Şedinţa publică din data de 08 octombrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. x/2023, la data de 20.04.2023, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Tribunalul Dolj şi Consiliul Superior al Magistraturii, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâţilor să îi remită mapa profesională cunoscută uzual ca dosar profesional.
La data de 14.06.2023, reclamanta a depus la dosar un răspuns la întâmpinare prin care şi-a modificat cererea de chemare în judecată în sensul extinderii cadrului procesual subiectiv, arătând că înţelege să se judece în contradictoriu şi cu Ministerul Justiţiei, Tribunalul Vâlcea, Tribunalul Gorj şi Tribunalul Olt.
Prin sentinţa nr. 1644/28.09.2023, pronunţată de Tribunalul Dolj, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei formulată de reclamanta A. în favoarea Curţii de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 20.10.2023, sub nr. x/2023.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 23 din 17 ianuarie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii Tribunalul Gorj şi Ministerul Justiţiei şi a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu aceşti pârâţi ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Superior al Magistraturii, Tribunalul Dolj, Tribunalul Olt şi Tribunalul Vâlcea, ca neîntemeiată.
3. Cererea de recurs ce face obiectul judecăţii
Împotriva sentinţei de mai sus a exercitat calea de atac a recursului reclamanta A., în temeiul art. 488 alin. (1) C. proc. civ., solicitând admiterea recursului.
În dezvoltarea criticilor de nelegalitate, în esenţă, recurenta a arătat că şi-a exercitat activitatea ca judecător, conform menţiunilor din contractul de muncă, în cadrul Judecătoriei Târgu Cărbuneşti. Totodată, a menţionat că, deşi numele său a fost B. iar, urmare a desfacerii căsătoriei din anul 2014, este A., Tribunalul Gorj avea posibilitatea de a identifica, conform menţiunilor copiei carnetului de muncă, cât şi a CNP-ului, acest fapt, însă nici una dintre instituţii nu şi-a îndeplinit corespunzător obligaţiile ce se regăsesc în arhiva lor.
Totodată, a mai susţinut că Tribunalul Dolj, luând act de excluderea sa din funcţia de judecător, nu i-a opus dispoziţiile legale privind confidenţialitatea datelor din dosarul – mapa profesională şi a remis voluntar ceea ce s-a regăsit în arhiva sa.
De asemenea, recurenta a mai susţinut că Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii este un act subsecvent ca putere normativă unei legi şi nu poate avea aptitudinea de a adăuga la lege. Prin urmare, ca efect al excluderii sale din magistratură, nu exercită calitatea de judecător şi nu îi poate fi impusă vreo obligaţie de confidenţialitate.
În acest sens, a precizat că textul de lege este pe cât de strict, pe atât de lacunar, întrucât, deşi se face trimitere strict la judecători şi procurori (persoanele excluse din această funcţie neavând calitatea de judecător sau procuror), pe de altă parte nu distinge despre care confidenţialitate se impune persoanei care solicită propriul dosar profesional şi, mai mult, care este sancţiunea încălcării obligaţiei de confidenţialitate şi faţă de cine are judecătorul, procurorul, ex-judecătorul, ex-procurorul obligaţia de confidenţialitate.
Nu în ultimul rând, a mai arătat că refuzul pârâţilor Consiliul Superior al Magistraturii, Tribunalul Olt, Tribunalul Vâlcea şi Tribunalul Gorj a prejudiciat-o în cauza nr. 4553/63/2021, având ca obiect acţiune în rezoluţiune.
4. Apărările formulate în recurs
Împotriva recursului promovat au formulat întâmpinări intimaţii-pârâţi Tribunalul Dolj, Consiliul Superior al Magistraturii, Tribunalul Olt şi Ministerul Justiţiei.
4.1. Prin întâmpinarea depusă în dosarul instanţei de recurs, intimatul-pârât Tribunalul Dolj a invocat excepţia nulităţii recursului, întrucât, prin cererea de recurs formulată, recurenta nu a indicat niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ. şi nici nu a formulat vreo critică susceptibilă de încadrare în aceste motive de nelegalitate.
4.2. Intimatul-pârât Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Cu privire la excepţia nulităţii recursului, s-a arătat că, prin recursul formulat, recurenta-reclamantă, deşi a citat dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., în cuprinsul cererii aceasta a reluat doar aspecte referitoare la fondul cauzei aşa cum au fost redate în acţiunea introductivă la instanţă, fără a arăta în concret ce anume constau pretinsele încălcări ce constituie motive de recurs. Aşadar, în contextul în care aceasta nu a formulat critici punctuale, prin care să demonstreze în mod concret în ce constă nelegalitatea hotărârii recurate, din perspectiva cazurilor de casare prevăzute de lege şi prin raportare la prevederile legale reţinute de instanţă în motivarea soluţiei, rezumându-se doar la expunerea unor afirmaţii cu caracter imprecis şi general, nu permit instanţei de control judiciar examinarea hotărârii recurate prin prisma motivelor de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
4.3. Intimatul-pârât Tribunalul Olt a depus întâmpinare la cererea de recurs, prin care a invocat nulitatea cererii de recurs pentru neîncadrarea în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu consecinţa menţinerii soluţiei instanţei de fond ca temeinică şi legală.
4.4. Prin întâmpinarea depusă în dosarul instanţei de recurs, intimatul-pârât Ministerul Justiţiei a solicitat respingerea recursului declarat, ca nefondat.
5. Răspunsul la întâmpinări
Recurenta-reclamantă A. a formulat răspuns la cele 3 întâmpinări, prin care a combătut apărările formulate prin acestea.
În ceea ce priveşte excepţia nulităţii invocată de pârâţii Tribunalul Dolj, Consiliul Superior al Magistraturii şi Tribunalul Olt, în esenţă, recurenta-reclamantă a susţinut că toate criticile aduse sentinţei primei instanţe se încadrează punctual în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. şi privesc hotărârea primei instanţe sub acele aspecte în care s-a pronunţat prin motive străine de natura cauzei şi prin motive care depăşesc atribuţiile instanţei – adăugare la lege. În acest sens, a menţionat că nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la confidenţialitatea dosarului profesional aflat în posesia Consiliului Superior al Magistraturii, nici ale regulamentului, precum şi nici vreo obligaţie de a se prezenta personal la sediul Consiliului pentru a-şi asuma această obligaţie de confidenţialitate şi a intra în posesia dosarului profesional.
7. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, din data de 10 mai 2024, s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 08 octombrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când Înalta Curte a reţinut cauza spre soluţionare asupra excepţiei nulităţii recursului invocată prin întâmpinările depuse de către pârâţii Tribunalul Dolj, Consiliul Superior al Magistraturii şi Tribunalul Olt.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate, conform art. 248 din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte o apreciază întemeiată, pentru următoarele considerente:
Înalta Curte reţine că prevederile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. impun părţii care formulează recurs obligaţia de a expune motivele de nelegalitate pe care îşi întemeiază calea extraordinară de atac şi dezvoltarea lor, sub sancţiunea nulităţii stipulate în alin. (3) al aceluiaşi text normativ.
De asemenea, prin dispoziţiile art. 489 C. proc. civ., legiuitorul a reglementat incidenţa aceleiaşi sancţiuni a nulităţii şi pentru nemotivarea recursului, care intervine în ipoteza în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate (ipoteza prevăzută de alin. (1) al articolului menţionat), dar şi în situaţia în care argumentele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. (ipoteză reglementată de alin. (2) al art. 489 C. proc. civ.).
Având în vedere scopul căii extraordinare de atac a recursului, astfel cum este acesta reglementat de prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., ce dispun că recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, Înalta Curte arată că, pentru a se putea reţine îndeplinirea de către partea care promovează recursul a obligaţiei de motivare este necesar ca prin calea de atac exercitată partea să învedereze, plecând de la argumentele statuate de prima instanţă, care sunt aspectele de nelegalitate, dintre cele expres şi limitativ reglementate de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., pe care le apreciază incidente cauzei.
Mai mult, cererea de recurs trebuie să cuprindă atât arătarea motivelor de casare, cât şi dezvoltarea lor, neputându-se limita la o simplă indicare formală a dispoziţiilor normative aplicabile, condiţia legală a dezvoltării motivelor implicând formularea unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli apreciate de parte ca fiind săvârşite de instanţă în legătură cu astfel de dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.
Totodată, nu îndeplineşte cerinţa motivării cererea de recurs care se rezumă la reiterarea susţinerilor sau apărărilor formulate de parte în faţa instanţei de fond, fără a fi avute în vedere cele statuate prin sentinţa recurată şi fără a fi prezentate critici care să vizeze, în mod concret şi direct, raţionamentul urmat de instanţa de fond pentru pronunţarea hotărârii atacate.
Aplicând astfel de considerente contextului prezentei cauze, Înalta Curte constată că, prin calea de atac promovată, recurenta-reclamantă A. a evocat formal nelegalitatea hotărârii atacate fără ca susţinerile expuse să îndeplinească exigenţele unor critici încadrabile în categoria celor ce ar putea fi subsumate cazurilor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi care să vizeze sentinţa atacată în litigiul pendinte. În esenţă, recurenta, deşi a citat dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., prin calea de atac exercitată a reiterat aspecte referitoare la situaţia de fapt, nestructurate din punct de vedere juridic, fără a combate în vreun fel raţionamentul reţinut de prima instanţă la pronunţarea hotărârii recurate.
Inclusiv în cadrul răspunsului dat la întâmpinările intimaţilor, recurenta s-a limitat a susţine că motivele de recurs se încadrează punctual în dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. în sensul că hotărârea primei instanţei cuprinde motive străine de natura cauzei şi depăşeşte atribuţiile instanţei judecătoreşti, fiind dată cu încălcarea normelor de drept material, fără a indica în concret norma de procedură încălcată de către instanţa de fond sau ipoteza în care instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti.
În practica judiciară s-a decis că simpla nemulţumire a unei părţi sau a părţilor în litigiu faţă de hotărârea pronunţată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligaţia să-şi întemeieze recursul pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ. şi să aducă argumente care să vizeze, în mod concret şi direct, soluţia recurată.
Motivarea imprecisă sau generală, fără o legătură efectivă cu soluţia pronunţată de instanţa de fond, ori cuprinzând indicarea generică a unor texte normative, fără a fi specificată maniera în care acestea au fost încălcate, precum şi reluarea, într-o manieră identică sau similară, a aspectelor evocate în faza procesuală a fondului sau critici care să privească maniera de apreciere a probelor, ori chestiuni ce nu au legătură cu obiectul cauzei echivalează cu nemotivarea căii de atac, respectiv cu neîndeplinirea, de către parte, a obligaţiei reglementate de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., aspecte ce atrag sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Întrucât recurenta nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici privind chestiuni de drept care să poată fi subsumate motivelor de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., rezumându-se la preluarea argumentelor expuse la fond, fără a le structura în raport cu soluţia instanţei de fond, Înalta Curte va constata incidenţa, în cauză, a sancţiunii nulităţii recursului.
Pentru considerentele expuse, se reţine că recursul formulat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei nr. 23 din 17 ianuarie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal nu îndeplineşte cerinţa prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., motiv pentru care, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul formulat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei nr. 23 din 17 ianuarie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 396 raportat la art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 08 octombrie 2024.