Şedinţa publică din data de 10 octombrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 25.10.2022, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, a solicitat instanţei să constate existenţa calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul A..
1.2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 1345 din 12 septembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi a constatat că pârâtul A. a fost "colaborator al Securităţii" în sensul art. 2 lit. b) teza finală din O.U.G. nr. 24/2008.
1.3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 1345 din 12 septembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, pârâtul A. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia şi respingerea acţiunii din dosarul CNSAS.
În esenţă, invocând art. 15 alin. (2) din Constituţie, a arătat că O.U.G. nr. 24/2008 republicată, nu se aplică retroactiv şi, ca atare, activitatea sa din timpul regimului comunist şi după aceea nu mai putea fi verificată.
A menţionat că legea se referă doar la cei care doresc că ocupe o funcţie publică, iar CNSAS nu are competenţa să acţioneze în instanţă anumite persoane, altele decât cele prevăzute de O.U.G. nr. 24/2008.
În plus, recurentul-pârât a mai arătat faptul că a fost membru de partid şi potrivit Legii 295/4/04.1968 (Consiliul Securităţii Statului, precum şi alte legi) un membru de partid nu putea fi informator sau colaborator al Securităţii. Acesta a îndeplinit în regimul comunist funcţia de inginer Şef la DiPTc Hunedoara, când vrând-nevrând, datorită atribuţiilor de serviciu colabora atât cu Securitatea, cât şi cu Miliţia sau cu Armata, însă nu în calitate de colaborator, ci datorită obligaţiilor de serviciu prevăzute în fişa postului.
Concluzionând, a solicitat admiterea recursului şi respingerea acţiunii deoarece CNSAS nu are calitatea să ceară din oficiu judecarea activităţii sale din regimul comunist.
1.4. Apărările formulate în cauză
Intimatul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului.
În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei pronunţate de prima instanţă ca fiind temeinică şi legală.
1.5. Procedura de soluţionare a recursului
În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 şi art. 490 C. proc. civ.
Prin rezoluţia completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 10 octombrie 2024, cu citarea părţilor.
II. Soluţia instanţei de recurs
2.1. Cu titlu preliminar, Înalta Curte urmează să respingă excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, constatând că recurentul-pârât a formulat argumente de ordin critic care pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. (8) C. proc. civ.
2.2. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul formulat de pârât este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.
Prin cererea introductivă, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat instanţei constatarea calităţii de colaborator al Securităţii în persoana pârâtului A., în raport de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. b) ultima teză din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.
Instanţa de primă jurisdicţie a admis acţiunea reclamantului şi a constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii, reţinând că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) ultima teză din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, întrucât pârâtul şi-a pus voluntar la dispoziţia Securităţii, locuinţa deţinută.
Instanţa de control judiciar constată că soluţia primei instanţe este expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate, criticile formulate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea sentinţei atacate.
Printr-o primă critică de nelegalitate, invocând art. 15 alin. (2) din Constituţie, recurentul-pârât a arătat că O.U.G. nr. 24/2008 republicată, nu se aplică retroactiv şi, ca atare, activitatea sa din timpul regimului comunist şi după aceea nu mai putea fi verificată. A mai menţionat că legea se referă doar la cei care doresc că ocupe o funcţie publică, iar CNSAS nu are competenţa să acţioneze în instanţă anumite persoane, altele decât cele prevăzute de O.U.G. nr. 24/2008.
Înalta Curte aminteşte că raţiunea adoptării acestui act normativ derivă din necesitatea cunoaşterii de către membri unei societăţi postcomuniste a fostului regim totalitar, depăşirii nivelului organizatoric, intelectual şi moral impus de un sistem caracterizat prin structuri şi moduri de gândire inadecvate, respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, creării unei culturi politice autentice şi a unei societăţi civilizate, verificării a posteriori a comportamentului persoanelor care, în prezent, candidează pentru sau, după caz, ocupă demnităţi ori funcţii publice (aflându-se în situaţia de a fi garanţii Constituţiei şi ai democraţiei) sau deţin titluri care implică o dimensiune morală primordială, legea neavând un scop punitiv şi neinstituind o responsabilitate penală a celor în privinţa cărora se va constata că au fost lucrători sau colaboratori ai Securităţii.
În speţă, verificările au fost efectuate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii potrivit art. 3 lit. z) din O.U.G. nr. 24/2008 având la bază cererea de verificare nr. x/25.05.2010 adresată de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989.
Prin urmare, contrar susţinerilor recurentului-pârât, legea nu se referă doar la cei care doresc că ocupe o funcţie publică, ci şi la cei care deţin anumite titluri care implică o dimensiune morală primordială, situaţie în care se află şi recurentul-pârât şi care este reglementată expres de dispoziţiile art. 3 lit. z) - "persoanele care deţin titlul de luptător pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989."
Totodată, având în vedere raţiunea adoptării O.U.G. nr. 24/2008, aşa cum a fost amintită mai sus, nu se poate reţine o retroactivitate a legii, atât timp cât la momentul la care a început verificarea, recurentul-pârât deţinea una dintre calităţile prevăzute de art. 3 al acestui act normativ.
Potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, prin colaborator al Securităţii se înţelege "persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (…) Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor;"
Prima condiţie ce trebuie îndeplinită pentru a se constata că o persoană a avut calitatea de colaborator al Securităţii este aceea ca această persoană să fi furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii sau care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau altui spaţiu pe care îl deţinea şi calitatea de rezident.
A doua condiţie vizează calitatea informaţiei furnizate, în sensul că, prin aceste informaţii se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, iar a treia condiţie se referă la efectele furnizării informaţiilor, în sensul că au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Analiza se efectuează în fiecare caz în parte, însă în cazul gazdelor, respectiv a persoanelor care, şi-au dat consimţământul ca în locuinţa sau în alt spaţiu pe care îl deţin să aibă loc întâlniri ale organelor de Securitate, legiuitorul nu a impus nicio condiţie suplimentară, aşa cum s-a formulat în cazul primei ipoteze a normei de drept.
Aşadar, simplul consimţământ dat în mod voluntar ca în locuinţă, sau în orice alt spaţiu deţinut să aibă loc întâlniri ale organelor de Securitate, conduce la atribuirea calităţii de colaborator.
În prezenta cauză, este de necontestat că recurentul-pârât a redactat şi a semnat olograf angajamentul din 07.08.1973, având următorul conţinut: "Subsemnatul A., B. de profesie inginer angajat la Întreprinderea de Reţele Electrice Deva, atelier de proiectare, membru UTC, prin prezenta mă oblig să păstrez în bune condiţiuni imobilul de la adresa de mai sus primit de la organele de securitate şi să păstrez secretul în legătură cu colaborarea dintre noi în privinţa folosirii apartamentului."
Prin raportul de expertiză criminalistică nr. 609/07.08.2018 s-a stabilit că scrisul din cuprinsul înscrisului olograf intitulat "Declaraţie", datat 07.08.1973, existent în dosarul nr. x şi scrisul de completare a documentelor din dosarele de paşapoarte nr. x a fost executat de aceeaşi persoană, respectiv de recurentul-pârât din prezenta cauză, aspect de asemenea necontestat.
Înalta Curte constată, faţă de conţinutul înscrisurilor menţionate anterior, la care s-a raportat şi prima instanţă, că recurentul-pârât a pus în mod voluntar la dispoziţia organelor de Securitate locuinţa sa şi şi-a asumat în mod expres obligaţia de a sprijini organele de securitate şi de a nu divulga nimic despre acest sprijin.
Mai reţine instanţa de control judiciar, că recurentul-pârât nu se poate apăra invocând natura muncii desfăşurate, în sensul că "Acesta a îndeplinit în regimul comunist funcţia de inginer Şef la DiPTc Hunedoara, când vrând-nevrând, datorită atribuţiilor de serviciu colabora atât cu Securitatea, cât şi cu Miliţia sau cu Armata, însă nu în calitate de colaborator, ci datorită obligaţiilor de serviciu prevăzute în fişa postului.", câtă vreme declaraţia probează manifestarea voluntară de voinţă a recurentului-pârât, în sensul punerii la dispoziţia organelor de securitate a locuinţei sale, aceasta fiind singura condiţie impusă de legiuitor pentru reţinerea calităţii de colaborator-gazdă.
În raport de toate aceste considerente, instanţa de fond a admis în mod corect acţiunea intimatului-reclamant şi a constatat că în cauză sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) ultima teză din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, motiv pentru care nu se impune admiterea căii de atac formulate de recurentul-pârât.
2.3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-reclamant prin întâmpinare.
Respinge recursul formulat de pârâtul A. împotriva sentinţei civile nr. 1345 din 12 septembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 10 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.