Şedinţa publică din data de 10 octombrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată. Procedura derulată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova – secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 29.04.2024, sub nr. x/2024, contestatorii A., B., C., D., E. şi F. au solicitat, în contradictoriu cu intimaţii Biroul Electoral Central, suspendarea şi anularea
1. Hotărârii Biroul Electoral Central nr. 77H/26.04.2024, prin care a fost respinsă contestaţia împotriva procesului-verbal nr. x din data de 23.04.2024 întocmit de preşedintele Tribunalului Dolj şi a procedurii de tragere la sorţi pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia realizată de preşedintele Tribunalului Dolj în data de 23.04.2024, ora 18:00 (lista cu preşedinţii şi locţiitorii birourilor electorale de circumscripţie din judeţul Dolj);
2. Procesului-verbal nr. x din data de 23.04.2024, ora 18:00 întocmit de preşedintele Tribunalului Dolj şi a procedurii de tragere la sorţi pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia realizată de preşedintele Tribunalului Dolj în data de 23.04.2024, ora 18:00 (lista cu preşedinţii şi locţiitorii birourilor electorale de circumscripţie din judeţul Dolj);
3. Procesului-verbal nr. x din data de 24.04.2024, ora 15:45 întocmit de preşedintele Tribunalului Dolj;
4. Procesului-verbal nr. x din data de 25.04.2024, ora 13:45 întocmit de preşedintele Tribunalului Dolj;
5. Procesului-verbal nr. x din data de 26.04.2024, ora 11:15 întocmit de preşedintele Tribunalului Dolj.
Prin cererea formulată la data de 10.05.2024, reclamanta A. a solicitat introducerea în cauză şi a Preşedintelui Tribunalului Dolj.
Prin încheierea de şedinţă din 24 mai 2024, Curtea a disjuns cererea formulată de reclamanta A. şi a format un nou dosar, nr. x/2024, cu termen de judecată la 27.05.2024.
În dosarul nou format, nr. x/2024, Curtea, prin sentinţa nr. 219 din 27 mai 2024, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, ridicată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. şi pe pârâţii Biroul Electoral Central, Tribunalul Dolj şi Preşedintele Tribunalului Dolj în favoarea Curţi de Apel Suceava – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava – secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 23.05.2024, sub nr. x/2024, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central, Tribunalul Dolj şi Preşedintele Tribunalului Dolj, anularea
1. Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 77H/26.04.2024 prin care a fost respinsă contestaţia împotriva procesului-verbal nr. x din data de 23.04.2024 întocmit de preşedintele Tribunalului Dolj şi a procedurii de tragere la sorţi pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia realizată de preşedintele Tribunalului Dolj în data de 23.04.2024, ora 18:00 (lista cu preşedinţii şi locţiitorii birourilor electorale de circumscripţie din judeţul Dolj);
2. Procesului-verbal nr. x din data de 23.04.2024, ora 18:00 întocmit de preşedintele Tribunalului Dolj şi a procedurii de tragere la sorţi pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia realizată de preşedintele Tribunalului Dolj în data de 23.04.2024, ora 18:00 (lista cu preşedinţii şi locţiitorii birourilor electorale de circumscripţie din judeţul Dolj).
Prin încheierea de şedinţă din 11 iunie 2024, Curtea a admis excepţia litispendenţei, ridicată din oficiu, şi a dispus reunirea dosarului nr. x/2024 la dosarul nr. x/2024 al Curţii de Apel Suceava.
2. Hotărârea primei instanţe
În dosarul nr. x/2024, prin sentinţa civilă nr. 73 din 11 iunie 2024, Curtea a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Tribunalul Dolj şi a respins cererea formulată în contradictoriu cu acest pârât pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
A admis în parte cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central, Preşedintele Tribunalului Dolj şi Tribunalul Dolj.
A anulat în parte Hotărârea nr. 77H/26.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central în ceea ce o priveşte pe reclamantă.
A respins în rest cererea ca nefondată şi a obligat pârâtul Biroul Electoral Central la plata în favoarea reclamantei a sumei de 50 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei sentinţe, pârâtul Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024 a formulat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate şi, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instnaţă, sau, în subsidiar, rejudecarea cauzei şi respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată.
II. Soluţia instanţei de recurs
Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte apreciază că se impune a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., aspectul vizând lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a recurentului Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024 invocat de reprezentantul Ministerului Public.
1. Aspecte de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte reţine că excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă este o excepţie de fond (vizează încălcarea unei condiţii de exerciţiu a acţiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluţionării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părţi, de procuror sau de instanţă din oficiu, în tot cursul procesului.
Potrivit art. 40 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, "Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi."
În acelaşi sens, dispoziţiile art. 19 din Regulamentul din 20 martie 2024 de organizare şi funcţionare a birourilor electorale constituite la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru alegerilor pentru alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 aprobat prin Hotărârea nr. 1 din 20 martie 2024 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 25 martie 2024 prevăd că, "Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea în termen de 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor legale".
Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte.
În aceste coordonate, Înalta Curte observă că rezultatul alegerilor locale a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 10.07.2024, fiind publicate, mai exact, procesele-verbale privind rezultatul alegerilor. În consecinţă, termenul de 3 zile s-a împlinit pe data de 14 iulie 2024.
Prin urmare, ulterior acestei date Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024 şi-a pierdut capacitatea procesuală de folosinţă, încetându-şi activitatea.
Capacitatea procesuală de folosinţă reprezintă aptitudinea persoanei de a avea drepturi şi de a-şi asuma obligaţii pe plan procesual. Potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului.
Potrivit art. 56 alin. (1) C. proc. civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile. Per a contrario, persoana care nu are, sau care pierde folosinţa drepturilor civile pe parcursul judecăţii, pierzând capacitatea procesuală de folosinţă, nu poate sta în judecată.
Aşadar, având în vedere că una dintre condiţiile de exercitare ale acţiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune respingerea recursului formulat de pârâtul Biroul Electoral Central ca fiind formulat de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă.
2. Temeiul legal al soluţiei date recursului
Pentru argumentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 56 alin. (3) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul pentru lipsa capacităţii procesuale de folosinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de pârâtul Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024 împotriva sentinţei nr. 73 din 11 iunie 2024 a Curţii de Apel Suceava – secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru lipsa capacităţii procesuale de folosinţă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 10 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.