Şedinţa publică din data de 08 octombrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin sentinţa nr. 681 din data de 21 aprilie 2023, pronunţată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. x/2022, s-a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţi.
S-a respins acţiunea, astfel cum a fost precizată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Dolj-U.M 0654 Craiova, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei, având ca obiect pretenţii – plata drepturilor salariale cuvenite unui cadru militar (subofiţer de jandarmi), ca fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs recurentul-reclamant A. şi recurs incident Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei Române.
2. Hotărârea atacată
Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 1805 din 27 septembrie 2023, a luat act de renunţarea recurentului-reclamant A. la judecată.
A anulat hotărârea instanţei de fond şi a constatat că recursul incident a rămas fără efect.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva Deciziei nr. 1805 din 27 septembrie 2023 a Curţii de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs recurentul-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 Bucureşti), solicitând admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, casarea în tot a deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
În dezvoltarea criticilor sale, recurentul-pârât pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 Bucureşti), invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., a susţinut că instanţa de recurs nu i-a comunicat cererea de renunţare la judecată, pentru se putea apăra în condiţiile reglementate de art. 406 C. proc. civ.
Arată că art. 406 alin. (4) C. proc. civ. prevede situaţia în care, dacă pârâtul nu este prezent la termenul de judecată la care se invocă renunţarea la judecată, instanţa acordă un termen pentru ca acesta să se poată pronunţa sub acest aspect, situaţie de drept reţinută chiar de instanţa de recurs, însă fără a proceda în acest sens.
A susţinut că, deşi renunţarea a fost făcută ulterior primului termen la care părţile au fost legal citate, aceasta este condiţionată de acordul expres al tuturor celorlalte părţi, în cauza de faţă doar 2 dintre pârâţi şi-au exprimat acordul cu privire la cererea de renunţare.
Prin urmare, a menţionat că, nefiindu-i comunicată cererea formulată de către reclamant, se află în situaţia încălcării regulilor de procedură, cât şi a unei nelegalităţi a hotărârii pronunţate în cauză sub acest aspect, fiind incidente motivele de casare invocate.
4. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Dolj (Unitatea Militară 0654 Craiova) a formulat întâmpinare la recurs, prin care a arătat că nu are obiecţii sau alte cereri faţă de recursul în cauză.
Intimata-pârâtă Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei a formulat întâmpinare la recurs, prin care a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost invocat, casarea în tot a sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Intimatul-reclamant A. nu a formulat întâmpinare.
5. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, din data de 29 februarie 2024, s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 08 octombrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când Înalta Curte, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi de temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ. a dezbaterile închise, reţinând cauza spre soluţionare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii deduse judecăţii.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând decizia atacată, în raport de actele şi lucrările dosarului şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate şi a apărărilor din întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., indicat în mod expres de către recurent, casarea unei hotărâri se poate cere când instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.
Criticile conturate de către recurent prin memoriul de recurs vizează pronunţarea deciziei cu nesocotirea normelor de drept procesual referitoare la condiţiile în care se poate lua act de renunţarea la judecata cauzei în calea de atac.
Înalta Curte notează că dispoziţiile art. 406 C. proc. civ. reglementează condiţiile în care poate opera renunţarea reclamantului la judecată, aceasta reprezentând un act procesual de dispoziţie al părţii în cauză.
Alin. (4) al acestui articol stipulează: "Dacă reclamantul renunţă la judecată la primul termen la care părţile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunţarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părţi. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunţă la judecată, instanţa va acorda pârâtului un termen până la care să îşi exprime poziţia faţă de cererea de renunţare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră tacit la renunţare", iar potrivit alin. (5), "Când renunţarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză".
Astfel, dacă reclamantul renunţă la judecată la primul termen la care părţile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunţarea este condiţionată de acordul expres sau tacit al celeilalte părţi. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunţă la judecată, instanţa va amâna judecata pentru ca acesta să-şi exprime poziţia faţă de cererea de renunţare. În acest caz, indiferent după cum are sau nu termen în cunoştinţă, pârâtul va fi înştiinţat în legătură cu cererea reclamantului, pentru a se pronunţa asupra renunţării.
În considerentele deciziei recurate, instanţa a constatat că, în cauza de faţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 406 alin. (1), (4) şi (5) C. proc. civ., renunţarea la judecată reprezintă manifestarea de voinţă a reclamantului, fiind reglementată de prevederi legale imperative, care se aplică în limitele şi condiţiile prevăzute de art. 406 C. proc. civ.
Prin urmare, văzând cererea de renunţare la judecată formulată de reclamant, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., a admis apelul, iar sentinţa a fost anulată.
Din parcurgerea actelor dosarului, Înalta Curte constată că, la termenul din 27 septembrie 2023 (prim termen în recurs), când intimatul-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române nu a fost prezent, recurentul-reclamant A., personal şi asistat de avocat B., a depus în scris o cerere de renunţare la judecata, cerere pe care a susţinut-o şi oral, solicitând instanţei să ia act de renunţarea la judecată.
De asemenea, constată că cererea de renunţare la judecata acţiunii pendinte nu a fost comunicată intimatului-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.
Ca atare, instanţa de control judiciar constată că, în condiţiile art. 406 alin. (1) şi (5) C. proc. civ., cu referire la art. 406 alin. (4) C. proc. civ., pentru a se lua act în mod legal la judecarea cererii de chemare în judecată, este necesar a se obţine acordul expres sau tacit al părţilor adverse, ceea ce în cauză nu s-a întâmplat, în situaţia de faţă doar doi dintre pârâţi prezenţi la termenul din 27 septembrie 2023 (Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Dolj (Unitatea Militară 0654 Craiova) şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei Române) şi-au exprimat acordul cu privire la cererea de renunţare la judecată.
În situaţia de faţă, întrucât această manifestare de voinţă a intervenit după termenul la care părţile au fost legal citate, instanţa de recurs era obligată, în lipsa de la dezbateri a intimatului-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, să acorde un termen acesteia pentru a-şi putea exprima punctul de vedere cu privire la renunţare, conform art. 406 alin. (4) teza a II-a C. proc. civ.
Or, în speţă, intimatul-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române nu a fost înştiinţat cu privire la cererea reclamantului A., pentru a se pronunţa asupra renunţării, instanţa dând eficienţă dispoziţiilor art. 406 alin. (4) C. proc. civ. chiar la primul termen de judecată, fără a da posibilitatea acestei părţi să formuleze un punct de vedere cu privire la cererea de renunţare.
Drept consecinţă, Înalta Curte constată că, în mod nelegal, instanţa de recurs, cu încălcarea principiului contradictorialităţii ce guvernează procesul civil, dar şi a dispoziţiilor art. 406 alin. (4) şi (5) C. proc. civ., a luat act de renunţarea a reclamantului A. la judecată.
IV. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Având în vedere argumentele expuse, pentru a înlătura vătămarea produsă recurentului-pârât, conform art. 496 alin. (1) şi (2) şi art. 497 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 Înalta Curte va admite recursul formulat de recurentul-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (UM 0251 Bucureşti) împotriva Deciziei nr. 1805 din 27 septembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal, va casa decizia recurată şi va trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru rejudecarea cererii de renunţare la judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de recurentul-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (UM 0251 Bucureşti) împotriva Deciziei nr. 1805 din 27 septembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează decizia recurată şi trimite cauza aceleaşi instanţe pentru rejudecarea cererii de renunţare la judecată.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 396 raportat la art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 08 octombrie 2024.