/2014, confirmată prin sentinţa penală nr. 203/PI/13.07.2016 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara în dosar nr. x/2016.
Norma de incriminare care defineşte infracţiunea de abuz în serviciu, astfel cum este descrisă de art. 297 C. pen., are un caracter general în materia sancţionării activităţilor abuzive prin încălcarea atribuţiilor prevăzute de legislaţia primară.
Prin urmare, infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 C. pen. are caracter subsidiar, fiind posibil să fie reţinută numai în situaţia în care fapta săvârşită de funcţionarul public nu este prevăzută ca infracţiune distinctă de o altă normă de incriminare cu caracter special fie că aceasta vizează acelaşi obiect juridic, fie un obiect juridic diferit, aşa cum este cazul în prezenta cauză.
În acest sens, reţinându-se, prin ordonanţa de clasare/hotărârile menţionate supra, săvârşirea de către inculpatului A. a infracţiunii de fals intelectual în formă continuată, comisă în calitate de funcţionar public în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. (1) C. pen., aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, infracţiune al căror conţinut este caracterizat, prin calitatea de funcţionar public al subiectului activ şi de comiterea falsurilor în exerciţiul acestor atribuţii, în sarcina acestuia nu mai poate fi reţinută şi infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în maniera descrisă în actul de sesizare, al căror subiect activ este tot un funcţionar public, iar latura obiectivă a acestor infracţiuni este caracterizată prin îndeplinirea cu ştiinţă în mod defectuos a atribuţiilor sale de serviciu, trăsături cuprinse de altfel în conţinutul constitutiv al infracţiunilor de fals intelectual.
Aşadar, instanţa de fond a reţinut că, la momentul comiterii faptelor deduse judecăţii, inculpatul A. deţinea calitatea de funcţionar public în condiţiile art. 175 alin. (1) C. pen., exercitând o funcţie publică, aceea de notar public în cadrul Biroului Notarial Public A., iar, la momentul întocmirii Certificatului de calitate de moştenitor acesta se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Sub acest aspect, s-a arătat că norma de incriminare care defineşte infracţiunea de abuz în serviciu are un caracter general în materia sancţionării activităţilor abuzive prin încălcarea atribuţiilor prevăzute de legislaţia primară, iar infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 C. pen. are caracter subsidiar, fiind posibil să fie reţinută numai în cazul în care fapta săvârşită de funcţionarul public nu este prevăzută ca infracţiune distinctă de o altă normă de incriminare cu caracter special fie că aceasta vizează acelaşi obiect juridic, fie un obiect juridic diferit.
Având în vedere considerentele prezentate anterior, instanţa de fond a apreciat ca fiind nerelevante observaţiile formulate de parcursul procedurii de către partea civilă UAT Tauţ:
- având în vedere că testamentul a fost întocmit în Israel, testatoarea a stabilit că acesta este supus legilor israeliene, astfel că, atâta timp cât prin testament au fost stabilite şi cotele succesorale, în speţa de faţă nu se aplică legea română ca lex causae;
- norma conflictuală aplicabilă este art. 69 din Legea 105/1992, referitoare la actul juridic unilateral, testamentul fiind act juridic pentru cauză de moarte, iar cu privire la moştenire s-a precizat expresis verbis de testatoarea J. că actele sunt supuse legii israeliene;
- în dreptul internaţional privat în accepţiunea de "lege străină" se are în vedere ansamblul reglementărilor din dreptul străin indiferent de izvoarele sale juridice, act normativ, jurisprudenţă, cutumă uzanţe, precum şi ansamblul reglementărilor de drept material substanţial şi procesual, cât şi normele conflictuale.
- adagiul fraus ominia corrumpit este comun mai multor discipline juridice inclusiv dreptului internaţional privat, frauda la lege reprezintă substituirea ilicită de către părţi a legii normal competente cu o alta, dar care prin aplicare, o neagă pe cea dispusă de norma conflictuală a forului;
- inculpaţii au uzat de frauda la lege, prin folosirea regulilor de conflict pentru a o desemna pe H. ca unica moştenitoare a lui J., faţă de situaţia în care cu minime diligenţe puteau constata că defuncta J. a lăsat un testament, că s-a dezbătut succesiunea şi toate aceste acte au fost omise cu ştiinţă de către inculpaţi, prin manipularea reglementărilor legale;
- inculpaţii au procedat la modificarea conţinutului faptic al raportului juridic prin transformarea acestuia numai la nivelul dreptului intern, a legii române, contrar actului de ultimă de voinţă al testatoarei J.;
- scopul urmărit de inculpaţi a fost cert ilicit întrucât voinţa părţilor a îmbrăcat forma unei intenţii frauduloase, prin crearea condiţiilor în vederea încălcării legii competente şi aplicarea legii române care era mai favorabilă, caracterul ilicit al rezultatului urmărit de părţi fiind în strânsă legătură cu intenţia frauduloasă şi rezultatul ca finalitate a operaţiunilor săvârşite de părţi fiind ilicit, sancţiunile fiind prevăzute de legea penală prin art. 297 C. pen. raportat la art. 47 C. pen.;
- conform probelor ce se regăsesc la dosarul de cercetare penală, rezultă fără echivoc faptul că H. nu putea fi unica moştenitoare a lui J., aşa cum prin abuz şi fals a emis inculpatul A. Certificatul de moştenitor nr. x/31.01.2003, la sugestia inculpatelor B. şi C.;
- în legătură cu aplicabilitatea testamentului lui J. la cazul E. privind retrocedarea suprafeţei de 8767 ha inculpatele B. şi C. neagă valabilitatea acestui testament, apreciind că nu s-a depus originalul, dar omit a arăta că şi în ceea ce priveşte actele de stare civilă care au stat la baza emiterii Certificatului de moştenitor nr. x/2003, nu deţin originalele acestor acte.
Prin urmare, reţinând că, în speţă, conduita inculpatului A., constând în întocmirea şi eliberarea certificatului de calitate de moştenitor nr. 5 din 31.01.2003 prin certificarea în cadrul acestuia în fals de date nereale privind calitatea de moştenitor legal în cotă de 1/1 a numitei H. după numita J. - a fost examinată şi tranşată cu titlu definitiv prin ordonanţa/hotărârile judecătoreşti evidenţiate mai sus, care au consfinţit că acesta este autorul infracţiunii de fals intelectual în formă continuată (7 acte materiale), prevăzut de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi apreciind că, acţiunile inculpatului, distincte de certificarea în fals a menţiunilor din cuprinsul certificatului de moştenitor nr. x din 31.01.2003, nu pot fi circumscrise dispoziţiilor art. 6 şi art. 45 din Legea nr. 36/1995 privind notarii publici şi activitatea notarială, Curtea a constatat că fapta descrisă în rechizitoriu nu este în măsură să angreneze răspunderea penală a acestuia, considerent pentru care, în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului A. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.
2. Referitor la acuzaţiile aduse inculpaţilor D., B. şi C., instanţa de fond a reţinut următoarele:
În ceea ce priveşte acuzaţia adusă inculpatului D., s-a arătat că, potrivit certificatului de deces ataşat la fila x/vol. III dosar instanţă, acesta a decedat pe parcursul procedurii de cameră preliminară, la data de 01.07.2021.
Prin urmare, instanţa de fond a dispus, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., încetarea procesului penal pornit faţă de inculpatul D. de sub învinuirea comiterii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1), art. 309 si art. 183 din C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.
Referitor la acuzaţiile aduse inculpatelor B. şi C., realizând propriul demers analitic în limitele trasate prin actul de sesizare a instanţei, cu trimitere expresă la baza factuală reţinută la debutul considerentelor, instanţa de fond a constatat că acuzaţiile aduse celor două inculpate nu sunt susţinute de probe suficient de puternice, clare şi concordante pentru a răsturna prezumţia de nevinovăţie de care se bucură acestea, potrivit art. 4 C. proc. pen.
În analiza acuzaţiilor, instanţa a făcut trimitere şi la conduita adoptată de către D., întrucât aceasta nu poate fi disociată, potrivit susţinerilor din rechizitoriu, de cea urmată de către coinculpatele B. şi C..
În continuare, instanţa de fond a prezentat acuzaţiile reţinute în sarcina inculpaţilor D., B. şi C., potrivit cărora aceştia au avut contribuţii concrete la săvârşirea infracţiunii atât sub forma instigării, cât şi a complicităţii prin acte de ajutor nemijlocit acordat autorului A., fiind reţinută forma de participaţie penală a instigării, precum şi probele administrate de procuror în cursul urmăririi penale cu privire la respectivele acuzaţii.
Apoi, procedând la analiza coroborată a materialul probator administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât şi al cercetării judecătoreşti, instanţa de fond a arătat că procurarea/deţinerea de către inculpaţii x de înscrisuri constând în extrase de stare civilă, extrase CF, scheme de filiaţie, etc., în legătură cu predecesorii numitei H. se circumscriu unor demersuri fireşti ai acestora, în calitatea lor de legatari universali/cu titlu particular ai testatoarei antemenţionate, interesaţi să-şi valorifice interesele legale; acest aspect, nesusţinut de probe certe şi decisive, nu este în măsură, prin el însuşi să susţină concluzia instigării notarului public în a-şi încălca atribuţiile de de serviciu cu ocazia emiterii certificatului de calitate de moştenitor.
Împrejurarea că la domiciliul inculpaţilor au fost identificate o serie de înscrisuri din care rezultă fără echivoc faptul că H. a avut un frate (numitul GG.), sau că J. ar fi avut şi alte rude (posibili succesori) nu justifică, în opinia primei instanţe, în mod automat, în lipsa altor date din care să reiese contrariul, conceperea unui plan infracţional, în sensul instigării notarului public - inculpatul A. - să-şi încalce atribuţiile de serviciu, prin neefectuare verificărilor necesare anterior primirii cererii de emitere a certificatului de calitate de moştenitor.
Mai mult decât atât, din declaraţiile inculpatului, coroborate cu înscrisurile justificative depuse în susţinerea cererii de deschidere a procedurii (aferente dosarelor notariale nr. x/2003 întocmite de BNP A.), inculpatului A. nu i-a fost prezentat (întrucât, datorită particularităţilor procedurii) nu era nevoie, extrasul CF nr. x Arad (eliberat la 21.02.1996) invocat de către acuzare şi în care, la foaia de proprietate figurează ca proprietari sub B 3,4,5, B 8,9,10 şi B 12,13,14, înainte de naţionalizarea din 1962, HH. (mama lui H.), H. şi GG. (fratele lui H.) f.208-209/vol. 34 dup.
Ca atare, instanţa de fond a arătat că, din nicio probă de la dosar nu rezultă că inculpatul A. cunoştea despre existenţa altor persoane cu vocaţie la moştenirea legală după J., aspect reliefat în secţiunea precedentă, cu ocazia examinării acuzaţiilor aduse acestuia în raport cu demersurile/verificările pe care era obligat să le întreprindă anterior emiterii certificatului de calitate de moştenitor cu nr. x/31.01.2003.
Chiar dacă cei trei inculpaţi, în calitate de instigatori, aveau cunoştinţă despre existenţa altor succesori, atâta timp cât acest aspect nu este demonstrat că ar fi fost adus la cunoştinţa inculpatului A., în calitate de pretins autor al infracţiunii deduse judecăţii, nu poate fi reţinută existenţa faptei de instigare la infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dedusă judecăţii, fiind exclusă instigarea prin omisiune.
Singura conduită ce putea fi adusă în discuţie şi supusă cercetării organelor de urmărire penală în raport cu probele existente la dosarul cauzei, era o eventuală instigare (comisă de inculpatul D., singurul care a interacţionat cu notarul public şi a prezentat martorii la biroul notarial) la infracţiunea de fals intelectual săvârşită de către inculpatul A. cu ocazia gestionării declaraţiei de notorietate furnizată de către martorul U. (aspect ce a condus la menţiunile nereale din certificatul de moştenitor nr. x/31.01.2003, caracterul fals al acestora fiind stabilit cu titlu definitiv prin hotărâre judecătorească), însă acest aspect a fost tranşat deja prin Ordonanţa din 17.02.2016, încheierea de cameră preliminară nr. 415/PI/CP/CC din 21.12.2016 şi încheierea nr. 603/09.06.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Referitor la înscrisurile identificate cu ocazia percheziţiei domiciliare, invocate de acuzare în cuprinsul actului de sesizare, prima instanţă a arătat că, în ceea ce priveşte cererea înregistrată cu numărul x/09.08.2005 din care rezultă că inculpata B. a solicitat în calitate de moştenitoare a lui H. eliberarea unui extras după certificatul de naştere peivind pe II. menţionând că este fratele bunicii lui H. şi că certificatul îi este necesar în vederea aplicării Legii nr. 247/2005, respectiv cererea înregistrată cu numărul C-l051/09.08.2005 din care rezultă că inculpata B. a solicitat în calitate de moştenitoare a lui H. eliberarea unui extras după certificatul de naştere privind pe JJ., menţionând că certificatul îi este necesar în vederea aplicării Legii nr. 247/2005, acestea nu pot fi valorificate din perspectiva acuzaţiei aduse inculpatei B., având în vedere că au fost formulate ulterior commiterii faptei deduse judecăţii (31.01.2003).
Aşadar, s-a reţinut că, cererile au fost formulate la data de 09.08.2005, iar extrasele ridicate la 18.08.2005, cu mult timp după emiterea certificatului de calitate de moştenitor.
O concluzie similară se impune şi în situaţia extrasului de de naştere nr. x/17.08.2005 eliberat de Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale, privind pe II., precum şi a extrasului de naştere nr. x/09.08.2005, eliberat de Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale privind pe JJ., acestea fiind solicitate/eliberate ulterior comiterii faptei deduse judecăţii.
Cu referire la raportul de Constatare Criminalistică nr. x/30.08.2017, întocmit de I.P.J. Timiş - Serviciul Criminalistic, din care rezultă că inculpatul D. a scris cererea formulată în numele lui H. datată 08.03.1996 şi înregistrată cu nr. x/11.03.1996 şi la cererile formulate în numele lui H., adresate Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 112/1995 şi înregistrate la Consiliul Judeţean Arad cu nr. 3734/29.08.2000 şi nr. 3735/29.08.2000, cereri scrise şi semnate în fapt de către inculpata C., la fel ca şi în exemplul precedent, nu pot fi valorificate în situaţia particulară de faţă întrucât nu sunt în măsură să stabilească o legătură suficientă şi vizibilă între demersurile efectuate de către inculpaţii x (împuterniciţi prin procuri) în numele lui H., iar ulterior în calitate de legatari universali ai acesteia în vederea valorificării intereselor testatoarei şi acţiunile întreprinse de inculpatul A. în vederea emiterii certificatului de calitate de moştenitor, la cererea expresă şi personal formulată de către H. (acţiuni care, de altfel, nu se circumscriu unei conduite de manieră penală, astfel cum instanţa a argumentat în precedentul considerentelor).
Schemele de filiaţie descoperite cu ocazia percheziţiei domiciliare şi invocate de către procuror în susţinerea acuzaţiilor aduse inculpatelor x nu sunt în măsură a le incrimina pe acestea; pe lângă faptul că, în considerarea calităţii inculpaţilor de legatari universali/cu titlu particualr ai numitei H., era firesc să fie trasate, acestea nu conţin numele fratelui acesteia, numitul GG., astfel cum se impută prin actul de sesizare.
Martorii audiaţi în cauză la propunerea acuzării, numiţii Q. şi R. nu au oferit, în opinia instanţei de fond, date din care să rezulte vreo implicare activă şi nemijlocită a inculpatelor B. şi C. în formularea cererii şi procedura emiterii certificatului de calitate de moştenitor de către inculpatul A., ci au relevat aspecte anterioare, circumscrise demersurilor efectuate de H. şi de către inculpaţi, în calitate de împuterniciţi ai acesteia, în vederea procurării de acte de stare civilă, întocmirii notificărilor şi a cererilor de retrocedare a imobilelor preluate abuziv de la H., soţul acesteia şi J..
Făcând trimitere la declaraţiile furnizate de către martorul Q. şi R., instanţa de fond a reţinut următoarele:
- martorii au fost contactaţi la începutul anului 2002 de către inculpata B. pentru a întreprinde în calitate de avocat demersuri pentru retrocedarea imobilelor din municipiul Arad care au aparţinut lui H. şi soţului acesteia sau pentru obţinerea de despăgubiri, ocazie cu care a reprezentat-o pe H. pentru imobilele din Arad, str. x şi B-dul x nr. 7; s-a discutat despre efectuarea de demersuri în baza Legii nr. 10/2001 pentru obţinerea unor imobile care ar fi aparţinut unei societăţii Forestiera E.. în acest sens, în anul 2002, martorul s-a deplasat la domiciliul soţilor D. şi B. din Arad str. x, unde a discutat cu aceştia şi cu H. despre activităţile care trebuiau efectuate, fiind împuternicit să întocmească documentaţia necesară retrocedării imobilelor moştenite după soţul defunct al doamnei x;
- în baza discuţiilor purtate cu inculpaţii x şi H., în numele cabinetului avocaţial pe care îl reprezenta, a întocmit o notificare adresată Consiliului Local al Comunei Tauţ, Direcţiei Silvice a judeţului Arad, Consiliului Local al Comunei Bârzava şi Ocolului Silvic Bârzava pe care a înaintat-o Biroului Executorului Judecătoresc KK., notificare înregistrată cu nr. 12-13-14-15/2002 din 06.02.2002 şi prin care solicita autorităţilor menţionate în numele lui H., restituirea în natură a imobilelor intabulate în CF nr. x E., nr. 359 E., nr. 360 E., nr. 361 E., nr. 362 E., nr. 364 E., nr. 371 E. şi nr. 445 E., invocându-se deţinerea de către J. la data naţionalizării a unui procent de 56,25% din acţiunile fostei Societăţi Forestiera E. S.A.R. şi faptul că H. se prezenta ca unica moştenitoare după J., în calitate de strănepoată de soră, bunica acesteia W. fiind sora lui J.;
- tot la solicitarea lui H. şi a soţilor D. şi B. (care aveau împuternicire de la H.) au întreprins demersuri prin poştă pentru obţinerea actelor de stare civilă din Ungaria şi Israel cu privire la care a fost împuternicit sau cu privire la care i s-a solicitat, iar în legătură cu notificările din anul 2002 transmise autorităţilor prin executorul judecătoresc KK., a precizat că a făcut demersurile ca urmare a celor solicitate de către soţii D. şi B. şi H., care i-au prezentat acte necesare formulării notificărilor;
- martorii au sugerat clienţilor x şi x necesitatea obţinerii de la un notar a unui certificat de calitate de moştenitor din care să rezulte calitatea de moştenitoare a lui H. după J. (autoarea moştenirii), dar nu le-a indicat vreun notar unde să meargă pentru obţinerea certificatului, aflând ulterior că un astfel de certificat a fost emis în cursul anului 2003 de notarul public A.;
- în anul 2013 martorul LL. a fost contactat de către numita MM., care i-a pus la dispoziţie actele de stare civilă a mamei sale şi un testament în copie întocmit de J. în Israel şi rescris în Elveţia, care conferea şi altor persoane din ţară şi străinătate drepturi succesorale (printre care şi H.), în vederea reprezentării într-o cerere de revizuire la Judecătoria Ineu şi în dosarul civil nr. x/2013 al Judecătoriei Arad, având ca obiect cererea de anulare a certificatului de calitate de moştenitor, ulterior aceasta comunicându-i telefonic că renunţă la acţiunea formulată, fără să-şi justifice demersul;
- nu au fost împuterniciţi pentru efectuarea demersurilor în vederea obţinerii actelor de stare civilă necesare emiterii certificatului de calitate de moştenitor după defuncta J., nici pentru retrocedarea imobilelor ce au aparţinut acesteia, aflate în mun. Arad; activităţile au vizat înregistrarea unor notificări vizând imobilele din zona E. (pe care le revendica numita H.) la executorul judecătoresc din raza Judecătoriei Ineu;
- nu s-au întâlnit şi nu au cunoscut martorii care au dat declaraţiile de notorietate, respectiv U. şi V.; biroul avocaţial nu s-a ocupat de eliberarea certificatului, aceasta fiind o activitate strict notarială,însă certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/31.01.2003 emis de notarul A. a fost folosit cu ocazia unor demersuri procesuale efectuate pentru revendicarea imobilelor moştenite de doamna H.;
- martora R. nu a discutat niciodată în privat cu dna x; datorită vârstei înaintate şi a neputinţei fizice, aceasta era însoţită de inculpata x, însă avea reprezentarea conştientă a acţiunilor sale, enumerându-i martorei toate imobilele care pretindea că i se cuvin, cu precizarea clară că doreşte restituirea în natură doar a imobilelor libere, care nu erau înstrăinate altor persoane, întrucât la rândul său locuia într-un imobilul naţionalizat şi revendicat de către proprietar.
Lipsite de relevanţă din perspectiva faptelor imputate inculpaţilor x au fost apreciate de către instanţa de fond şi declaraţiile martorului S. (martor al acuzării), care nu deţine date/informaţii cu privire la modalitatea concretă de emitere a certificatului de calitate de moştenitor de către inculpatul A. şi nici referitoare la pretinsele activităţile de determinare a acestuia de a urma o anumită conduită derulate de către inculpaţii x.
Sub acest aspect, s-a arătat că, aspectele reliefate de către martor sunt ulterioare datei comiterii pretinsei fapte deduse judecăţii; în virtutea atribuţiilor de serviciu pe care le avea în calitate de Conducător al Cărţii Funciare a intabulat terenuri, păşune, fâneţe şi păduri în baza a două sentinţe judecătoreşti, una prin care se constituia dreptul de proprietate şi una prin care se autoriza întabularea, înscrierea în CF a terenurilor respective; s-a pus problema dacă înscrierea în CF se face cu titlu gratuit sau cu achitarea unei taxe, însă cea dea-a doua sentinţă a lămurit această chestiune; martorul a avut discuţii contradictorii în legătură cu intabularea dreptului de proprietate, mai mult sau mai puţin controversate, dar până la urmă a constat că cererile sunt legitime şi le-a admis; a avut suspiciuni dacă se pot intabula terenuri extravilane cu documentaţie cadastrală sau fără documentaţie, fapt confirmat şi în prezent, anume că în zona extravilană, necooperativizată, se pot intabula terenuri fără documentaţie cadastrală; la dosarul cauzei s-au prezentat adeverinţe solicitate de către OCPI eliberate de Primăria Comunei Tauţ, prin care se atesta că pe 2 terenuri nu existau construcţii; din cauza trecerii timpului, nu poate preciza dacă la dosar exista ataşat certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/31.01.2003; nu poate preciza în ce context a aflat de certificatul de calitate de moştenitor, probabil din conţinutul sentinţei sau din alte surse a aflat că fam x ar fi avut în întreţinere o persoană mai în vârstă, d-na x; ulterior, cineva i-a confirmat faptul că acest aspect este real; cu siguranţă nu a lecturat acest certificat de moştenitor; anterior depunerii cererii de intabulare la birou s-au prezentat cele trei doamne din familia x; martorul a avut o discuţie profesională relativ la acest aspect, acolo intervenind discuţiile în contradictoriu privind intabularea; inculpaţii solicitau intabularea dreptului de proprietate conform sentinţei iniţiale, iar martorul le-a precizat că prin hotărâre doar se constată dreptul, nu se dispune înscrierea acestuia în CF; ulterior, aceştia au prezentat şi cea de-a doua sentinţă prin care se dispunea înscrierea dreptului de proprietate; este posibil ca membrii familiei x să mai fi venit la OCPI însă pentru a solicita lămuriri; la depunerea celei de- a doua cereri de înscriere efectivă s-au prezentat toate trei, una dintre fete completând cererea; martorul nu a cunoscut anterior pe membrii familiei x; a auzit anterior de aceasta pentru că un executor judecătoresc solicitase notarea în CF a cererii prevăzute de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989; prima dată când au prezentat sentinţa a fost surprins de suprafaţa foarte mare a restituirii, gândindu-se la valoarea mare a terenurilor; datorită acestui aspect, martorul s-a informat cu privire la procedura de urmat, purtând discuţii cu superiorii săi şi cu specialişti OCPI; doar la momentul prezentării celei de a doua sentinţe martorul a fost sigur că se putea intabula; cele mai multe discuţii au fost în legătură cu necesitatea documentaţiei cadastrale cu privire la terenurile extravilane, aspect care suscita discuţii şi până în acest moment părerile fiind împărţite; martorul a considerat că nu aveau nevoie de documentaţie cadastrală pentru terenurile extravilane, motiv pentru care a admis cererea; prima hotărâre judecătorească a restituit imobilele pe numerele topografice vechi, în care exista o descriere a imobilelor, pădure, fânaţ, teren arabil, iar a 2 sentinţă dispunea înscrierea; aceasta s-a făcut pe numerele topo existente în CF şi identificate în sentinţa judecătorească definitivă; au existat în timp modificări ale numerelor topografice, nu existau inadvertenţe între numerele topo identificate în CF şi cele din sentinţă.
Faţă de ansamblul argumentelor anterior expuse, Curtea a constatat, contrar acuzaţiilor aduse inculpatelor B. şi C., că acestea nu au interacţionat în accepţia art. 47 C. pen. cu inculpatul A. anterior emiterii certificatului de calitate de moştenitor: nici cu ocazia verificărilor efectuate de către inculpat în vederea înregistrării cererii, nici cu ocazia depunerii cererii de deschidere a procedurii, cererea fiind formulată personal de către H. şi nici pe parcursul procedurii notariale supusă examenului de faţă, care s-a finalizat la 31.01.2003.
Toate aceste aspecte justifică, în mod neechivoc, în opinia primei instanţe, concluzia că fapta de instigare la infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave nu există, motiv pentru care, în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatelor B. şi C. de sub învinuirea comiterii infracţiunii prevăzute de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1), art. 309 si art. 183 din C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.
3. Referitor la acuzaţiile aduse inculpatei persoană juridică S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L, instanţa de fond, verificând acuzaţiile aduse inculpatei persoană juridică prin prisma argumentelor expuse în actul de sesizare, a stării de fapt reţinute de către instanţă şi a dispoziţiilor legale incidente în materie, a constatat că, în speţă, nu există motive pertinente şi suficiente care să susţină fără echivoc concluzia existenţei faptei.
Potrivit art. 270 alin. (1) C. pen., "Primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorificării unui bun, de către o persoană care fie a cunoscut, fie a prevăzut din împrejurările concrete că acesta provine din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, chiar fără a cunoaşte natura acesteia, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă."
Analizând conţinutul textului de lege, Curtea, a arătat că fapta constituie infracţiune nu numai în cazul în care tăinuitorul a cunoscut provenienţa ilicită a bunurilor dar şi atunci când din împrejurările concrete acesta a putut în mod rezonabil să prevadă că bunurile provin dintr-o faptă prevăzută de legea penală, fiind suficientă reprezentarea ca bunul provine din comiterea unei fapte interzise de legea penală fară să fie necesară cunoaşterea naturii acesteia.
În legătură cu această infracţiune, instanţa de fond a arătat că persoana care transformă sau înlesneşte valorificarea bunurilor în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestora trebuie să cunoască faptul că bunurile respective provin din săvârşirea unei infracţiuni, denumită în doctrina de specialitate "infracţiune predicat".
Potrivit actului de sesizare a instanţei, infracţiunea predicat prin prisma căreia trebuie analizată îndeplinirea acestei situaţii premise este cea de instigare la infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, infracţiune reţinută în sarcina inculpaţilor D., B. şi C. şi cu privire la care curtea, în urma coroborării tuturor probelor supuse aprecierii sale, a stabilit că nu există, în accepţia art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Prin urmare, atâta timp cât instanţa a argumentat că faptele de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave imputate inculpaţilor nu există, nu este îndeplinită nici situaţia premisă cerută de lege în legătură cu pretinsa tăinuitoare S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L., considerent pentru care Curtea, în temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a dispus achitarea acesteia de sub învinuirea comiterii infracţiunii de tăinuire cu privire la săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (şase acte materiale), prevăzută de art. 270 alin. (1) coroborat cu art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu art. 5 C. pen.
În ceea ce priveşte stabilirea legii penale mai favorabile, având în vedere că prin actul de sesizare a instanţei acest aspect a fost omis, Curtea a arătat că faptele ce fac obiectul judecăţii se pretinde a fi comise sub imperiul legii vechi, respectiv C. pen. din 1968.
4. În ceea ce priveşte cererile de constituire parte civilă formulate în cauză de: Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – D.G.R.F.P Timişoara, Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvică Arad, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, UAT Comuna Tauţ, N. şi O. şi P. instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 07.12.2022, Curtea a respins solicitarea numiţilor N., O. şi P. de a participa, în cauză, în calitate de părţi civile .
În argumentarea soluţiei, s-a arătat că, prin faptele imputate şi descrise cu claritate în actul de sesizare a fost afectat în mod direct şi nemijlocit doar patrimoniul celor două entităţi publice, întrucât acestea deţineau la data comiterii infracţiunilor proprietatea bunurilor revendicate şi dobândite în mod fraudulos de cîătre inculpaţii x.
Împrejurarea că subsecvent au fost afectate şi interesele patrimoniale ale numiţilor N., O. şi P. nu justifică automat, în opinia instanţei de fond, introducerea acestora în calitatea de părţi civile în cauză, atâta timp cât, între această pretinsă vătămare şi faptele deduse judecăţii nu există o legătură de cauzalitate suficientă şi vizibilă.
În acelaşi sens s-a arătat că a fost şi soluţia pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu ocazia soluţionării contestaţiilor formulate de către DNA-ST Timişoara, N., O., N. şi Asociaţia Composesoratului E. împotriva încheierii nr. 415/PI/CP/CC din 21.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara (încheiere prin care în baza art. 5491 alin. (5) C..pr.pen. a fost admisă sesizarea DNA – ST TiMIŞOARA şi s-a dispus desfiinţarea unor înscrisuri, ca urmare a soluţiei de clasare adoptate în ce priveşte infracţuunea de fals intelectual reţinută în sarcina inculpaţilor din prezenta cauză).
Astfel, numiţii N., O. şi P. nu sunt persoanele vizate direct de faptele imputate inculpaţilor (abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în situaţia particulară de faţă).
Hotărârile judecătoreşti invocate de către aceste persoane (inclusiv în procedura vizând desfiinţarea înscrisurilor declarate false – dosar penal nr. x/2013 al Curţii de Apel Timişoara) nu fac dovada calităţii acestora de persoane a căror drepturi sau interese legitime au fost au fost afectate în mod nemijlocit de către pretinsa activitate de manieraă penală imputată inculpaţilor (sentinţa civilă nr. 834/12.04.2012 a Judecătoriei Ineu, în care numitul O. a avut calitate de reclamant (alături de alte persoane) s-a menţionat că reclamanţii nu pot invoca un drept de proprietate şi nu au exercitat o posesie utilă în accepţia legii; decizia civilă nr. 910/13.06.2012 a Tribunalului Arad în care s-a arătat că reclamantul N. nu a prezentat nicio probă prin care să justifice că deţine un titlu valabil asupra suprafeţei de teren ocupate; sentinţa civilă nr. 720/2013 a Judecătoriei Ineu, definitivă prin decizia nr. 1034/19.09.2013 a Tribunalului Arad, prin care s-a respins cererea de revizuire a sentinţei civile nr. 657/2006 a Judecătoriei Arad, sentinţa civilă nr. 10095/2011 pronunţată de Judecătoria Arad în dosar civil nr. x/2011, definitivă prin decizia civilă nr. 27/2012 a Tribunalului Arad, prin care s-a respins ca lipsită de interes cererea formulată de reclamantul P. în contradictoriu cu pârâţii D. şi B.).
Ca atare, Curtea a reţinut că persoanele fizice menţionate mai sus nu au calitatea de persoane vătămate în raport cu faptele imputate inculpaţilor în actul de sesizare; împrejurarea că acestea au sesizat organelor judiciare comiterea infracţiunilor deduse judecăţii nu sunt de natură să atribuie în mod automat calitatea procesuală vizată, în lipsa întrunirii condiţiilor legale pentru a se reţine calitatea de subiect procesual principal.
Împrejurarea că aceste persoane (N., N., O. şi P.) se consideră lezate patrimonial şi moral prin comiterea infracţiunilor deduse judecăţii şi urmăresc valorificarea drepturilor pretinse asupra unor părţi/întreg din imobilele revendicate de către inculpaţii D., C., B. nu justifică, în contextul ansamblului înscrisurilor existente la dosar, dar şi a bazei factuale cu care a fost investită instanţa prin rechizitoriul cu nr. x întocmit de DNA – S.T. TiMIŞOARA, calitatea de persoane ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate.
În ceea ce priveşte Ministerul Finanţelor Publice şi Unitatea Administrativ Teritorială Tăuţ, aceste entităţi pot dobândi, în pofida argumentelor invocate de către inculpaţi, calitatea de părţi civile atâta timp cât imobilele restituite inculpaţilor se aflau, la data comiterii infracţiunlor deduse judecăţii, în proprietatea lor; nu prezintă relevanţă juridică, în acest cadru procesual, maniera pretins abuzivă în care se susţine că imobilele au intrat în proprietatea statului, acest aspect putâd face obiectul unor alte demersuri procesuale exercitate de persoanele ce justificau un interes legitim; or, în situaţia particulară de faţă, obiectul cauzei poartă asupra unor infracţiuni ce au avut consecinţă dobândirea frauduloasă de către inculpaţi a imobilelor respective, întrucât aceştia nu aveau calitatea de legatari universali, ci doar cea de legatari cu titlu universal.
Prin încheierea de şedinţă din 16.06.2023, pentru considerente similare celor expuse anterior, Curtea a respins solicitarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură de a participa în calitate de parte civilă în cadrul procesului penal.
S-a apreciat că Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură nu poate avea în acest cadru procesual calitate de parte civilă, întrucât, potrivit art. 371 C. proc. pen., judecata se mărgineşte la faptele şi persoanele arătate în actul de sesizare a instanţei.
Ca atare, potrivit actului de sesizare a instanţei, părţile civile stabilite sunt UAT Comuna Tauţ şi Ministerul Finanţelor Publice, persoane juridice ale căror patrimonii au fost afectate direct şi nemijlocit de pretinsele fapte imputate inculpaţilor.
De altfel, suma cu care APIA s-a constituit parte civilă se regăseşte în constituirea de parte civilă formulată de către UAT Tauţ, în cuantum de 758.342 RON, sumă care ar fi revenit Comunei Tauţ, ca titular al dreptului de proprietate, ca urmare a neexploatării păşunii de către Autoritatea administrativa şi la care la unitatea era îndreptăţită.
Cu trimitere la cererile de constituire de parte civilă formulate de către Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – D.G.R.F.P Timişoara, Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvică Arad şi UAT Comuna Tauţ, chiar dacă în cererile de constituire de parte civilă nu sunt enumeraţi toţi inculpaţii din prezenta cauză, ele vizând preponderent persoanele în a căror proprietate se află bunurile imobile şi care au beneficiat de sumele de bani din exploatarea acestora (D. şi B.) Curtea a reţinut că, în ceea ce priveşte partea civilă Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – D.G.R.F.P Timişoara, cererea de despăgubire vizează toţi inculpaţii (toate persoanele răspunzătoare).
Potrivit art. 25 alin. (5) C. proc. pen., "în caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f) – cu excepţia prescripţiei, i) şi j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum şi în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă.
Având în vedere dispoziţiile legale imperative anterior menţionate, Curtea a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă în raport cu inculpatul A., ca efect al soluţiei de achitare a acestuia în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. pen. (fapta nu este prevăzută de legea penală), vizând cererea de constituire de parte civilă formulată de Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – D.G.R.F.P Timişoara; inculpatul D., ca efect al soluţiei de încetare a procesului penal pornit împotriva acestuia, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. (decesul inculpatului), vizând cererile de constituire de parte civilă formulate de Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - D.G.R.F.P Timişoara, Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvică Arad şi UAT Comuna Tauţ.
Raportat la modalitatea de soluţionare a acţiunii penale în ceea ce le priveşte pe inculpatele B., C. şi SC "Ocolul Silvic Privat E."SRL (achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.), Curtea a constatat, cu trimitere la fiecare dintre acestea, că în situaţia particulară de faţă nu sunt întrunite cumulativ condiţiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1357 C. civ., nefiind dovedită existenţa faptelor ilicite cauzatoare de prejudiciu deduse judecăţii.
În consecinţă, instanţa de fond, a respins, ca nefondate, acţiunile civile exercitate de părţile civile Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – D.G.R.F.P Timişoara în raport cu inculpatele B. şi C., UAT Comuna Tauţ în raport cu inculpata B., Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvică Arad în raport cu inculpatele B. şi SC "Ocolul Silvic Privat E."SRL
Cu toate acestea, Curtea a arătat că părţile civile îşi vor putea valorifica interesele într-o procedură distinctă, având în vedere că prin încheierea penală nr. 415/PI/CP/CC din 21.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, definitivă prin încheierea penală nr. 603/09.06.2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosar nr. x/2016, certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/31.01.2003 eliberat de Biroul Notar Public A. din Arad a fost desfiinţat, fiind lipsit de efecte.
5. Cu referire la măsurile asiguratorii dispuse în cauză, instanţa de fond a reţinut următoarele:
1. Prin ordonanţa emisă la 26.02.2014 în dosar nr. x/2014 (actualmente 103/P/2020) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara a instituit măsura asiguratorie a sechestrului până la concurenţa sumei de 20.971.503 euro, reprezentând prejudiciul în dauna RNP Romsilva -DS Arad şi com. Tauţ jud. Arad, suma de 2.933.680 RON, reprezentând prejudiciu în dauna Primăriei mun. Arad, şi suma de 96.942 RON, reprezentând prejudiciu în dauna OCPI Arad, BCPI Ineu, asupra următoarelor imobile, aparţinând suspecţilor D. şi B., respectiv:
A. Imobil constând în teren în suprafaţă de 8.742,9757 ha, situat pe raza administrativă a com. Tauţ (sat E.) jud. Arad, evaluat conform Rapoartelor de expertiză tehnică actualizată pentru imobile pe anul 2014 la nivelul com. Tauţ la aproximativ suma de 20.971.503 Euro
B. l- Imobil constând în apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x - Cl-UI Arad, nr. top. x, în suprafaţă de 35,5 mp compus din 2 camere; în valoare de 76.476 RON.
B.2- Imobil constând în apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x - C1-U2 Arad, nr. top. x, în suprafaţă de 181 mp, compus din: 1 birou, 2 laboratoare, 3 magazii, antreu; în valoare de 428.514 Iei.
B.3- Imobil constând în apartament nr. x, etaj parter, situat în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x - C1-U3 Arad, nr. top. x, în suprafaţă de 375 mp, compus din: 5 camere, antreu, nişă, cămară de alimente, hol, baie, 2 WC, bucătărie, coridor, 2 cămări la subsol; în valoare de 1.050.192 RON.
B.4- Imobil constând în apartament nr. x, etaj. I, situat în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x - C1-U4 Arad, nr. top. xV, în suprafaţă de 394 mp, compus din: 8 camere, antreu, nişă, cămară alimente, hol, baie, 2 WC, bucătărie, 2 coridoare, cămară în subsol; în valoare de 1.145.840 RON.
B.5- Imobil constând în apartament nr. x, etaj mansardă, situat în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x -Cl- U5 Arad, nr. top. xVI în suprafaţă de 30 mp, compus din 2 camere în valoare de 64.627 RON;
B.6- Imobil constând în apartament nr. x, etaj parter, situat în mun. I Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x - C1-U6 Arad, nr. top. xIV, compus din: 2 camere, antreu, baie, WC, cămară în subsol; în valoare de 168.031 RON.
B.7- teren intravilan în suprafaţă de 1591 mp, situat în mun. Arad, str. x, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. top. x, este aferent construcţiilor de mai sus.
C. l - Imobil constând în apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. cad. x, nr. top. x, în supr. de 54 mp, compus din: spaţiu cu altă destinaţie, WC, pivniţă; în valoare de 121.176 RON.
D.1 - Imobil constând în apartament nr. 8/a, situat în mun. Arad str. x, Et-1, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. top. xVIII/b, în suprafaţă de 94 mp, compus din: cameră, cameră de servitoare, bucătărie, baie, antreu, WC, pasaj, boxă; în valoare de 169.954 RON.
D.2 - Imobil constând în apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x, Et-1, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. top. xVTII/a/VIII, în suprafaţă de 146 mp, compus din: 3 camere, bucătărie, antreu, baie, balcon, 3boxe; în valoare de 225.374 RON.
E.l- Imobil constând în apartament situat în mun. Arad str. x apt.ll, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. top. xXI, în suprafaţă de 96 mp, compus din: 2 camere, bucătărie, baie, cămară alimente şi boxă, în valoare de 161.041 RON.
F.l - Imobil constând în teren în suprafaţă de 2.228 mp, situat în loc. Radna, nr. 241/a, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x Lipova, nr. top. xb/l, în valoare de aprox. 11.140 Euro.
2. Prin ordonanţa emisă la 04.02.2015, în dosarul nr. x/2014 (actualmente 103/P/2020) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara a dispus luarea măsurii asiguratorii a popririi sumei de 63.482,98 RON, precum şi a oricăror sume de bani ce urmau să fie plătite pentru Schema de plată unică pe suprafaţă – 2014, aflate în proprietatea APIA – Centru Judeţean Arad.
Măsurile asigurătorii au fost contestate de către inculpaţi la momentul instituirii lor, potrivit dispoziţiilor în vigoare ale C. proc. pen., însă contestaţiile au fost respinse.
Pe parcursul judecăţii în faţa instanţei de fond, în baza art. 2502 C. proc. pen., Curtea a menţinut măsurile sechestrului asigurător şi a popririi instituite prin ordonanţele din 26.02.2014 şi 04.02.2015 emise în dosarul nr. x/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA - ST Timişoara asupra bunurilor şi sumelor de bani aparţinând inculpaţilor D., B. şi C., respingând totodată cererea inculpaţilor B., C. şi S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L. privind ridicarea acestor măsuri (încheierea penală nr. 88/07.12.2023 pronunţată în dosar nr. x/2021).
Prin decizia penală nr. 91/02.02.2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost respinse, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii B., C. şi S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L. împotriva încheierii penale nr. 88/07.12.2022 a Curţii de Apel Alba Iulia, în dosarul nr. x/2021.
Verificând actele aflate la dosarul cauzei, respectiv adresa nr. x/11.02.2015 emisă de APIA Arad, Curtea a reţinut că a fost suspendată calcularea şi efectuarea plăţii finale, astfel că măsura popririi nu a fost dusă la îndeplinire.
Totodată, potrivit adresei nr. x din 16.05.2023 emisă de T., rezultă că pe întreaga perioadă în care inculpata B. a derulat relaţii de afaceri cu Banca, nu a fost recepţionată nicio ordonanţă de instituire a măsurilor asigurătorii asupra sumelor aflate în conturile inculpatei .
Conform art. 397 alin. (5) C. proc. pen., în cazul în care, potrivit art. 25 alin. (5) C. proc. pen., instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă, măsurile asiguratorii se menţin. Aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acţiune civilă în faţa instanţei civile în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
Transpunând textul de lege anterior menţionat la speţa dedusă judecăţii, Curtea a menţinut măsurile asiguratorii dispuse prin Ordonanţa din 26.02.2014 emisă în dosarul nr. x/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA - ST Timişoara asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor D. şi B..
Chiar dacă faţă de inculpata B. instanţa de fond a apreciat că se impune pronunţarea unei soluţii de achitare, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., având în vedere că aceasta a dobândit în cotă comună de 1/1 părţi, împreună cu inculpatul D., actualmente decedat (în raport cu care acţiunea civilă va rămâne nesoluţionată) bunurile imobile identificate în ordonanţa din 26.02.2014, Curtea a considerat că se impune menţinerea măsurii asiguratorii a sechestrului, pentru considerentele expuse anterior, până la clarificarea cotelor ce revin fiecăruia.
Cu trimitere la măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa din 04.02.2015 emisă în dosar nr. x/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA - ST Timişoara, având în vedere că aceasta o vizează exclusiv pe inculpata B., inculpată faţă de care instanţa de fond a apreciat că se impune pronunţarea unei soluţii de achitare, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., Curtea a constatat încetate temeiurile care au justificat-o.
Faţă de aceste considerente, instanţa de fond a ridicat măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa din 04.02.2015 constând în poprirea sumei de 63.482,98 RON - suma de încasat de la APIA de către inculpata B. cu titlu de diferenţă de plată pentru Schema de plată unică pe suprafaţă aferentă campaniei 2014.
Împotriva acestei sentinţe au formulat apel, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba Iulia, numiţii O., P., N. şi părţile civile Comuna Tauţ, Ministerul Finanţelor – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva prin Direcţia Silvică Arad.
1. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba - Iulia a invocat, în esenţă, următoarele:
a) – nelegalitatea şi netemeinicia soluţiei de achitare a inculpaţilor A., C. şi B..
S-a subliniat, sub acest aspect, contrar argumentelor instanţei de fond, că infracţiunea de abuz în serviciu (autorat/instigare) a fost comisă în concurs real cu infracţiunea de fals intelectual, infracţiune cu privire la care într-o procedură distinctă, s-a dispus, cu titlu definitiv, o soluţie de netrimitere în judecată (sentinţa penală nr. 203/PI din 13.07.2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, în dosarul nr. x/2016.
Astfel, s-a arătat că problema de drept a caracterului subsidiar al infracţiunii de abuz în serviciu a făcut obiectul mai multor dezbateri doctrinare şi a fost tranşată prin hotărâri judecătoreşti intrate în puterea lucrului judecat (deciziile nr. 171/A/2015 şi 40/A/2020 ale I. C. civ..J).
În ceea ce priveşte netemeinicia soluţiei de achitare dispuse faţă de inculpaţi de către instanţa de fond, s-a arătat că notarul public A. a creat doar aparenţa parcurgerii etapelor prealabile emiterii certificatului de calitate de moştenitor, fiind instigat în acest sens de inculpaţii x.
În acest sens, s-a precizat că potrivit dispoziţiilor legale în vigoare la acea dată (art. 68 din Legea nr. 35/1995), inculpatul A. trebuia să deschidă procedura la cererea unei persoane interesate, în speţă, H., moment care echivalează cu investirea sa oficială în cauză.
Or, deşi anterior acestui moment inculpatul nu putea să facă niciun demers întrucât nu era învestit în cadrul procedurii succesorale, acesta a întreprins, anterior învestirii sale din 31.01.2003 (dată la care s-a şi finalizat procedura succesorală) o serie de acţiuni în vederea emiterii certificatului de calitate de moştenitor nr. 5 din 31.01.2003.
Un alt argument în susţinerea acestei critici este acela că notarul public nu a urmat nici procedura prevăzută de dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 36/1995 potrivit căreia declaraţiile martorilor stau, alături de înscrisuri la baza emiterii certificatului de moştenitor sau de calitate de moştenitor.
Sub acest aspect, s-a subliniat că notarul public nu a audiat martorii prezentaţi de inculpatul D., iar, aceştia nu ar fi putut da relaţii utile emiterii certificatului de calitate de moştenitor a cărei obţinere o urmăreau inculpaţii x, întrucât nu au cunoscut niciodată numele sau persoanele la care se referă declaraţiile înmânate de notar.
De asemenea, s-a arătat că, deşi notarul public avea cunoştinţă despre faptul că J. a locuit şi decedat în Israel, nu a făcut niciun demers pentru a verifica dacă s-a desfăşurat o procedură succesorală de pe urma acesteia.
Astfel, s-a arătat că succesiunea faptelor anterior descrise poate fi explicată doar prin instigarea realizată de către inculpaţii D., B. şi C., singurii interesaţi de obţinerea unor foloase materiale însemnate.
Prin urmare, s-a solicitat condamnarea inculpaţilor A., C. şi B. pentru comiterea infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.
- nelegalitatea şi netemeinicia încheierii pronunţate de către instanţa de fond la data de 10.02.2023 prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracţiunii de abuz în serviciu, fiind înlăturată forma continuată a infracţiunii.
Astfel, s-a apreciat că se impune tragerea la răspundere a inculpaţilor pentru comiterea, în formă continuată, a infracţiunii de abuz în serviciu dedusă judecăţii.
Cu ocazia dezbaterilor, reprezentantul Ministerului Public a precizat că nu mai susţine critica privind nelegalitatea şi netemeinicia încheierii pronunţate de instanţa de fond la data de 10.02.2023 prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracţiunii de abuz în serviciu prin care a fost înlăturată forma continuată a infracţiunii.
În argumentare, a arătat că, ulterior emiterii certificatului de calitate de moştenitor din 31 ianuarie 2003, intimatul inculpat A. nu a mai săvârşit alte acţiuni sau inacţiuni efectuate la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, care să prezinte fiecare în parte conţinutul aceleiaşi infracţiuni, astfel încât să fie incidente dispoziţiile art. 35 alin. (1) C. pen.
- nelegalitatea şi netemeinicia dispoziţiei de achitare a inculpatei persoane juridice S.C. Ocolul Silvic E. S.R.L..
În susţinere, Ministerul Public a arătat că, în ceea ce priveşte inculpata persoană juridică, îşi păstrează valabilitatea toate criticile formulate privind faptele pentru care au fost acuzaţi inculpaţii A., D., B. şi C., vinovăţia inculpatei rezultând din actele şi faptele reprezentanţilor societăţii, respectiv asociaţii şi administratorii D. şi B., care, deşi cunoşteau modul nelegal în care s-a obţinut restituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţelor cu vegetaţie forestieră, păşuni, teren intravilan, aceştia au procedat la predarea suprafeţelor care reprezentau fondul forestier către inculpata persoană juridică S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L., în vederea exploatării masei lemnoase, motiv pentru care se impune condamnarea acesteia.
2. Partea civilă Comuna Tauţ a criticat hotărârea atacată ca fiind nelegală şi netemeinică pentru motivele expuse în sinteză în cele ce urmează şi detaliate în încheierea de dezbateri şi în motivele de apel şi concluziile scrise depuse la dosar:
- nemotivarea sentinţei atacate de o manieră efectivă, în sensul că judecătorul fondului nu a analizat textele de lege incidente şi materialul probator care să justifice soluţia de achitare a inculpaţilor A., B. şi C..
- greşita interpretare de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. 18 C. proc. pen. privind continuarea procesului penal, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A.;
S-a subliniat, sub acest aspect că, deşi inculpatul a precizat, iniţial, că nu doreşte continuarea procesului penal în situaţia în care instanţa ar ajunge la concluzia că în cauză a intervenit prescripţia răspunderii penale, ulterior, în cuprinsul concluziilor scrise depuse la dosar, prin apărător ales, a precizat că solicită achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b), dispoziţiile art. 18 C. proc. pen. nepermiţând o astfel de atitudine oscilantă din partea inculpatului.
Or, în speţă, instanţa de judecată s-a implicat în manifestarea de voinţă alternativă a inculpatului A. şi a hotărât alegerea celei de a doua variante, respectiv continuarea procesului penal.
De asemenea, făcând trimitere la Cauza 107/23 din 24.07.2023 pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, potrivit căreia prescripţia nu operează atunci când consecinţele faptei penale vizează crearea unui prejudiciu, generat de fonduri finanţate de Uniunea Europeană (inculpata B. beneficiind de subvenţii de la APIA) a arătat că, în mod eronat, prima instanţă nu s-a pronunţat asupra aspectelor invocate de apărarea părţii civile sub acest aspect.
- netemeinicia soluţiei de achitare a inculpaţilor A., B. şi C. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în forma de participaţie penală a autoratului, respectiv a instigării, precum şi a inculpatei persoană juridică S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tăinuire, deşi la dosar există probe certe că inculpaţii au săvârşit faptele pentru care au fost trimişi în judecată.
Sub acest aspect, s-a precizat, în esenţă, că, inculpatul A. a nesocotit, în mod flagrant, dispoziţiile art. 6 şi art. 45 din Legea nr. 36/1995 privind Legea notarilor publici, în condiţiile în care, în procedura de verificare a actelor nu a solicitat niciun înscris care să ateste că defuncta J. nu a lăsat niciun testament, iar, cu privire la acceptarea tacită, acesta ar fi trebuit să verifice dacă putea opera acceptarea tacită a moştenirii reglementare prevăzută de dispoziţiile civile române, nu şi de normele din dreptul israelian (unde a decedat J.), respectiv normele din dreptul ungar (unde a fost înregistrat decesul lui X.).
Prin urmare, dacă ar fi respectat dispoziţiile legale anterior menţionate, coroborate cu prevederile C. civ. şi Legii nr. 105/1992 privind dreptul internaţional privat, notarul nu putea emite Certificatul de calitate de moştenitor nr. 5 din 31.01.2003, în sensul acceptării tacite, în baza unei simple afirmaţii, pretins a fi susţinute de către H., potrivit căreia defunctele W. şi X. ar fi acceptat tacit moştenirea.
S-a arătat că W. decedată în anul 1951 nu putea accepta tacit succesiunea după J., care a decedat ulterior, în anul 1955.
Or, pentru a constatat ilegalitatea unei asemenea menţiuni, nu era necesar ca notarul să facă vreun efort de logică, acesta acţionând cu intenţie, întrucât nu putea invoca necunoaşterea legislaţiei.
Făcând trimitere la declaraţiile de notorietate date de numiţii U. şi V., care potrivit probelor administrate erau colegi de serviciu cu inculpatul D., s-a arătat că notarul A. a omis a menţiona CNP – urile celor doi, întrucât faţă de data naşterii acestora (1933 şi 1930) era imposibil să cunoască cu exactitate evenimente private legate de viaţa de familie a unor persoane, care vizau perioada anilor 1890, 1910, când cei doi martori nu erau născuţi.
S-a mai menţionat că notarul public A. a încălcat şi dispoziţiile art. 45 din Legea nr. 36/1995, întrucât faţă de situaţia în care se afla H., aceasta fiind bătrână (92 ani), surdă şi bolnavă, inculpatul nu a solicitat niciun act medical care să ateste starea de sănătate a acesteia.
Totodată, s-a arătat că judecătorul fondului a omis a observa că notarul a emis Certificatul de calitate de moştenitor nr. 5 din 31.01.2003 numai în baza legalizării unei traduceri a actului de deces al lui J. şi nu a actului original, inculpatul, acţionând cu intenţie directă, nu a solicitat ca actele de stare civilă să fie aduse în original sau să fie apostilate conform Convenţiei de la Haga din 1961, la care Ungaria a aderat în anul 1972, iar Israel, în anul 1977.
În concluzie, s-a arătat că fapta comisă de inculpatul A. este prevăzută de legea penală şi comisă cu vinovăţie, fiind de neconceput ca un notar să nu cunoască propria lege de exercitare a profesiei şi normele de drept civil ce reglementează succesiunea, operaţiune ce intră în sfera sa de competenţă.
În ceea ce priveşte soluţia de achitare a inculpatelor B. şi C., s-a arătat că, judecătorul fondului în mod greşit a dispus achitarea acestora, acestea acţionând cu intenţie directă, cunoscând că H. nu era singura persoană cu vocaţie succesorală faţă de J..
Sub acelaşi aspect, s-a menţionat că inculpatele cunoşteau starea de sănătate precară a lui H., dar, pentru că nu aveau competenţe în emiterea unui certificat de calitate de moştenitor, l-au determinat pe notarul A. ca prin acţiuni de fals şi abuz să emită respectivul document.
Prin urmare, faptele reţinute în sarcina inculpatelor prin actul de sesizare, corespund elementelor de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de abuz în serviciu în forma de participaţie penală a instigării, prevăzută de art. 47 raportat la art. 297 C. pen., având în vedere că inculpatele l-au determinat pe notar să încalce normele imperative din legislaţia primară, respectiv Legea nr. 36/1995, normele de drept civil şi de drept internaţional privat, în vederea întocmirii Certificatului de calitate de moştenitor.
Referitor la soluţia de achitare a inculpatei persoane juridice S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L., s-a arătat că societatea nu a fost străină de modalitatea în care au fost obţinute terenurile aflate în administrare, cunoscând că obţinerea lor sunt rezultatul unor infracţiuni.
Concluzionând, s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţării sentinţei penale atacate şi, în rejudecare, să se dispună menţinerea măsurii sechestrului asigurator, iar, în situaţia în care se va aprecia de către instanţa de control judiciar că faptele săvârşite de inculpaţi sunt prescrise, să se dispună încetarea procesului penal, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., cu consecinţa soluţionării laturii civile, desfiinţarea tuturor actelor frauduloase care au fost perfectate ca urmare a conduitei infracţionale a inculpaţilor şi revenirea la situaţia anterioară.
Făcând, totodată, trimitere la decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 24 iulie 2023, s-a arătat că, în speţă, nu operează instituţia prescripţiei răspunderii penale, întrucât prin faptele săvârşite de inculpaţi s-a adus atingere atât intereselor Statului Român, Comunei Tauţ, cât şi intereselor financiare ale Uniunii Europene, urmare a încasării de către inculpata B., împreună cu fostul soţ a subvenţiilor de la APIA.
- nelegalitatea soluţionării de către instanţa de fond a acţiunii civile formulate de către partea civilă Comuna Tauţ;
- nelegalitatea încheierii pronunţate de instanţa de fond prin care s-a respins calitatea de părţi civile şi părţi vătămate a persoanelor fizice N., O. şi P.;
- nelegalitatea încheierii de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată în infracţiunea de abuz în serviciu în formă simplă;
În acest sens, s-a arătat că eliberarea de către inculpatul A. a Certificatului de calitate de moştenitor, deşi cunoştea că acesta nu corespunde adevărului, a generat o pluralitate de acţiuni desfăşurate într-o anumită perioadă de timp, ce a culminat cu intrarea în posesia inculpaţilor x a unor bunuri imobile cu o valoare ridicată, aspecte care determină caracter de continuitate infracţiunilor comise de către inculpaţi.
3. Partea civilă Regia Naţională a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică Arad a criticat hotărârea instanţei de fond sub următoarele aspecte:
- netemeinicia soluţiei de achitare a inculpaţilor şi de lăsare ca nesoluţionată a acţiunii civile în raport cu inculpaţii A. şi D., precum şi de respingere, ca nefondată, a acţiunii civile în raport cu inculpatele B. şi S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L.;
Reiterând, în principal, apărările formulate în faţa instanţei de fond, apelanta parte civilă a criticat soluţia Curţii de apel prin care s-a dispus achitarea inculpaţilor A., B. şi C. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 297 alin. (1),art. 309 şi art. 183 C. pen. (autorat/instigare), arătând, în esenţă, că, în mod greşit, judecătorul fondului nu a efectuat o evaluare corectă a probelor administrate la dosar, omiţând luarea în considerare a probelor reprezentând înscrisuri, acte medicale, declaraţii de martori, procuri, testamente, care ar fi avut aptitudinea de a demonstra vinovăţia inculpaţilor privind săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina acestora în cuprinsul actului de sesizare.
Astfel, s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate, şi, în rejudecare, să se dispună menţinerea sechestrului asigurator, iar, în situaţia în care se va aprecia că în cauză a intervenit prescripţia răspunderii penale, să se pronunţe o soluţie de încetare a procesului penal, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., cu consecinţa soluţionării laturii civile de către instanţa penală şi desfiinţării tuturor actelor frauduloase şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.
Totodată, s-a menţionat că, prin săvârşirea infracţiunilor, inculpaţii au adus atingere atât intereselor Statului Român, cât şi intereselor financiare ale Uniunii Europene, ca urmare a încasării de către inculpata B. împreună cu fostul soţ a subvenţiilor provenite de la APIA.
- nelegalitatea încheierii de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată în infracţiunea de abuz în serviciu în formă simplă;
În acest sens, s-a arătat că eliberarea de către inculpatul A. a Certificatului de calitate de moştenitor, deşi cunoştea că acesta nu corespunde adevărului, a generat o pluralitate de acţiuni desfăşurate într-o anumită perioadă de timp, ce a culminat cu intrarea în posesia inculpaţilor a unor bunuri imobile cu o valoare ridicată, aspecte care determină caracter de continuitate infracţiunilor comise de către inculpaţi.
4. Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba a criticat soluţiile de achitare dispuse de către instanţa de fond şi a solicitat condamnarea inculpaţilor sub aspectul săvârşirii infracţiunilor imputate.
5. N. şi O. au criticat hotărârea instanţei de fond, arătând, că, în mod greşit, instanţa de fond le-a respins, prin încheierea din 12.01.2023, cererea de constituire parte civilă în procesul penal.
Astfel, s-a arătat că au calitatea de persoane direct vizate de faptele imputate inculpaţilor cercetaţi în prezenta cauză, fiind cetăţeni ai satului E., sat retrocedat în întregime soţilor x, conform menţiunilor din Cartea Funciară.
S-a menţionat că după preluarea satului, inculpaţii au descins în sat şi au început acţiuni opresive împotriva sătenilor, luându-le sălaşurile şi recoltele aferente, jignindu-i şi ridiculizându-i.
Prin urmare, s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate şi soluţionarea acţiunii civile, cu consecinţa desfiinţării tuturor actelor frauduloase întocmite de inculpaţi şi constatarea calităţii de părţi civile/părţi vătămate a apelanţilor N. şi O. în prezenta cauză.
6. Şi numitul P. a criticat sentinţa instanţei de fond pentru soluţia de respingere a cererii de constituire parte civilă în procesul penal.
În susţinere, s-a arătat că obiect al activităţii infracţionale, astfel cum s-a reţinut în cuprinsul actului de sesizare, este şi imobilul situat în municipiul Arad, str. x, jude. Arad., imobil restituit apelantului prin decizia civilă nr. 50/2005 a Curţii de Apel Timişoara, hotărâre desfiinţată ca urmare a activităţii infracţionale a inculpaţilor cercetaţi în prezenta cauză.
Aşadar, s-a solicitat să se constate că apelantul are calitate de parte civilă în cauză, motiv pentru care se impune desfiinţarea sentinţei penale atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea citării acestuia.
Învestită în cel de-al doilea grad de jurisdicţie, Înalta Curte a procedat la reascultarea nemijlocită a martorilor Q., R. şi S. probă a cărei readministrare a fost solicitată de Ministerul Public în susţinerea apelului propriu, fiind totodată admisă proba cu înscrisuri solicitată de partea civilă Comuna Tăuţ şi apelanţii O. şi N., prin apărător ales, constând în adresa nr. 1210/Ad/26.10.2023 emisă de Judecătoria Arad şi copia registrului de intrare – ieşire corespondenţă administrativă din anul 2003 al Judecătoriei Arad.
La termenul din data de 01 februarie 2024, instanţa de apel a respins proba cu expertiză grafoscopică solicitată de apelanta – parte civilă Comuna Tăuţ şi apelanţii O. şi N., ca nefiind utilă soluţionării cauzei, prin raportare la obiectul dedus judecăţii, precum şi faţă de împrejurarea că, la dosar, au fost ataşate concluziile specialiştilor pe această chestiune, concluzii între care nu există inadvertenţe.
Martora R. a depus la dosar o cerere prin care solicită, în baza art. 273 C. proc. pen., restituirea cheltuielilor ocazionate de deplasarea la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea audierii sale în calitate de martor, anexând înscrisuri doveditoare în acest sens.
Examinând actele dosarului şi sentinţa penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu dispoziţiile art. 417 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte reţine următoarele:
I. Cu prioritate, Înalta Curte va analiza motivele de apel care vizează invocarea unor nereguli procedurale, sens în care constată că apelanta – parte civilă Comuna Tăuţ a invocat greşita interpretare a dispoziţiilor art. 18 C. proc. pen., în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A..
Verificând în acest context actele şi lucrările dosarului se constată că, deşi, iniţial inculpatul A. a precizat că nu solicită continuarea procesului penal, în cazul intervenţiei prescripţiei răspunderii penale (dosar instanţa de fond), ulterior, cu ocazia concluziilor formulate pe fondul cauzei şi prin concluziile scrise depuse la dosar, prin apărător ales, a solicitat, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., achitarea sa sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 309 şi art. 183 C. pen.
Aşadar, se observă că, în mod corect, instanţa de fond a apreciat solicitarea inculpatului de achitare ca o veritabilă cerere de continuare a procesului penal în accepţiunea dispoziţiilor art. 18 C. proc. pen., în condiţiile în care, o eventuală soluţie de încetare a procesului penal se poate dispune numai după ce, în prealabil, instanţa de judecată analizează fondul cauzei şi ajunge la concluzia că nu se impune pronunţarea unei soluţii de achitare.
Totodată, se impune observaţia că acuzarea nu a mai susţinut, cu ocazia dezbaterilor în apel, criticile privind nelegalitatea şi netemeinicia încheierii pronunţate de instanţa de fond la data de 10.02.2023 prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată în infracţiunea de abuz în serviciu în formă simplă, aceste critici fiind susţinute doar de apelantele părţi civile Comuna Tauţ şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică Arad.
În acest sens, Înalta Curte în interpretarea normelor de incriminare pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, prin coroborare cu materialul probator administrat în cauză, apreciază ca fiind corectă soluţia pronunţată de către instanţa de fond privind schimbarea încadrării juridice, în condiţiile în care, ulterior emiterii certificatului de calitate de moştenitor din 31 ianuarie 2003, intimatul inculpat A. nu a mai săvârşit alte acţiuni sau inacţiuni efectuate la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, care să prezinte fiecare în parte conţinutul aceleiaşi infracţiuni, astfel încât să fie incidente dispoziţiile art. 35 alin. (1) C. pen.
II. În continuare vor fi examinate criticile formulate de apelanţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Serviciul Teritorial Alba – Iulia, Comuna Tăuţ, Ministerul Finanţelor Publice – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, prin Direcţia Silvică Arad privind modul de soluţionare a acţiunii penale şi prescripţia răspunderii penale, precum şi cele ce vizează rezolvarea acţiunii civile.
1. În rechizitoriu, sub aspectul situaţiei de fapt, s-a reţinut că, inculpatul A., notar public în cadrul B.N.P. - notar public în cadrul B.N.P. A. din municipiul Arad, în calitatea deţinută, prin încălcarea dispoziţiilor prevăzute de art. 6 şi art. 45 Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi activităţii notariale, la instigarea inculpaţilor D., B. şi C., a întocmit şi eliberat Certificatul de calitate de moştenitor nr. 5 din 3l.01.2003 prin certificarea în cadrul acestuia în fals de date nereale privind calitatea de moştenitor legal în cotă de 1/1 a numitei H. după numita J., , înscris esenţial folosit în cadrul procedurii administrative prevăzute de Legea nr. 247/2005, prin care s-a modificat şi completat Legea fondului funciar nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 şi Legea nr. 1/2000, pentru dovedirea calităţii de moştenitor după autorul de moştenire J. de către inculpaţii D. şi B. (moştenitorii testamentari ai numitei H. ), activitate care a avut drept consecinţă reconstituirea în favoarea inculpaţilor, în mod nelegal, a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 8.742,9757 ha teren cu vegetaţie forestieră, păşuni, teren intravilan pe raza administrativă a localităţii E., comuna Tauţ, judeţul Arad, din care au fost transferate în mod efectiv din proprietatea publică a Statului Român/Ministerul Finanţelor Publice şi administrarea Romsilva prin D.S. Arad - K. în patrimoniul şi posesia inculpaţilor D. şi B. suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră de 4.641,1 ha, împreună cu mijloacele fixe aferente (clădiri şi construcţii aflate în perimetrul suprafeţei retrocedate, linie curent şi drumuri forestiere), precum şi din proprietatea Comunei Tauţ a suprafeţei de teren cu vegetaţie forestieră de 487,7 ha, a suprafeţei de păşune împădurită de 567,3 ha şi de păşune de 336,1 ha.
Prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională a inculpaţilor a fost evaluat de procuror la sumele de 27.450.800 euro ("Studiul de piaţă privind valorile minime ale imobilelor din judeţul Arad - 2020" identificat pe site-ul O.C.P.I, Arad, accesând rubrica "Informaţii Utile" unde la Anexa nr. 13 se regăsesc valorile terenurilor extravilane (inclusiv păşuni, păduri din localitatea E.), fără a se lua în calcul valoarea de evaluare a mijloacelor fixe a liniei de curent electric şi a drumurilor forestiere.
De asemenea, s-a reţinut că, în cadrul aceleiaşi activităţi infracţionale, inculpatul A., la instigarea coinculpaţilor, prin încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează activitatea notarilor publici, prin emiterea Certificatului de calitate de moştenitor nr. 5 din 31.01.2003, a produs ulterior consecinţele reconstituirii în favoarea inculpaţilor x, în mod nelegal, a dreptului de proprietate cu privire la un număr de 6 apartamente si terenul aferent situate în Arad, judeţul Arad, imobile care până la acel moment în conformitate cu art. 6 din H.G. nr. 1326/2001 era în proprietatea publică a statului, iar, prin H.G.. nr. 164/20.02.2002 a fost transmis în administrarea Oficiului Judeţean pentru Cadastru, Geodezie şi Cartografie Arad, clădirea şi terenul din municipiul Arad, str. x fiind evaluate la suma de 2.933,680 RON.
Ulterior reconstituirii frauduloase a dreptului de proprietate cu privire la suprafeţele de teren anterior expuse, inculpata S.C. "Ocolul Silvic Privat E." S.R.L. (având ca asociaţi pe D. şi B.) a primit şi valorificat prin exploatare forestieră terenul cu vegetaţie forestieră cu privire la care inculpaţii D., B. şi C. l-au determinat pe inculpatul A. - notar public în cadrul Biroului Notarului Public A. din municipiul Arad, judeţul Arad - la întocmirea şi eliberarea Certificatului de calitate de moştenitor nr. 5 din 31.01.2003 cu încălcarea dispoziţiilor legale.
În urma exploatării masei lemnoase, inculpaţii D. şi B., asociaţi şi administratori ai S.C."Ocolului Silvic Privat E."S.R.L., au obţinut fără drept din exploatarea pădurii prin intermediul societăţii comerciale, sumele de 501.105 RON, respectiv 689.840 RON.
De asemenea, inculpaţii x au obţinut fără drept de la A.P.I.A. suma de 758.342,38 RON, cu titlu de subvenţii în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă pentru păşune.
Prejudiciul total cauzat prin activitatea infracţională conjugată a inculpaţilor a fost evaluată de Parchet la sumele de 27.450.800 euro ("Studiul de piaţă privind valorile minime ale imobilelor din judeţul Arad - 2020" identificat pe site-ul O.C.P.I Arad, accesând rubrica "Informaţii Utile" unde la Anexa nr. 13 se regăsesc valorile terenurilor extravilane (inclusiv păşuni, păduri din localitatea E.) şi respectiv 4.882.967,38 RON (sumele de 501.105 RON, respectiv 689.840 RON obţinute din valorificarea masei lemnoase, suma de 758.342,38 RON obţinută fără drept cu titlu de subvenţii în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă pentru păşune şi suma de 2.933.680 RON reprezentând valoarea la care sunt evaluate clădirea şi terenul din municipiul Arad, str. x).
În ceea ce priveşte situaţia juridică a inculpatului A., instanţa de fond a constatat că fapta de abuz în serviciu reţinută în sarcina inculpatului nu este prevăzută de legea penală, întrucât, pe de o parte, activitatea acestuia, premergătoare întocmirii certificatului de calitate de moştenitor nu ar putea fi circumscrisă încălcării dispoziţiilor art. 6 şi 45 din Legea nr. 36/1995 reţinute în actul de inculpare, iar, pe de altă parte, s-a reţinut caracterul subsidiar al infracţiunii de abuz în serviciu faţă de infracţiunea de fals intelectual, infracţiune în raport de care, într-o procedură distinctă, s-a dispus, în mod definitiv, clasarea cauzei.
Referitor la inculpatele B. şi C., prima instanţă a dispus achitarea acestora, apreciind că fapta nu există.
Pentru a dispune în acest sens, instanţa de fond, a reţinut, în esenţă, că acuzaţiile aduse celor două inculpate nu sunt susţinute de probe suficient de puternice, clare şi concludente pentru a răsturna prezumţia de nevinovăţie, în condiţiile în care, singurul inculpat care a interacţionat cu notarul public anterior emiterii certificatului de calitate de moştenitor nr. 5 din 31.01.2023 a fost D., acesta prezentând martorii U. şi V. la biroul notarial A., la data de 31.01.2003, în vederea furnizării declaraţiilor de notorietate, aceştia fiind foşti colegi de serviciu şi totodată vecini şi prieteni ai inculpatului x, astfel cum rezultă din declaraţia martorului U..
Soluţia achitării a fost dispusă de către instanţa de fond şi în ceea ce o priveşte pe inculpata persoană juridică S.C. Ocolul Silvic privat E. S.R.L. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tăinuire cu privire la săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (6 acte materiale), pe motiv că fapta nu există, având în vedere concluzia la care ajuns instanţa, în sensul că faptele de instigare la abuz în serviciu nu există.
Înalta Curte în baza propriului examen al mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată în fond şi apel, reţine cu titlu de premisă că, prin încheierea nr. 415/P/CP/CC din 21.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – secţia penală, în dosarul nr. x/2016, rămasă definitivă prin încheierea nr. 603 din 09.07.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia penală s-a admis sesizarea organelor de urmărire penală din cadrul D.N.A. - S.T. Timişoara şi s-a dispus desfiinţarea Certificatului de calitate de moştenitor nr. 5/31.01.2003 eliberat de către notarul A., a încheierii finale nr. 5/31.01.2003 dispusă de Biroul Notar Public A. din Arad, prin notarul public A., în dosarul succesoral nr. x/2003, a încheierii dispuse la data de 31.01.2003 de Biroul Notar Public A. din Arad, prin notarul public A., în dosarul succesoral nr. x/2003, a încheierii dispuse la data de 31.01.2003 de Biroul Notar Public A. din Arad, prin notarul public A., în dosarul succesoral nr. x/2003 a declaraţiei numitului U. autentificată la B.N.P. A., prin încheierea nr. 214/31.01.2003, dispusă de notarul public A., şi a declaraţiei de martor, completată olograf, dată în dosarul succesoral x/2003 la data de 31.01.2003 de numitul U. în faţa notarului public A..
Astfel, instanţa supremă, soluţionând contestaţiile formulate împotriva încheierii nr. 415/P/CP/CC din 21.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – secţia penală, în dosarul nr. x/2016, a reţinut, cu titlu definitiv, că "felul moştenirii - moştenire legală, lipsa unui testament în cazul defunctei J. şi unicitatea moştenitorilor stabiliţi succesiv după autoarea J., în raport de actele aflate la dosarul de urmărire penală, sunt necorespunzătoare adevărului.
Contrar susţinerii judecătorului de cameră preliminară de la instanţa de fond, din înscrisurile comunicate Instituţiei Prefectului Judeţul Arad de către Biroul Notarial EE. din Geneva – copie conformă a testamentului doamnei J. însoţită de apostilă şi copii conforme a Ordinului de administrare şi Ordinului de executare a testamentului emise de Tribunalul Regional din Tel – Aviv, aflate împreună cu traducerile aferente în vol. 4 d.u.p., rezultă că la data de 19.05.1955, J. a întocmit în Israel un testament prin care a dispus, ca act de ultima voinţă, de toata averea ei în favoarea rudelor sale.
Din testamentul lăsat de J. rezultă că testatoarea a lăsat cota de 1/14 doamnei BB., respectiv X., urmând ca în cazul în care aceasta era decedată, testatoarea a dispus ca moştenirea în cotă de 1/14, să revină lui H. şi fratelui acesteia FF..
Concluzionând, se constată că notarul public A. a înserat în depoziţia şi în declaraţia martorului U., pe care ulterior a autentificat-o, elemente necorespunzătoare adevărului, în condiţiile în care martorul nu a declarat împrejurările consemnate în conţinutul depoziţiei şi a declaraţiei, comiţând astfel infracţiunea de fals intelectual".
Prin urmare, întocmirea şi eliberarea de către notarul public A. a Certificatul de calitate de moştenitor nr. 5 din 3l.01.2003 prin certificarea în cadrul acestuia în fals de date nereale privind calitatea de moştenitor legal în cotă de 1/1 a numitei H. după numita J., a fost stabilită cu titlu definitiv.
Efectuând, în aceste coordonate, propriul examen al probelor administrate în cauză, instanţa de control judiciar constată, contrar argumentelor instanţei de fond, că inculpaţii D., B. şi C. s-au folosit de H. cu care erau vecini de apartament şi, totodată, întreţinători ai acesteia şi profitând de acest ascendent, precum şi de faptul că aceasta era, în fapt, o persoană vulnerabilă aflată la o vârstă înaintată (93 ani) au întreprins în numele acesteia demersuri şi au obţinut, fără drept, bunuri de o valoare considerabilă.
Astfel, cei trei inculpaţi au fost cei care au iniţiat procedurile de obţinere a bunurilor în numele lui H. în timpul vieţii acesteia, în calitate de împuterniciţi, cât şi, ulterior decesului acesteia, în anul 2004, în calitate de moştenitori testamentari.
Fiecare demers pentru obţinerea de bunuri în numele lui H. era dublat de acte juridice care îi asigurau pe inculpaţii x că bunurile vor rămâne la dispoziţia lor pe timpul vieţii acesteia şi, în proprietate, după deces (testamente, contract de întreţinere, contract de donaţie, procuri).
Iniţial, moştenitorul universal al lui H. era Federaţia Comunităţilor Evreieşti (mozaice) din România care o asista financiar pe aceasta.
În acest sens, edificator este testamentul autentificat de Biroul Notarial Public M. cu nr. x/24.07.1997, prin care H. a testat în favoarea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti (mozaice) din România totalitatea bunurilor mobile şi imobile cu excepţia apartamentului situat în Arad, str. x, ap. 8a, care a fost testat în favoarea inculpaţilor D. şi B., ca legat cu titlu particular .
Ulterior, prin testamentul autentificat de Biroul Notarial Public M. cu nr. x/11.03.2002, H. a testat în favoarea inculpaţilor D. şi B. toate bunurile mobile şi imobile respectiv apartamentul situat în Arad str. x, ap. 8a, judeţul Arad, unde domicilia testatoarea, precum şi imobilele/sumele cu titlu de despăgubiri care se vor dobândi în baza Legii nr. 112/1995 şi Legii nr. 10/2001.
Prin acelaşi testament, H. a testat ca Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România să mai moştenească doar mobila şi covoarele aflate în apartamentul situat în Arad str. x, ap. 8a, judeţul Arad, unde domicilia testatoarea .
Prin actul de constituire de drept de uzufruct viager autentificat de Biroul Notarial Public M. cu nr. x/12.10.2004, H. a constituit dreptul de uzufruct viager asupra imobilului din Arad, str. x, ap. 8a în favoarea inculpaţilor D. şi B. .
Prin contractul de donaţie autentificat de Biroul Notarial Public M. cu nr. x/12.10.2004 (una filă), H. a donat anumite obiecte de mobilier inculpatei C. .
Scopul urmărit iniţial de către inculpaţii x a fost obţinerea de pe urma lui H. doar a apartamentului în care aceasta domicilia, aspect dovedit de înscrisurile identificate cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate în cauză, respectiv notificarea formulată în numele lui H. către Federaţia Comunităţilor Evreieşti, înregistrată cu nr. x/24.07.1997, dar şi din declaraţia din aceeaşi dată de inculpaţii D. şi B..
Astfel, s-a înştiinţat de către H. că Federaţia urmează să moştenească la data decesului ei toate bunurile mobile şi imobile care se vor găsi în patrimoniul acesteia, cu excepţia apartamentului unde domiciliază, care urma să fie moştenit de inculpaţi cu excepţia bunurilor mobile aferente acestuia .
Ulterior, aflând şi despre existenţa şi a altor imobile deţinute anterior instaurării regimului comunist de către H., , împreună cu mama acesteia HH. şi fratele acesteia GG., precum şi despre bunurile deţinute înainte de instaurarea regimului comunist de către fostul soţ (NN.) al persoanei pe care o întreţineau, inculpaţii x au întreprins numeroase demersuri prin intermediul acesteia, cât şi ca împuterniciţi, profitând de prevederile Legii nr. 112/1995 şi ale Legii nr. 10/2001, în vederea obţinerii de bunuri.
Fiecare demers pentru obţinerea de bunuri în numele lui H. era dublat de acte juridice care îi asigurau pe inculpaţii x că bunurile vor rămâne la dispoziţia lor pe timpul vieţii lui H. şi în proprietate după decesul acesteia (testamente, contract de întreţinere, procuri administrare), astfel încât legatarul universal (Federaţia Comunităţilor Evreieşti) din testamentul din anul 1997 să nu poată moşteni aceste bunuri astfel obţinute.
Inculpaţii au acţionat în aşa fel încât, în timp, au determinat-o pe H. să revoce, până la urmă, testamentul din anul 1997, după cum rezultă din declaraţia lui H. autentificată la Biroul Notarial M. cu nr. x/11.03.2002, prin testamentul autentificat de Biroul Notarial Public M. cu nr. x/11.03.2002, H. dispunând ca Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România să mai moştenească doar mobila şi covoarele aflate în apartamentul situat în Arad str. x, ap. 8a, judeţul Arad, unde domicilia testatoarea.
Acest testament a rămas valabil la data morţii lui H., dar, prevederile au fost golite de conţinut întrucât prin contractul de donaţie autentificat de Biroul Notarial Public M. cu nr. x/12.10.2004, H. a donat obiectele de mobilier care se găseau în apartamentul situat în Arad str. x, ap. 8a, judeţul Arad, unde domicilia testatoarea, inculpatei C. .
Astfel, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, care până la un moment dat i-a acordat ajutor financiar lui H., a ajuns să mai moştenească la data decesului acesteia din anul 2004 doar trei covoare, deşi în anul 1997 fusese desemnată legatar universal al acesteia .
Au fost vizate, astfel, într-o primă fază imobilele situate în Arad str. x, b-dul x nr. 11 şi b-dul x nr. 7 şi, ulterior, cariera de piatră şi var din Baraţca, judeţul Arad, cariera de marmură roşie din Moneasa, imobilul înscris în CF x Şoimoş, judeţul Arad; imobilul înscris în CF x Radna, Judeţul Arad.
Ca urmare a acestor demersuri, au fost obţinute atât bunuri în natură respectiv un număr de 4 apartamente situate în Arad str. x, judeţul Arad - apartamentele nr. x, nr. 3, nr. 9 si nr. 10, o casă şi terenul aferent situate în mun. Arad Bulevardul x, judeţul Arad, un teren intravilan în suprafaţă de 2.228 mp, situat în localitatea Radna nr. 241/a, aparţinătoare de Oraş Lipova, deţinute înainte de instaurarea regimului comunist de către fostul soţ - NN. - al persoanei pe care o întreţineau, H., cât şi despăgubiri pentru imobilul din Arad, B-dul x nr. 11 deţinute înainte de instaurarea regimului comunist de H., , împreună cu mama acesteia HH.şi fratele acesteia GG. (hotărârea nr. 74/20.04.1999 a Consiliului Judeţean Arad, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 112/1995 - fila nr. x şi 237 vol. 34).
La data de 31.01.2003, s-a emis Certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/2003 eliberat de Birou Notar Public A. din Arad în dosarele succesorale nr. x/2003, prin care H. este desemnată moştenitoare legală în cota de 1/1 părţi din masa succesorală aparţinând defunctei J., şi decedată în Israel la data de 21.07.1955 .
Acest certificat era absolut necesar întrucât stabilirea doar pe bază de acte de stare civilă a unei legături de rudenie dintre autoare şi moştenitoare nu era suficientă pentru ca să se solicite în numele lui H. întregul activ succesoral, având în vedere că, atât autoarea moştenirii, cât şi celelalte persoane din filiaţie puteau să mai aibă alţi posibili moştenitori şi, în ipoteza unei moşteniri legale, toate acele persoane trebuiau identificate şi chemate pentru a-şi exercita opţiunea, întrucât aveau vocaţie succesorală.
Această problemă majoră cu care se confruntau inculpaţii x (beneficiarii reali a acestor demersuri) a fost rezolvată prin prezentarea la notarul public A., de către inculpatul D., a celor doi martori (foşti colegi de serviciu, prieteni şi vecini cu inculpaţii x), care, în cadrul procedurii de moştenire soldate cu emiterea, la data de 31.01.2003, a Certificatului de calitate de moştenitor nr. 5/2003, au declarat că toate persoanele din filiaţie (mama, bunica după mamă şi sora bunicii lui H.) nu au lăsat moştenitori şi astfel s-a creat aparenţa că, legal, H. (strănepoată de soră) o moşteneşte în cotă de 1/1 pe autoarea J. (sora bunicii moştenitoarei).
Fiind securizată astfel problema calităţii de unică moştenitoare a lui H. după autoarea J., ulterior, prin Codicilul autentificat la Biroul Notarial M. din Arad cu nr. x/25.11.2004 la Testamentul din 11.03.2002, inculpaţii D. şi B. sunt desemnaţi să moştenească şi toate drepturile de creanţă care se găseau în patrimoniul testatoarei H. la data decesului acesteia, întrucât în testament se făcea referire doar la toate bunurile mobile şi imobile - respectiv apartamentul deţinut de testatoare la data întocmirii testamentului situat în municipiul Arad str. x, ap. 8/a, judeţul Arad - precum şi la imobilele dobândite sau care se vor dobândi în baza Legii nr. 112/1995 şi Legii nr. 10/2001 .
Prin acest C. civ. s-a deschis calea pentru ca, inculpaţii D. şi B. să dobândească bunuri şi după autoarea de moştenire J., ca urmare certificatului de calitate de moştenitor.
H. a decedat în municipiul Arad, la data de 30.12.2004, iar, inculpaţii D. şi B., în calitate de legatari universali, au dobândit ulterior decesului acesteia în perioada 2005-2011, întreaga masa succesorală compusă din bunuri proprii obţinute de defunctă în timpul vieţii (un apartament cu numărul 8/a, situat în Arad str. x, judeţul Arad, un număr de 446 acţiuni la S.C."OO."S.A Arad precum şi dreptul de creanţă în suma de 2.499.999 RON), bunuri moştenite de defunctă după soţul acesteia NN. în baza Certificatului de calitate de moştenitor nr. 246/18.10.2000 (un număr de 4 apartamente situate în Arad str. x, judeţul Arad - apartamentele nr. x, nr. 3, nr. 9 si nr. 10, o casă şi terenul aferent situate în mun. Arad, Bulevardul x, judeţul Arad, un teren intravilan în suprafaţă de 2.228 mp, situat în localitatea Radna nr. 241/a, aparţinătoare de Oraş Lipova), precum şi bunurile moştenite de defunctă după autoarea de moştenire J., în baza Certificatului de calitate de moştenitor nr. 5/31.01.2003 (suprafaţa de 8.742,9757 ha teren împreună cu clădirile şi alte construcţii existente pe acestea, aflate pe raza localităţii E., comuna Tauţ şi un număr de 6 apartamente şi terenul aferent situate în Arad str. x, judeţul Arad - apartamente numerotate de la nr. 1 la nr. 6 .
După decesul numitei H. la data de 30.12.2004, Biroul Notarial M. a eliberat în baza testamentului, la data de 14.01.2005 - Certificatul de calitate de legatar nr. 7 în dosarul nr. x/2005, prin care inculpaţii D. şi B. sunt desemnaţi legatari universali ai defunctei.
Certificatul de calitate de legatar, împreună cu certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/2003, au fost folosite de soţii x pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 8.742,9757 ha teren, împreună cu clădirile şi alte construcţii existente pe acestea, aflate pe raza localităţii E., comuna Tauţ .
Ulterior, Biroul Notarial M. a eliberat în baza testamentului si codicilului la data de 17.01.2005, Certificatul de legatar nr. 8 în dosarul nr. x/2005 (privind apartamentul cu numărul x, situat în Arad str. x, judeţul Arad, un număr de 446 acţiuni la S.C."OO."S.A. Arad, precum şi dreptul de creanţă în sumă de 2.499.999 RON); la data de 16.06.2005 Certificatul suplimentar de legatar nr. 155 în dosarul x/2005 (privind un număr de 3 apartamente situate în Arad str. x, judeţul Arad apartamentele nr. x, nr. 9 şi nr. 10); la data de 14.02.2008 Certificatul suplimentar de legatar nr. 39 în dosarul nr. x/2008 (privind un apartament situat în Arad str. x, judeţul Arad - apartamentul nr. l); la data de 14.02.2011 Certificatul suplimentar de legatar nr. 9 în dosarul nr. x/2011, privind un număr de 6 apartamente şi terenul aferent situate în Arad str. x, judeţul Arad, apartamente numerotate de la nr. 1 la nr. 6 .
Deşi inculpaţii D., B. şi C. au negat comiterea faptelor de care au fost acuzaţi, Înalta Curte, nu poate reţine apărările formulate, acestea fiind infirmate de materialul probator al cauzei, care analizat în mod coroborat, conduce la concluzia certă a comiterii de către cei trei inculpaţi a infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.
Astfel, contrar susţinerilor instanţei de fond, Înalta Curte în urma propriei evaluări a materialului probator administrat în cauză, având în vedere şi aspectele statuate cu titlu definitiv de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia penală prin încheierea nr. 603 din 09.07.2017 pronunţată în dosarul nr. x/2016, constată că inculpaţii x au avut o contribuţie esenţială pentru emiterea de către notarul public a certificatului de calitate de moştenitor fals în scopul obţinerii ulterioare, în mod fraudulos, a bunurilor imobile vizate de către cei trei inculpaţi.
Relevante sub aspect probator sunt în acest sens: cererea înregistrată la Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor naţionale nr. C-1304/27.11.2001, formulată în numele lui H. de către inculpata C. prin care a obţinut extrasul de naştere nr. x/28.11.2001 pentru Z. (J.), precum şi extrasul de naştere nr. x/28.11.2001, pentru W. (sora lui J. şi bunica lui H.), extrasele fiind eliberate la data de 05.12.2001; obţinerea la data de 29.01.2002, respectiv la data de 15.02.2002 de la Primăria Municipiului Arad a certificatelor de deces aparţinând numiţilor W. (bunica lui H. şi sora lui J.), PP. (soţul lui J.) şi BB. (tatăl lui H.); demersurile efectuate de avocatul Q. şi fiica acestuia R., care, în calitate de reprezentanţi ai numitei H. au întreprins demersuri în Ungaria şi Israel să obţină certificatul de naştere, de căsătorie şi deces ale mamei lui H. (X., certificatul de căsătorie al lui W., cu AA., bunicii din partea mamei ai lui H., precum şi certificatul de deces aparţinând lui J..
Toate aceste înscrisuri demonstrează că inculpaţii x au început încă din anul 2001 să procure acte de stare civilă care să dovedească legătura de rudenie dintre autoarea moştenirii J. şi H. şi, în paralel, prin documente notariale (17 procuri, 6 testamente, C. civ., contract de întreţinere, contract de donaţie – aflate în volumele 14 şi 21 d.u.p şi enumerate în rechizitoriu la fiele 14-19) se asigurau că toate bunurile pe care urmau să le dobândească rămâneau, astfel, în administrarea lor, iar, ulterior decesului lui H., în patrimoniul acestora.
Totodată, în anul 2002, inculpaţii x, în calitate de reprezentanţi ai lui H. au apelat la serviciile Cabinetului de avocat Q. în cadrul căruia activa, în calitate de avocat şi fiica acestuia, R., pe care l-au împuternicit să facă demersuri în numele lui H. pentru obţinerea de bunuri după autoarea J., relevante în acest sens fiind notificările din luna februarie 2002 făcute prin executor judecătoresc, în baza Legii nr. 10/2001 pentru a obţine imobilul din Arad, str. x şi terenurile cu vegetaţie forestieră din E., precum şi obţinerea de acte de stare civilă în acelaşi scop.
Aşadar, interesul inculpaţilor x pentru H. pe care o cunoşteau, aşa cum au declarat, încă din anul 1974, s-a manifestat după anul 2000, când au apărut legile de retrocedare (Legea nr. 1/2000, Legea nr. 10/2001).
Sub acest aspect, relevante sunt declaraţiile martorilor R. şi Q., potrivit cărora inculpaţii x au aflat în anul 2002 că, pentru a dobândi bunurile după autoarea moştenirii J. este nevoie de un certificat de calitate de moştenitor întrucât simpla dovedire a unei legături de rudenie dintre H. şi J. nu era suficientă pentru atingerea scopului infracţional - dobândirea fără drept a întregului activ succesoral după autoarea moştenirii J..
De asemenea, potrivit declaraţiilor date de inculpatul A. rezultă că la sfârşitul anului 2002 (noiembrie - decembrie) avocatul Q. (care a făcut demersuri ca urmare a discuţiilor cu inculpaţii x pentru obţinerea certificatelor de deces ale lui J. din Israel şi a lui X.din Ungaria) a venit la sediul biroului notarial al inculpatului ocazie cu care i-a arătat notificările din anul 2002 formulate în baza Legii nr. 10/2001 şi i-a cerut inculpatului să emită un certificat de calitate de moştenitor, inculpatul informându-l pe martor de condiţiile legale prin care certificatul putea fi emis.
În acelaşi sens sunt şi declaraţiile martorului Q., care a arătat că demersurile din anul 2002 (obţinerea de acte de stare civilă din Israel şi Ungaria, notificări în baza Legii nr. 10/2001) s-au făcut la solicitarea şi ca urmare a discuţiilor purtate cu H. şi cu inculpaţii D. şi B. care erau şi împuterniciţi în acest sens de către H..
Tot din declaraţiile inculpatului A. date la instanţa de judecată rezultă faptul că "inculpatul a obţinut aceste acte şi a legalizat actele prezentate în original de dl LL." - martorul Q. cu menţiunea că, la data de 30.01.2003, inculpatul A. în calitate de notar, a legalizat copiile după certificatul de naştere aparţinând lui H., după certificatul de căsătorie al lui H. cu NN., după certificatul de deces aparţinând lui NN.. .
Interesul inculpaţilor x în vederea stabilirii calităţii de moştenitor a numitei H. după autoarea J. şi obţinerii certificatului de calitate de moştenitor este demonstrat şi de acţiunile inculpatului D., care nu doar că i-a adus pe cei doi martori la biroul notarial, iar, după încheierea procedurii i-a însoţit pe aceştia pe drumul spre casă, ci şi că, pe toată durata în care cei doi martori s-au aflat în sediul biroul notarial, inculpatul x a stat permanent alături de aceştia, inclusiv în momentul luării şi semnării declaraţiilor de notorietate.
Astfel, martorul U. a declarat că, la data de 31.01.2003, la solicitarea inculpatului D., s-a deplasat împreună cu V. (aceştia fiind prieteni şi foşti colegi cu inculpatul), în municipiul Arad la B.N.P. A., ocazie cu care a fost întrebat, atât el cât şi V., de către notarul public A. "dacă H. este una şi aceeaşi cu H.?", iar, martorul şi V. au confirmat acest lucru, în condiţiile în care H. aştepta pe hol în cadrul biroului notarial. Martorul a precizat că vizita la notar a durat circa 30 de minute, timp în care a stat împreună cu V. şi inculpatul D., împreună cu care a şi părăsit biroul notarial. Martorul a precizat că în cadrul biroului notarial nu le-a văzut pe B. (soţia lui D.) şi nici pe C., Y., fiicele acestora .
Înalta Curte observă că, deşi martorii U. şi V. au fost aduşi la biroul notarului A., la data de 31.01.2003, în vederea furnizării declaraţiilor de notorietate, aceştia fiind foşti colegi de serviciu şi totodată, vecini şi prieteni ai inculpatului D., aceştia erau cunoscuţi şi de către inculpatele B. şi C..
În acest sens, este important de subliniat că, la percheziţiile domiciliare efectuate în cauză la domiciliul inculpaţilor x a fost identificat un înscris olograf, respectiv un proces – verbal încheiat la data de 10.11.2003, din care rezultă că martori la predarea/primirea imobilului din Arad, str. x, jud. Arad au fost U. şi F. (ginerele inculpatului x şi reprezentantul inculpatei persoană judică S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L.), aspect care denotă apropierea dintre martorul U. şi familia x.
Totodată, apărarea inculpaţilor x în sensul că nu au discutat vreodată, direct sau prin intermediari cu inculpatul A., anterior anului 2006, nu poate fi primită în condiţiile în care, fiind audiat de către organul de urmărire penală şi de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în procedura audierii anticipate, martorul U. a relatat că a ajuns la notar pe jos, împreună cu inculpatul D. şi martorul V., iar, ajunşi acolo au gasit-o pe hol pe H. şi că împreună cu inculpatul D. şi martorul V. au aşteptat să fie chemaţi pentru redactarea declaraţiilor, iar, după ce au semnat declaraţiile martorii au plecat de la biroul notarial însoţiţi tot de către inculpatul x.
Mai mult, martorul a precizat că declaraţiile au fost semnate de ambii martori concomitent în biroul notarului public, unde a fost prezent şi inculpatul D..
Potrivit declaraţiei date de martora R., avocat, rezultă că "nu a discutat niciodată numai cu dna x; datorită vârstei înaintate şi a neputinţei fizice, aceasta era însoţită de inculpata x, însă avea reprezentarea conştientă a acţiunilor sale, facându-i o enumerare a tuturor imobilelor care pretindea că i se cuvin, cu precizarea clară că doreşte restituirea în natură doar a imobilelor libere, care nu erau înstrăinate altor persoane, întrucât la rândul său locuia într-un imobilul naţionalizat şi revendicat de cătreroprietar", aspect care demonstrează că din cauza vârstei înainte, cât şi a stării de sănătate precare, H. nu putea să ajungă singură la sediul biroului notarial fiind adusă cel mai probabil de către inculpatele x din moment ce inculpatul D. i-a adus pe V. şi U. împreună cu care au şi plecat de la biroul notarial.
Reaua credinţă a inculpaţilor x este demonstrată şi de abstracţia pe care aceştia au făcut-o cu privire la existenţa şi a altor moştenitori în cauză, deşi se aflau în procedura ce avea ca scop obţinerea bunurilor după autoarea J..
Sub acest aspect, relevante sunt înscrisurile descoperite cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la data de 25.02.2024, la domiciliul inculpaţilor D., B. şi C., referitoare la GG., fratele lui H., respectiv: Aviz GG., pentru note şcolare din perioada 1932-1933, original; Adeverinţă Şcoala Superioară de Băieţi din Arad nr. 161/07.05.1934, original; Certificat GG. nr. x/02.02.1938, original; Certificat IMASA pentru GG. S.A. din 17.02.1944, original; Certificat Şcoala tehnica Industriala nr. 359/1944 pentru GG., original; Certificat de absolvire gimnaziu nr. 8597/1929, original; Atestat din 25 iunie 1924 pentru GG., original; Certificat şcolar nr. matricol 55/1921-22 FF., original, aspect care dovedeşte că inculpaţii x cunoşteau că H. mai are un frate şi că, în ceea ce priveşte moştenirea lui J., acesta avea vocaţie la succesiune personal, sau prin urmaşii săi, în situaţia în care aceştia ar fi existat la data eliberării Certificatului de calitate de moştenitor din 31.01.2003, chiar şi în ipoteza aplicării regulilor de la moştenirea legală.
Este important de subliniat că inculpaţii x au cunoscut şi faptul că J. mai avea un număr de 7 fraţi şi surori ai căror moştenitori aveau vocaţie la moştenirea lui J., respectiv QQ., RR., W., SS., TT., UU., Z., VV., SS..
Aceste aspecte rezultă, de asemenea, din înscrisurile descoperite cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la domiciliul inculpaţilor x, unde a fost identificat, în original, un extras de naştere nr. x/17.08.2005 eliberat de Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale, privind pe II., precum şi extras de naştere nr. x/09.08.2005, eliberat de Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale privind pe JJ..
Comparând extrasul de naştere anterior menţionat cu cele obţinute în anul 2001 de inculpata C. de la Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale, respectiv extrasul de naştere nr. x/28.11.2001, pentru Z. (J.), precum şi cu extrasul de naştere nr. x/28.11.2001 pentru W. (sora lui J. şi bunica lui H.) se constată că şi II. a fost frate cu Z. (J.), şi cu W. (sora lui J. şi bunica lui H.) .
Având în vedere răspunsul Arhivelor Naţionale – Serviciul Judeţean Timiş, rezultă că cele două extrase de naştere au fost eliberate inculpatei B. ca urmare a cererilor acesteia.
Totodată, potrivit cererii înregistrată sub nr. x/09.08.2005, rezultă că inculpata B. a solicitat, în calitate de moştenitoare a lui H., eliberarea unui extras după certificatul de naştere peivind pe II., menţionând că este fratele bunicii lui H. şi că certificatul îi este necesar în vederea aplicării Legii nr. 247/2005. Extrasul de naştere nr. x/17.08.2005 eliberat de Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale privind pe II. a fost ridicat la data de 18.08.2005.
De asemenea, potrivit cererii înregistrată sub numărul x/09.08.2005, rezultă că inculpata B. a solicitat, în calitate de moştenitoare a lui H., eliberarea unui extras după certificatul de naştere privind pe JJ. menţionând că certificatul îi este necesar în vederea aplicării Legii nr. 247/2005 .
Se observă aşadar, din probele anterior menţionate că J. (autoarea moştenirii) şi W. (bunica lui H.) mai aveau un număr de 8 fraţi şi surori ai căror moştenitori aveau vocaţie la moştenirea lui J., iar, H. a mai avut un frate, GG., care de asemenea (el sau moştenitorii) avea vocaţie la moştenirea lăsată de J..
Potrivit C. civ., moştenirea testamentară este prioritară moştenirii legale, cu excepţia cazului când în cauză intervin moştenitorii rezervatari, lucru care nu a existat în cazul de faţă, sora defunctei J., (W. nu avea calitate de moştenitoare rezervatară şi, având în vedere existenţa testamentului lui J. din data de 19.05.1955, prin care a dispus de toată averea, rezultă că pe calea moştenirii legale, H. nu putea să aibă calitatea de moştenitor legal cu o cotă din masa succesorală de 1/1 părţi ci, după cum s-a menţionat în testament, aceasta putea să aibă cel mult calitatea de legatar cu titlu universal cu o cotă de 1/28 părţi sau 1/14 părţi din masa succesorală, dacă se constata că are vocaţie şi îl moşteneşte şi pe fratele acesteia GG..
În aceste condiţii, este cert că inculpaţii x cunoşteau de existenţa fratelui lui H., aspect care denotă că aceştia aveau reprezentarea că aspectele menţionate de inculpatul A. în cuprinsul certificatului de calitate de moştenitor sunt nereale în ceea ce priveşte calitatea de unică moştenitoare a lui H. după autoare J., însă, în pofida acestui aspect, au susţinut în faţa autorităţilor administrative şi judiciare că sunt singurii moştenitori după autoarea J..
Astfel, împrejurările anterior menţionate demonstrează determinarea inculpaţilor pentru atingerea scopului urmărit, respectiv obţinerea unei averi fabuloase după H. cu vătămarea drepturilor altor părţi şi încălcarea legii.
În continuarea aceloraşi manopere, deşi probaţiunea anterior menţionată a demonstrat că menţiunile din cuprinsul certificatului de calitate de moştenitor sunt nereale, în ceea ce priveşte calitatea de unică moştenitoare a lui H. după autoare J., inculpaţii x utilizând în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate prevăzută de legislaţia în materie pe linie de fond funciar (Legea nr. 18/1991, nr. 1/2000 şi 247/2005) şi de restituire (Legea nr. 10/2000) certificatul anterior menţionat, au obţinut reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 8.742,9757 ha teren cu vegetaţie forestieră, păşuni, teren intravilan pe raza administrativă a localităţii E., comuna Tauţ, judeţul Arad, din care au fost transferate în mod efectiv din proprietatea publică a Statului Român/Ministerul Finanţelor Publice şi administrarea ROMSILVA prin D.S. Arad - K. în patrimoniul şi posesia inculpaţilor D. şi B. suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră de 4.641,1 ha (împreună cu celelalte bunuri) şi din proprietatea Comunei Tauţ în patrimoniul şi posesia inculpaţilor D. şi B. suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră de 487,7 ha, după cum rezultă din procesul-verbal nr. x/04.12.2006, întocmit de comuna Tauţ şi procesul-verbal de punere în posesie nr. x/15.12.2006, întocmit de comuna Tauţ, suprafeţele de teren - păşune împădurită de 567,3 ha, după cum rezultă din procesul-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008, întocmit de comuna Tauţ, suprafeţele de teren - păşune de 336,1 ha, după cum rezultă din procesul-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008 întocmit de comuna Tauţ.
Nu în ultimul rând, au fost restituite în favoarea inculpaţilor, în mod nelegal, un număr de 6 apartamente şi terenul aferent situate în Arad, judeţul Arad, imobile care până la acel moment, în conformitate cu art. 6 din H.G. nr. 1326/2001, erau în proprietatea publică a statului, iar, prin H.G. nr. 164/20.02.2002 a fost transmis în administrarea Oficiului Judeţean pentru Cadastru, Geodezie şi Cartografie Arad.
Astfel, potrivit probelor administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faţa instanţelor de fond şi apel, inculpaţii D., B. şi C. deşi aveau reprezentarea clară a existenţei şi a altor moştenitor după autoarea J., i-au adus la notar pe martorii U. şi V. (prieteni de familie cu inculpaţii x şi foşti colegi de serviciu ai inculpatului D.) care au declarat împrejurări necorespunzătoare adevărului în sensul că H. a moştenit întreaga masă succesorală după autoarea J., determinându-l astfel pe inculpatul A. - notar public în cadrul Biroului Notarului Public A. din municipiul Arad, judeţul Arad - la întocmirea şi eliberarea Certificatului de calitate de moştenitor nr. 5/31.01.2003 cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute de art. 6 şi art. 45 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi activităţii notariale, prin certificarea în cadrul acestuia în fals de date nereale privind calitatea de moştenitor legal în cotă de 1/1 a numitei H., după numita J., înscris esenţial folosit în cadrul procedurii administrative şi judiciare prevăzute de Legea nr. 247/2005 prin care s-a modificat şi completat Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi în cadrul procedurii administrative şi judiciare prevăzute de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru dovedirea calităţii de moştenitor după autorul de moştenire J. de către inculpaţii D. şi B. (moştenitorii testamentari ai numitei H.), activitate care a avut drept consecinţă obţinerea unor importante foloase patrimoniale.
În consecinţă, Înalta Curte, în dezacord cu argumentele instanţei de fond, apreciază că faptele pentru care inculpaţii D., B. şi C. au fost trimişi în judecată întrunesc atât sub aspectul laturii obiective, cât şi a celei subiective, elementele de tipicitate ale infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, aceştia având reprezentarea că obţinerea de bunuri pe nedrept este urmarea folosirii certificatului de calitate de moştenitor fals.
Deşi sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., Înalta Curte constată că în cauză se impune pronunţarea unei soluţii de încetare a procesului faţă de inculpatele B. şi C. întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.
Examinând, în acest context, incidenţa prescripţiei răspunderii penale, Înalta Curte constată că potrivit dispoziţiilor art. 155 alin. (1) şi (4) C. pen., în forma în vigoare anterior modificării prin O.U.G. nr. 71/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 30 mai 2022, "cursul termenului de prescripţie a răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză şi termenele prevăzute de art. 154, dacă au fost depăşite cu încă o dată vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni".
Prin decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018, Curtea Constituţională a statuat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) C. pen., este neconstituţională.
Ulterior, Curtea a declarat, prin decizia nr. 358 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 09 iunie 2022, neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 155 alin. (1) C. pen., reţinând că "în condiţiile stabilirii naturii juridice a deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absenţa intervenţiei active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituţie, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale" (paragraf 73).
Până la momentul publicării acestei decizii, la data de 9 iunie 2022, în Monitorul Oficial, legiuitorul a adoptat O.U.G. nr. 71 din 30 mai 2022, prin care a pus în acord dispoziţiile care reglementează cursul prescripţiei răspunderii penale cu normele constituţionale, sens în care a reglementat că La articolul 155 din Legea nr. 286/2009 privind C. pen., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "cursul termenului de prescripţie a răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, care potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului".
Subsecvent deciziilor anterior menţionate şi modificărilor legislative intervenite în materia întreruperii cursului răspunderii penale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1141 din 28 noiembrie 2022, a stabilit, cu caracter obligatoriu, că "normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse, din perspectiva aplicării lor în timp, principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din C. pen., cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din C. pen..".
Ulterior, la data de 17.06.2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin Decizia nr. 37, publicată în Monitorul Oficial nr. 697 din 18 iulie 2024 a stabilit că:
"1. Instanţele de judecată nu pot lăsa neaplicată dezlegarea chestiunii de drept privitoare la aplicarea principiului mitior lex în materia întreruperii cursului prescripţiei răspunderii penale, dată prin Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în limitele rezultate din hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pronunţată în 24 iulie 2023 în cauza C-107/23 PPU (limite prevăzute în dispozitivul hotărârii la pct. 1 teza a II-a).
2. Dezlegarea dată prin Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală se va aplica în condiţiile stabilite de aceasta, şi actelor de procedură efectuate înainte de 25 iunie 2018, data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curţii Constituţionale".
Drept urmare, în intervalul temporal 25 iunie 2018 - 30 mai 2022, nu au existat, în legislaţia penală substanţială, cazuri de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale, cu consecinţa incidenţei exclusiv a termenelor generale de prescripţie, prevăzute de art. 154 C. pen., motiv pentru care dispoziţiile art. 155 C. pen., în forma în vigoare anterior modificării prin O.U.G. nr. 71/2022, reprezintă, în condiţiile art. 5 C. pen., legea penală mai favorabilă pentru inculpatele B. şi C..
În continuare, Înalta Curte reţine că infracţiunea pentru care inculpatele B. şi C. se fac vinovate (instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 C. pen.) se sancţionează cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
Conform dispoziţiilor art. 309 C. pen., dacă faptele prevăzute (...) în art. 297 C. pen. au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate.
În raport de incidenţa, în speţă, a cauzei de majorare a pedepsei prevăzută de art. 309 C. pen., Înalta Curte reţine că aceasta se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi 6 luni închisoare.
În acest context, examinarea intervenirii prescripţiei răspunderii penale se face prin raportare la termenul general de prescripţie prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. b) C. pen., care este de 10 ani, atunci când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani, având în vedere că infracţiunea de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 C. pen., se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi 6 luni închisoare.
Înalta Curte constată că, potrivit dispoziţiilor art. 154 alin. (2) C. pen., "Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârşirii infracţiunii. În cazul infracţiunilor continue termenul curge de la data încetării acţiunii sau inacţiunii, în cazul infracţiunilor continuate, de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni, iar în cazul infracţiunilor de obicei, de la data săvârşirii ultimului act."
Referitor la momentul săvârşirii infracţiunii se constată că, în cauză, inculpatele B. şi C. se fac vinovate pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în forma simplă.
Aşa cum rezultă din considerentele Deciziei nr. 5/11.02.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii "prin data săvârşirii infracţiunii şi, implicit, data de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunilor simple a căror latură obiectivă implică producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp se înţelege momentul apariţiei primei pagube ori al obţinerii primului folos necuvenit".
Astfel, infracţiunea de abuz în serviciu fiind o infracţiune de rezultat se consumă la momentul în care se produce urmarea imediată din cadrul laturii obiective, respectiv paguba.
În speţă, infracţiunea s-a consumat odată cu obţinerea bunurilor ca urmare a folosirii Certificatului de calitate de moştenitor nr. 5/2003, respectiv la data de 04.12.2006, când a fost emis primul proces-verbal de punere în posesie a inculpaţilor D. şi B. (nr. 1964/04.12.2006 întocmit de R.N.P. ROMSILVA – Direcţia Silvică Arad).
Drept urmare, Înalta Curte constată că termenul de prescripţie general de 10 ani prevăzută de art. 154 alin. (2) lit. b) C. pen. s-a împlinit la data de 04.12.2016, în condiţiile în care infracţiunea de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave s-a consumat la data de 04.12.2006, când a fost emis primul proces-verbal de punere în posesie pe numele inculpaţilor x, motiv pentru care se va dispune faţă de inculpatele B. şi C. încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale pentru fapta pentru care au fost găsite vinovate.
Cu privire la inculpatul D., se observă că potrivit certificatului de deces aflat la dosar, inculpatul a decedat, la data de 01.07.2021, pe parcursul procedurii de cameră preliminară, soluţia instanţei de fond de încetare a procesului penal, în temeiul art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., fiind corectă sub acest aspect şi urmează a fi menţinută.
2. Referitor la acuzaţiile aduse inculpatei persoane juridice S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L, Înalta Curte constată că, prin actul de inculpare, s-a reţinut sub aspectul infracţiunii de tăinuire cu privire la săvârşirea infracţiunii instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (6 acte materiale) că, inculpata persoană juridică a primit de la inculpaţii D. şi B., asociaţi şi administratori ai societăţii comerciale inculpate, respectiv a înlesnit valorificarea bunurilor (suprafeţe de teren cu vegetaţie forestieră/fond forestier) cunoscând că aceste bunuri provin din comiterea infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată/instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată.
Instanţa de fond a dispus achitarea inculpatei S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L., în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., apreciind că fapta nu există, întrucât faptele inculpaţilor D. şi B. de instigare la abuz în serviciu nu există.
Efectuând propria analiză şi evaluare a întregului material probator existent la dosar, Înalta Curte constată că, după preluarea, în mod nelegal, în luna decembrie 2006 a suprafeţelor cu vegetaţie forestieră anterior menţionate, inculpaţii D. şi B. au înfiinţat, la data de 22.01.2007, S.C. Ocolul Silvic Privat E., aceştia având calitatea de asociaţi şi administratori ai inculpatei persoană juridică .
Potrivit Actului constitutiv (Capitolul II, art. 7 şi art. 8), S.C. Ocolul Silvic Privat E. are ca obiect principal de activitate – silvicultură şi exploatare forestieră şi are ca scop "gospodărirea durabilă şi unitară, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale normelor de regim silvic, a fondului forestier proprietate privată a asociaţilor, în vederea creşterii contribuţiei pădurilor la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi la asigurarea economiei naţionale de lemn, cu alte produse ale pădurii şi cu servicii specifice silvice".
La art. 8, alin. (2) din acelaşi act constitutiv, se prevede că "produsele specifice fondului forestier, precum şi celelalte bunuri care se recoltează, se valorifică din fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice, sunt: masa lemnoasă pe picior, provenită din tăieri de produse principale, secundare, accidentale şi de igienă…, alte produse lemnoase…(arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de Crăciun…)…., produsele nelemnoase din fondul forestier …(vânatul viu.. carnea de vânat, trofeele…, peştele …)".
Totodată, în acelaşi act constitutiv, la Capitolul IV, art. 10 se prevede că "S.C. "Ocolul Silvic Privat E." S.R.L. va avea în administrare fondul forestier, proprietate privată a persoanelor fizice, înregistrat ca atare în amenajamentele silvice" .
În scopul gestionării şi exploatării suprafeţelor de teren cu vegetaţie forestieră, inculpaţii D. şi B. au procedat la predarea administrării fondului forestier către S.C. "Ocolul Silvic Privat E." S.R.L.
Potrivit documentaţiei de autorizare a S.C. "Ocolul Silvic Privat E." S.R.L., înaintată de Garda Forestieră Oradea (fost I.T.R.S.V. Oradea), rezultă că după înfiinţarea inculpatului S.C. "Ocolul Silvic Privat E." S.R.L. de către inculpaţii D. şi B. aceştia au solicitat I.T.R.S.V. Oradea, prin adresa nr. x/14.05.2007, avizarea structurii silvice private de administrare a pădurilor Ocolul Silvic Privat E., înaintând astfel şi documentaţia aferentă.
Din memoriile anexate rezultă că suprafaţa de pădure ce intră în administrarea Ocolul Silvic Privat E. este în suprafaţă totală de 5.119 ha, la care se va mai adăuga minim circa 465 ha păduri de folosinţă silvopastorală şi circa 3.150 ha teren reprezentând păşune, fâneţe şi arabil. De asemenea, rezultă că aceste suprafeţe de 5.119 ha au fost predate de către Comisia locală pentru aplicarea legilor retrocedării Tauţ către inculpaţii D. şi B. în baza sentinţei civile nr. 657/30.03.2003 pronunţată de Judecătoria Ineu.
Potrivit Regulamentului privind organizarea, funcţionarea, atribuţiile şi limitele de competenţă ale structurii silvice Ocolul Silvic Privat E., la art. 5 privind obiectul de activitate al ocolului, rezultă că "produsele specifice fondului forestier, precum şi celelalte bunuri care se recoltează, se valorifică din fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice, sunt: masa lemnoasă pe picior, provenită din tăieri de produse principale, secundare, accidentale şi de igienă…, alte produse lemnoase…(arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de Crăciun…)…., produsele nelemnoase din fondul forestier …(vânatul viu.. carnea de vânat, trofeele…, peştele …)".
În baza acestei documentaţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a emis Autorizaţia de funcţionare nr. x/23.05.2007 şi a autorizat funcţionarea Ocolului Silvic S.C."Ocolul Silvic Privat E."S.R.L.
Ulterior, ca urmare a schimbării legislaţiei, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a emis Autorizaţia de funcţionare nr. x/06.04.2009, a reautorizat funcţionarea Ocolului Silvic S.C. "Ocolul Silvic Privat E." S.R.L., entitatea fiind înscrisă în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice la poziţia nr. 43 .
Din studierea bilanţurilor contabile din perioada 2007 - 2014 şi a documentelor anexate, rezultă că administrarea societăţii a fost asumată de către inculpatul D., iar, în ceea ce priveşte obiectul principal de activitate al societăţii se menţionează că este reprezentat de exploatarea forestieră şi alte activităţi silvice aferente fondului forestier aflat în proprietatea asociaţilor D. şi B., iar, în ceea ce priveşte cifra de afaceri se menţionează că este formată în proporţie de peste 99% din valorificarea masei lemnoase aflată în administrare.
Din raportul de constatare întocmit de către specialistul D.N.A. – Serviciul Specialişti, rezultă că în perioada 2007 - 2014, S.C." Ocolul Silvic Privat E."S.R.L. numai din exploatarea forestieră şi alte activităţi silvice aferente fondului forestier (aflat în proprietatea asociaţilor D. şi B.) a realizat următoarele venituri care reprezintă cifra de afaceri:
- potrivit datelor financiare înscrise în bilanţul prescurtat aferent anului 2007 cifra de afaceri a societăţii aferentă anului 2007, este în sumă de 332.662 RON;
- potrivit datelor financiare înscrise în bilanţul prescurtat aferent anului 2008 cifra de afaceri a societăţii aferentă anului 2008, este în sumă de 936.109 RON;
- potrivit datelor financiare înscrise în bilanţul contabil aferent anului 2009 cifra de afaceri a societăţii aferentă anului 2009, este în sumă de 1.104.519 RON;
- potrivit datelor financiare înscrise în bilanţul prescurtat aferent anului 2010 cifra de afaceri a societăţii aferentă anului 2010, este în sumă de 824.173 RON;
- potrivit datelor financiare înscrise în bilanţul prescurtat aferent anului 2011 cifra de afaceri a societăţii aferentă anului 2011, este în sumă de 937.349 RON;
- potrivit datelor financiare înscrise în bilanţul prescurtat aferent anului 2012 cifra de afaceri a societăţii aferentă anului 2012, este în sumă de 1.682.499 RON;
- potrivit datelor financiare înscrise în bilanţul prescurtat aferent anului 2013 cifra de afaceri a societăţii aferentă anului 2013, este în sumă de 1.635.829 RON;
- potrivit datelor financiare înscrise în bilanţul prescurtat aferent anului 2014 cifra de afaceri a societăţii aferentă anului 2014, este în sumă de 255.292 RON.
Deşi în perioada anilor 2007- 2014, S.C. "Ocolul Silvic Privat E." S.R.L. a înregistrat venituri din cifra de afaceri în cuantum total de 7.708.432 RON profitul realizat a fost în cuantum de numai 501.105 RON .
Potrivit dispoziţiilor art. 270 alin. (1) C. pen. "primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorificării unui bun, de către o persoană care fie a cunoscut, fie a prevăzut din împrejurările concrete că aceasta provine din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, chiar fără a cunoaşte natura acesteia, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani sau cu amenda".
Prin urmare, situaţia premisă a infracţiunii de tăinuire constă în existenţa unui bun care provine din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, în speţă, suprafeţele forestiere dobândite nelegal de către inculpaţii x.
Or, din probele administrate la dosar, Înalta Curte constată că nu s-a putut dovedi că inculpata persoană juridică S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L. a avut reprezentarea clară că suprafeţele forestiere provin din săvârşirea unei infracţiuni, aportul bunurilor în patrimoniul persoanei juridice având aparenţă de legalitate.
Aşadar, inculpata persoană juridică nu a acţionat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, şi, în consecinţă, se va dispune schimbarea temeiului soluţiei de achitare dispuse de către instanţa de fond din dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., în art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II a C. proc. pen., dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. neputând fi reţinute ca temei juridic în fundamentarea soluţiei de achitare, astfel cum a reţinut instanţa de fond, nefiind incidentă ipoteza particulară a inexistenţei, în materialitatea lor, a faptelor, cu consecinţa neproducerii vreunei modificări fizice în realitatea obiectivă.
3. Referitor la acuzaţiile aduse inculpatului A., Înalta Curte constată că, în sarcina acestuia, s-a reţinut de către procuror că, în calitate de notar public, în cadrul Biroului Notarului Public A. din municipiul Arad, judeţul Arad, prin încălcarea dispoziţiilor prevăzute de art. 6 şi art. 45 Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi activităţii notariale, a întocmit şi eliberat Certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/31.01.2003, prin certificarea în cadrul acestuia în fals de date nereale privind calitatea de moştenitor legal în cotă de 1/1 a numitei H. după numita J., înscris esenţial folosit în cadrul procedurii administrative şi judiciare prevăzute de Legea nr. 247/2005 prin care s-a modificat şi completat Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi în cadrul procedurii administrative şi judiciare prevăzute de Legea nrJ0/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru dovedirea calităţii de moştenitor după autorul de moştenire J. de către inculpaţii D. şi B. (moştenitorii testamentari ai numitei H.), activitate care a avut drept consecinţă:
- reconstituirea în temeiul Legii nr. 247/2005 prin care s-a modificat şi completat Legea fondului funciar nr. 18/1991 în favoarea inculpaţilor în mod nelegal a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 8.742,9757 ha teren cu vegetaţie forestieră, păşuni, teren intravilan pe raza administrativă a localităţii E., comuna Tauţ, judeţul Arad, din care au fost transferate în mod efectiv din proprietatea publică a Statului Român/Ministerul Finanţelor Publice si administrarea ROMSILVA arin D.S. Arad - OS. Ineu în patrimoniul si posesia inculpaţilor D. si B. suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră de 4.641,1 ha, după cum rezultă din procesul-verbal nr. x/04.12.2006 întocmit de R.N.P. ROMSILVA -D.S. Arad şi procesul-verbal de punere în posesie nr. x/15.12.2006 întocmit de comuna Tauţ, mijloace fixe - clădiri şi construcţii aflate în perimetrul suprafeţei retrocedate, după cum rezultă din procesul-verbal de predare primire nr. x/15.12.2006 încheiat de D.S. Arad - fostul G.S Ineu, linie curent după cum rezultă din procesul-verbal de predare primire nr. x/06.08.2007 încheiat de D.S, Arad - fostul K. şi drumuri forestiere, după cum rezultă din procesul-verbal de predare primire nr. x/20.08.2007 încheiat de D.S. Arad - fostul K., din proprietatea Comunei Tauţ în patrimoniul si posesia inculpaţilor D. si B. suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră de 487,7 ha, după cum rezultă din procesul-verbal nr. x/04.12.2006 întocmit de comuna Tauţ şi procesul-verbal de punere în posesie nr. x/15.12.2006, întocmit de comuna Tauţ, suprafeţele de teren - păşune împădurită de 567,3 ha, după cum rezultă din procesul-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008 întocmit de comuna Tauţ şi suprafeţele de teren - păşune de 336,1 ha, după cum rezultă din procesul-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008 întocmit de comuna Tauţ;
- restituirea în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 din proprietatea publică a statului şi administrarea Oficiului Judeţean pentru Cadastru, Geodezie şi Cartografie Arad (H.G. nr. 164/20.02.2002) în favoarea inculpaţilor D. si B. în mod nelegal a unui număr de 6 apartamente si terenul aferent situate în Arad, judeţul Arad după cum rezultă din procesul-verbal de predare - primire nr. x/19.07.2010.
Cu titlu preliminar, Înalta Curte notează că întocmirea şi eliberarea de către notarul public A. a Certificatul de calitate de moştenitor nr. 5 din 3l.01.2003 prin certificarea în cadrul acestuia în fals de date nereale privind calitatea de moştenitor legal în cotă de 1/1 a numitei H. după numita J., a fost stabilită, cu titlu definitiv, prin încheierea nr. 603 din 09.06.2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia penală, în dosarul nr. x/2016 în procedura desfiinţării de înscrisuri în cazul clasării.
Potrivit acestei hotărâri, s-a constatat, cu titlu definitiv, că menţiunile cuprinse în înscrisurile notariale privind felul moştenirii – moştenire legală, lipsa unui testament în cazul defunctei J. şi unicitatea moştenitorilor stabiliţi succesiv după autoarea J., în raport de actele aflate la dosarul de urmărire penală, sunt necorespunzătoare adevărului.
În acest context, Înalta Curte urmează a examina, prioritar analizării materialului probator, care este cadrul legal incident în legătură cu emiterea Certificatului de moştenitor nr. x din 31.01.2003 pentru a se putea stabili obligaţiile care reveneau inculpatului sub acest aspect.
Potrivit art. 6 din Legea nr. 36/1995 privind notarii publici şi activitatea notarială, în forma în vigoare la data faptelor, avea obligaţia "să verifice ca actele pe care le instrumentează să nu cuprindă clauze contrare legii şi bunelor moravuri, să ceară şi să dea lămuriri părţilor asupra conţinutului acestor acte spre a se convinge că le-au înţeles sensul şi le-au acceptat efectele, în scopul prevenirii litigiilor. În cazul în care actul solicitat este contrar legii şi bunelor moravuri, notarul public va refuza întocmirea lui", iar, în conformitate cu art. 45 din acelaşi act normativ "notarul public are obligaţia să desluşească raporturile reale dintre părţi cu privire la actul pe care vor să-l încheie, să verifice dacă scopul pe care îl urmăresc este în conformitate cu legea şi să le dea îndrumările necesare asupra efectelor lui juridice. De asemenea, el trebuie să ceară părţilor, ori de câte ori este cazul, documentele justificative şi autorizaţiile necesare pentru încheierea actului sau, la cererea acestora, va putea obţine el însuşi documentaţia necesară".
Astfel, inculpatul în exercitarea obligaţiei de verificare a înscrisurilor pe care le autentifică, atribuţie ce îi revine potrivit art. 6 şi 45 din Legea nr. 36/1995, trebuia să determine dacă bunurile cele mai importante ca valoare se regăsesc în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Arad, aspect care îi permitea stabilirea competenţei, şi să verifice dacă există alţi moştenitori cu vocaţie la moştenire, dacă defunctele au lăsat sau nu testament, astfel încât procedura succesorală să se desfăşoare în condiţii de legalitate şi corectitudine.
Or, potrivit probelor administrate la dosar, rezultă că inculpatul A. nu a manifestat diligenţa necesară impusă de profesia deţinută cu privire la prevederile legale care îl obligau să facă verificarea înscrisurilor pe care le autentifică şi pentru a crea aparenţa că nu mai există alte persoane care au vocaţie la moştenirea lui J. a întocmit încheierile nr. 5, 6 şi 7 din 31.01.2003 şi declaraţia martorului U., din care rezultă, în mod nereal, că pe linie succesorală între autoarea J. şi H. nu mai există alte persoane care să aibă vocaţie la moştenire şi folosindu-se de aceste înscrisuri declarate ca fiind false, a emis certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/2003.
Astfel, aşa cum a statuat instanţa supremă, cu titlu definitiv, prin încheierea nr. 603 din 09.06.2017, relevant sub aspect probator, în speţă, este înscrisul intitulat "declaraţie" autentificat prin încheierea nr. 214 din 31 ianuarie 2003 la Biroul Notarului Public A., înscris desfiinţat prin încheierea nr. 415/PI/CP/CC din 21.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – secţia penală, în dosarul nr. x/2016, definitivă prin încheierea nr. 603 din 09.06.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia penală, din care rezultă că numitul U. a declarat că are "cunoştinţă directă şi personală de faptul că, d-na J., este una şi aceeaşi persoană cu Z., decedată la data de 21.07.1955, fostă cu ultimul domiciliu în Israel, nu a avut copii, iar la data decesului a rămas ca moştenitoare singura soră, d-na W., una şi aceeaşi persoană cu W.". De asemenea, a mai declarat că are "cunoştinţă directă şi personală de faptul că, d-na W., nu a fost căsătorită, iar în urma relaţiei de concubinaj cu AA., a avut o singură fiică, pe X., nepoată de soră a defunctei J., una şi aceeaşi persoană cu Z.". Totodată, a mai declarat că are cunoştinţă de "faptul că "X. a fost căsătorită cu BB., una şi aceeaşi persoană cu CC., după decesul acestuia X. s-a recăsătorit cu DD.".
În depoziţia de martor dată în dosarul succesoral nr. x/2003 la data de 31.01.2003 de numitul U. în faţa notarului A., s-a consemnat că acesta "a cunoscut-o pe defuncta J., una şi aceeaşi persoană cu Z., care la data decesului era văduvă, nu a avut copii, singura moştenitoare fiind W., una şi aceeaşi persoană cu W., sora defunctei. W. a trăit în concubinaj cu AA. şi a avut o singură fiică, pe X., nepoată de soră a defunctei J.. X. a fost căsătorită cu BB., acelaşi cu CC., a avut o fiică WW., căsătorită x, strănepoată de soră a defunctei Z.. X. s-a recăsătorit cu DD.. Ca bunuri ale defunctei XX., au rămas mai multe imobile în Arad situate pe str. x şi Unirii, imobile naţionalizate".
Fiind audiat în prezenta cauză, în faţa organelor de urmărire penală la data de 27.02.2014, precum şi în procedura audierii anticipate la Curtea de Apel Timişoara de judecătorul de drepturi şi libertăţi la data de 23.05.2014, martorul U. a declarat, în esenţă, că nu a avut cunoştinţă de aspectele menţionate în declaraţia autentificată la B.N.P. A. prin încheierea nr. 214/31.01.2003, iar din declaraţia de martor dată în dosarul nr. x/2003 la data de 31.01.2003 rezultă aspecte care, în realitate, nu le-a cunoscut şi nu le-a declarat.
Astfel, martorul U. a arătat că nu a cunoscut niciuna dintre persoanele nominalizate în cele două înscrisuri semnate în faţa notarului public A. la data de 31 ianuarie 2003, respectiv nu a avut cunoştinţă de împrejurările menţionate relativ la naşterea şi decesul acestora, relaţiile de familie dintre acestea, nici anterior şi nici ulterior datei antemenţionate. S-a prezentat la notariat la solicitarea colegului de şcoală şi de serviciu, D. împreună cu un alt coleg comun, V., fiind întrebaţi atât el, cât şi acesta din urmă, de către notar dacă "semnăm o declaraţie din care rezultă că H. este una şi acceaşi persoană cu ea însăşi; despre acest lucru am crezut eu că semnez".
De asemenea, martorul a mai declarat că a fost tot timpul împreună cu V., inclusiv la momentul semnării declaraţiilor la notar.
Declaraţia dată în faţa organelor de cercetare penală a fost luată în prezenţa ginerului martorului, care l-a însoţit pe acesta din urmă, datorită vârstei înaintate.
Fiind audiat de judecătorul de drepturi şi libertăţi, martorul U. şi-a menţinut poziţia exprimată în faţa organelor de urmărire penală. A arătat, în mod expres, că nu a declarat ceea ce s-a consemnat în declaraţiile luate la notar, nu cunoaşte niciuna dintre persoanele menţionate în declaraţiile notariale, ci o cunoştea doar pe H.. Totodată, la întrebarea apărării de a preciza dacă, cu ocazia autentificării, a stat împreună cu V. sau au intrat pe rând la notar, martorul a declarat că au stat tot timpul împreună.
Declaraţia martorului a fost luată de judecătorul de drepturi şi libertăţi în prezenţa părţilor, respectiv suspecţii YY., A., D., C., B., Y. şi reprezentanţii persoanei vătămate comuna Tăuţ, viceprimar ZZ. şi secretar AAA., şi a apărătorilor aleşi ai suspecţilor, fiindu-i adresate întrebări inclusiv de apărarea contestatorilor A., D., C., B., Y. şi S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L..
Analizând conţinutul declaraţiilor succesive date de martorul U., în procedura succesorală în faţa notarului public A. şi în procesul penal, în faţa organelor de urmărire penală şi a judecătorului de drepturi şi libertăţi, conform art. 103 alin. (1) din C. proc. pen., în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză, Înalta Curte apreciază ca fiind reale declaraţiile date de acesta organelor judiciare.
După propriile declaraţii ale martorului, acesta nu a cunoscut şi nu avea cum să cunoască aspectele înserate în fals în declaraţia autentificată şi în depoziţia de martor din data de 31.01.2003 de notarul public A., întrucât relatau fapte petrecute în anii 1869 - Sînpetru German, 1862 - Sînpetru German şi 1890 - Ungaria când s-au născut Z., W. şi X., precum şi din anii 1955 - Israel, 1951 - Arad şi 1951- Ungaria, când aceste persoane au decedat, în condiţiile în care U. s-a născut la 1933 în judeţul Arad.
De asemenea, este puţin probabil ca martorul să ştie cu exactitate identitatea dintre persoanele menţionate în curprinsul declaraţiei/depoziţiei, respectiv că: J., este una şi aceeaşi persoană cu Z., W. este una şi aceeaşi persoană cu W., iar BB. este acelaşi cu CC..
În aceeaşi notă de incertitudine, apar şi menţiunile foarte precise, pretins relatate de martor în faţa notarului, privind legăturile conjugale avute de aceste persoane (X. a fost căsătorită cu BB., una şi aceeaşi persoană cu CC., după decesul acestuia X. s-a recăsătorit cu DD.), respectiv de concubinaj (W. nu a fost căsătorită, iar în urma relaţiei de concubinaj cu AA., a avut o singură fiică, pe X.), precum şi copiii rezultaţi din aceste relaţii şi, nu în ultimul rând, detalii concrete privind prezenţa, numărul sau lipsa moştenitorilor (d-na J. nu a avut copii, iar la data decesului a rămas ca moştenitoare singura soră, d-na W.; W. a avut o singură fiică, pe X.; X. a avut o fiică WW.).
Susţinerile contestatorului A. în sensul că declaraţiile martorului U. din cauza penală au fost determinate de o persoană neidentificată sunt pur speculative şi reprezintă simple supoziţii ale acestuia. La întrebarea judecătorului, cu ocazia audierii anticipate, martorul a arătat, în mod expres, că nu a fost forţat să declare în vreun fel şi nici nu i s-a sugerat, cele declarate corepunzând adevărului.
Mai mult, aşa cum s-a arătat anterior, martorul U. a fost audiat în faţa unei instanţe independente şi imparţiale, în prezenţa părţilor şi a apărătorilor acestora, care au avut posibilitatea, şi au şi uzat de dreptul, de a-i adresa întrebări, fiind exclusă posibilitatea ca asupra martorului să fie exercitate presiuni de orice natură.
Astfel, în depoziţia martorului U. din data de 31.01.2003 şi în declaraţia acestuia autentificată la aceeaşi dată, au fost înserate menţiuni cu privire la care martorul a arătat că nu le-a declarat în faţa notarului public şi nici nu le cunoştea, fiind întrebat de acesta din urmă asupra altor împrejurări decât cele consemnate.
După cum rezultă din actele dosarului, declaraţia dată de U. a fost avută în vedere la pronunţarea încheierii din data de 31.01.2003 dispusă de Biroul Notarului Public A. din Arad prin notarul public A. în dosarul succesoral nr. x/2003, a încheierii din data de 31.01.2003 dispusă de Biroul Notarului Public A. din Arad prin notarul public A. în dosarul succesoral nr. x/2003, a încheierii finale nr. 5/31.01.2003 dispusă de Biroul Notarului Public A. din Arad prin notarul public A. în dosarul succesoral nr. x/2003 şi a certificatului de calitate de moştenitor nr. 5/31.01.2003 eliberat de Biroul Notarului Public A. din Arad.
Totodată, depoziţia dată în calitate de martor de către U. la data de 31.01.2003 în cadrul procedurii succesorale ce a făcut obiectul dosarelor conexate sub nr. x/2003 a constituit o probă în emiterea încheierii finale nr. 5/31.01.2003 dispusă de Biroul Notarului Public A. din Arad prin notarul public A. în dosarul succesoral nr. x/2003 şi a certificatului de calitate de moştenitor nr. 5/31.01.2003 eliberat de Biroul Notarului Public A. din Arad.
Aşadar, deşi acţiunile inculpatului A., concretizate în modul în care acesta a emis certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/2003, reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 6 şi următoarele din Legea nr. 36/1995 privind notarii publici şi activitatea notarială şi se pot circumscrie laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu, Înalta Curte constată însă că, din probele administrate nu s-a putut dovedi, în mod cert, că acesta acţionat cu intenţie directă calificată de scop, respectiv obţinerea de către inculpaţii x a unui folos necuvenit prin folosirea Certificatului în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 247/2005 pentru suprafaţa de 9.742,9757 ha teren cu vegetaţie forestieră, păşuni, teren intravilan pe raza administrativă a localităţii E., comuna Tăuţ, jud. Arad, din care au fost transferate, în mod efectiv, din proprietatea publică a Statului Român – Ministerul Finanţelor Publice şi administrarea Romsilva prin Direcţia Silvică Arad – Ocolul Silvic Ineu în patrimoniul şi posesia inculpaţilor D. şi B. suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră de 4.641,1 ha, mijloace fixe – clădiri şi construcţii aflate în perimetrul suprafeţei retrocedate, linie curent, suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră de 487,7 ha, păşune împădurită de 567,3 ha, păşune de 336,1 ha, respectiv în baza Legii nr. 10/2001 a unui număr de 6 apartamente şi terenul aferent, situate în Arad, str. x, jud. Arad.
În acest sens, nu pot fi primite susţinerile Parchetului în sensul că inculpatul ar fi cunoscut ce bunuri concrete ar putea fi ulterior revendicate folosindu-se certificatul de calitate de moştenitor, întrucât notificarea prezentată de avocatul Q., în noiembrie – decembrie 2002, făcută în numele lui H. către Prefectura Arad privind restituirea în baza Legii nr. 10/2001 a unui apartament dintr-un imobil aflat pe str. x din Municipiul Arad, nu poate dovedi, fără coroborarea cu alte probe, că inculpatul a avut reprezentarea consecinţelor concrete pe care urma să le producă actul fals eliberat.
De altfel, inculpatul nu putea să prevadă că, în anul 2005, urma să fie adoptată Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, în baza căreia le-a fost reconstituit inculpaţilor D. şi B. prin folosirea certificatului de moştenitor nr. x/2003, dreptul de proprietate asupra suprafeţelor de teren anterior menţionate.
Pentru considerentele anterior expuse, Înalta Curte constată că inculpatul A. nu a acţionat cu forma de vinovăţie cerută de lege, respectiv intenţia directă şi, în consecinţă, va dispune schimbarea temeiului soluţiei de achitare dispuse de către instanţa de fond din dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., în art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II a C. proc. pen.
Latura civilă:
Acţiunea civilă alăturată celei penale în procesul penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a inculpatului şi persoanei responsabile civilmente, pentru prejudiciul produs prin săvârşirea infracţiunii, iar regulile de fond privind soluţionarea acţiunii civile sunt cele prevăzute de legea civilă.
Potrivit legii civile, repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare, iar daca aceasta nu este cu putinţă, prin plata unei despăgubiri.
Repararea prejudiciului presupune repunerea victimelor în situaţia în care s-ar fi aflat dacu ar fi fost preudiciate prin săvârşirea faptelor ilicite.
În cauză au formulat cereri de constituire parte civilă:
1. Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – D.G.R.F.P Timişoara prin adresele nr. x/06.12.2016, 08.08.2017 şi din 18.08.2017, f.1-2, 284 şi 18-19/vol. 31 d.u.p. şi menţinută ulterior prin adresa ABG-DEX 8452/06.12.2022 a solicitat, în principal, restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor şi restituirea bunurilor în natură, astfel:
- 8733,2772 ha teren forestier şi 9,6985 ha teren agricol, împreună cu clădirile şi alte construcţii existente pe acestea, aflate pe raza localităţii E., jud. Arad;
- clădirea şi terenul aferent situată în Arad str. x, judeţul Arad (aflată în administrarea Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Arad şi a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale), imobil compus din apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U1 Arad, nr. top. xI, în suprafaţă de 35,5 mp compus din 2 camere; apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U2 Arad, nr. top. xII, în suprafaţă de 181 mp, compus din: 1 birou, 2 laboratoare, 3 magazii, antreu; apartament nr. x, etaj parter, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U3 Arad, nr. top. xIII, în suprafaţă de 375 mp, compus din: 5 camere, antreu, nişă, cămară de alimente, hol, baie, 2 WC, bucătărie, coridor, 2 cămări la subsol; apartament nr. x, etaj. I, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U4 Arad, nr. top. xV, în suprafaţă de 394 mp, compus din: 8 camere, antreu, nişă, cămară alimente, hol, baie, 2 WC, bucătărie, 2 coridoare, cămară în subsol; apartament nr. x, etaj mansardă, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U5 Arad, nr. top. xVI, în suprafaţă de 30 mp, compus din 2 camere; apartament nr. x, etaj parter, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U6 Arad, nr. top. xIV, compus din: 2 camere, antreu, baie, WC, cămară în subsol; teren intravilan în suprafaţă de 1591 mp, situat în mun. Arad, str. x, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. top. x). Imobilele s-au predat prin procesul-verbal de predare – primire nr. x/19.07.2010 de către O.C.P.I. Arad inculpaţilor D. şi B..
În subsidiar, în situaţia, în care repararea pagubei în natură nu mai este posibilă, s-a solicitat obligarea persoanelor vinovate la acordarea de despăgubiri băneşti pentru folosul de care a fost lipsită partea civilă, respectiv suma de 7.806.840 RON, reprezentând veniturile totale înregistrate de Ocolul Silvic Privat E. S.R.L. în perioada 2007 – 2014 ca urmare a exploatării suprafeţei de teren cu vegetaţie forestieră, precum şi cu sumele de 284.505 RON şi 284.505 RON şi 120.830 RON (total 689.840 RON) reprezentând încasări realizate în anii 2012, 2013 şi 2014 de către inculpaţii D. şi B. cu titlu de preţ de la S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L. pentru vânzare masă lemnoasă pe picior.
2. Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvică Arad, prin adresa din data de 13.10.2017 reprezentând suma de 1.190.945 RON, compusă din suma de 501.105 RON reprezentând profitul înregistrat de inculpata persoana juridică SC. Ocolul Silvic E. S.R.L., obţinut de aceasta ca urmare a activităţii de exploatare forestieră si servicii de vânătoare a fondului forestier predat, precum şi suma de 689.840 RON, reprezentând încasări realizate în anii 2012, 2013 şi 2014 de către inculpaţii D. şi B., cu titlu de preţ de la persoana juridică S.C. Ocolul Silvic E. S.R.L. pentru vânzare masă lemnoasă pe picior.
3. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, prin adresa nr. x/11.03.2015 a solicitat ca inculpata B. să fie obligată să plătească, în solidar cu ceilalţi inculpaţi, suma de 818.457,46 RON, reprezentând plăti pentru Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) si Plăti Naţionale Directe Complementare (PNDC), aferente campaniilor 2007-2014, sumă la care se adaugă accesoriile fiscale calculate de la data efectuării fiecărei plăţi, până la data achitării integrale a debitului principal, conform O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sancţionarea neregulilor apărute in obţinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările si completările ulterioare.
4. UAT Comuna Tauţ cu adresa din 16.08.2017 a solicitat restabilirea situaţiei anterioare şi restituirea, în natură, a terenurilor retrocedate, astfel:
- suprafaţa de teren cu vegetaţie forestieră de 487,7 ha, după cum rezultă din procesul-verbal nr. x/04.12.2006 întocmit de comuna Tauţ şi procesul-verbal de punere în posesie nr. x/15.12.2006 întocmit de comuna Tauţ;
- suprafaţa de teren - păşune împădurită de 567,3 ha, după cum rezultă din procesul-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008 întocmit de comuna Tauţ;
- suprafaţa de teren - păşune de 336,1 ha, după cum rezultă din procesul-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008 întocmit de comuna Tauţ.
Suplimentar, U.A.T. Comuna Tăuţ s-a constituit parte civilă cu suma de 758.342 RON, reprezentând subvenţii acordate în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă pentru păşune, pentru perioada 2007-2013, la care se adaugă dobânzile aferente.
5. N. şi O. prin adresa din 04.03.2021, şi menţinută ulterior prin cererea depusă la termenul din 10.11.2022, au solicitat:
- câte 500.000 RON fiecare, reprezentând daune morale pentru stresul şi presiunea psihică la care au fost supuşi de familia x timp de 9 ani şi 7.500 RON daune materiale, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate de N. şi 3.000 RON de către O..
Astfel, s-a arătat că o parte din terenurile şi imobilele situate în satul E., jud. Arad, obţinute de familia x prin sentinţa civilă nr. 657/2006 pronunţată de Judecătoria Ineu au fost deţinute de către cei doi apelanţi timp de 45 de ani, aceştia plătind taxe şi impozite pentru acestea.
6. P. a solicitat prin adresa din data de 17.03.2015 daune materiale în sumă de:
- 320.000 euro reprezentând lipsa de folosinţă a imobilului din Arad, str. x din august 2004 – martie 2015 şi 2.500 euro/lunar până la data eliberării imobilului.
Ulterior, prin cererea de constituire de parte civilă depusă la instanţa de fond, la data de 21.09.2022, numitul P. a solicitat restabilirea situaţiei anterioare şi restituirea, în natură, a imobilului situat în Arad, Str. x, jud. Arad, precum şi obligarea, în solidar, a inculpaţilor la plata sumei de 4.500.000 RON sau echivalentul în RON, la data plăţii, a sumei de 900.000 euro, reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a imobilului, în perioada 2005-2022.
Ca efect al soluţiilor de achitare dispuse în privinţa infracţiunilor de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, respectiv instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prima instanţă a lăsat nesoluţionate acţiunile civile formulate de părţile civile Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – D.G.R.P.F Timişoara, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva – Direcţia Silvică Arad şi U.A.T. Comuna Tăuţ ori, după caz, le-a respins, în funcţie de temeiul soluţiei de achitare dispuse în cauză (art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. sau art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.).
Soluţiile dispuse în apel în legătură cu infracţiunile deduse judecăţii, în latura penală, atrag după sine o altă soluţie şi în ce priveşte latura civilă a cauzei.
Astfel, potrivit art. 25 alin. (2) C. proc. pen., când acţiunea civilă are ca obiect repararea prejudiciului material prin restituirea lucrului, iar aceasta este posibilă, instanţa dispune ca lucrul să fie restituit părţii civile.
De asemenea, potrivit art. 25 alin. (3) C. proc. pen., instanţa, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunţă cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii.
În acest context, prealabil analizării acţiunilor civile formulate de părţile civile anterior menţionate, Înalta Curte reţine că vinovăţia inculpaţilor D., B. şi C. constatată în considerentele prezentei decizii, cu referire la reconstituirea, în mod nelegal, în favoarea acestora a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 8.742,9757 ha teren cu vegetaţie forestieră, păşuni, teren intravilan pe raza administrativă a localităţii E., cumuna Tăuţ, jud. Arad, din care au fost transferate, în mod efectiv, din proprietatea publică a Statului Român/Ministerului Finanţelor Publice şi administrarea Romsilva prin Direcţia Silvică Arad – Ocolul Silvic Ineu în patrimoniul şi posesia inculpaţilor D. şi B. suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră de 4.641,1 ha (conform procesului-verbal nr. x/04.12.2006 întocmit de R.N.P Romsilva prin Direcţia Silvică Arad şi procesul-verbal de punere în posesie nr. x/15.12.2006 întocmit de comuna Tăuţ), mijloace fixe (clădiri şi construcţii aflate în perimetrul suprafeţei retrocedate, conform procesului-verbal de predare primire nr. x/15.12.2006, încheiat de Direcţia Silvică Arad, fostul Ocol Silvic Ineu), linie curent (proces-verbal de predare primire nr. x/06.08.2007 încheiat de Direcţia Silvică Arad, fostul Ocol Silvic Ineu), drumuri forestiere (proces-verbal de predare primire nr. x/20.08.2007 încheiat între Direcţia Silvică Arad şi fostul Ocol Silvic Ineu), suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră de 487,7 ha (proces-verbal nr. x/04.12.2006 şi nr. y/15.12.2006 întocmite de comuna Tăuţ), suprafeţele de teren păşune împădurită de 567,3 ha (proces-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008, întocmit de comuna Tăuţ) şi suprafaţa de teren - păşune de 336,1 ha (proces-verbal nr. x/12.06.2008 întocmit de comuna Tăuţ), precum şi restituirea, în mod nelegal, a unui număr de 6 apartamente şi terenul aferent, situate în mun. Arad, str. x, jud. Arad (proces-verbal de predare primire nr. x/19.07.2010) s-a concretizat în mai multe înscrisuri întocmite de instituţiile publice implicate în soluţionarea notificărilor formulate în legătură cu aceste terenuri şi clădiri, care au stat la baza împroprietăririi nelegale a inculpaţilor, astfel cum a fost argumentat pe latura penală a cauzei, inculpaţilor cuvenindu-li-se doar o parte din drepturile consifiinţite în favoarea lor, aşa cum s-a statuat cu autoritate de lucru judecat prin încheierea nr. 603 din 09 iunie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia penală, în dosarul nr. x/2016, în procedura prevăzută de art. 5491 C. proc. pen.
Din punct de vedere al legii civile, este vorba despre o fraudă la lege, o operaţiune prin care normele legale au fost deturnate de la scopul în care au fost edictate de legiuitor. Inculpaţii au folosit mijloace aparent legale, acţionând de conivenţă cu intenţia de eludare a prevederilor legale, utilizând mecanisme frauduloase, aşa cum a fost motivat pe latura penală a cauzei.
Reglementată ca modalitate de soluţionare a acţiunii civile, restabilirea situaţiei anterioare este procedura prin intermediul căreia insanţa penală decide cu privire la modificarea unor stări de fapt sau cu privire la valabilitatea unor acte juridice, aşa încât să asigure că părţile raporturilor de drept penal beneficiază de restabilirea ordinii juridice încălcate şi sunt repuse, în condiţiile legii, în situaţia anterioară săvârşirii infracţiunilor.
Prin măsurile dispuse nu este încălcată autoritatea care s-ar putea invoca în baza hotărârilor civile pronunţate pe parcursul judecării acestei acţiuni penale.
În primul rând, instanţele judecătoreşti nu pot (nu puteau) ignora statuarea cu caracter definitiv dezlegată prin încheierea instanţei supreme, prin care a fost tranşată chestiunea inexistenţei drepturilor asupra cărora notarul public A. a stabilit în favoarea inculpaţilor x.
Astfel, drepturile inculpaţilor D. şi B., în calitate de succesori cu titlu universal ai defunctei H. sunt doar într-o proporţie de 1/28 din universalitatea de bunuri ce a aparţinut acesteia după autoarea J., şi nu în proporţie de 1/1, adică integral.
Aceasta este o statuare definitivă făcută prin încheierea nr. 603 din 09 iunie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2016 şi are autoritate de lucru judecat cu o dublă valenţă: una materială, de adevăr judiciar, iar, alta procesuală, care împiedică desfăşurarea unui nou proces cu privire la acelaşi aspect.
Autoritatea de lucru judecat este de o importanţă fundamentală atât în ordinea juridică internă, cât şi în ordinea juridică europeană, precum şi la nivelul Curţii Europene a Drepturilor Omului, posibilitatea de a deroga de la acest principiu fiind recunoscută doar pentru " motive substanţiale şi imperioase".
În al doilea rând, raportul de conflict penal vizând infracţiunile de abuz în serviciu, respectiv instigare la infracţiunea de abuz în seriviciu ale inculpaţilor, cu consecinţe directe asupra acestor drepturi a fost tranşat abia la acest moment, fiind reţinute toate elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă în sarcina inculpaţilor x, beneficiari peste limitele legale ale cotei de 1/28 din universalitatea de bunuri ce a aparţinut defunctei H. după autoarea sa, J..
Or, această realitate juridică trebuie să îşi găsească o reflectare corespunzătoare în latura civilă a cauzei, prin restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii faptelor penale.
Hotărârile judecătoreşti civile anterioare şi care vizează, în parte, şi raporturile juridice pendinte, s-au raportat exclusiv la infracţiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., stabilită prin ordonanţa nr. 1/P/2014 din 17.02.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara şi încheierea nr. 415/PI/CP/CC din 21 decembrie 2016 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara – secţia penală, în dosarul nr. x/2016, rămasă defintivă prin încheierea nr. 603 din 09 iunie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Or, constatarea săvârşirii unor infracţiuni prin folosirea de mijloace frauduloase pentru obţinerea unui act notarial ce a consfinţit drepturi peste îndreptăţirea legală, cu vătămarea drepturilor legitime ale unor persoane fizice sau autorităţi publice, profitând de situaţia în care se afla o persoană vulnerabilă în vârstă de 93 de ani, ascunzând acte de stare civilă care dovedeau existenţa şi a altor moştenitori faţă de autoarea x, prezentând martori mincinoşi, colegi de serviciu, respectiv prieteni cu familia inculpaţilor care au atestat o situaţie despre care nu aveau cunoştinţă dar care a cântărit în mod decisiv la obţinerea actului notarial, precum şi toate celelalte elemente evidenţiate pe latura penală, constituie o realitate juridică nouă care trebuie să asigure părţilor raportului juridic de drept penal să beneficieze de aceleaşi condiţii ca cele anterioare săvârşirii infracţiunilor.
Drept urmare, lăsarea fără efecte a acestor hotărâri judecătoreşti civile se încadrează în excepţiile pe care le consacră jurisprudenţa CEDO de la autoritatea de lucru judecat, fiind justificate deoarece sunt impuse de circumstanţe substanţiale şi convingătoare, respectiv de nevoia de a asigura eficienţă sistemului judiciar prin asigurarea tragerii la răspundere penală şi civilă a celor care săvârşesc infracţiuni, precum şi la înlăturarea tuturor consecinţelor acţiunilor ilicite.
În consecinţă, ca efect al nelegalităţilor constatate şi a soluţiei dispuse cu privire la infracţiunea imputată inculpaţilor, nu pot rămâne în fiinţă înscrisurile întocmite în mod nelegal în legătură cu restituirea suprafeţelor de teren, sens în care, consecutiv admiterii apelurilor declarate de Parchet şi de părţile civile Ministerul Finanţelor – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba, R.N.P. - Romsilva prin Direcţia Silvică Arad şi U.A.T Comuna Tăuţ, în baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen., art. 19 şi art. 25 C. proc. pen. vor fi anulate următoarele înscrisuri:
- procesul-verbal de punere la dispoziţia Comisiei Locale de Fond Funciar Tauţ nr. 1964/04.12.2006 întocmit de R.N.P. ROMSILVA -D.S.Arad şi procesul-verbal de punere în posesie nr. x/15.12.2006, întocmit de comuna Tauţ privind suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră de 4.641,1 ha;
- procesul-verbal de predare-primire nr. x/15.12.2006 încheiat de D.S. Arad – fostul K. privind mijloace fixe – clădiri şi construcţii aflate în perimetrul suprafeţei retrocedate;
- procesul-verbal de predare primire nr. x/06.08.2007, încheiat de D.S. Arad – fostul O.S .Ineu privind linie curent;
- procesul-verbal de predare primire nr. x/20.08.2007, încheiat de D.S. Arad – fostul K. privind drumuri forestiere;
- procesul-verbal de punere la dispoziţia Comisiei Locale de Fond Funciar Tauţ nr. 1826/04.12.2006, întocmit de comuna Tauţ şi procesul-verbal de punere în posesie nr. x/15.12.2006, întocmit de comuna Tauţ privind suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră de 487,7 ha;
- procesul-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008, întocmit de comuna Tauţ, privind suprafeţele de teren – păşune împădurită de 567,3 ha;
- procesul-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008, întocmit de comuna Tauţ privind suprafeţele de teren – păşune de 336,1 ha;
- declaraţia martorului V., autentificată la data de 31.01.2003 la B.N.P. A. din Mun. Arad sub nr. x/2003 .
- menţiunile din cartea funciară operate în baza sentinţelor civile nr. 657/2006 din 30.03.2006 pronunţată de Judecătoria Ineu, în dosarul nr. x/2006, şi sentinţei civile nr. 774/31.03.2009 pronunţată de Judecătoria Ineu, în dosarul nr. x/2009.
- certificatului suplimentar de legatar nr. 9 din data de 14.02.2011, eliberat de către Biroul Notarial M. din Arad în dosarul nr. x/2011;
- menţiunile din cartea funciară operate în baza deciziei civile nr. 91/22.04.2009 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, în dosarul x/2005, precum şi în baza certificatului suplimentar de legatar nr. 9 din data de 14.02.2011.
De asemenea, având în vedere, cele deja constatate de instanţa de apel cu privire la vinovăţia inculpaţilor D., B. şi C. privind infracţiunea imputată, Înalta Curte va admite apelurile formulate de părţile civile Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – D.G.R.P.F Alba, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva – Direcţia Silvică Arad şi U.A.T. Comuna Tăuţ, N. şi O. va desfiinţa sentinţa şi în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei şi, rejdecând, în baza art. 397 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. şi art. 25 C. proc. pen. va admite acţiunea civilă formulată de aceste părţi civile, dispunând restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, în sensul revenirii următoarelor terenuri în domeniul public al statului sau, după caz, în domeniul public ori privat al Unităţii Administrativ Teritoriale Comuna Tăuţ sau Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică Arad.
- suprafeţele de 8.733,2772 ha teren forestier şi 9,6985 ha teren agricol împreună cu clădirile şi alte construcţii existente pe acestea, aflate pe raza comunei E., jud. Arad;
- suprafaţa de teren forestier de 487,7 ha, conform proceselor-verbale nr. x/04.12.2006 şi nr. y/15.12.2006 întocmite de comuna Tauţ;
- suprafaţa de teren - păşune împădurită de 567,3 ha, conform procesului-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008 întocmit de comuna Tauţ;
- suprafaţa de teren - păşune de 336,1 ha, conform procesului-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008 întocmit de comuna Tauţ.
- clădire şi teren aferent situată în municipiul Arad, strada x, nr. 4-6A, jud. Arad, conform procesului-verbal de predare primire nr. x din 19.07.2010, imobil compus din apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U1 Arad, nr. top. xI, în suprafaţă de 35,5 mp compus din 2 camere; apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U2 Arad, nr. top. xII, în suprafaţă de 181 mp, compus din: 1 birou, 2 laboratoare, 3 magazii, antreu; apartament nr. x, etaj parter, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U3 Arad, nr. top. xIII, în suprafaţă de 375 mp, compus din: 5 camere, antreu, nişă, cămară de alimente, hol, baie, 2 WC, bucătărie, coridor, 2 cămări la subsol; apartament nr. x, etaj. I, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U4 Arad, nr. top. xV, în suprafaţă de 394 mp, compus din: 8 camere, antreu, nişă, cămară alimente, hol, baie, 2 WC, bucătărie, 2 coridoare, cămară în subsol; apartament nr. x, etaj mansardă, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U5 Arad, nr. top. xVI, în suprafaţă de 30 mp, compus din 2 camere; apartament nr. x, etaj parter, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U6 Arad, nr. top. xIV, compus din: 2 camere, antreu, baie, WC, cămară în subsol; teren intravilan în suprafaţă de 1591 mp, situat în mun. Arad, str. x, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. top. x). Imobilele s-au predat prin procesul-verbal de predare – primire nr. x/19.07.2010 de către O.C.P.I. Arad inculpaţilor D. şi B..
Urmează ca Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de reprezentant al Statului Român, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva – Direcţia Silvică Arad şi Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Tăuţ să întreprindă în condiţiile legii civile, demersurile necesare pentru a intra în posesia bunurilor în privinţa cărora s-a restabilit situaţia anterioară.
Totodată, în lumina aceloraşi principii vizând restabilirea situaţiilor modificate prin înclăcarea legii, îi va repune pe apelanţii N. şi O. în drepturile avute anterior săvârşirii infracţiunilor.
Astfel, în dezacord cu instanţa de fond, Înalta Curte reţine că apelanţii – părţi civile N. şi O. au legitimare procesuală, fiind vătămaţi în drepturile lor prin acţiunile inculpaţilor.
Aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, fiind consfinţit chiar prin hotărâri judecătoreşti (a se vedea, cu titlu de ex., decizia civilă nr. 3087/11.03.2013 pronunţată de Tribunalul Arad), părţile civile N. şi O. exercitau un drept real asupra unor suprafeţe de teren cu gospodăria adiacentă în perimetrul restituit familiei x odată cu punerea lor în posesie. Folosinţa pe care o exercitau era premisă pentru aceştia de a solicita şi obţine valorificarea drepturilor conferite de lege, drepturi de care au fost deposedaţi.
Este adevărat că apelanţii-părţi civile au solicitat atât despăgubiri materiale cât şi morale, însă nu au făcut dovada prejudiciului patrimonial suferit. În ceea ce priveşte cererea de despăgubiri pentru pentru daunele morale cauzate, având în vedere stabilirea vinovăţiei în materie penală în sarcina inculpaţilor, se impune sancţionarea pecuniara pentru încălcarea dreptului de folosinţă care a generat un prejudiciu moral cauzat de dificultăţile în care au fost puşi titularii drepturilor. Se impune obligarea inculpaţilor la plata de daune morale, având in vedere timpul îndelungat în care au fost lipsiţi de folosinţa gospodăriei, faptul ca părţile civile au fost nevoite sa se adreseze organelor judiciare pentru a-si valorifica dreptul de care se bucurau, cu toate inconvenientele ce decurg de aici, inclusiv de durata procedurilor judiciare. Înalta Curte apreciază ca părţilor civile li s-a produs un prejudiciu de ordin moral, constând în încălcarea dreptului de folosinţă pentru o perioada lunga de timp.
Este justificată acordarea daunelor morale pentru atingerea adusă atâta timp cat răspunderea civilă poate fi antrenată nu doar sub aspect material cât si moral, astfel Înalta Curte va acorda câte 10.000 euro drept reparaţie echitabilă pentru încălcarea drepturilor părţilor civile N. şi O..
Statul de drept are ca temei protecţia drepturilor persoanelor, crearea sentimentului de încredere în sensul că acestea sunt protejate în faţa exercitării abuzive din partea altora. În momentul în care un astfel de drept legitim este nesocotit, instanţele de judecată trebuie să evalueze mijloacele de reparaţie pentru daunele suferite, inclusiv din perspectiva prejudiciul moral adus celui vătămat în dreptul său.
Referitor la solicitarea părţilor civile N. şi O. privind acordarea de daune materiale şi cheltuieli de judecată, având în vedere că la dosar nu au fost depuse dovezi în susţinerea cererii formulate, Înalta Curte o va respinge.
Analizând înscrisurile aflate la dosar, precum şi considerentele încheierii nr. 603 din 09.06.2017 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2016, instanţa de apel reţine că, la data de 19.05.1955, J., a întocmit în Israel un testament prin care a dispus, ca act de ultimă voinţă, de toată averea ei în favoarea rudelor sale.
Astfel, din cuprinsul testamentului lăsat de J. rezultă că testatoarea a lăsat cota de 1/14 doamnei BB., respectiv X., urmând ca, în cazul în care, aceasta era decedată, testatoarea a dispus ca moştenirea în cotă de 1/14 să revină lui H., şi fratelui acesteia FF..
Concluzionând, se constată că inculpaţilor D. şi B., în calitate de succesori cu titlu universal ai defunctei H., li se cuvine, împreună, cota de 1/28 din universalitatea de bunuri ce a aparţinut acesteia după autoarea J..
Analizând, în continuare, răspunderea pentru fapta proprie a inculpaţilor B. şi C. şi S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L, raportat la data săvârşirii faptelor, Înalta Curte constată că, în cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 998, 999 C. civ. din 1864, potrivit cărora cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului răspunzând pentru cea mai uşoară culpă.
Astfel, textele de lege anterior menţionate instituie principiul răspunderii pentru fapta ilicită cauzatoare de prejudicii al cărei conţinut îl constituie obligaţia civilă de reparare a prejudiciului cauzat şi presupune întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unei fapte ilicite; existenţa unui prejudiciu; existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu; existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul, condiţii pe care instanţa de control judiciar le apreciază regăsindu-se întrunite, cumulativ, în cauză.
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., acesta nu va fi obligat la repararea pagubei având în vedere că prejudiciul cu privire la care există legătură de cauzalitate între fapta comisă în calitate de notar şi paguba produsă este acoperit prin restituire, iar în ceea ce priveşte sumele de bani ce sunt avansate de către autorităţi publice, prejudiciul este în relaţie directă cu exploatarea ulterioară a imobilelor de către inculpaţii x şi obţinerea unor beneficii, astfel încât nu există o legătură de cauzalitate directă între fapta sa şi daunele materiale produse.
Astfel, din probele administrate la dosar, rezultă că, urmare a activităţii desfăşurate de inculpaţii D., B. şi C., respectiv S.C."Ocolul Silvic Privat E."S.R.L., din proprietatea publică a Statului Român/Ministerul Finanţelor Publice şi administrarea ROMSILVA prin D.S.Arad – K., respectiv a Comunei Tauţ, jud. Arad, au ieşit terenuri evaluate la suma totală de 27.450.800 euro (compusă din sumele de 23.205.500 euro, reprezentând terenurile preluate din administrarea Romsilva şi 4.245.300 euro, reprezentând terenurile preluate de la Comuna Tauţ).
La aceste sume se adaugă cea de 2.933.680 RON, în conformitate cu datele transmise de Primăria Municipiului Arad şi reprezintă valoarea la care sunt evaluate imobilele situate în mun. Arad, str. x si terenul aferent situate în Arad, judeţul Arad.
Prejudiciul rezultat în urma activităţii infracţionale desfăşurate de către inculpaţi se mai compune şi suma totală de 758.342,38 RON obţinută fără drept cu titlu de subvenţii în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă pentru păşune în perioada 2007 – 2013 de inculpaţii D. şi B. care reprezintă prejudiciu suplimentar, în dauna comunei Tauţ.
Chiar dacă Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 7.806.840 RON, care reprezintă veniturile totale înregistrate de inculpata S.C."Ocolul Silvic Privat E."S.R.L., respectiv cu suma de 689.840 RON, care reprezintă încasări realizate în anii 2012, 2013 şi 2014 de către inculpaţii D. şi B. cu titlu de preţ de la inculpatul S.C."Ocolul Silvic Privat E." S.R.L pentru vânzare de masă lemnoasă pe picior, se constată că prejudiciul cert ce se poate reţine este cel dat de profitul obţinut de societatea comercială, respectiv 501.105 RON, la care se adaugă suma de 689.840 RON, în total 1.190.945 RON.
Prejudiciul total calculat prin actul de inculpare, rezultat din activitatea infracţională conjugată a inculpaţilor, totalizează 27.450.800 euro şi 4.882.967,38 RON, însă în mare parte este acoperit prin restituire în natură.
În ceea ce priveşte cererea de constituire parte civilă formulată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, se constată că, în mod corect, Curtea de Apel a respins prin încheierea din 16.06.2023 cererea formulată, suma de bani solicitată regăsindu-se în cuprinsul cererii de constituire parte civilă formulată de U.A.T. Comuna Tăuţ, ca titular al dreptului de proprietate, ca urmare a neexploatării păşunii de către autoritatea administrativă şi la care unitatea era îndreptăţită.
Pentru aceste considerente, faţă de dispoziţiile art. 19 C. proc. pen. raportat la art. 998, 999 C. civ. din 1864, va fi admisă acţiunea civilă formulată de părţile civile Comuna Tăuţ şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva prin Direcţia Silvică Arad şi obligă inculpatele B., C. şi S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L., în solidar, să plătească părţilor civile:
- Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvica Arad, suma de 1.190.945 RON, compusă din suma de 501.105 RON reprezentând profitul înregistrat de inculpata persoana juridică SC. Ocolul Silvic E. S.R.L., obţinut de aceasta ca urmare a activităţii de exploatare forestieră si servicii de vânătoare a fondului forestier predat, precum şi suma de 689.840 RON, reprezentând încasări realizate în anii 2012,2013 şi 2014 de către inculpaţii D. şi B., cu titlu de preţ de la persoana juridică S.C. Ocolul Silvic E. S.R.L. pentru vânzare masă lemnoasă pe picior.
- U.A.T. Comuna Tauţ, suma de 758.342 RON reprezentând subvenţii acordate în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă pentru păşune, pentru perioada 2007-2013 la care se adaugă dobânzile aferente.
Astfel, cum s-a arătat în consierentele prezentei hotărâri, prejudiciul cert suferit de partea civilă Ministerul Finanţelor – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba este cel reprezentat de profitul obţinut de S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L., respectiv 501.105 RON, la care se adaugă suma de 689.840 RON, în total suma de 1.190.945 RON ca urmare a exploatării suprafeţei de teren cu vegetaţie forestieră.
Or, suma de bani solicitată se regăseşte în cererea de constituire parte civilă formulată de Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvica Arad, inculpatele x fiind obligate, în solidar, la plata acesteia.
Inculpata S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L. va fi obligată, în solidar, cu inculpatele x la repararea pagubei, respectiv la restituirea sumelor reprezentând fie profitul necuvenit ca urmare a exploatării terenurilor şi pădurilor astfel cum a fost argumentat pe latura penală a cauzei, fie la restituirea subvenţiilor acordate de APIA în cadrul schemelor de sprijin pentru perioada 2007-2013. Prejudiciul este rezultatul comiterii faptelor ilicite care au cauzat daune materiale, între fapte şi prejudiciu (care nu au fost reparat) existând legătură de cauzalitate, drept urmare sunt întrunite toate condiţiile răspunderii civile delictuale.
În ceea ce priveşte situaţia apelantului P., nici Înalta Curte nu identifică un temei juridic pentru legitimarea sa procesuală.
Astfel, apelantul nu a făcut dovada vreunui titlu care să vizeze imobilele din str. x şi nici nu a dovedit că a exercitat în fapt folosinţa sau posesia asupra acestora.
Mai mult, aşa cum rezultă din cuprinsul hotărârilor judecătoreşti aflate la dosar, instanţele civile au stabilit în mod definitiv că apelantul nu a justificat dreptul de a revendica de la stat bunurile imobile în calitate de succesor în drepturi al numitului BBB. (decizia civilă nr. 1311 din 9 iunie 2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2013).
Prin urmare, în raport de această realitate juridică soluţia care se impune este aceea de respingere a apelului ca nefondat, iar faţă de măsurile dispuse cu privire la imobile (care revin în proprietatea statului) apelantul poate să se adreseze din nou autorităţilor sau instanţelor civile pe calea unor căi extraordinare de atac în situaţia justificării vreunui drept legitim.
În privinţa măsurilor asigurătorii, având în vedere soluţiile dispuse cu privire la acţiunile civile formulate de părţile civile Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – D.G.R.F.P. Timişoara, Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvica Arad, U.A.T. Comuna Tauţ, acestea vor fi menţinute pentru a garanta repararea prejudiciilor.
În consecinţă, vor fi menţinute următoarele măsuri asigurătorii:
I. Cu privire la inculpaţii D. şi B. – cele instituite prin ordonanţa procurorului nr. 1/P/2024 (actualmente 103/P/2020) din 26.02.2014 asupra următoarelor imobile aparţinând inculpaţilor D. şi B.:
A. Imobil constând în teren în suprafaţă de 8.742,9757 ha, situat pe raza administrativă a com. Tauţ (sat E.) jud. Arad, evaluat conform Rapoartelor de expertiză tehnică actualizată pentru imobile pe anul 2014 la nivelul com. Tauţ la aproximativ suma de 20.971.503 Euro
B.l- Imobil constând în apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x - Cl-UI Arad, nr. top. x, în suprafaţă de 35,5 mp compus din 2 camere; în valoare de 76.476 RON.
B.2- Imobil constând în apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x - C1-U2 Arad, nr. top. x, în suprafaţă de 181 mp, compus din: 1 birou, 2 laboratoare, 3 magazii, antreu; în valoare de 428.514 Iei.
B.3- Imobil constând în apartament nr. x, etaj parter, situat în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x - C1-U3 Arad, nr. top. x, în suprafaţă de 375 mp, compus din: 5 camere, antreu, nişă, cămară de alimente, hol, baie, 2 WC, bucătărie, coridor, 2 cămări la subsol; în valoare de 1.050.192 RON.
B.4- Imobil constând în apartament nr. x, etaj. I, situat în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x - C1-U4 Arad, nr. top. xV, în suprafaţă de 394 mp, compus din: 8 camere, antreu, nişă, cămară alimente, hol, baie, 2 WC, bucătărie, 2 coridoare, cămară în subsol; în valoare de 1.145.840 RON.
B.5- Imobil constând în apartament nr. x, etaj mansardă, situat în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x -Cl- U5 Arad, nr. top. xVI în suprafaţă de 30 mp, compus din 2 camere în valoare de 64.627 RON;
B.6- Imobil constând în apartament nr. x, etaj parter, situat în mun. I Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x - C1-U6 Arad, nr. top. xIV, compus din: 2 camere, antreu, baie, WC, cămară în subsol; în valoare de 168.031 RON.
B.7- teren intravilan în suprafaţă de 1591 mp, situat în mun. Arad, str. x, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. top. x, este aferent construcţiilor de mai sus.
C. l - Imobil constând în apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. cad. x, nr. top. x, în supr. de 54 mp, compus din: spaţiu cu altă destinaţie, WC, pivniţă; în valoare de 121.176 RON.
D.1 - Imobil constând în apartament nr. 8/a, situat în mun. Arad str. x, Et-1, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. top. xVIII/b, în suprafaţă de 94 mp, compus din: cameră, cameră de servitoare, bucătărie, baie, antreu, WC, pasaj, boxă; în valoare de 169.954 RON.
D.2 - Imobil constând în apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x, Et-1, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. top. xVTII/a/VIII, în suprafaţă de 146 mp, compus din: 3 camere, bucătărie, antreu, baie, balcon, 3boxe; în valoare de 225.374 RON.
E.l- Imobil constând în apartament situat în mun. Arad str. x apt.ll, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. top. xXI, în suprafaţă de 96 mp, compus din: 2 camere, bucătărie, baie, cămară alimente şi boxă, în valoare de 161.041 RON.
F.l - Imobil constând în teren în suprafaţă de 2.228 mp, situat în loc. Radna, nr. 241/a, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x Lipova, nr. top. xb/l, în valoare de aprox. 11.140 Euro.
II. Cu privire la inculpata B., cea instituită prin ordonanţa nr. 1/P/2014 (actualmente 103/P/2020) din 04.02.2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara privind poprirea sumei de 63.482,98 RON, precum şi a oricăror sume de bani ce urmau a fi plătite pentru Schema de plată unică pe suprafaţă – 2014, aflate în proprietatea APIA – Centrul Judeţean Arad.
Concluzionând, în raport de toate considerentele expuse anterior, Înalta Curte, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba – Iulia, părţile civile Comuna Tăuţ, Ministerul Finanţelor – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică Arad, O. şi N., împotriva sentinţei penale nr. 65 din 04 august 2023 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia – secţia penală, în dosarul nr. x/2021.
Va desfiinţa, în parte, sentinţa atacată şi în parte încheierea din 12.01.2023 a Curţii de Apel Alba – Iulia – secţia penală şi rejudecând:
Va schimba temeiul achitării inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 C. pen. din art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., în art. 16 alin. (1) lit. b) teza a – II - a C. proc. pen.
Va schimba temeiul achitării inculpatei persoană juridică S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire cu privire la săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 270 alin. (1) coroborat cu art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. din art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., în art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II a C. proc. pen.
În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei B. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei C. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
Se va constata că inculpaţilor D. (decedat) şi B., în calitate de succesori cu titlu universal ai defunctei H., li se cuvenea, împreună, cota de 1/28 din universalitatea de bunuri ce a aparţinut acesteia după autoarea J..
II. În baza art. 397 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. raportat la art. 25 C. proc. pen., va dispune restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, în sensul revenirii următoarelor terenuri în domeniul public al statului sau, după caz, în domeniul public ori privat al Unităţii Administrativ Teritoriale Comuna Tăuţ sau Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică Arad. Totodată ca efect al acestei dispoziţii, îi repune pe apelanţii N., O. şi P. în drepturile avute anterior săvârşirii infracţiunilor.
- suprafeţele de 8.733,2772 ha teren forestier şi 9,6985 ha teren agricol împreună cu clădirile şi alte construcţii existente pe acestea, aflate pe raza comunei E., jud. Arad;
- suprafaţa de teren forestier de 487,7 ha, conform proceselor-verbale nr. x/04.12.2006 şi nr. y/15.12.2006 întocmite de comuna Tauţ;
- suprafaţa de teren - păşune împădurită de 567,3 ha, conform procesului-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008 întocmit de comuna Tauţ;
- suprafaţa de teren - păşune de 336,1 ha, conform procesului-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008 întocmit de comuna Tauţ.
- clădire şi teren aferent situată în municipiul Arad, strada x, nr. 4-6A, jud. Arad, conform procesului-verbal de predare primire nr. x din 19.07.2010, imobil compus din apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U1 Arad, nr. top. xI, în suprafaţă de 35,5 mp compus din 2 camere; apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U2 Arad, nr. top. xII, în suprafaţă de 181 mp, compus din: 1 birou, 2 laboratoare, 3 magazii, antreu; apartament nr. x, etaj parter, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U3 Arad, nr. top. xIII, în suprafaţă de 375 mp, compus din: 5 camere, antreu, nişă, cămară de alimente, hol, baie, 2 WC, bucătărie, coridor, 2 cămări la subsol; apartament nr. x, etaj. I, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U4 Arad, nr. top. xV, în suprafaţă de 394 mp, compus din: 8 camere, antreu, nişă, cămară alimente, hol, baie, 2 WC, bucătărie, 2 coridoare, cămară în subsol; apartament nr. x, etaj mansardă, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U5 Arad, nr. top. xVI, în suprafaţă de 30 mp, compus din 2 camere; apartament nr. x, etaj parter, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U6 Arad, nr. top. xIV, compus din: 2 camere, antreu, baie, WC, cămară în subsol; teren intravilan în suprafaţă de 1591 mp, situat în mun. Arad, str. x, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. top. x). Imobilele s-au predat prin procesul-verbal de predare – primire nr. x/19.07.2010 de către O.C.P.I. Arad inculpaţilor D. şi B..
Totodată ca efect al acestei dispoziţii, îi va repune pe apelanţii N. şi O. în drepturile avute anterior săvârşirii infracţiunilor.
Ministerul Finanţelor Publice, ca reprezentant al Statului Român, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică Arad şi Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Tăuţ vor întreprinde, în condiţiile legii civile, demersurile necesare pentru a intra în posesia bunurilor în privinţa cărora s-a restabilit situaţia anterioară.
III. În baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen., vor fi anulate următoarele înscrisuri:
- procesul-verbal de punere la dispoziţia Comisiei Locale de Fond Funciar Tauţ nr. 1964/04.12.2006 întocmit de R.N.P. ROMSILVA -D.S.Arad şi procesul-verbal de punere în posesie nr. x/15.12.2006, întocmit de comuna Tauţ privind suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră de 4.641,1 ha;
- procesul-verbal de predare-primire nr. x/15.12.2006 încheiat de D.S. Arad – fostul K. privind mijloace fixe – clădiri şi construcţii aflate în perimetrul suprafeţei retrocedate;
- procesul-verbal de predare primire nr. x/06.08.2007, încheiat de D.S. Arad – fostul O.S .Ineu privind linie curent;
- procesul-verbal de predare primire nr. x/20.08.2007, încheiat de D.S. Arad – fostul K. privind drumuri forestiere;
- procesul-verbal de punere la dispoziţia Comisiei Locale de Fond Funciar Tauţ nr. 1826/04.12.2006, întocmit de comuna Tauţ şi procesul-verbal de punere în posesie nr. x/15.12.2006, întocmit de comuna Tauţ privind suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră de 487,7 ha;
- procesul-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008, întocmit de comuna Tauţ, privind suprafeţele de teren – păşune împădurită de 567,3 ha;
- procesul-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008, întocmit de comuna Tauţ privind suprafeţele de teren – păşune de 336,1 ha;
- declaraţia martorului V., autentificată la data de 31.01.2003 la B.N.P. A. din Mun. Arad sub nr. x/2003 .
- menţiunile din cartea funciară operate în în baza sentinţelor civile nr. 657/2006 din 30.03.2006 pronunţată de Judecătoria Ineu, în dosarul nr. x/2006, şi sentinţei civile nr. 774/31.03.2009 pronunţată de Judecătoria Ineu, în dosarul nr. x/2009.
- certificatului suplimentar de legatar nr. 9 din data de 14.02.2011, eliberat de către Biroul Notarial M. din Arad în dosarul nr. x/2011;
- menţiunile din cartea funciară operate în baza deciziei civile nr. 91/22.04.2009 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul x/2005, precum şi în baza certificatului suplimentar de legatar nr. 9 din data de 14.02.2011.
IV. În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 19 C. proc. pen., va admite acţiunea civilă formulată de părţile civile Comuna Tăuţ şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva prin Direcţia Silvică Arad şi obligă inculpatele B., C. şi S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L., în solidar, să plătească părţilor civile
- Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvica Arad, suma totală de 1.190.945 RON (compusă din suma de 501.105 RON reprezentând profitul înregistrat de inculpata persoana juridică SC. Ocolul Silvic E. S.R.L., obţinut de aceasta ca urmare a activităţii de exploatare forestieră si servicii de vânătoare a fondului forestier predat, precum şi suma de 689.840 RON, reprezentând încasări realizate în anii 2012,2013 şi 2014 de către inculpaţii D. şi B., cu titlu de preţ de la persoana juridică S.C. Ocolul Silvic E. S.R.L. pentru vânzare masă lemnoasă pe picior).
- U.A.T. Comuna Tauţ, suma de 758.342 RON reprezentând subvenţii acordate în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă pentru păşune, pentru perioada 2007-2013 la care se adaugă dobânzile aferente.
Va admite, în parte, cererea de constituire parte civilă formulată de O. şi N. şi obligă inculpatele B. şi C., în solidar, la plata către aceştia a sumelor de câte 10.000 euro, cu titlu de daune morale.
Se vor menţine măsurile asiguratorii dispuse în cauză prin ordonanţele procurorului nr. 1/P/2024 din 26.02.2014 asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor D. şi B. şi nr. 1/P/2014 din 04.02.2015 cu privire la inculpata B..
În baza art. art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge apelul declarat de apelantul P. împotriva aceleiaşi hotărâri.
Va menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate şi încheierii de şedinţă din data de 10 februarie 2020, în măsura în care nu sunt contrare prezentei.
În baza art. 273 C. proc. pen. şi având în vedere înscrisurile prezentate (ordin de plată şi bilet de avion), va admite cererea formulată de martora R. şi va dispune restituirea către aceasta a cheltuielilor de transport prilejuite de chemarea sa în faţa instanţei de judecată, în sumă de 875 RON, ce se va avansa din fondurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (1), (2), (3), (6) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba – Iulia, părţile civile U.A.T. Comuna Tăuţ, Ministerul Finanţelor – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică Arad, O. şi N. împotriva sentinţei penale nr. 65 din 04 august 2023 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia – secţia penală, în dosarul nr. x/2021.
Desfiinţează, în parte, sentinţa atacată şi în parte încheierea din 12.01. 2023 a Curţii de Apel Alba – Iulia – secţia penală şi rejudecând:
I. 1. Schimbă temeiul achitării inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 C. pen. din art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., în art. 16 alin. (1) lit. b) teza a – II - a C. proc. pen.
2. Schimbă temeiul achitării inculpatei persoană juridică S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire cu privire la săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 270 alin. (1) coroborat cu art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. din art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., în art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II a C. proc. pen.
3. În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei B. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
4. În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei C. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1), art. 309 şi art. 183 C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
Constată că inculpaţilor D. (decedat) şi B., în calitate de succesori cu titlu universal ai defunctei H., li se cuvenea, împreună, cota de 1/28 din universalitatea de bunuri ce a aparţinut acesteia după autoarea J..
II. În baza art. 397 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. raportat la art. 25 C. proc. pen. dispune restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, în sensul revenirii următoarelor terenuri în domeniul public al statului sau, după caz, în domeniul public ori privat al Unităţii Administrativ Teritoriale Comuna Tăuţ sau Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică Arad. Totodată ca efect al acestei dispoziţii, îi repune pe apelanţii N., O. şi P. în drepturile avute anterior săvârşirii infracţiunilor.
- suprafeţele de 8.733,2772 ha teren forestier şi 9,6985 ha teren agricol împreună cu clădirile şi alte construcţii existente pe acestea, aflate pe raza comunei E., jud. Arad;
- suprafaţa de teren forestier de 487,7 ha, conform proceselor-verbale nr. x/04.12.2006 şi nr. y/15.12.2006 întocmite de comuna Tauţ;
- suprafaţa de teren - păşune împădurită de 567,3 ha, conform procesului-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008 întocmit de comuna Tauţ;
- suprafaţa de teren - păşune de 336,1 ha, conform procesului-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008 întocmit de comuna Tauţ.
- clădire şi teren aferent situată în municipiul Arad, strada x, nr. 4-6A, jud. Arad, conform procesului-verbal de predare primire nr. x din 19.07.2010, imobil compus din apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U1 Arad, nr. top. xI, în suprafaţă de 35,5 mp compus din 2 camere; apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U2 Arad, nr. top. xII, în suprafaţă de 181 mp, compus din: 1 birou, 2 laboratoare, 3 magazii, antreu; apartament nr. x, etaj parter, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U3 Arad, nr. top. xIII, în suprafaţă de 375 mp, compus din: 5 camere, antreu, nişă, cămară de alimente, hol, baie, 2 WC, bucătărie, coridor, 2 cămări la subsol; apartament nr. x, etaj. I, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U4 Arad, nr. top. xV, în suprafaţă de 394 mp, compus din: 8 camere, antreu, nişă, cămară alimente, hol, baie, 2 WC, bucătărie, 2 coridoare, cămară în subsol; apartament nr. x, etaj mansardă, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U5 Arad, nr. top. xVI, în suprafaţă de 30 mp, compus din 2 camere; apartament nr. x, etaj parter, situat în mun. Arad str. x – 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x – C1-U6 Arad, nr. top. xIV, compus din: 2 camere, antreu, baie, WC, cămară în subsol; teren intravilan în suprafaţă de 1591 mp, situat în mun. Arad, str. x, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. top. x). Imobilele s-au predat prin procesul-verbal de predare – primire nr. x/19.07.2010 de către O.C.P.I. Arad inculpaţilor D. şi B..
Totodată ca efect al acestei dispoziţii, repune apelanţii N. şi O. în drepturile avute anterior săvârşirii infracţiunilor.
Ministerul Finanţelor Publice, ca reprezentant al Statului Român, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică Arad şi Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Tăuţ vor întreprinde, în condiţiile legii civile, demersurile necesare pentru a intra în posesia bunurilor în privinţa cărora s-a restabilit situaţia anterioară.
III. În baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen. anulează următoarele înscrisuri:
- procesul-verbal de punere la dispoziţia Comisiei Locale de Fond Funciar Tauţ nr. 1964/04.12.2006 întocmit de R.N.P. ROMSILVA -D.S.Arad şi procesul-verbal de punere în posesie nr. x/15.12.2006, întocmit de comuna Tauţ privind suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră de 4.641,1 ha;
- procesul-verbal de predare-primire nr. x/15.12.2006 încheiat de D.S. Arad – fostul K. privind mijloace fixe – clădiri şi construcţii aflate în perimetrul suprafeţei retrocedate;
- procesul-verbal de predare primire nr. x/06.08.2007, încheiat de D.S. Arad – fostul O.S .Ineu privind linie curent;
- procesul-verbal de predare primire nr. x/20.08.2007, încheiat de D.S. Arad – fostul K. privind drumuri forestiere;
- procesul-verbal de punere la dispoziţia Comisiei Locale de Fond Funciar Tauţ nr. 1826/04.12.2006, întocmit de comuna Tauţ şi procesul-verbal de punere în posesie nr. x/15.12.2006, întocmit de comuna Tauţ privind suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră de 487,7 ha;
- procesul-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008, întocmit de comuna Tauţ, privind suprafeţele de teren – păşune împădurită de 567,3 ha;
- procesul-verbal de punere în posesie nr. x/12.06.2008, întocmit de comuna Tauţ privind suprafeţele de teren – păşune de 336,1 ha;
- declaraţia martorului V., autentificată la data de 31.01.2003 la B.N.P. A. din Mun. Arad sub nr. x/2003 .
- menţiunile din cartea funciară operate în în baza sentinţelor civile nr. 657/2006 din 30.03.2006 pronunţată de Judecătoria Ineu, în dosarul nr. x/2006, şi sentinţei civile nr. 774/31.03.2009 pronunţată de Judecătoria Ineu, în dosarul nr. x/2009.
- certificatului suplimentar de legatar nr. 9 din data de 14.02.2011, eliberat de către Biroul Notarial M. din Arad în dosarul nr. x/2011;
- menţiunile din cartea funciară operate în baza deciziei civile nr. 91/22.04.2009 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul x/2005, precum şi în baza certificatului suplimentar de legatar nr. 9 din data de 14.02.2011.
IV. În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 19 C. proc. pen., admite acţiunea civilă formulată de părţile civile Comuna Tăuţ şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva prin Direcţia Silvică Arad şi obligă inculpatele B., C. şi S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L., în solidar, să plătească părţilor civile
- Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvica Arad, suma totală de 1.190.945 RON (compusă din suma de 501.105 RON reprezentând profitul înregistrat de inculpata persoana juridică SC. Ocolul Silvic E. S.R.L., obţinut de aceasta ca urmare a activităţii de exploatare forestieră si servicii de vânătoare a fondului forestier predat, precum şi suma de 689.840 RON, reprezentând încasări realizate în anii 2012,2013 şi 2014 de către inculpaţii D. şi B., cu titlu de preţ de la persoana juridică S.C. Ocolul Silvic E. S.R.L. pentru vânzare masă lemnoasă pe picior).
- U.A.T. Comuna Tauţ, suma de 758.342 RON reprezentând subvenţii acordate în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă pentru păşune, pentru perioada 2007-2013 la care se adaugă dobânzile aferente.
Admite, în parte, cererea de constituire parte civilă formulată de O. şi N. şi obligă inculpatele B. şi C., în solidar, la plata către aceştia a sumelor de câte 10.000 euro, cu titlu de daune morale.
Menţine măsurile asiguratorii dispuse în cauză, astfel:
I. Cu privire la inculpaţii D. şi B. – cele instituite prin ordonanţa procurorului nr. 1/P/2024 (actualmente 103/P/2020) din 26.02.2014 asupra următoarelor imobile aparţinând inculpaţilor D. şi B.:
A. Imobil constând în teren în suprafaţă de 8.742,9757 ha, situat pe raza administrativă a com. Tauţ (sat E.) jud. Arad, evaluat conform Rapoartelor de expertiză tehnică actualizată pentru imobile pe anul 2014 la nivelul com. Tauţ la aproximativ suma de 20.971.503 Euro
B.l- Imobil constând în apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x - Cl-UI Arad, nr. top. x, în suprafaţă de 35,5 mp compus din 2 camere; în valoare de 76.476 RON.
B.2- Imobil constând în apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x - C1-U2 Arad, nr. top. x, în suprafaţă de 181 mp, compus din: 1 birou, 2 laboratoare, 3 magazii, antreu; în valoare de 428.514 Iei.
B.3- Imobil constând în apartament nr. x, etaj parter, situat în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x - C1-U3 Arad, nr. top. x, în suprafaţă de 375 mp, compus din: 5 camere, antreu, nişă, cămară de alimente, hol, baie, 2 WC, bucătărie, coridor, 2 cămări la subsol; în valoare de 1.050.192 RON.
B.4- Imobil constând în apartament nr. x, etaj. I, situat în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x - C1-U4 Arad, nr. top. xV, în suprafaţă de 394 mp, compus din: 8 camere, antreu, nişă, cămară alimente, hol, baie, 2 WC, bucătărie, 2 coridoare, cămară în subsol; în valoare de 1.145.840 RON.
B.5- Imobil constând în apartament nr. x, etaj mansardă, situat în mun. Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x -Cl- U5 Arad, nr. top. xVI în suprafaţă de 30 mp, compus din 2 camere în valoare de 64.627 RON;
B.6- Imobil constând în apartament nr. x, etaj parter, situat în mun. I Arad str. x - 6, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x - C1-U6 Arad, nr. top. xIV, compus din: 2 camere, antreu, baie, WC, cămară în subsol; în valoare de 168.031 RON.
B.7- teren intravilan în suprafaţă de 1591 mp, situat în mun. Arad, str. x, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. top. x, este aferent construcţiilor de mai sus.
C. l - Imobil constând în apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. cad. x, nr. top. x, în supr. de 54 mp, compus din: spaţiu cu altă destinaţie, WC, pivniţă; în valoare de 121.176 RON.
D.1 - Imobil constând în apartament nr. 8/a, situat în mun. Arad str. x, Et-1, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. top. xVIII/b, în suprafaţă de 94 mp, compus din: cameră, cameră de servitoare, bucătărie, baie, antreu, WC, pasaj, boxă; în valoare de 169.954 RON.
D.2 - Imobil constând în apartament nr. x, situat în mun. Arad str. x, Et-1, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. top. xVTII/a/VIII, în suprafaţă de 146 mp, compus din: 3 camere, bucătărie, antreu, baie, balcon, 3boxe; în valoare de 225.374 RON.
E.l- Imobil constând în apartament situat în mun. Arad str. x apt.ll, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x Arad, nr. top. xXI, în suprafaţă de 96 mp, compus din: 2 camere, bucătărie, baie, cămară alimente şi boxă, în valoare de 161.041 RON.
F.l - Imobil constând în teren în suprafaţă de 2.228 mp, situat în loc. Radna, nr. 241/a, jud. Arad, înscris în C.F. nr. x Lipova, nr. top. xb/l, în valoare de aprox. 11.140 Euro.
II. Cu privire la inculpata B., cea instituită prin ordonanţa nr. 1/P/2014 (actualmente 103/P/2020) din 04.02.2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara privind poprirea sumei de 63.482,98 RON, precum şi a oricăror sume de bani ce urmau a fi plătite pentru Schema de plată unică pe suprafaţă – 2014, aflate în proprietatea APIA – Centrul Judeţean Arad.
Respinge apelul declarat de apelantul P. împotriva aceleiaşi hotărâri.
Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate şi încheierii de şedinţă din data de 10 februarie 2020, în măsura în care nu sunt contrare prezentei.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă apelantul P. la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art. 275 alin. (1) pct. 3 lit. b) C. proc. pen., obligă inculpatele B. şi C., în solidar, la plata sumei de 17.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale, fond şi apel.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba – Iulia rămân în sarcina statului.
În baza art. 273 C. proc. pen., admite cererea formulată de martora R. şi dispune restituirea către aceasta a cheltuielilor de transport prilejuite de chemarea sa în faţa instanţei de judecată, în sumă de 875 RON, ce se va avansa din fondurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii A., B., C. şi S.C. Ocolul Silvic Privat E. S.R.L, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de câte 340 RON, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea deciziei la dispoziţia inculpaţilor, apelanţilor O., P., N., părţilor civile U.A.T - Comuna Tauţ, Ministerul Finanţelor – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva prin Direcţia Silvică Arad şi procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 19 decembrie 2024.