Şedinţa publică din data de 12 noiembrie 2024
Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 814 din 29 iulie 2024, Judecătoria Gherla, în temeiul art. 458 raportat la art. 44 alin. (1) şi articolului 47 C. proc. pen.., a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Gherla şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş, în vederea soluţionării cererii de revizuire formulată de revizuenta A., în prezent deţinută în Penitenciarul Gherla. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că prin cererea formulată de petiţionara A., se solicită contopirea pedepselor stabilite prin sentinţele penale cu numerele: 204/2022, 669/2023, 270/2024, 232/2022 şi 1474/2022.
Judecătoria Gherla a reţinut că în speţă una din hotărâri a fost pronunţată în faza executării pedepselor (contopire de pedepse), iar cealaltă cuprinde atât o condamnare cât şi contopiri ale unor pedepse stabilite prin hotărâri anterioare, astfel că, în opinia instanţei, soluţia trebuie să fie aceeaşi, respectiv modalitatea de rezolvare este formularea unei cereri de revizuire.
Prin urmare, Judecătoria Gherla a apreciat că obiectul cauzei este o cerere de revizuire prevăzută de art. 453 alin. (1) lit. e) C. proc. pen.. - când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia.
Instanţa a ridicat din oficiu excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Gherla şi a propus declinarea competenţei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş şi, dispoziţiile art. 458 raportat la art. 44 alin. (1) şi art. 47 C. proc. pen.., a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Gherla şi a declinat competenţa soluţionării cauzei, în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş.
Prin sentinţa penală nr. 1339 din 23 octombrie 2024, Judecătoria Târgu Mureş, în temeiul art. 585 alin. (2) C. proc. pen.., a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Târgu Mureş, invocată de către instanţă din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect alte modificări ale pedepsei, prevăzută de art. 585 alin. (2) C. proc. pen.., din dosarul cu nr. x/2024, în favoarea Judecătoriei Gherla.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Târgu Mureş şi Judecătoria Gherla, motiv pentru care s-a trimis dosarul în vederea soluţionării conflictului, către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Târgu Mureş a constatat că la data de 13.08.2024, prin intermediul cererii formulate petenta A. a sesizat instanţa cu o cerere înregistrată ca fiind revizuire, după ce anterior, cererea a fost depusă la Judecătoria Gherla, iar această instanţa a modificat obiectul iniţial al cererii din alte modificări ale pedepsei în revizuire şi au dispus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş.
La termenul de judecată din data de 10.10.2024, instanţa a pus în discuţie şi ulterior a recalificat obiectul cauzei ca fiind alte modificări ale pedepsei, conform art. 585 C. proc. pen.., având în vedere că nu poate fi vorba despre două hotărâri judecătoreşti care nu se pot concilia, aşa cum a reţinut Judecătoria Gherla.
În cadrul cererii adresate, petenta a indicat hotărârile judecătoreşti care doreşte să îi fie contopite, pentru a fi emis un singur mandat de executare a pedepsei pe numele său şi nu două mandate aşa cum se întâmpla în prezent.
La termenul de judecată din data de 10.10.2024, instanţa a invocat din oficiu necompetenţa teritorială a Judecătoriei Târgu Mureş, invocând în acest sens dispoziţiile art. 585 alin. (2) C. proc. pen.
Instanţa a constatat că la momentul la care a fost sesizată Judecătoria Târgu Mureş, dar şi anterior acestui moment şi în prezent, petenta A., se află privată de libertate în cadrul penitenciarului Gherla.
Luând în considerare aspectele expuse anterior, instanţa a apreciat că Judecătoria Târgu Mureş nu are competenţa teritorială de a soluţiona cauza care face obiectul dosarului penal cu nr. x/2024, privind pe petenta A..
Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 C. proc. pen.., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Gherla pentru următoarele considerente:
Conflictul de competenţă reprezintă situaţia juridică provocată de hotărârile a două instanţe care îşi declină reciproc judecarea aceleiaşi cauze.
Se constată că persoana privată de libertate A. a învestit Judecătoria Gherla cu o cerere prin care a solicitat contopirea pedepselor care i-au fost aplicate prin sentinţele penale nr. 204/2022, nr. 669/2023, nr. 270/2024, nr. 232/2022 şi nr. 1474/2022.
Judecătoria Gherla a apreciat că obiectul cauzei este o cerere de revizuire prevăzută de art. 453 alin. (1) lit. e) C. proc. pen.. - când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia, a recalificat cererea petentei în acest sens şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş.
În urma înregistrării cauzei pe rolul Judecătoriei Târgu Mureş, la termenul din 10 octombrie 2024, instanţa a pus în discuţie şi a recalificat obiectul cauzei ca fiind alte modificări ale pedepsei, conform art. 585 C. proc. pen.., având în vedere că nu poate fi vorba despre două hotărâri judecătoreşti care nu se pot concilia. Astfel, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect alte modificări ale pedepsei, prevăzută de art. 585 alin. (2) C. proc. pen.. în favoarea Judecătoriei Gherla şi a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Târgu Mureş şi Judecătoria Gherla, motiv pentru care s-a trimis dosarul în vederea soluţionării conflictului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Prin raportare la motivele invocate de petenta A., care se circumscriu unei cereri privind modificarea pedepselor [potrivit dispoziţiilor art. 585 alin. (1) lit. a) C. proc. pen..], Înalta Curte constată că prezintă relevanţă dispoziţiile art. 585 alin. (2) C. proc. pen.., conform cărora "Instanţa competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanţa de executare a ultimei hotărâri sau, în cazul în care persoana condamnată se află în stare de deţinere, instanţa corespunzătoare în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.".
Deopotrivă, este avută în vedere şi decizia nr. 15 din 17.09.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 885 din 22.10.2018), prin care s-a statuat că instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este cea în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.
Având în vedere că la momentul formulării prezentei cereri, la data de 11 iulie 2024, petenta A. se afla încarcerată în Penitenciarul Gherla, instanţa competentă să judece prezenta cauză este Judecătoria Gherla.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe A. în favoarea Judecătoriei Gherla, instanţă căreia i se trimite dosarul.
Potrivit dispoziţiilor art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 360 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe A. în favoarea Judecătoriei Gherla, instanţă căreia i se trimite dosarul.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 360 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 12 noiembrie 2024.