Şedinţa publică din data de 18 septembrie 2024
Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 119/F din data de 09 septembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi – secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, s-a dispus în baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 admiterea cererii de extrădare formulată de autorităţile judiciare ale Republicii Ucraina.
S -a dispus extrădarea către Republica Ucraina a persoanei extrădabile A..
S-a dispus predarea persoanei extrădabile către autorităţile din Ucraina, cu respectarea regulii specialităţii.
S-a menţinut măsura arestării provizorii în vederea extrădării până la data predării efective, dar nu mai târziu de 30 de zile, respectiv până la data de 04.03.2022, inclusiv.
S-a constatat că persoana extrădabilă A. a fost reţinută pe o perioadă de 24 de ore de la 12.08.2024, ora 11:55, şi arestată provizoriu de la data de 12.08.2024 la zi
Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de Apel Galaţi a reţinut că sunt întrunite condiţiile extrădării persoanei solicitate A. întrucât aceasta este urmărită internaţional pentru punerea în executare a sentinţei de condamnare din data de 13.08.2024 a Judecătoriei B. din regiunea Vinnytsia, Ucraina în dosarul nr. x/2022 (procedura nr. 1-kp/138/32/23), hotărâre rămasă definitivă prin decizia Curţii de Apel Vinnytsia Ucraina la data de 25.04.2023.
Prima instanţă, examinând documentele transmise de statul solicitant, a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 18 şi următoarele din Legea nr. 302/2004, în privinţa cererii de extrădare formulate de Autorităţile din Ucraina
Astfel, Curtea a reţinut că în cauză nu sunt incidente motivele obligatorii de refuz al extrădării, prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004 republicată, dar nici motivele opţionale de refuz al extrădării prevăzute de art. 22 din Legea nr. 302/2004 republicată.
Referitor la faptul că Ucraina nu poate garanta obligaţiile care reies din Convenţia Europeană la extrădare, Curtea a constatat că, Legea marţială a fost instaurată pentru prima dată în Ucraina la data de 24 februarie 2022, atunci când Rusia a invadat Ucraina. Tot atunci a fost introdusă şi starea de mobilizare generală. Prin această lege s-a prevăzut folosirea resurselor de muncă ale firmelor- private sau de stat- pentru nevoile de apărare ale ţării, preluarea în folosinţă temporară a bunurilor ministerelor, ale altor organe executive centrale şi locale, ale instituţiilor şi organizaţiilor de orice formă de proprietate şi ale cetăţenilor, necesare nevoilor de apărare şi să elibereze documentele care să ateste acest lucru, instituirea unui regim strict de circulaţie a cetăţenilor, străinilor şi apatrizilor, precum şi circulaţia vehiculelor, faptul că pot fi înstrăinate sau confiscate bunuri ale persoanelor juridice şi fizice în scop de apărare, introducerea raţionalizării, dacă este cazul, a produselor alimentare de bază şi a celor nealimentare, destinate populaţiei, etc. fără să existe vreo dispoziţie care să prevadă faptul că faţă de persoanele faţă de care se efectuează cercetări penale le-ar fi afectate drepturile sau interesele pe parcursul urmăririi penale sau al judecăţii.
Prima instanţă a menţionat că, autorităţile din Ucraina au oferit suficiente garanţii că cererea de extrădare nu are drept scop urmărirea din motive politice, în legătură cu apartenenţa rasială, religia practicată, naţionalitate sau opiniile politice, acesta fiind condamnat pentru o infracţiune comisă asupra unei persoane fizice. De asemenea, cererea de extrădare nu se referă la o infracţiune de natură politică sau la o infracţiune conexă unei infracţiuni politice şi nici la o infracţiune militară.
Curtea a constatat că este îndeplinită în cauză şi condiţia referitoare la dubla incriminare, prevăzută de art. 24 din Legea nr. 302/2004. Infracţiunea de care este acuzată persoana extrădabilă are corespondent în legea penală română, circumscriindu-se infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1)şi (2) Cod. penal.
Împotriva sentinţei penale nr. 119/F din data de 09 septembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi – secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, a formulat contestaţie, în termen legal, persoana solicitată A..
Cauza a fost înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia penală, fiind repartizată aleatoriu Completului nr. 8, cu termen de judecată la 18 septembrie 204.
Contestaţia nu a fost motivată, însă, cu ocazia dezbaterilor, apărătorul desemnat din oficiu al contestatorului-persoană solicitată a învederat că persoana solicitată nu doreşte să fie extrădat deoarece locuieşte cu familia sa în Republica Moldova şi are doi copii minori în vârstă de 6, respectiv de 8 ani. .
Examinând contestaţia formulată de persoana extrădabilă, în temeiul art. 53 din Legea nr. 302/2004 Înalta Curte constată că este nefondată, pentru următoarele considerente:
Cu titlu preliminar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie notează că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile Convenţiei europene de extrădare, încheiată la Paris la data de 13.12.1957, ratificată prin Legea nr. 80/1997 publicată în Monitorul Oficial nr. 89 din 14 mai 1997.
Totodată, potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004, dispoziţiile cuprinse în legea privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autorităţile judiciare române, iar dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 prevăd expressis verbis că "prezenta lege se aplică în baza şi pentru executarea normelor interesând cooperarea judiciară în materie penală, cuprinse în instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, pe care le completează în situaţiile nereglementate".
De asemenea, art. 7 din Legea nr. 302/2004, republicată, statuează că, în situaţia în care, prin legea de cooperare judiciară internaţională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităţilor române în domeniile reglementate se îndeplinesc conform normelor române de drept procesual penal.
Efectuând propriul examen al cererii de extrădare, instanţa de control judiciar, în consens cu prima instanţă, constată că sunt îndeplinite condiţiile de formă şi cele de fond pentru a se dispune extrădarea numitului A. către autorităţile din Ucraina.
Astfel, în ceea ce priveşte condiţiile de formă ale extrădării prevăzute în art. 12 din Convenţia europeană de extrădare, încheiată la Paris la data de 13.12.1957 se reţine că prin cererea scrisă, formulată de autorităţile judiciare ale Republicii Ucraina, se solicită extrădarea lui A. urmărit internaţional pentru punerea în executare a sentinţei de condamnare a Tribunalului districtual al oraşului B., regiunea Vinnytsia din 13 februarie 2023 şi care a intrat în vigoare la 25 aprilie 2023 (prin decizia Curţii de Apel Vinnytsia din 25.04.2023 prin menţinerea hotărârii Tribunalului districtual al oraşului B., regiunea Vinnytsia), pentru săvârşirea infracţiunilor de însuşirea bunurilor altuia prin înşelăciune (fraudă) comisă pe scară largă şi prevăzută în partea a 3-a a articolului 190 din C. pen. al Ucrainei (art. 190 alin. (3).
În fapt, se reţine în sarcina sa că, " În martie 2022, un cetăţean al Republicii Moldova, A. acţionând intenţionat, l-a informat pe C.. că ar putea organiza transport ilegal peste graniţa de stat a Ucrainei. În timpul întâlnirii şi conversaţiei dintre ei, din 16.03.2022, la ora 16:00, A. a avut o intenţie care vizează deturnarea fondurilor altor persoane prin înşelăciune, în scopul îmbogăţirii personale şi, prin urmare, acţionând intenţionat, a informat-o pe C.. că ar putea organiza transportul ilegal al lui şi al fiului său C., precum şi o persoană neidentificată, peste graniţa de stat a Ucrainei, cu condiţia să i se furnizeze bani în valoare de 17.000 USD.
C.., crezând în acurateţea informaţiilor utilizate de A., despre organizarea transportului ilegal al acestuia şi al fiului său C., peste graniţa de stat a Ucrainei, precum şi altei persoane neidentificate, în data de 16.03.2022, ora 17:00, în curtea casei JV 65, de pe strada x, din B., regiunea Vinnytsia, a predat lui A. bani în suma de 17.000 USD, în timp ce acesta din urma a informat despre acţiuni ulterioare şi locul traversării ilegale a graniţei de stat a Ucrainei de către C.. şi C. După aceea, a arătat spre o maşină roşie "taxi" "D.", plăcuţa de înmatriculare x, care se afla în apropierea casei specificate, cu care trebuia să meargă la locul presupusei treceri a frontierei de stat a Ucrainei.
În plus, pentru a-şi pune în aplicare intenţia penală, A. a implicat un cetăţean al Republicii Moldova, E.., care nu avea cunoştinţă de intenţiile criminale ale lui A. şi care, ulterior, la îndrumarea lui A. l-a condus pe C.. şi C. într-un taxi până la un loc, vizavi de casa cu nr. x de pe strada x din satul Nemia, raionul B., regiunea Vinnytsia, la 40 metri de râul Nistru, care desparte Ucraina şi Republica Moldova, şi unde, ulterior, au fost găsiţi de poliţişti.
Astfel, A., neavând nicio intenţie de a organiza transportul ilegal al lui C.. şi C., peste graniţa de stat a Ucrainei, i-a oprit banii lui C.. şi s-a folosit de eo-
Prin faptele sale, A. a cauzat pagube materiale lui C.., în valoare de 17.000 USD, care, conform cursului de schimb al Băncii Naţionale a ucrainei din 16.03.2022, se ridică la 497.250 UAH."
Înalta Curte reţine că cererii de extrădare i-au fost anexate copia hotărârii de condamnare a Tribunalului districtual al oraşului B., regiunea Vinnytsia din 13 februarie 2023 şi care a intrat în vigoare la 25 aprilie 2023 (prin decizia Curţii de Apel Vinnytsia din 25.04.2023 prin menţinerea hotărârii Tribunalului districtual al oraşului B., regiunea Vinnytsia), fotografia şi fişa dactiloscopică a persoanei extrădabile A.. Atât cererea, cât şi înscrisurile ataşate au fost însoţite de o traducere autorizată în limba română.
În contextul expus mai sus, instanţa supremă constată că cererea de extrădare formulată în cauză şi documentele anexă corespund cerinţelor art. 12 din Convenţia europeană de extrădare încheiată la Paris, la data de 13.12.1957, astfel condiţiile formale ale extrădării persoanei solicitate A. în Ucraina sunt îndeplinite.
Cu privire la condiţiile de fond ale extrădării, Înalta Curte notează că acestea vizează persoana extrădabilă, infracţiunea şi pedeapsa, salvgardarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, competenţa şi exercitarea acţiunii penale.
Verificând condiţiile privind persoana extrădabilă, instanţa de control judiciar reţine că acestea sunt îndeplinite îndeplinite în cauză, şi anume:
- persoana extrădabilă A. este căutat în vederea executării unei pedepse de 4 ani închisoare (art. 1 din Convenţie, art. 18 teza a II-a din Legea nr. 302/2004);
- extrădarea persoanei solicitate este posibilă dat fiind existenţa convenţiei care conţine o veritabilă clauză de reciprocitate;
- persoana extrădabilă nu se face parte din persoanele exceptate de la extrădare prevăzute la art. 6 din convenţie, art. 19 din Legea nr. 302/2004;
- persoana extrădabilă nu riscă consecinţe grave pentru viaţa sau integritatea sa corporală, datorită vârstei sau a unei boli (art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.
În ceea ce priveşte condiţiile privind infracţiunea şi pedeapsa, Înalta Curte, analizând cerinţa dublei incriminări (art. 24 alin. (1) din Legea nr. 302/2004), constată că fapta reţinută în sarcina persoanei extrădabilă A. au corespondent în legislaţia română, realizând conţinutul constitutiv al infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2)din C. pen. pedeapsă de la 1 la 5 ani închisoare).
Referitor la natura infracţiunii se reţine că persoana extrădabilă nu este condamnată pentru o infracţiune politică sau militară, ci pentru o infracţiune de drept comun ce dă loc la extrădare.
Examinând condiţiile privind competenţa, instanţa supremă reţine că pentru a dispune extrădarea, este necesar ca:
a) statul solicitant să îşi atribuie o competenţă de urmărire sau judecare a cauzei în virtutea oricăruia dintre principiile teritorialităţii, personalităţii, realităţii sau universalităţii (art. 29 din Legea nr. 302/2004), constatând că persoana extrădabilă a fost judecată în Ucraina în virtutea principiului teritorialităţii, pentru fapte infracţionale săvârşite acolo;
b) statul român să nu îşi revendice vreo competenţă teritorială sau extrateritorială de urmărire sau de judecată a infracţiunii care motivează cererea de extrădare (art. 22 alin. (1) din Legea nr. 302/2004), constatând că nici această cerinţă nu este incidentă în cauză.
Înalta Curte, analizând principiul ne bis in idem şi cauzele care sting acţiunea penală date de intervenţia prescripţiei răspunderii penale, a amnistiei ori graţierii antecondamnatorii, constată următoarele:
a) persoana extrădabilă nu a fost condamnată sau achitată pe teritoriul statului român solicitat pentru comiterea vreunei infracţiuni, aşadar nici pentru faptele care au justificat formularea cererii de extrădare, prin urmare în cauză nu se pune problema activării principiului ne bis in idem.
b) incidenţa cazurilor de stingere a acţiunii penale (art. 10 din convenţie, art. 33-35 din Legea nr. 302/2004), constatându-se că prescripţia răspunderii penale prevăzută de legea penală din Ucraina nu este împlinită, iar persoana extrădabilă nu a invocat şi nici autorităţile judiciare din Ucraina nu au comunicat incidenţa vreunei legi de graţiere care să acopere activitatea infracţională pentru care persoana extrădabilă a fost condamnată în statul solicitant. De asemenea, se constată că în România pentru faptele penale în discuţie nu este împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c), d) şi e) din C. pen. şi aceste fapte nu formează obiect al vreunei legi de graţiere ori amnistie.
Evaluând celelalte critici formulate de către persoana extrădabilă, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi prezentate.
Cererea persoanei extrădabile de a executa pedeapsa în Republica Moldova având în vedere circumstanţele sale personale, respectiv faptul că locuieşte cu familia sa în Republica Moldova şi are doi copii minori în vârstă de 6, respectiv de 8 ani., iar în situaţia în care va fi extrădată în Ucraina nu se respectă drepturile omului nu pot constitui motive obligatorii de refuz, aşa cum sunt ele prevăzute în art. 21 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 şi nici nu pot fi încadrate la motivele opţionale de refuz al extrădării, astfel cum sunt ele reglemetate de art. 22 din aceeaşi lege.
Concluzionând, Înalta Curte reţine că menţinerea arestării provizorii pe o perioadă de 30 de zile corespunde tuturor exigenţelor impuse de dispoziţiile legale ce reglementează această procedură specială, la acest moment procesual nefiind identificat vreun caz bine justificat, în sensul dispoziţiilor art. 43 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, de natură a determina înlocuirea măsurii.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul-persoana solicitată A., împotriva sentinţei penale nr. 119/F din data de 09 septembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi – secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, va rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit interpretului de limbă rusă se va suporta din fondurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul-persoana solicitată A., împotriva sentinţei penale nr. 119/F din data de 09 septembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi – secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.
Obligă contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoană solicitată, în cuantum de 360 RON, rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit interpretului de limbă rusă se suportă din fondurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 septembrie 2024.