Şedinţa publică din data de 26 septembrie 2024
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 22 iulie 2022, cu număr de dosar x/2022, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, solicitând:
- în principal, obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin) pentru indicaţia terapeutică Glioblastom.
- în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04 septembrie 2018.
2. Hotărârea atacată
Prin sentinţa nr. 143 din 31 ianuarie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţiile invocate de pârâte prin întâmpinările depuse la dosar, ca neîntemeiate.
A admis, în parte, cererea şi a obligat pârâta Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România să iniţieze din oficiu procedura de evaluare în vederea includerii sau neincluderii medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin) în lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii pe bază de prescripţie medicală pentru indicaţia terapeutică glioblastom.
A respins în rest cererea ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva hotărârii instanţei de fond au formulat recurs pârâţii Guvernul României şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România.
3.1. Recurenta-pârâtă Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, şi, pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Preliminar, recurenta arată că, începând cu data de 3 septembrie 2022, prin Ordonanţa Guvernului nr. 37/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi stabilirea unor alte măsuri în domeniul sănătăţii, a fost introdus art. 2431 prin care se prevede în mod imperativ că evaluarea medicamentelor în vederea includerii în Listă poate fi iniţiată numai pentru indicaţiile care au fost aprobate de către Agenţia Europeană a Medicamentului sau Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor medicale din România şi care se regăsesc în rezumatul caracteristicilor produsului.
Sub un prim aspect, recurenta-pârâtă invocă lipsa de interes actual a cererii formulată de reclamantă, învederând că, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, reiese că obligaţiile impuse în sarcina sa prin Legea nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, precum şi pentru modificarea unor acte normative, au fost îndeplinite.
Astfel, cu privire la prescripţia în regim off-label şi evaluarea din oficiu prevăzută de art. 8 din Ordinul nr. 861/2014, recurenta arată că prescripţia unui medicament în regim "off-label" reprezintă modul de administrare a acestuia pe o cale neaprobată, într-o formulare sau doză neaprobată, în afara indicaţiilor terapeutice indicate deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă în Rezumatul caracteristicilor produsului (RCP), documentul cuprinzând informaţiile pentru utilizator, care însoţeşte medicamentul. În cazul medicamentelor administrate în regim "off-label", responsabilitatea şi riscurile cad în sarcina medicului prescriptor şi a pacientului, în timp ce preţul acestuia este suportat exclusiv de către pacient.
În contextul reglementării date de art. 8 din Ordinul nr. 861/2014, "Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România poate iniţia, din oficiu, procedura de evaluare a tehnologiilor medicale pentru includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Listă," se impune a se preciza că, pentru ca un medicament să poată fi inclus cu o extindere. de indicaţie în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, acesta trebuie supus mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale de către deţinătorul auţorizaţiei de punere pe piaţă sau reprezentantul legal al acestuia, în conformitate cu dispoziţiile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 861/2014.
Conform Anexei nr. 3 din Ordinul ministerului sănătăţii nr. 861/2014 privind documentaţia care trebuie depusă de solicitanţi, instrumentele metodologice utilizate în procesul de evaluare, în vederea includerii în Listă, solicitantul, care de regulă este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă, trebuie să depună o cerere la sediul ANMDMR, în atenţia structurii de specialitate pentru evaluarea tehnologiilor medicale, care este însoţită de mai multe documente şi, în baza acestei documentaţii, structura de specialitate din cadrul ANMDMR-Direcţia evaluare tehnologii medicale - face evaluarea indicaţiei terapeutice, indiferent dacă aceasta se află inclusă în RCP sau dacă prescripţia estc în regim "off-label" .
Lipsa indicaţiei terapeutice din RCP conduce în mod automat la lipsa preţului medicamentului şi a studiilor clinice, elemente esenţiale, care nu pot conduce decât la o inutilă evaluare formală, în urma căreia se poate ajunge doar la o decizie de neincludere a produsului în Lista medicamentelor compensate.
Astfel, conform prevederilor art. 8 al Ordinului 861/2014, ANMDMR poate iniţia, din oficiu şi nu, iniţiază, din oficiu, legiuitorul având în vedere în acest caz, evaluarea doar a indicaţiilor terapeutice existente în RCP şi nu al celor în regim "off-label".
Medicamentul Avastin (DCI Bevacizumabum) este deţinut de către compania B., conform autorizaţiilor de punere pe piaţă nr. x şi nr. y emise în baza deciziilor Comisiei Europene acordate raportat la procedura centralizată, în condiţiile Regulamentului nr. 726/2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea şi supravegherea medicamentelor de uz uman şi veterinar şi de instituire a unei Agenţi Europene pentru Medicamente.
În aceste condiţii, medicamentul Avastin (DCI Bevacizumabum) este autorizat ca medicament împotriva cancerului, cu indicaţie în utilizarea tratamentului adulţilor cu anumite forme de cancer, în asociere cu alte medicamente împotriva cancerului.
Indicaţia terapeutică glioblastom nu este inclusă în Rezumatul caracteristicilor produsului care, potrivit art. 11 din Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman trebuie să indice, printre altele, informaţiile clinice, printre care şi cele terapeutice, posologia şi modul de administrare.
Potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale, cu modificările şi completările ulterioare, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, prescrierea, eliberarea şi decontarea medicamentelor corespunzătoare denumirilor comune internaţionale se realizează potrivit actului normativ şi în baza protocoalelor terapeutice aprobate prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale.
Protocolul terapeutic pentru medicamentul Avastin (DCI Bevacizumabum) nu cuprinde în baza de prescriere şi indicaţia glioblastom - afecţiunea reclamantei, pentru a putea fi compensat în condiţiile Hotărârii nr. 720/2008.
În aplicarea măsurii dispuse prin alte decizii civile, recurenta a procedat la evaluarea medicamentului Avastin (DCI Bevacizumabum) pentru indicaţia Glioblastom, în urma raportului de evaluare fiind emisă Decizia preşedintelui ANMDMR nr. 1432/04.11.2022 de neincludere în Lista de medicamente compensate.
Din această perspectivă, recurenta apreciază că prin evaluarea medicamentului Avastin pe indicaţia terapeutică glioblastom şi emiterea deciziei preşedintelui ANMDMR, obiectul cererii este îndeplinit. În cauză nu poate fi vorba despre o rămânere fără obiect a cererii, întrucât, la data depunerii cererii, produsul nu fusese evaluat; în prezent însă, cererea fiind soluţionată, nu mai există interes, procedura prevăzută de Ordinul nr. 861/2014 fiind încheiată.
De asemenea, precizează că ANMDMR a procedat la evaluarea medicamentului Avastin (DCI Bevacizumabum) şi pentru alte indicaţii off-label, urmare unor hotărâri judecătoreşti definitive, iar din rapoartele de evaluare şi deciziile emise în baza acestora, a rezultat fără putinţă de tăgadă că nu pot fi îndeplinite condiţiile prevăzute de Ordinul ministrului sănătăţii nr. 861/2014 pentru a se obţine o decizie de includere condiţionată în cazul indicaţiilor terapeutice off-label.
Pe fondul cauzei, recurenta susţine că instanţa nu a luat în considerare conţinutul supletiv, nu imperativ, al dispoziţiilor art. 8 din Ordinul 861/2014, în sensul că poate iniţia, din oficiu şi nu, iniţiază, din oficiu.
Astfel, arată că, dacă ar fi luat în considerare acest caracter al normei juridice şi apărările recurentei, instanţa ar fi constatat faptul că aplicabilitatea art. 8 din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 861/2014 este condiţionată de îndeplinirea unor cerinţe imperative, de prezenţa în primul rând a indicaţiei terapeutice reclamate în rezumatul caracteristicilor produsului, care automat conduce, în cazul absenţei acesteia, la lipsa preţului medicamentului şi a studiilor clinic, elemente fără de care nu se poate face o evaluare eficace a produsului.
Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, precum şi pentru modificarea unor acte normative şi ale Ordinului ministrului sănătăţii nr. 861/2014, rezultă în mod evident că între atribuţiile ANMDMR nu se regăseşte şi aceea de a evalua medicamentele off label sau de a suporta plata contravalorii medicamentelor compensate, această atribuţie revenind altor autorităţi ale statului, în speţă Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., calitatea procesuală este una dintre condiţiile exercitării acţiunii civile. Şi în procedura contenciosului administrativ trebuie îndeplinite condiţiile generale de exercitare a acţiunii civile prevăzute de C. proc. civ., respectiv aspectele referitoare la capacitatea procesuală, interesul de a acţiona şi afirmarea unui drept, cu luarea în considerare a trăsăturilor specifice raportului de drept public dedus judecăţii. Prin urmare, şi în situaţia acţiunii la obligarea autorităţii publice la emiterea unui act administrativ, calitatea procesuală se raportează la capacitatea de drept public (capacitatea administrativă) a autorităţii chemate în judecată de a emite un act administrativ sau a îndeplini o anumită operaţiune administrativă.
În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, precum şi pentru modificarea unor acte normative, raportat la dispoziţiile art. 4 alin. (5) din Legea nr. 134/2019, recurentei îi sunt instituite în mod limitativ obligaţii doar în ceea ce priveşte implementarea mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale pentru medicamente privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea în/din Listă, mecanism ce însumează atât criteriile de evaluare a tehnologiilor medicale cât şi metodologia de evaluare a tehnologiilor medicale şi propunerea către Ministerul Sănătăţii a Listei, ce se aprobă prin hotărâre de Guvern şi doar a medicamentelor a căror indicaţie terapeutică se regăseşte în rezumatul caracteristicilor produsului.
Totodată, arată că, la nivelul Uniunii Europene, Agenţia competentă în materie nu a acceptat modificarea autorizaţiei de punere pe piaţă a medicamentului litigios în scopul tratamentului carcinom (neoplasm) pulmonar fără mutaţia EGFR (EGFR negativ), ceea ce indică existenţa unor dubii semnificative ale specialiştilor europeni.
În acest context, abţinerea pârâtei ANMDMR de la exercitarea atribuţiei de evaluare din oficiu, nu reiese a fi arbitrară, ci apare a corespunde marjei sale de apreciere.
3.2. Recurentul-pârât Guvernul României şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate sub aspectul obligării Guvernului României de a include în Lista cuprinzând denumirile internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100%, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, a medicamentului Bevacizumab (Avastin), pentru indicaţia terapeutică Glioblastom.
În susţinerea cererii de recurs, pârâtul susţine că hotărârea recurată este nelegală în ceea ce priveşte obligarea Guvernului României, în mod implicit, de a adopta un act administrativ cu caracter special, instanţele de judecată neputându-se substitui Executivului în privinţa acordării unui drept şi neputând impune acestei autorităţi îndeplinirea unei astfel de obligaţii.
Raportat la obligaţia dispusă de către instanţa de fond, recurentul apreciază că aceasta nu poate fi executată de către Guvernul României, potrivit legilor de specialitate în vigoare.
Astfel, prevederile art. 231 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniu sănătăţii, republicată, cu completări şi modificări, se referă la aprobarea listei de medicamente prin hotărâre guvernamentală, iar dispoziţia instanţei care face obiectul prezentei căi de atac, respectiv obligarea Guvernului României de a include în Lista cuprinzând denumirilel internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100%, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, a medicamentului Bevacizumab (Avastin), pentru indicaţia terapeutică Glioblastom, vizează strict îndeplinirea unor măsuri administrative prealabile care cad exclusiv în sarcina Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România şi a Ministerului Sănătăţii, în exercitarea atribuţiilor şi competenţelor legale ce le revin, o eventuală angajare a răspunderii concomitente a acestei autorităţi a puterii centrale neputând rezulta automat, prin dispoziţia imperativă a instanţei, întrucât aceasta nu se poate substitui Executivului în privinţa acordării unui drept şi nu poate să oblige această autoritate la emiterea unui act cu caracter special.
Astfel, apreciază că nu se poate dispune a priori, în solidar, o atare măsură faţă de Guvernul României, ci, eventual, una prin care autorităţile de resort să facă demersurile necesare stabilirii cadrului legal şi ştiinţific al eliberării acestui medicament pe piaţă, pentru această indicaţie terapeutică, în concordanţă cu normele internaţionale de specialitate, asupra cărora Executivul se va pronunţa, la propunerea motivată a Ministerului Sănătăţi şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, prin completare de hotărâre guvernamentală.
Chiar dacă obligaţia stabilită în sarcina Guvernului României apare ca fiind formală, condiţionată expres de îndeplinirea unor măsuri administrative prealabile, ce urmează a fi îndeplinite exclusiv de către C.N.A.S. şi Ministerul Sănătăţii, în exercitarea atribuţiilor şi competenţelor legale de specialitate, dispoziţia instanţei este nelegală, întrucât încalcă prerogativele Executivului, în exercitarea atribuţiilor sale, acesta urmând să dispună asupra includerii în listă a acestui medicament numai după analizarea îndeplinirii tuturor acestor condiţii prealabile, în acord cu normele de specialitate interne şi internaţionale, măsura impusă extinzându-se asupra unei întregi categorii a celor care suferă de această afecţiune şi necesitând probe ştiinţifice clare asupra eficacităţii generale a medicamentului Bevacizumab (Avastin), pentru indicaţia terapeutică Glioblastom, nefiind aplicabilă, evident, doar în ceea ce o priveşte pe intimata-reclamantă, prin simpla obligare de către instanţă la efectuarea acestui demers, doar pe baza unor considerente particulare reţinute în prezenta speţă.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-reclamantă nu a formulat întâmpinare.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând recursul, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, având în vedere şi susţinerile părţilor, Înalta Curte constată următoarele:
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Intimata-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune, prin care a solicitat, în principal, obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin) pentru indicaţia terapeutică Glioblastom; în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04 septembrie 2018.
Prima instanţă a admis în parte cererea reclamantei, dispunând obligarea pârâtei Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România să iniţieze din oficiu procedura de evaluare în vederea includerii sau neincluderii medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin) în lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii pe bază de prescripţie medicală pentru indicaţia terapeutică Glioblastom.
În faţa instanţei de fond, intimaţii - pârâţi ANMDMR şi Ministerul Sănătăţii au invocat excepţia lipsei de interes şi excepţia rămânerii fără obiect a cauzei, raportat la emiterea Deciziei Preşedintelui Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România nr. 1443 din 20 octombrie 2021 de "neincludere" a DCI Bevacizumab în Lista medicamentelor compensate.
Excepţiile au fost respinse ca nefondate, prima instanţă reţinând că neincluderea medicamentului în listă nu poate fi echivalată cu o executare de bunăvoie a obiectului cererii de chemare în judecată faţă de reclamantă, interesul reclamantei în promovarea acţiunii subzistând ulterior emiterii deciziei invocate.
Însă, situaţia avută în vedere de către judecătorul fondului la soluţionarea excepţiei lipsei de interes a acţiunii s-a schimbat.
Astfel, în raport cu susţinerile părţilor şi cu probele administrate la dosar, Înalta Curte reţine că, prin Decizia Preşedintelui Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România nr. 1432 din 4 noiembrie 2022, s-a hotărât "neincluderea" DCI Bevacizumab, forma farmaceutică "concentrat pentru soluţie perfuzabilă", concentraţii 25 mg/ml, pentru indicaţia "Glioblastom" în propunerea de Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale.
În aceste condiţii, în ceea ce priveşte interesul recurentei-reclamante în susţinerea acţiunii de faţă, Înalta Curte constată că, potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiţii de exercitare a acţiunii civile rezidă în justificarea unui interes.
Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.
Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, în primă instanţă şi în căile de atac, şi nu doar cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac.
În contextul arătat, se constată că intimata-reclamantă nu mai justifică un interes în susţinerea acţiunii introductive, respectiv un folos practic, material sau moral la care să fie îndrituită a spera în eventualitatea pronunţării unei soluţii favorabile, atât timp cât, pe parcursul soluţionării cauzei (Decizia nr. 1432/4.11.2022 a fost emisă anterior pronunţării sentinţei primei instanţe), medicamentul Avastin (DCI Bevacizumabum) pentru indicaţia Glioblastom a fost evaluat, în urma raportului de evaluare fiind emisă Decizia preşedintelui ANMDMR nr. 1432/04.11.2022 de neincludere în Lista de medicamente compensate.
Prin urmare, interesul reclamantei în susţinerea acţiunii nu mai este actual, demersul judiciar al acesteia fiind lipsit de interes.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursurile, va casa sentinţa recurată şi, în rejudecare, va respinge acţiunea ca lipsită de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile formulate de pârâţii Guvernul României şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România împotriva sentinţei nr. 143 din 31 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi, în rejudecare, respinge acţiunea ca lipsită de interes.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 26 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.